Argus, aprilie 1927 (Anul 18, nr. 4184-4207)

1927-04-01 / nr. 4184

Lucrările comisiei consultative a Societăţii Naţiunilor ce ne spune (1. ing. Gh­. Popescu, delegatul României D. Gh. Popescu vice-preşedinte al comsiunei consultativa şi technica de comunicaţiuni şi transit de pe lângă Societatea­ Naţiunilor, întors dela Geneva unde a luat parte la a zecea sesiune plenară a acestei com­ziuni ne-a dat următoarele desluşiri asupra lucrărilor Societăţi Naţiuni­lor în chestiunile privitoare la tran­zit şi transporturi­ — „Nu este greu de constatat că Societatea Naţiunilor merge cu paşi repezi către Înfăptuirea marelor pro­­bleme cari decurg din principiile e­­nunţate în pactul ei de constituire. Toate aceste principii conduc la găsirea mijloacelor necesare pentru a împiedica reproducerea cataclis­melor cari au tulburat omenirea în ultimul timp, la îndrumarea popoa­­relor către o viaţă economică uşoară, în fine la împărţirea lor prin strân­gerea legăturilor economice interna­­ţionale. Consiliul Societăţii Nebunilor cer­cetează în linii generale diferitele probleme ce comportă chestiunile de rezolvat, emite­ndeile din destrăma­rea cărora vor ieşi mijloacele de care am vorbit mai sus, iar diferitele ei organisme ajutătoare se pun pe lu­cru prin specialiştii de cari dispun, studiază, şi­ cercetează de aproape problemele spre a ajunge la hotărâri practice pentru valorificarea şi apli­carea mijloacelor ce rezultă din stu­diul chestiunilor ce i se trimit de că­tre consiliu. LUCRĂRILE COMISIEI DE TRANSIT Unul din organismele importante ale Societăţei Nţiunilor este aşa nu­mita Comisiune Consultativă şi tech­nică de comunicaţiuni şi tranzit care se ocupă cu chestiunile atât de complexe ale transporturilor şi comu­nicaţiilor pe căile ferate, navigabile, aeriene rutiere sau cele transmise prin orice alte căii ca cele telegrafi­ce­ radio-tele­grafic­e, telefonice pre­cum şi studiul producerei şi trans­portului energiilor rezultate din­ ex­ploatarea diferitelor mijloace de pro­ducţiune. Enumearea numai a câtorva din chestiunile pe cari trebuie să le exa­­mineze şi să le soluţioneze această Comisiune­ arată cât de utilă şi cât de multă activitate trebuie să des­­volte acest organ. Acum în urmă această comisiune s'a întrunit In a zecea ei sesiune pre nord la Geneva, având a rezolva şi pune pe teren practic chestiuni cari duc la înfăptuirea ţelului urmărit de Societatea Naţiunilor, piste destui să enumerăm numai câteva din aceste chestiuni pentru a se putea vedea că deja teorii, Socie­tatea Naţiunilor trece efectiv la fapte. Aşa fiind închipuindu- şi eventua­litatea unui conflict între două ţări, conflict care ar conduce la un război­, în scopul de a se împiedica o asemenea catastrofă. Comisiunea consultativă a indicat mijloace ca membrii consiliului să fie puşi ma­chiat în cunoştinţă şi să aibe posibili­tatea de a comunica între ei­ fie de a se întruni pe calea cea mai rapidă. O CONVENŢIE INTERNAŢIONALA S’a propua aşa dar ca toate statele să se angajeze prjsitr’o cftavenţiTine că vor pune la dispoziţiunea mem­brilor consiliului sau a secretarilor generali mijloacele cele mai rapide pe toate căile de comunicare spre a se putea deplasa fie la sediul socie­tăţii, fie chiar la punctul unde con­flictul s’a produs. In consecintă, s’a propus înfinta­­rea unui post de rădic la Geneva la disposi­tiunea Societăţii Naţiunilor precum şi înfiinţarea unui aerodrom pentru eventualitatea utlilizării căiei aeriene. Prin îmbunătăţirea reţelelor tele­fonice la lungi distanţe între state şi prin aplicarea măsurilor de mai sus, ne închipuim de câtă utilitate va fi pentru consiliul Societăţii Naţiunilor de a interveni şi opri la timp pe sta­tul agresor de a deslânjui un război cu consecinţe neprevăzute. In altă ordine de idei, comisiunea a propus în urma unor studii apr­o­­fundate, crearea unui centru de do­cumentări pe lângă Soc. Naţiunilor, căruia toate statele să fie obligate a-i transmite date statistice cu privire la mişcarea pe diferitele căi de comu­nicaţie, legi, documente statistice, ta­rife, mişcarea sau traficul mărfuri­lor, importaţiuni, exportaţiuni etc. etc. Ne închipuim cât de util ar fi pentru omenirea întreagă, atunci când se va dispune de un asemenea centru de documentare mondială care va permite, ori­cui va voi să in­tre in relaţiuni economice cu o ţară, să studieze mai dinaninte situaţiu­­nea economică a acelei ţări. Resolvirea acestei chestiuni con­duce ipso facto la strângerea relaţiu­­nilor dintre popoare, la cunoaşterea lor mai de aproape, în fine la înfăp­tuirea principiilor de cari am vorbit mai sus. CONVOCAREA UNEI CONFERINŢE Chestiuni de alt ordin, în legătură cu aceiaş scopi au fost studiate şi vor fi supuse examenului unei con­ferinţe între state care se vor convoca în luna August la Geneva, pentru ca prin adoptarea convenţiunilor in­­ternaționale pregătite, toate statele să procedeze la punerea în executare a acestor măsuri. u­tarea generală a societăţei comunale a Tramelor Bucureşti Duminică, 27 Martie, a avut loc Adunarea generală a S. T. B-ului, sub presidenţia d-lui C. G. Dis­­sescu. După cum arată raportul, Socie­tatea a construit în 1926 9­326 kilo­metrii linii duble cea ce, împreună cu legăturile pe cheu cari se vor construi în primăvara 1927, va constitui o reţea de 40 kilometri cale electrică dublă. S’a început în 1926, construcţia unui nou deposit pe şoseaua Bonaparte şi s’au mă­rit altele- 55 vagoane electrice noi vor sosi în curând, astfel că so­cietatea va avea un parc de 177 vagoane-motoare şi 147 remorce total 324 vagoane electrice. Pen­tru tracţiunea animală, mai sunt 134 vagoane. Numărul călătorilor transportabili în 1926, în afară de abonaţi, a fost de 87 milioane. D. DEMETRESCU e nemulţumit de micimea dividendului. Cere să se atribue acţionarilor acţiuni noi până la echivalenţa cu capitalul primitiv aur. D. FRUNZESCU arată că condi­ţiunile oneroase pentru acţionari derivă din contractul cu Primăria. Aceasta încasează 28 milioane pe an şi acţionarii numai 5 milioane. Cu banii noştri Primăria îşi drege finanţele ei. Propune ca adunarea să nu aprobe repartiţia beneficiu­lui. Există mijloace legale, ca noi, acţionarii să ne apărăm drepturile. D. MINCU aminteşte că pretu­tindeni tramvaiurile o duc rău şi Statele le subvenţionează. Noi mai avem 26 kilometri de electrificat şi fiecare kilometru costă 20 mili­oane. Primăria ia din câştig numai 12 milioane însă mai percepe o taxă de 25 bani de bilet. E dreptul ei. D. MALTOPOL: Trebue să ru­găm pe consilier să intervină pe lângă Primărie. In numeroase o­­raşe străine, Primăria mai vine în ajutorul Societăţilor de tramvai, la noi, la tot. Din taxa de 25 bani ea realizează 10 milioane pe spi­narea noastră. Trebue modificată legea. D. general NICOLEANU, dele­gatul Primăriei. A fost învinuită Primăria că are parte egală la câştig deşi n’a vărsat toată partea ei de capital. Să nu se uite că Pri­măria a moştenit dela Societatea belgiană un material pe care l’a trecut S. T. B.-ului. VOCI: Cu plată. D. general NICOLEANU: Cu o anumită plată. Atunci când Socie­tatea a cerut urcarea tarifului Pri­măria a instituit şi ea taxa de 25 bani. N’a luat nimic dela acţionari. D. NICULESCU-RIETZ: In fie­care an auzim aceleaşi învinuiri reciproce. Primăria pune înainte dreptul ei regalian, acţionarii se plâng că iau 1 franc aur ca divi­dend. Greşala a fost că s’a refuzat Societăţii la timp urcarea tarifului s’a făcut atunci politică demagi­tică, în interval leul a scăzut ; electrificarea a devenit scumpă. D. DISSESCU: Acţionarul cap­­cere aci o rentă aur la capitalul vărsat, nu vrea să ţină seama de revoluţiunea pricinuită de război Dacă am face bilanţ­ aur s’ar ve­dea că mai toate Societăţile nu pot plăti mai mult ca 1 sau 2 la sută. Voiţi să facem proces Primă­riei pentru taxa de 25 bani? Eu sunt contra. D. BADESCU, director general: Tariful nostru actual este inferior celui antebelic. In schimb, materia­lele ne costă 60 până la 70 ori mai scump ca înaintea războiului. Din cauză că nu s’au urcat tarifele la timp, societăţile de tramvai din New-York şi din Geneva au dat fa­liment. Discuţia e închisă. Se aprobă bilanţul, consilierii şi cenzorii eştii la sorţi sunt realeşi. Alergările de la Floreasca Azi are loc la hipodromul Floreas­­ca al treilea meeting din stagiunea de primăvară. Iată pronosticurile noastre pentru aceste alergări: PR. TEI : Gândul Meu,, Galilei. PR. CRANG­AŞI : Cocheta, Do­ping. PR. LUNCA , Gr. Marghiloman, Maitea PR. DUDENÎI : Puică Mică, Bal­moral PR. COCIOC : Ysly, Fără Sfanț. SăptămânaCooperatiei die Or. Mladenatas.J^I fl Hggrorm­-T_ * Cooperativele de p°soari. - Cercetări monografice în domeniul cooperaţiei ro­mâne, - Romi organizaţiilor cooperative in comerţul internaţional a! produselor agricole Se discută în parlamentul nostru proectul de lege al d-lui ministru Garofii, referitor la regimul pescar­­riy. Am mai arătat aci că proectul înţelege să sprijinească organizaţiile cooperative ale pescarilor vânători şi arătam lipsuri din acest punct de vedere ale textului depus în parla­ment. Spuneam atunci, că într’un regim de libertate şi de organizare raţio­nală a exploraării acestei bogăţii a ţării, asociaţiile cooperative apar ca forma cea mai avantajoasă atât pen­tru Stat cât şi pentru publicul con­sumator, fără a mai vorbi de pescarii vânători. Dovada o fac cele două organizaţii cooperative ale pescarilor din Vâl­­cov (,JJMNAREA“ şi „MORUNUL”) care s’au bucurat de un regim de­ferit de regimul în vigoare în ultimii ani la noi. Despre cooperativa „MORUNUL”, cea mai frumoasă organizaţie de a­­cest fel, vom lăsa să vorbescă pe d. CAMPBELL, delegat de guvernul en­glez de a cerceta organizaţia coope­rativă în Italia, Iugoslavia şi Româ­­­nia. In raportul tipărit către guver­nul său, d. Campbell scrie : „O cooperativă pescărească la Vâl­cov la Marea Neagră în Basarabia, situată la cea mai de nord Îmbucă­tură (gură) a Dunării necesită o de­scriere în câteva cuvinte, ca fiind un exemplu deosebit de izbitor de ame­­liorare a condiţiunilor economice ale unui întreg sat prin descătuşarea sa de un grup de intermediari parazi­tari. La început fiecare pescuia sin­­singur şi vindea vânatul pe un preţ neînsemnat negustorilor­ locali sau agenţilor de ai firmelor din Moscova, Varşovia, etc. După război dispârtiră agenţii firmelor din străinătate şi negustorii localnici formară un car­tel şi storceau pe pescari atât d© ne­milos, încât aceştia se dezgustară de ei. In 1920 s’a făcut prima sforţare de către 130 pescari, cari semnară un angajament de a strânge la­olaltă tot peştele lor şi de a-i vinde în co­mun. Ei boicotară pe comercianţii din local date şi vindeau direct la Galaţi şi Bucureşti. Aceştia lucrară aşa de bine, încât după şase luni distruseră cartelul negustorilor şi după un an îşi distribuiră lei 300000 drept primă. Pescarii în urmă înce­pură să priceapă că aceasta este ca­­lea cea bună și In 1924 transforma­ră grupul 1or primitiv intrig societate cooperativă, cu răspunderea limitată la 20 ori capitalul subscris. Membrii posedă bărci proprii și principala îndeletnicire a cooperati­vi este desfacerea peştelui. Ea apro­vizionează de asemeni pe membri cu material de pescuit care se aduce din Anglia, Norvegia etc. prin mij­locita consulilor respectivi din Ga­laţi, Iar sunt agenţii firmelor din ţara lor, cari îi aprovizionează. Peş­tele se vinde în cea mai mare parte la detaiiştii din Galaţi, Bucureşti şi Chişinău Icrele şi peştele sărat sunt vândute exportatorilor din Bucureşti. Cooperativa s) » p.*..,* —*--• -agenţie propn trimis unul r care lucrează nie cjin Berii Beneficiile lului procent de afaceri fă« mie nu se p nu-i vândut, exclusiv din prind îşi opr şi cumpără ce-şi primea cât beneficiul net a fost de lei 1 mi­lion 80.000 la un capital de 5 mili­oane; dividendul a fost de 12 la sută şi după ce s’a calculat şi reţinut a­­mortismentul asupra clădirilor, etc., restul s’a distribuit sub formă de prime. Este o cooperativă desăvâr­şită şi totodată o societate foarte en­tuziastă şi excelentă". O ANCHETA MONOGRAFICA Cunoaşterea condiţiilor de viaţă ale organizaţiilor cooperative de pe gradele şi felurile şi din toate regiu­nile ţării noastre este de cea mai mare însemnătate pentru fixarea unor norme raţionale de organizare şi de funcţionare a mişcării noastre. O anchetă obiective în mişcare va putea da de asemenea elementele si­gure necesare judecării realizărilor ei, ca şi a rostului pe care-l are în viaţa economică şi socială a ţării O astfel de anchetă a hotărât să întreprindă secţia de studii­ coopera­tive a Institutului Social Român, din îndemnul preşedintelui său d. pro­fesor D. GUSTI. Un proect de plan de monografie a fost întocmit. In şedinţa următoa­re a secţiunei el va in* ni»«,« .i»«_ JUDICIARE . De la Contenciosul Adm­ ui Ioao­e a încercat o greva a­vianarilor judecătoreşti, care nu a reuşit a avut Insă de urmare a­­restarea preventivă şi trimeterea în judecată a mai multor funcţionari împrună cu d. N. Schina socotiţi capi ai mişcărei. Printre aceştia era şi Gh. M. Cons­tantineacu, grefier pe atunci la trib. î Justiţie, iar .. . Iulie 1923 decret rege ministru. împotriva destituirii sale fostu grefier făcuse recurs La Contenciosu Administrat^ J. qui-tu V îj, dacă a dat din fum Frocesu* unor acţionari Am vorbit despre cererea făcută tribunalului Ilfov S. I corn., de că­tre Eforie şi d-ra Catargiu In cali­tate de acţionari ai soc. „Petro­ Go­vora” de a se suspenda deriziunile adunării generale prin care se hotă­râse sporirea capitalului şi atibui­­rea acţiunilor noilor emisiuni­ Reprezentanţii societăţii au com­bătut în general cererea de suspen­dare, cu argumente din lege şi doc­trină,­­ încunoştiinţând tribunalul că Consiliul de administraţie decla­­ră că nu tot cazul nu va uza de fa­cultatea ce mai are pe baza delega­tiei dată prin ultima decizie a adu­­nărei generale, de a mai spori capi­talul social cu 15 milioane lei, până la tranşarea procesului de fond. Tribunalul (d. judecător unic Leon Rădulescu), după o amănunţită stu­­diare a chestiunii, s-a pronunţat ieri, dispunând suspendarea deriziunii din 29 octombrie 1925, numai în ce pri­veşte facultatea pe care Consiliul de Adiţie o mai are __ pe baza acelei deriziuni — de a mai mări capitalul social (cu 15 milioane) peste capita­lul prezent de 85 milioane. Fals într’un proces de chirie Proprietara, Maria Stănescu, se judeca cu chiriaşa Victoria Mina Popescu din str. Carolina, spre a obţine evacuarea acesteia Pe motiv cft n’a plătit chiria la termenul pre­văzut în contract. In faţa judecătoriei de ocol, chi­riaşa s'a apărat susţinând că din menţiunea de pe contract făcută hiar de către proprietară rezultă , aceasta a renunţat la pactul co­­misor în caz de neplată la termen, de­oare­ce a primit în mai multe rânduri chiria peste termenul fata. Terminându-se, după un an şi mai bine, instrucţia în afacerea Bacalu- Bercovici, parchetul de Ilfov prin d. prim procuror Jean Dobrescu, a dat rechizitor definitiv de neurmărire faţă cu toţi cei implicaţi. D. judecă­tor Armand Constantinescu, ti­tul­a­rul cab. 2 instrucţie, prin ordonanţei definitivă dată in cauză, ieri, a con­chis de asemenea la scoaterea de sub urmărire a inginerului Bacalu şi a celorlalţi însă a conchis la tri­miterea în judecată a lui Bercovici (pentru abuz de încredere şi escro­cherie săvârşită în dauna ing. Ba­calu pe când era procurist al aces­tuia) şi a lui Valentin Cohn pentru complicitate. —­ Trib. Ilfov S. III, a condam­Proprietara s'a înscris în fals îm­potriva conţinutului menţiunii, care ar fi fost intercalat de chiriaşă de­asupra semnăturii adevărate a pro­prietarei­Procesul de evacuare a fost sus­­pendat până ce justiţia penală se va pronunţa asupra reclamaţiunîi în fals. Cercetările au fost făcute de jude­cătorul cap. 7 de instrucţie şi pe te­meiul lor parchetul de Ilfov a des­chis acţiune publică pentru fals (art. 127 cod penal) contra chiriaşei. Dat ieri, în lipsă­, la 6 luni închisoa­re, pe Alex. Lupescu, pentru practi­ca frauduloasă a avocaturei (art 53 din legea corpului avocaţilor). — Parchetul, prin d. procuror A­­levra, a deschis acţiune publică pen­tru bancrută frauduloasă, împotriva comerciantului falit Iacob Neuman, din bulev. Carol 4. — Banca Sindicat. Ilfov, recla­mând parchetului că debitorul Pa­­nait Ionecu din Colentina a scos de sub sechestru și a înstrăinat bu­­tuoaele de vin ce-i fuseseră seches­trate pentru o datorie de 200000 lei __ parchetul a deschis acţiune publi­că împotriva debitorului, pe baza art. 330 cod. penal. Diverse Aplicarea legei accelerării judecăţilor Firma Fraţii Pollack apelând Car­tea de judecată a Jud. Ocol. 5 Bucu­reşti prin care i s-a respins ca ne­­susţinută acţiunea comercială inten­tată contra d-lui ing. Klug, a omis ca odată cu introducerea apelului să depună şi copia actului în virtutea căruia această societate în nume co­lectiv autoriza pe unul din omponen­ţii ei de a o reprezenta valabil în justiţie. Cum acest act nu fusese depus nici la prim­a instanţă, intimatul, prin d. avocat Alfred Klang, s-a pre­valat de lipsa calităţei apelantei de a figura în instanţă, chestiune strict determinată de art. 3, 35 şi 37 din legea accelerării judecăţilor, cu a­­tât mai mult cu cât nu din desba­­teri ar fi putut reuşi necesitatea în­făţişării acestui act. Tribunalul Ilfov, Secţia I Com­er­­cială, prezidată de d-l preşedinte Co­man Negoescu, a admis acest inci­dent și a anulat apelul firmei ‚• (J- ‘ 'U f. 4. : ; * tT f •ikU’ ‚? O-': /* .-sot, • .... f.:•»• Desbaterile Parlamentului CAMERA !ÿedin|ele din 30 Martie­­9 27 Prezidează d. Stan Ghiţescu. Pe banca ministerială d nii : D. Goga şi Sergiu Niţă. D. O.- ŞUMULEANU (L.A.N.C.) dă explicaţii în legătură cu declaraţia d-lui prof. Guza­ privitoare la exclu­derea din Ligă a d-lui Paul Iliescu. D. VIRGIL MADGEARU spune că este o lipsă de decenţă ca d­. Stan Ghiţescu autorul celor întâmplate cu Prilejul alegerii la Teleorman, să pre­zideze şedinţa» D. ministru O. GOGA : Rezultatul anchetei va stabili adevărul. Până atunci d. Stan Ghiţescu va rămâne la locul său­ (Pe băncile opoziţiei se produce tumult). D. T. IACOBESCU (naţ. ţăx.) cere d-lui Stan Ghiţescu să se retragă din scaunul prezidenţial, întrucât a ve­nit în discute o chestie care-l pri­veşte personal. D. MADGEARU : Opoziţia renunţă la comunicări, dacă mai prezidează d. Stan Ghiţescu. D. MAYER EBNER (evreu) inter­pelează guvernul asupra nouilor tul­burări studenţeşti ivite la cele 3 uni­versităţi : Bucureşti, Iaşi şi Cernăuţi. D. A. C. CUZA exprimă doleanţele producătorilor de sfeclă formulate în­tr’un congres recent, cu privire la fi­xarea preţului de cumpărare ce ur­mează să fie prevăzut în contractele lor cu fabricile de zahăr. D-ra anunţă o interpelare d-lor miniştri de industrie şi comerţ, do­statul a luat asupra sa nu numai exploatarea, dar şi vânzarea peşteloi. A fost epoca în care a înflorit siste-. m­ul permiselor, care a culminat înf permisul-monopol dat „Frigului“. l)-sa recunoaşte competinţa d-lui Garoflid, dar socoteşte totuşi greşita baza actualului proect, care are la bază exploatarea în regie şi prin sistemul arenzii. Este de fapt conti­­nuarea vechiului sistem al arendări­­i regiei cu toate avantajele şi deja a­vantajele lui. O greşală este deasemeni şi faptu că în adoptarea acestui sistem, d. mi-, nistru al domeniilor a acceptat baza capitalistă de producţie. D. C. GAfiOF­LID : Din asta trăim şi vom­ mai trăi multă vreme. D. I. MIHALACHE spune că în mecanismul capitalist de azi, s’a re­curs la un compromis între sistemul capitalist şi cel cooperatist, în dome­niile în care cooperaţia simplâ nu-şi poate găsi aplicarea Astfel, coope­raţia simplă şi autentică realizată deplin şi în agricultură a trecut în industrie sub forma regiei coopera­tiste. Acesta e sistemul care trebue aplicat şi în domeniul exploatării pe Cări­ Jos.­­ La ora 7 seara preşedintele ridic­at şedinţa , la ora 9 şedinţă de noapte. Şedinţa de noapte l­a Prie. ­. y Azt ' i- •.­­.--V ftp'll ' ’■ ? yi *.. rPlV QOSDalCi­rc­ul o serie de explicaţiuni asupra pro­iectului. UNIFICAREA LEGISLATIVA D-l Th­. Cudalbu ministrul justi­ţiei, a avut eri dimineaţă o lungă consfătuire cu membrii consiliului legislativ în ce priveşte opera de u­­nificare legislativă în general şi în legătură cu modificarea legei de accelerare a justiţiei. D-l ministru a cerut consiliului le­gislativ propuneri şi soluţii pentru o mai grabnică înfăptuire a operei de unificare. PROECTE DE LEGI VENITE IN STUDIU Au mai fost depuse în ultimele zile pe birourile consiliului legisla­tiv următoarele proecte de legi: Ministerul de Interne a depus un proect de regulament la aplicarea legei pentru înfiinţarea unei case de conomie credit şi ajutor pendinte de ministerul de Interne. «i ...Ministerul de Finanţe a depus proectul de lege relativ la contrac­tarea în Italia a unui împrumut de 200.000 000 lire italiene şi consoli­darea datoriei de război în această ţară.» Proect de lege din iniţiativă par­lamentară pentru măsurătoarea şi delimitarea pământurilor, locuitori­lor împroprietăriţi în Basarabia. « Ministerul Comunicaţiilor a de­pus un proect de lege pentru orga­nizarea poştelor, telegrafelor şi te­lefoanelor întocmit în spiritul avi­zului Consiliului de miniştri. Mnisterul Instrucţiunii a depus proectul de lege pentru modficarea art. 7 din legea de organizare­­ a a­cestui minister. Din iniţiativă parlamentară s-a depus un proect de lege pentru mo­­dificarea unor articole din legea de organizare a ministerului Sânătăţi. « Ministerul Finanţelor a depus proectul de lege privitor la armoni­zarea salariilor funcţionarilor pu­blici.» Ministerul Agricultura a depus un proect de lege pentru represiu­nea fraudelor în prepararea şi co­merţul băuturilor alcoolice.­­ Proect de lege din­­iniţiativă par­lamentară pentru înfiinţarea secţiu­­nei a 2-a la tribunalul Râmnicul Sărat-P­ apelor de a se revărsa. Recomandă ca întrebuinţare a să­rii de mare în conservarea peştelui. Cere să se prevadă pentru locui­torii riverani dreptul de a pescui peş­tele necesar familiei fiecăruia, cu unelte mici de vânătoare. Recunoaşte profetului meritul de a fi dat atenţia cuvenită măsurilor pentru reproducţia peştelui şi pentru administrarea, prin specialişti, a a­­cestei ramuri de avuţia naţională. D. min. GR. TRANCU-IAŞI depune proectul pentru încurajarea construc­ţiunilor de locuinţe ieftine, votat de Senat. (Apl.) D. A. C. CUZA spune că problema pescuitului trebue privită şi soluţio­nată din punct de vedere economic, social şi financiar. , Arată necesitatea industrializării produselor pescăreşti şi a creierii u­­nei clase româneşti de pescari, în­de­osebi prin colonizarea Deltei. Interesul fiscal este cel din urmă care trebue avut în vedere în acea­stă chestiune. D. Cuza face o scurtă privire asu­pra regimurilor anterioare ale ex­ploatării pescăriilor. Analizând proectul, d. Casa gă­seşte lăudabile şi binevenite dispo­­ziţiunile lui, care ţin seamă şi de cerinţele ştiinţifice, cum şi de carac­terul economic şi social, ce trebue să stea la baza unei legi de impor­tanţa acesteia. D-sa laudă principiul autonomiei pescăriilor şi cere să se prevadă în lege ca timp de 5 ani statul să re­nunţe la veniturile realizate din pes­cării, spre a servi ca fond de îmbu­nătăţiri de exploatare. Deosebeşte însă şi părţi criticabile, putinţa de arendare către societăţi comerciale , nesocotirea intereselor particulare, pe care statul, posesor a 90 la sută din suprafaţa explora­­bilâ, n’are nici un interes să le neso­cotească ; exportul liber al peştelui de lux, care este vag şi nu garan­tează şi nici nu precizează speciile necesare consumului intern. D. I. MIHALACHE spune că legea pescuitului face parte din problema agriculturii şi prin acest cadrul ge­neral trebuesc privite principiile ei. Deşi avem cele mai mari domenii pescăreşti din Europa, avem o clasă de pescari în complectă ruină, iar preţul peştelui e mai scump ca în orice altă ţară. Negl’jarea a fost prima cauză de decădere. A doua cauză a fost poli­tica de distrugere a clasei pescărești, transformată intr’o clasă de robi ș* a treia cauză a fost lipsa de capital. La acestea s’a adăugat faptul că » ci ■ -foi •­ • *r­. ■ " \ ■„ , FfV.F ' v‘ Proiect. ., luat în consideraţie p se pune La vot. Votul e declarat nuî. Şedinţa s’a ridicat la ora 11 jup®» •d l­oou C- influenb­ ’ Senatul ŞEDINŢA DIN 30 MARTIE D. gen. C. COAN­DA a deschis dinţa la orele 3 luni. ’ CHESTIA GAZULUI METAN D. O. TAZLAUANU a întrebat pe d. ministru al industriei şi co­merţului care-i cauza întârziere! terminărei conductei de gaz metan de la Tg-Mureş. A mai întrebat care-i politica gu­vernului în ce priveşte gazul me­tan? D. prof. I. CLINCIU a întrebat guvernul ce măsuri a luat contra căpitanului Ghinescu, care a moles­tat pe alegători cu ocazia alegerei parţiale din Teleorman. A mai în­trebat de asemeni ce măsuri va lua d. ministru al instrucţiunei contra sub-revizorilor şcolari cari au co­mis abuzuri cu ocazia aceleaş ale­geri. VOTAREA LEGII PENTRU ÎNCU­RAJAREA CONSTRUCŢIILOR Intrându-se apoi in ordinea de zi, a fost votată legea pentru înn­curajarea construcţiilor. INTERPELĂRI D. VASILE C. BRAESKU (mai ) desvoltă o interpelare asupra ne­regulilor petrecute la primăria din Chişinău (Lăpuşna). D. BRAESKU a dat în vileag o întreagă serie de abuzuri comise la primăria Chişinău, între cari şi acele privitoare la 150 hectare pă­dure date de ministerul de domenii pentru trebuinţele comunei şi ale populaţiei, cu anumite preţuri. Cu ocazia dârei în arendă a a­­cestor hectare nu s-a prezintat la licitaţie nici un concurent serios, din cauza clauzelor imposibile. Graţie acestui nefast sistem de administrare populaţia a rămas în din­treaga iarnă fără lemne. Nu numai atât dar până şi şco­lile au trebuit să fie închise din a­­ceeași cauză. D-sa a încheiat cerând d-lui mi­nistru de interne dizolvarea consi­liului municipal al Chişînăului. D. C. BUCȘAN, subsecretar de stat la interne, a răspuns că dacă neregulile semnalate de d. Brăe*. nu vor fi dovedite, atunci cel vi­­novat își va primi pedeapsa. De asemeni dacă se va stabili vinovăţia consiliului comunal aces­­ta va fi dizolvat. Şedinţa a fost ridicată la orele 30. Azi şedinţă la orele 3­0.­­

Next