Argus, martie 1927 (Anul 18, nr. 4158-4183)

1927-03-02 / nr. 4158

Anul XVIII No. 4158 ABONAMENTE: In Tară Un an 1000 lei • hml 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei tn tari b Un an 2200 Ie 6 luni 1300 » 3 luni 800 0 iei în atr&in&iAte In Străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Pauker și H. F. Valentin ' * .1­­: " ■ *• - ■ t }! INDUSTRIEI fi FINANȚE! L Director « Origóra Gafencu J BIROURILE: Bucur­ești, Strada Sări­nd­ar 19 — TE­LEV­I­N: Hanuri 2 Hârtie 1027 ~A. ' • PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusiva a Societăți Generale de Publicitate Directori i Carol SchuWer fi s. Borger Sir. Eugenia CmdMiosta^Kvagheorghevici !»­6/93 si 23 69 împrumutul Se pare că tratativele pentru contractarea unui Împrumut in Germania iau o înfăţişare se­rioasă. Nu ştim care va fi soarta cea din urmă a acestor negocieri. Ceea ce reţinem e că guvernul se preocupă, de data asta în mod se­rios, de contractarea unui împru­mut străin. Aşa cum au apărut in ziare şti­rile privitoare la împrumut, au stârnit două obiecţii. Cea dintâi se referă la furnitura de materiale pentru căile ferate, împrumutul trebuind să fie, pentru o bună parte, în materiale de cale ferată, industria metalurgică ro­mânească, crede că are şi ea de spus un cuvânt în această afa­cere, de­oarece clientul ei princi­pal e Statul. A doua obiecţie priveşte însăşi operaţia financiară a împrumutu­lui. Statul nu poate împrumuta, din afară, lei, ci monedă de aur. Dar după cum întreprinderile pri­vate nu pot contracta împrumu­turi in aur, din pricina nesiguran­ţei cursului, şi deci a nestabilităţei datoriei, tot aşa şi Statul nu poate contracta datorii in aur, căci şi pentru Stat se cere înainte de toate determinarea precisă a su­mei datorite. Pentru împrumutătorul-creditor această determinare se face prin însuşi titlul împrumutului. Pentru debitor, pentru Statul român şi naţionalii lui, determinarea da­toriei contractată în aur şi plăti­­bilă într’o monedă nestatornică e cu neputinţă. Orice aport de aur pe piaţa ro­mânească va forţa creşterea leu­lui şi va deprecia produsele ex­portabile, fără a uşura viaţa în in­terior, căci urcarea leului ar a­­grava şi mai mult criza de nume­rar şi de credit. Un împrumut important în aur, menit să fie întrebuinţat pe Piaţa românească prin cumpărare de lei, ar provoca o tulbur­are pro­fundă a pleţei. Ramuri întregi de Industrie ar cădea în insolvabili­tate, întregul nostru comerţ, apă­sat de datoria uzurate din cauza lipsei de credit, ar trebui să-şi sus­pende activitatea, punându-şi toată nădejdea în moratoriu. Astfel primul efect al unui îm­prumut în aur ar fi paralizia vieţei noastre economice şi sporirea de­pendenţei noastre de străinătate, prin însăşi voinţa noastră. La un anumit curs al monedei industria şi comerţul lucrează, produce, îşi ţine angajamentele. îndată ce mo­­neda creşte, situaţia se schimbă. Toate întreprinderile, care nu au mari rezerve sau mari credite de­vin insolvabile, căci valoarea pro­duselor scade, salariile şi obliga­ţiile rămân. Insă, aceleaşi. Cine nu are rezerve ori credit, pentru a trece peste perioada cri­tică şi a se adapta noullor împre­jurări, moare. In Anglia s’a întâm­plat acest fenomen. O serie de În­treprinderi au lichidat, altele au redus producţia. Efectul a fost un moment de depresiune generală, iar ca efect social, şomajul. Statul a trebuit să ia, din veniturile ge­nerale, sumele necesare pentru în­treţinerea lucrătorilor rămaşi fără lucru. In Franţa se repetă, azi, acelaş fenomen. O serie de întreprinderi înfloritoare dar fără rezerve, foarte solvabile la cursul de 140 urs. Ura au devenit Insolvabile la cursul de 120. Tendinţa de creş­tere a francului ameninţa întreaga industrie şi tot comerţul francez. De aceea s-au produs cunoscutele declaraţii ale d-lui Poincaré. La noi, nu e nici o întreprindere care să dispună de rezerve sau de credite în ţară. Iar peste hotar, nimeni nu îndrăsneşte să se ha­zardeze în împrumuturi, fiindcă nu poate şti la ce sumă rămâne da­tor în lei. Lesne ne putem deci închipui care ar fi efectul asupra vieţei noastre economice a unui împru­mut în condiţiile de azi ale leului. Şi socoteala pe care ne-o facem noi, îşi o fac, de­sigur, şi even­tualii noştri creditori. Pentru cre­ditori nu sunt indiferente soarta debitorului şi modul cum vor fi în­trebuinţate sumele împrumutate. De aceea cu greu ne vine a crede că se vor putea contracta împrumuturi serioase pe pieţele străine. Înainte de a fi pus capăt nestabilităţei noastre monetare. ‘A. „Argus** in străinătate Ruperea negocierilor comerciale polono-germane Războiul vamal a păgubit industria şi comerţul ger­man şi a folosit emancipării economice a Poloniei — De la corespondentul nostru — Ruperea, din iniţiativă germană, a negocierilor Intre Polonia şi Germania, relative la încheierea unui tratat comercial, constitue, în momentul de faţă, un eveni­ment de o importantă capitală în viaţa politică şi economică polo­­neză. Aceasta e lesne de înţeles, dacă se ia în consideraţie relaţiile numeroase şi complicate, care leagă aceste două ţări vecine. Ar fi deci interesant pentru citi­torii români să cunoască ce fel de raporturi economice există între Polonia şi Germania şi ce conse­cinţe ar putea rezulta din ruperea negocierilor pentru economia na­ţională a ţării noastre. Germanii pretind, că această în­trerupere va lovi în mod simţitor comerţul extern, precum şi agri­cultura şi industria poloneză. O astfel de eventualitate, care, acum câţiva ani, ar fi putut întră devăr ameninţa Polonia, nu s’ar mai putea produce astăzi, şi a­­ceasta pentru motivele pe care le expunem mai jos. DOI ANI DE RAZBOIU VAMAL De dot­ord Polonia şi Germania sânt in stare de război vamal. În nicest interval, părţile interesate încercau la Berlin, fără de altfel să avanseze prea mult, negocieri pen­­tru încheierea unui tratat corner­­ebd. Actuala rupere a negocierilor n’a schimbat deci, după cum se vede, decât foarte puţin, situaţia precedentă. La începutul războiului vamal, Germania­, care-l provocase, din motive politice, ca şi ruptura de acum, tindea să dea o lovitură mor­tală industriei poloneze. Scopurile urmărite de cercurile de afaceri din Germania erau, atunci, mani­festă, sâ reducă Polonia la rolul unei ţări pur agricole, a cărei func­ţiune esenţială ar fi să procure in­dustriei germane materii prime şi mână de lucru pe preţ ieftin ; pe de altă parte, nimicirea industriei poloneze trebuia să rezerve Ger­maniei misiunea şi privilegiul de a fi totdeodată furnizoarea Poloniei în produse fabricate şi interme­­diară în relaţ­iunile ei economice cu celelalte ţări străine. Totuşi lovitura eşuase cu totul, şi Germania a fost acela care a avut de suferit mai mult decât Po­lonia de pe urma acestei lovituri. Dovezile insuccesului sunt acum mai mult sau mai puţin evidente pentru toată lumea, şi nici Germa­nii ei înşi­şi nu-şi ascund nemulţu­mirea. Astfel, un ziar german, Frankfurter Zeitung a trebuit să constate că pierderile suferite de Germania din cauză răsboiul va­mal, s-au ridicat în 1926 la circa 20 milioane mărci aur pe lună, ceea ce face 240 milioane de mărci pe an. REZULTATELE PENTRU POLO­NIA In ceea ce priveşte Polonia, opi­nia publică era mai ales la înce­put, foarte îngrijorată asupra con­secinţelor posibile ale răsboiului vamal. Unii preziceau chiar mina complectă a industriei poloneze. Aceste temeri păreau atunci foarte justificate, căci înainte de con­flict exporta­ţiuin­le poloneze în Germania constituiau o parte foarte importantă din comerţul­ ex­terior al Poloniei, aproape 50 la sută din total; totodată, importa­­ţiunile germane în Polonia se ri­dicau la rândul­ lor la 35—40 la sută, din importul total polonez. După oarecari greutăţi, indus­tria şi comerţul polonez au putut (Continuarea in pagina II-a) UIMI: ADMINISTRAŢIE Răposata împărăţie austriacă e­­ra vestită pentru buna, ei adminis­traţie. Se zicea în mod curent că cea mai bună administraţie din lu­me e cea austriacă. De ce ? Legile austria­ce nu e­­rau secrete, nici mai grozave ca ale celorlalte ţări. Popopulaţia im­periului era tot ce se poate închi­pui ca mod, eterogen şi, deci, mai puţin propice pentru o bună admi­nistraţie. In acelaş săt diferite nea­­m­uri, în duşmănie intre ele, şi toate vorbind dite limbi decât limba ofi­cială. Şi, totuşi, în această împără­ţie erau drumuri bune, poduri bu­ne, pază şi poliţie bună, regulă şi ordine peste tot. Şi toate acestea fără ca autoritatea să recurgă la brutalitate, la vexaţiuni­, la stare de asediu, ori la dări escesive. Care era secretul acestei bune ad­ministrţii ? In Austria, administraţia nu se făcea de politiciei, nici de oa­meni flămânzi, grăbiţi să se îmbo­găţească, nici de oameni fără creş­tere. In Austria administraţia se făcea de o elită, pentru care func­ţia administrativă era o distincţie, un prilej de a se afirma In spiritul clasei, — dezinteresat, activ, eco­nom­, bun gospodar, timn de mân­drie pentru încrederea acordată de împărat. Când Bosnia și Hertzego­­vina, provincii aproape asiatice, au fost anexate, nu s’au trimis acolo ca administratori ,/ii noștri" —cli­entela de export a partidelor, — fi oamenii cei mai de seamă din nobi­limea austriacă. Rezultatele au fost minunate. Cu uite cuvinte, administraţie bu­nă, prin partide, e cu neputinţă. Ţa­ră o elită care să-şi facă o mândrie din slujba administrativă, care să pună­­ îndeplinirea acestei slujbe toate virtuţile şi toate calităţile ui­nei elite, nu vom avea administra­ţie bună, oricâte reforme am face. — —. __ R­ Aranjamentul cu casele Skoda şi Ringhoffer Reproducem, cu titlul de infor­maţie, alăturata ştire apărută în ziarul „Financial News" din Lon­dra. După ştiri din Praga, guvernul român a încheiat un aranjament in sensul consolidare! datoriai sale către uzinele Skoda şi Ringhoffer. Conform contractului primitiv da­toria aceasta de 300 milioane co­roane ceho-slovace trebuia achi­tată în 1930. In virtutea noului a­­ranjament, firmele creditoare sunt gata să primească rentă consoli­dată 4 la sută. Această rentă s’a urcat în ultimele luni astfel, că târgul va putea absorbi uşor sume adiţionale, in cazul când firmele creditoare ar dori să realizeze ren­tele ce le vor deţine. înţelegerea privitoare la dato­ria Skoda înlătură unul din puti­nele obstacole ce au rămas in fata unui împrumut român. Totuşi, o emisiune nu pare a fi iminentă. Zvonurile asupra posibilitătei u­­nui împrumut român in Ianuarie nu sunt crezute in cercurile bine informate, de­oare­ce diferendele intre ambele guverne relative la revendicări si contra-revendicări derivând din tratate, sunt prea mari. Dubla impunere şi evaziu­nea finali GENEVA, 28. .Rador). — Se­cretarul general al Societăţii Na­ţiunilor a fost informat de Legal­­iunea Statelor Unite din Berna că guvernul Statelor Unite a de­semnat pe profesor Thomas S. Adams de la Universitatea din Yale ca membru american al co­mitetului de experţi care se va în­truni la Londra la 4 Aprilie pen­tru studiul dublului impozit şi al evaziunei fiscale. Membrii acestui comitet nu re­prezintă guvernele lor, dar sunt desemnaţi de ele cu titlu de experţi. Chestiunea dublului impozit ca­re a fost ridicată la Conferinţa din Bruxelles în 1921, apoi la aceea, din Geneva din 1922 a fost studiată de diferite comitete de experţi ale Societăţii Naţiunilor. Actualul comitet a pregătit patru ante­­proecte de convenţiuni care vor fi examinate în cursul viitoarei se­siuni.­­Numirea unui membru american va complecta reprezentatiunea ad­ministratiunilor celei mai intere­sante în aceasta chestiune. Săptămâna Cerealelor MIJN­ Primim de pretutindeni­ rapoarte asupra situaţiei generale a pieţelor. Toate se pot rezuma la aceste cu­vinte : activitatea stagnează. Activitatea aproape a încetat chiar, ţările importatoare preferând să se abţină de a cumpăra grâu la preţu­rile actuale, ele ne­fiind considerate ca destul de joase. Iar în ţările ex­portatoare, producătorii se agită fără încetare contra acestei conjoncturi defavorabile pentru vânzarea grâu­lui lor şi a porumbului, care nu le îngădue nici un beneficiu. Se poate ca guvernul să intervină, în Statele­ Unite ale Americei, prin mijloace fi­nanciare şi alte măsuri, pentru a opri scăderea pe piaţă a porumbului şi grâului, — provocată de conside­rabile cantităţi disponibile la export, mai cu seamă în Argentina, Grâul din această provenienţă, cân­tărind 78—80 kgr. şi aproape­­fără corpuri străine, e oferit cu 225 sh., ceea ce revine la 80000 lei vagonul de 10000 kgr. bordo, preţ cu care se plăteşte la noi grâul de 70—71 kgr. cu 12 la sută corpuri străine. E lesne de înţeles, că din cauza a­­ceasta, grâul nostru în această cam­panie, nu mai poate ţine piept con­curenţii, continuând numai să ali­menteze consumul intern, care nu va întârzia să se acomodeze la pa­ritatea preţurilor mondiale. EXPEDIŢIILE DE GRÂU SPRE EUROPA1* După ultimele cablograme din etrăl uitate, expediţiunile pantin Eur­opa, in cursul săptămânii trecute, au fost: 35.000 vagoane de grfm­ 14500 vagoane de porumb 7.700 vagoane de orz o scădere evidentă In raport cu can­tităţile aceloraşi cereale încărcata in cursul săptămânii precedente. Totuşi e de aşteptat, de aci înain­te, o creştere progresivă a încărcă­torilor mai cu seamă a grâului din La Plata şi din Australia, constrânsa sfi facă Încă concesiuni simţitoare in ceea ce priveşte preţurile, pentru a putea plasa grosul excedentului lor exporta­biL DISPONIBILITĂŢILE DE GRAU ALE ARGENTINEI Din datele statistice, publicate de ziarele economice din Argentina, re­zultă că această ţară a putut expor­ta la 1926 circa 205,000 vagoane de grâu şi ca. 500000 vagoane de po­rumb şi aproape 1 mi­i­n de vagoa­ne din celelalte cereale faţă de l0 milioane de vagoane in 1924, record care se crede că va putea fi depăşit cu mult in cursul acestui an. Se pare că Indiile au smneţit din cauza secetei şi că au recurs la im­portul grâului exotic intr’o măsură mai mare, fără însă a se alarma pentru viitor, care se speră că va fi satisfăcut de producţia indigenă su­ficientă pentru consumul acestei ţări, anul acesta îndepărtată de pe lista ţărilor exportatoare de grâu. STAREA CULTURILOR DE IARNA Fenomenele atmosferice, până a­­cum încă bine suportate de culturile de iarnă, de pretutindeni ar putea de­sigur pregăti surprise neplăcu­­te in cursul, lunilor viitoare, când abia vom putea fi mai bine fixaţi asupra stării câmpului, pentru mo­ment protejat la noi de un bun strat de zăpadă. STAGNAREA EXPORTULUI Iarna grea, cu vijeliile ei de scurtă durată, a întrerupt totuşi comunica­ţiile terestre şi fluviale, făcând a­­proape imposibilă mişcarea transpor­turilor şi in conseciţă activitatea co­mercială. Fără disponibilităţi de cereale şî fără sosiri in porturile noastre expor­tul, pentru câtăva vreme este aproa­pe oprit şi nu va putea reîncepe de­cât atunci când deţină f­irii de po­rumb şi orz se vor acomoda la pari­tatea preţurilor mondiale. Acestea scad încet dar sigur şi se menţin la noi numai datorită fluc­­tuaţiunilor schimbului, spiritului spe­cula­tiv şi mai cu seamă necesităţi­lor de acoperire a vânzărilor în alb, făcute asupra livrărilor apropiate, tanz­acţiunilor care din nenorocire nu lasă nici o şansă oaselor intere­sate. NEST­ABILITATEA HONETARA Fluctuaţiunile valutare sunt un ob­stacol permanent pentru desvoltarea comerţului nostru de export, care fără o stabilitate monetară este tri­butar angajamentelor speculative, care prezintă mai adesea riscuri de­cât şanse. Comerţul cerealelor se resimte, de asemenea de criza financiară. Rari­tatea leului continuă să menţină ni­velul dobânzilor la un curs meăeri atins şi creditul asupra produselor agricole intr’o ţară ca a noastră, care trăeşte mai cu seamă din ex­­portul cerealelor devine oneros pen­tru cel, interesată. Reducerea nivelului dobânzii din toate celelalte ţări trece neobservată la noi unde, cu toată ameliorarea mimatei noastre naţionale indexat articolelor de subsistenţă elementa­ră continuă să răm de urcat. EXPORTUL ORZULUI Orzurile au suferit o scădere im­portantă şi sunt chiar neglijate în Germania, care se interesa în mod exagerat de acest articol; totuşi e încă prea scump plătit faţă de po­rumb, care în ultimele zile a scăzut treptat Anglia a îndepărtat cu desăvârşire provenienţele noastre în favoarea celor din Argentina, oferite mult mai convenabil şi preferate de a­­c­ea­stă mare ţară de im­port, ale că­rei debuşeuri le pierdem din ce în ce mai mult, după cum pierdem de­buturile Belgiei şi ale Franţei. Nu mai ne rămâne decât Italia, Austria, Cehoslovacia şi Germania pe care, datorită comunicaţiilor fe­roviare, fluviale şi maritime, mai pu­ţin costisitoare, le putem aprovizio­na, mai cu seamă cu porumb, pe care nu trebue să ezităm de a-l exporta în aceste ţări, înainte de a găsi aci concurenţa puternică altor pro­­vienţe. GRAUL ROMANESC IN ITALIA Ar trebui mai cu seamă întreţinu­te relaţiunile de afaceri cu Italia, o ţara maritimă foarte apropiată de noi yi­­ar« manifestă un viu inte­res pentru produsele noastre agri­cole pe care le importă de prefe­rinţă. ■ •' ■ Păcat că nu putem trimite tn Ita­lia calităţile noastre de ffrdu dina­­inte de război, atdt de mult aprecia­te de morile italiene ţi con făceau primă fată de alte provenienţe. Acum e grâul, din Manitoba şi din Rusia care ne-a luat locul. Trebue să recâştigăm situaţia dinainte prin sforţările pe care organizaţia­­nile agricole vor trebui să la facă pentru a cultiva ţi produce grâu ca inain­te. Traficul transportului continuă să lase de dorit, nefiind susţinut decât prin vagoanele internaţionale cu des­tinaţia Polonia, Germania şi Ceho­slovacia. Pe linia Constanţa circula­ţia e blocată tocmai în această epo­că din iarnă. In micul nostru port maritim so­sirile sunt aproape nule expediţiu­­nile dinăuntrul ţării, făcute de pes­­te o lună, flirta oprite in drum, pro­­babi uitate pe linii moarte Iată un sistem de a încuraja ex­portul prin porturile noastre fluvia­le şi maritime, pe care căile noastre ferat îl găsesc oportun în această epocă de criză economică, de S. A. Focşăneanu Calmitatea pieţelor importatoare. - • Concurenţa grâu im argentinean. -- Expedi­ţiile americane spre Europa. - Preţul orzu.ni. - starea culturilor de iarnă. -• Stagnarea exportului Ştiri economice Polonia VARŞOVIA­ — Cercurile polo­neze autorizate dezmint informa­ţiile după care guvernul polon ar fi negociat vre­un împrumut inter­naţional­ Singurul contact între gu­vernul polonez şi cercurile finan­ciare străine, e stabilit de misiunea Krzyzanowski-Mynarskî însărcina­tă să facă să concorde planurile fi­nanciare ale guvernului polonez şi a visul­uo misiunii experţilor şi a pro­fesorului Kemmerer. * VARŞOVIA• — Intr o ocaziona recentă, ministrul de comerţ Kwiat­koski a declarat comercianţilor din Lodz, că balanţa comercială polo­neză prezintă un activ (în Ianua­rie) de 10 milioane zloţi OPT. Af/«?s irul s’a exprimat, că nu crede ca valuta poloneză să nud înregistre­ze oscilari. In lunile apropiate o os*­dime al zlotului este, după părerea ministrului cu totul exclusă- Situa­ţia favorabilă a zlotului, ministrul o pane In legătură cu iribunala fires generală a finanţelor statului polo­nez. şi VARŞOVIA. — Avioanele cari fac serviciul pe IMile Varşovia-Kra­covia, Varşovia-Lwow, Cracovia- Lxviiv şi Varşovîa-Viena au trans­portat dda 15 ianuarie pană la 15 Februarie a. c. în 200 zboruri 240 călători, 10 mii km. bagaje şi 50 km. poştă. Ele au făcut in total 62370 km.. Siguranţa zborului a a­­juins la 100 procente. Fată de lunile trecute transportul aerian din Po­lonia a crescut cu 90 la sută­ Sunt in curs tratative pentru lărgirea li­niilor aeriene din interiorul Polo­niei precum şî pentru intensificarea legăturilor aeriene cu ţările stră­ine. Franta PARIS. — , »Financial News“ scrie : Mari credite franceze, con­stituind o parte din rezervele de schimb ale guvernului francez, e­­xistă la Londra şi la New-York Se crede că o mare parte din snscrip­­ţiile la bonurile de tezaur, oferite, în ultimul timp, provenea din acea­stă sursă. PARIS. — „Jurnalul Oficia!“ pu­blică un decret prin care se anun­ţă că bonurile de tezaur 6 la sută, 1922 vor fî rambursate cu anticipa­ţie, cu începere de la 15 Martie 1927. Statele Unite NEW-YORK­ — Diverse socie­tăţi franceze negociază în Canada emisiunea unor împrumuturi, din­tre care primul va fi contractat sap­tămâna viitoare. „Financial News" arată că în practică piaţa americană este din nou deschisă Franţei, prin mijlocul acestor împrumuturi canadiene­Italia ROMA. — „Financial News" a­­tribue haussa littei,, împrumuturi­lor făcute de Italia in străinătate, cumpărăturilor sitrăine de valori îta­­ Ilene, şi politicei de plaţîorâste al guvernului italian, î­a Cehoslovacia PRAGA Naţională 25 (Rador). — Banca Cehoslovaciei a ţinut eri prima adunare generală. S’a decis ca din beneficiul net de 31,5 milioane, să se împartă ca dividen­de 27,6 milioane. Dividendul va fî de 6,75 la sută- Iugoslavia BELGRAD- — Se comunică din Geneva, că în urma unei decîziunî a guvernului federal elveţian,­ Iugo­slavia nu va putea obţine în Elve­ţia im nou împrumut până ce nu se va revaloriza împrumutul 4 la sută 1895, germania BERLIN.­­ Raportul lunar pu­blicat de „Deutsche Bank“ exprimă o părere ce tinde de altfel să se generalizeze, anume că nîrdul ac­tual al cursurilor la Bursa de e­­fecte este mult prea ridicat, dacă se ţine seama de rentabilitatea ti­tlurilor. Urcarea extraordinară a cursurilor, înegistrată dda începu­tului anului 1926 se datoreşte mai puţin unui optimism nelimitat în această privinţă, cât dezvoltării foarte rapidă şi foarte întinsă a gustului de joc şi de speculaţiune într’o mare parte a publicului, care speră, în beneficii copioase din o­­peraţiunile de bursă. BERLIN. — Producţia cărbuni­lor în Ruhr a fost de 10288.5­­1 tone în Ianuarie, faţă de 8.391.994 în Ianurie 1926­ Producţia medie zilnică­ a fost de 423.093 tone, faţă, de 344.250 în Ianuarie­ 1926. ANGLIA ŞI EUROPA Situata la Schanghai nu da mo­dificat. Trupele revoluţionare aştriap­lă ora atacului şi a prădare. Euro­penii se întăresc şi tremură. Flota en­greră işi plimbă tunurile ameninţă­­toare dealungul fluviului Whangpu Deasemeni nici o schimbare in conflictul anglo-rus. La Londra se aşteaptă răspunsul la nota atât de aspru trimisă Sovietelor ţi se cân­tăresc şansele unui război economic şi, cine ştie poate chiar militar Anglia vrea să „clarifice“ situaţia din Extremul Orient Vrea, adică, să stabilească răspunderile pentru uneltirile asiatice împotriva posesiu­nilor europene. Şi e firesc, după eve­nimentele de la Schanghai, unde a isbucnit pe faţă ostilitatea Asiei îm­potriva Europei că Anglia se adre­sează în primul, rând Rusiei focarul revoluţiei anti­europene. Până unde va crede guvernul bri­tanic de cuviinţă să împingă acest proces de clarificare, e o altă ches­tiune. Depinde în mare parte de spri­jinul pe care Marea Britanie o va găsi pe vechiul continent. Care va fi atitudinea Europei față de Anglia? De mai bine de trei ani, guvernul britanic a încercat să pregătească in favoarea lui, această atitudine. După războiu, sub imboldul bar Lloyd George Marea Britanie părea că ţi-a reluat jocul traditional al po­liticei sale: stabilirea unui echilibru continental bazat pe resentimente, pe rivalităţi, politice şi antagonisme nationale. In acest scapt Foreign Of­fice a împins la refacerea Germaniei a îngrădit pretutindeni tendinţele po­liticei franceze şi s'a dezinteresat cât desăvârşire de ameninţarea bolşevis­mului rusesc. Abia patru ani după război, An­­glia a descoperit pericolul bolşevic. Nu ia­ra acasă în domeniul social, ci în coifurile cele mai şubrede ale imperiului ei , pe hotarele indiei ţi In Extremul Orient. Acolo, bolşevismul dezbărat de masca lui socială, răscula patimile naţionale ale unor popoare de­ sute de milioane de oameni fi clătina te­melia însăţi a imperiului britanic. Numaidecât, Angua care nu pri­cepe, întotdeauna repede dar reacţio nează veşnic în mod sănătos ţi in­­telept işi schimba politica. Deacum înainte duşmanul era Rusia In O­­rient , paza bună. In Europa : vaca desăvârşită, cât mai repede Şi cât mai solidă. Căci când se­ clătind im­periul, metropola trebuie să fie in siguranţă şi sa găsească un punct de sprijin pe vechiul continent, Di­ad, politica de apropiere europeană, care sub imboldul şi oblăduirea d­­lui Chamberlain a aus la Locanta şi la Geneva. Acum a sosit momentul critic când d Chamberlain va don să cu­­leagă roadele politicei tale) La Ro­ma, luna trecută, d. Churchil vor­bea de solidaritatea puterilor occi­dentale faţă de Rusia. Ce va da această solidaritate ? Germania, până azi, nu a anunţat­ la ideia de a pătrunde , fie chiar numai economiceşte d­in imperiul sovietic. Socialiştii şi democraţii ger­mani privesc spre Londra. Naţiona­­liştii însă, şi industriaşii, zâmbesc spre Moscova. Din punct de vedere britanic, situaţia acolo nu e clară. Aceiaş situaţie in Italia, rivala e­­conomică a Germaniei care caută in Orient, debuşeuri ■ şi colonii. Franţa nu şi-a spus cuvântul Briand e omul solidarităţii* şi pri­cepe primejdiile comuene, Poincaré insă, nu e desigur nemulţumit de încurcătura în care se sbate trufa­şa Albion. In timp ce Asia face revoluţie Eu­ropa face încă politică. Politică, ce poate costa tot atât de scump ca marele război. Totuşi o veste bună. Chamberlain, Briand și Stresemann au hotărât să se întâlnească, peste câteva site la Geneva. G. G. Războia din China LONDRA, 28­ (Rador). . ..Ti­mes“ anunţă că generalul Chang- Sung-Fang, guvernatorul oraşu­d Chantung a luat măsuri să dezar­meze toate trupele nereale din par­tea lui Wu-Pey-Fu, pentru a da astfel mareşalului Chang-So-Liu, întreaga libertate de mişcare con­tra cantonezilor. • PARIS. 28. (Rador). —Genera­lul Ceang-Sung-Fang, comandan­tul armatelor de la Nord a declarat că este sigur de victorie, de­oare­ce dispune actualmente de 3504X00 oameni In luptă cu cantoneziL m PARIS. 28. (Rador). — Agen­ţia „Reuter“ anunţă din Shanghai, că apelul lansat de Sindicatul Ge­neral al muncitorilor, pentru de­clararea grevei de o oră în seria de protest pentru debarcarea tru­pelor britanice, până în prezent nu a avut nici un rezultat

Next