Argus, mai 1927 (Anul 18, nr. 4208-4232)

1927-05-01 / nr. 4208

Anul XVIII No. 4208 TECIA w/m/m/m/mumwuMu/jm........* ABONü nEKlTfe; In străinătate Un an 2200 Iei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei în țară. 0 lei în străinătate BIROURILE: In Ţară Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 6 PAGINI B­u­c­urești, S trad­a Sărindar IO - TE L E­F O N: 305/03 sl 323^69 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : 5. Pauker şi H. P. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director­­ Grigore Cafencu Duminică 1 Mai 1927 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder şi M. Berger Str. Eugeniu Carada (fosta Karagheorghevici 8 Telefon 311184 Dumpingul schimbului Printre lucrările pregătitoare ale conferinţei economice interna­ţionale ce se întruneşte săptămâna viitoare la Geneva, se găseşte şi raportul delegatului german de Trendelenburg despre dumping. Ce e dumpingul? In mod obiş­nuit se înţelege prin dumping ief­tinirea artificială a unui articol pe piaţa străină. Când un stat sau un grup de industrii strecoară în străi­nătate o marfă pe un preţ mai mic decât preţul intern de consumaţie şi, câteodată, chiar mai mic decât preţul de cost. Scopul dumpingu­lui e uşor de înţeles. El tinde la des­fiinţarea începuturilor unei indus­trii concurente dintr-o ţară străină. Azi, când toate statele sunt con­duse de principiul independenţei economice, problema dumpingului e foarte gravă­ Taxele vamale pro­hibitive, calculate după preţul de cost, nu pot opri intrarea mărfu­rilor străine, prin dumping­ De aceea în multe state lovite de dumping, s'a creat o întreagă legislaţie de apărare. Nicăeri re­zultatele n’au fost, însă, aprecia­bile. Singurul mijloc eficace rămâ­ne tot ridicarea taxelor vamale, până la un nivel, care să descura­jeze, în cele din urmă, şi dumpin­gul. Acest sistem are, însă, marele dezavantaj de a crea un monopol prea sigur pentru industria naţio­nală, de a scumpi peste măsură un articol, care s’ar putea cumpăra mult mai ieftin in străinătate şi de a demoraliza industria naţională, printr’un exces de protecţie. Nea­­vând teamă de concurenţă, indus­triile supraprotejate nu se mai în­grijesc în­deajuns de moderniza­rea utilajului şi de modernizarea produselor, ci se dedau la chel­tueli de lux. Se obişnuesc cu para­zitismul. De aceea, problema dumpingului e foarte complicată. O soluţie bu­nă nu s’ar putea găsi decât într’o înţelegere generală a statelor-Dar d. Trendelenburg întinde noţiunea de dumping şi asupra schimbului monetar. El numeşte dumping al schimbului, facultatea pe care o au exportatorii dintr’o ţară, cu moneda nestatornică, de a ridica valoarea monedei prin spe­culaţii de bursă, ori de câte ori au de făcut cumpărături mari pentru export. E tocmai cazul nostru. De ani de zile asistăm la urcarea leului, prin speculaţii la bursele străine, in epoca vânzării recoltelor noa­stre. Această întindere a noţiunii dum­pinguini asupra schimbului, nu in­tră, de­sigur, în forma clasică a dumpingului. Exportatorii cumpără moneda nestatornică pentru nevoi reale. Ei ridică valoarea monedei prin însăşi cererea la care îi obligă comerţul lor. Nu e, însă, mai puţin adevărat că efectele acestui co­merţ seamănă cu un dumping. De aceea însuşi de Trendelen­burg, pentru remedierea dumpin­gului de schimb, nu recomandă mij­loacele de luptă întrebuinţate în dumpingul industrial, ci recomandă soluţia clasică a stabilizării mone­tare. Important de reţinut e că dele­gatul german nici nu pomeneşte, ca mijloc de îndreptare revalori­zarea monedei. El vede în urcările sezonare, in vederea exportului, o cauză de ruină, — aşa cum şi e de fapt, — şi nu găseşte alt remediu decât stabilizarea­­. .......... .... - - I •' ■ I Crachul financiar din Japonia Cel mai mare faliment cunoscut de toată lumea în ultimele decenii lONDRA. — Falimentul consor­ţiului Suzuki din Japonia, care a dus la panica financiară recentă și la nevoia decretării unui mora­toriu general de trei săpti­­, este cel mai mare faliment cunos­cut în toată lumea, în ultimele decenii. Datoriile se ridică la 500 milioane yeni, ceea ce repre­zintă 250 milioane dolari. Falimen­tul acesta depăşeşte cu mult chiar prăbuşirea consorţiului Stinnes, unde creditorii, prin lichidarea ac­tivului, au putut totuşi să-şi reali­zeze creanţele. Această perspectivă nu există la falimentul consorţiului Suzuki. ACTIVITATEA CONSORŢIULUI SUZUKI Consorţiul Suzuki controla o parte însemnată din comerţul de zahăr în ■ Extremul Orient şi în Statele Urâte.­­ Lichidarea va aduce cu sine o mare­­ scădere a preţurilor acestui articol. ] Consorţiul poseda de asemenea mine de­­ zinc, cupru şi antimoniu, fabrici de : celuloid, uzine metalurgice, numeroa­se ţesătorii şi fabrici textile, fabrici de cauciuc, mor­, bănci şi societăţi de a­­sigurare, cum şi diferite întreprinderi comerciale. Ea domina industria de mătase artificială a Japoniei. Con­sorţiul are în lotul 60—70 întreprin­deri, între altele dispunea şi de o flotă de 800.000 tone. Întreprinderile ei la­olaltă reprezintă un capital propriu de 800 milioane peni. Proprietara aces­tui trust, este doamna Suzuki, a că­rei avere particulară este evaluată la 300—400 milioane. FALIMENTE BANCARE Corespondenţa bancară a consorţiu­lui Suzuki era Banca Formosa, care de câteva zile şi-a închis ghişemile. Datoriile Băncii Formosa se ridică la 890 milioane de yeni. Banca este o instituţie de Stat, şi principalii ei cre­ditori sunt guvernul japonez şi Ban­ca Naţională a Ja­­mei. Economia generală a Japoniei este grav atinsă de acest faliment. Guver­nul Wakatzuki a fost silit să demisio­neze. Bursa din Tokio e închisă. Ban­ca din Taiwan a devenit deasemenea insol­ventă, deoarece amsorţiul Su­zuki­­i datoreşte 300 milioane yeni CAUZELE PRĂBUŞIRII Cauza prăbuşirii este ridicarea excesivă prin speculă a preţurilor orezului şi zahărului. De aseme­nea a contribuit politica de revalo­rizare a valutei japoneze. Yenul care scăzuse în 1924 la cursul de 0-38 față de dolar, a fost ridicat până la cursul de 0.49. Acordul anglo-italian BERLIN, 29­ (Rador). — „Vos­­sische Zeitung“ asigură că în între­vederea dela Livorno, d-nii Cham­berlain şi Mussolini ar fi semnat un acord precis de colaborare în Orient şi Mediterana, acord prin care s’ar fi recunoscut aspiraţiu­­nile italiene în Balcani şi s’ar fi prevăzut ca flotele engleză și ita­liană să se înţeleagă asupra roluri­lor respective în cazul unui con­flict. — ♦ m­ Inundaţiile din Statele Unite LONDRA, 39 (Radord).­­ In cer­curile financiare din New-York se a­­firmă că pagubele suferite de căile ferat din cauza revărsării fluviului Mississipi se ridică la Şapte milioane dolari. Bancherii din New-York au donat până acum două milioane dolari pen­tru ajutorarea refugiaţilor. Digul fluviului Mississipi va fi spart astăzi­ pentru salvarea oraşului New­ Orleans. * LONDRA, 29. (Rador). — Din Washington se anunţă că fostul guvernator Parker a fost numit comisar al guvernului cu puteri dictatoriale în regiunile inundate de fluviul Mississipi. Ministrul Hoover a fost atacat cu focuri de revolver pe când in­specta digul ce urmează să fie spart lângă New­ Orleans. Minis­trul a scăpat neatins. Se crede că atentatorul, care până acum nu a pu­tut fi descoperit face parte dintre fermierii nemulţumiţi de măsura spargerii digului. $ LICEUL Părerile d-lui Rădulescu-Motru des­pre liceul nostru de azi, au stârnit pro­teste „democratice", din diferite părţi, D. Motru se ridică în potriva înmulţi­­rei peste măsură a liceelor. „Democra­ţii“ de toate categoriile văd în această protestare o pornire reacţionară. Noi suntem siguri că d. Motru na fost bine înţeles. Distinsul nostru filosof na putut pro­testa în potriva răspândiră culturii, prin cât mai multe licee. In comparaţie cu alte ţări, şcoala secundară nu e, la noi, deloc prea răspândită.­ Şi avem mult încă de făcut în această direcţie. Ceea ce a produs indignarea d-lui Motru e falsificarea şcoalei secundare. E maimuţăreala culturală ce se face, la noi, în numele răspândirii culturii gene­rale. Nu avem personal didactic, nici mijloacele necesare pentru a crea şi în­treţine licee bune nici chiar în centrele mari orăşeneşti, necum la Titu, la Gă­­eşti, la Buftea ori la Fefelei. Şi dacă totuşi se înfiinţează gimna­zii şi licee prin sate, prin oraşele şi prin staţiile drumului de fer, izolate în mijlocul­ câmpului, cu asta nu se face învăţământ secundar, ci batjocorirea în­vaţământului, ceea ce e cu totul altceva. Întreţinerea unei şcoli mic­ un mediu rural e un lux, dacă se întreţine bine şi e o bătae de joc dacă e lăsată la mijloacele rurale. Cu profesori impro­vizaţi din medici de plasă, din veteri­nari, din avocaţi de judecătorie rurală ori din şefi de gară şi cu elevi conti­nuând a trăi în rusticitate, produsul u­­nor asemenea şcoli secundare ce poate să fie ? Fabrică de certificate de ne­ciopliţi şi de semidocţi primejdioşi. De altfel pilda Rusii ţariste ar tre­bui să ne lumineze. Şi acolo, şcoala secundară, răspândită cu profuziune numai în scop de desnaţionalizare, dar fără nici o preocupare serioasă de în­văţământ şi de educaţie, a produs toată falanga semidocţilor, îmbibaţi de teorii sociale absurde, cari au prăpă­dit Rusia. Aşa înţelese părerile d-lui Rădu­lescu-Motru, dreptatea e de partea sa. R. — ♦ —» — Situaţia sumară a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 18 APRILIE a. c. Ultima situaţie sumara a Băncii Naţionale, pe ziua de 16 Aprilie, ara­tă o scădere a portofoliului de efecte scontate. De la 9 miliarde 17 mii. 893 mii 082 cât a fost la 9 Aprilie el a ajuns la 8 miliarde 987 mii. 222.274 lei, adică o revenire în jurul cifrei scontului de la 2 Aprilie. Contul „Bilete de bancă în circu­laţie“ este aproape neschimbat la 21 miliarde 27 milioane 310.709 lei, împrumuturile acordate centrelei băncilor populare şi Centralei coope­rativelor de producţie şi consum, in continuă creştere, ating suma de 1 mi­liard 445 mii. 452.715 lei de la 1 mi­liard 444 milioane cât au fost in săp­tămâna precedentă. Casele de împrumut pe gaj agricul­torilor şi industriaşilor sunt trecute cu 151 milioane 848.984 (150 mii. 76644 la 0 Aprilie a. c. împrumuturile pe efecte publice au ajuns la 622 mii. 26.360 lei (618 mii. 175.399 lei), împrumuturile statului neschim­bate , pentru trebuințele tezaurului 3 miliarde 652.984.284, pentru unificarea monetară 7 mi­liarde 25 mii. 991.421 lei. Fondul ministerului de finanțe pen­tru lichidarea acestei datorii, este, în schimb, în continuă creştere. In si­tuaţia sumară de la 16 Aprilie, el este trecut cu 1 miliard 77 mii. 212.677 faţă de 1 miliard 19 mii. 281.927 în săptămâna anterioară. Socul meta­lic arată o neînsemnată urcare, dela 7 miliarde 28 mii. 611.886 la 7 mi­liarde 28 mii. 627.079 lei Din care : Aur monete 126.451.637 Am lingouri 19.362.429 Am­ depozitat 428.139.680 Disponibil trate 774.840.000 Bonuri de tezaur am 5 miliarde 679.833.333 lei. Celelalte conturi sunt neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. * Politica financiară a d-lui Poincaré PARIS, 29. (Rador). — Un comu­nicat al Ministerului de Finanţe confirmă hotărârea d-luî Poincaré de a nu comunica nici o informaţie asupra intenţiunilor sale în pri­vinţa cursului francului. Aşa fiind, nici una din informaţiunile apărute în ziare nu poate exprima planu­rile guvernului. Tariful vamal şi agricultura­l de V- N. Madgearu Politica agrară a guvernului.—Tariful vamal decretat Continuând ancheta noastră des­pre politica vamală, publicăm azi un articol al d-lui Virgil Mad­gearu. Notăm câ acest articol a fost scris înainte de a fi apărut în „Argus“ importantele declaraţii ale d-lui Garoflid, ministru al Agri­culturei. „Guvernul actual s’a declarat par­tizan al agrarianismului. El a căutat a­­şi legitima chiar existenţa prin opune­rea directivei agrariene, directivei ban­care industrialiste a partidului liberal, întreaga serie de reforme a d-lui C. Garoflid a încercat să concretizeze a­­ceastă ideologie, căreia i-a dat expre­sie teoretică în expunerea de motive a proectului de lege pentru încurajarea agriculturii. E­ste indiferent dacă reformele agri­cole ale d-lui C. Garoflid urmăresc liniile evoluţii noastre social-agrare şi cuprind soluţii tehnice eficace. Faptul care rămâne, este că prin propunerea lor guvernul, recunoscând că suntem un Stat agrar, a afirmat necesitatea u­­nei orientări a întregii noastre politici economice în direcţia agrarianismului. Consecvent acestei îndrumări a po­liticii economice, era firesc a se pre­supune, că guvernul va fi fost preocu­pat să civizez condiţii generale, priel­nice desvoltării agriculturii, înainte chiar de a se gândi la măsuri de fa­vorizare specială a celei dintâi ramuri de activitate economică a ţari. Tariful vamal decretat constituie din acest punct de vedere O CON­TRAZICERE FLAGRANTA A DIRECTIVEI AGRARI­EN­E a guvernului Averescu, anihilând prin e­­fectele sale dăunătoare pentru desvol­­tarea agriculturii, toate sacrificiile bu­getare, impuse ţării prin aplicarea pro­gramului de reforme ale d-lui C. Ga­roflid. Lucrul acesta este cu atât mai bizar cu cât Oficiul de Studii al ministerului de final­­e, care este autorul real al tarifului vamal, a trimis exact acum un an ziarelor un fel de comunicat pu­blicat în ziarele din ziua de 26 Aprilie 1926 prin care ilustra cu exemple „exagerările tarifului vamal pus în a­­plicare de către fostul guvern la 1 A­­prilie 1926“, pentru ca în noul tarif acelaş organ să menţină acele exage­rări cu unele „atenuări“ de minimă în­semnătate şi cu alte agravări. * Voi face dovada urmărind exemple­le Oficiului de Studii al Ministerului de finanţe, cari privesc agricultura şi interesează de aproape pe agricultorii de toate categoriile, exemple pe cari le voiu cita întocmai, încep cu maşinele şi uneltele agri­cole şi sfârşesc cu unele articole de consum ţărănesc. 1) Pluguri, grape, tăvălugi, cultiva­toare, rariţe, prăşitoare, cari costau la suta de kgi. lei 340 după vechiul ta­rif, ar fi costat lei 705 la suta de kgi. după tariful liberal, adică pentru un plug care cântăreşte circa 66 lei, ar fi trebuit să se plătească o samă de lei 462. După noul tarif vor costa 600 mini­mal şi 900 maximal, sau pentru un plug se va plăti 396 lei sau 594 lei 1 2) „Sape, târnăcoape, greble, lo­­peţi cazmale şi alte unelte agricole, care costau la suta de kgr., după ve­chiul tarif lei 340 au fost impuse la taxa de lei 1005 suta de fer., adică de trei ori mai mult de­cât plăteau va­ma muncitorii agricoli, până acuma". După noul tarif se va plăti : Pentru sape 800 lei minimal şi 1200 lei maximal ; Pentru coase şi seceri 400 lei res­pectiv 600 lei; Pentru greble, lopeţi, casmale şi târnăcoape 700 lei respectiv 1050 lei; Pentru furci 500 lei respectiv 750 lei. 3) „Mașini agricole de tot felul, care costau la suta de kgr. după ve­chiul tarif 340 lei au fost impuse la 1050 lei“. După noul tarif se va plăti 800 res­pectiv 1200 lei. 4) „Pentru batoze de orice fel cu lungimea tobei până la 900 mc., care costau suta de kgr. după vechiul ta­rif lei 340 au fost impuse la o taxă vamală de lei 3000 sula de fer.­­“ După noul tarif se va plăti : Pentru batoze cu mâna 800 lei respectiv 1200 lei ; Pentru batoze cu motor cu benzină ca a tobei până la 800 mm. 1280 lei respectiv 1920 lei ; 5) „Mașinele de morărit de tot fe­lul cari erau impuse la 340 lei sub vechiul tarif, au fost impuse la 2760 lei suta de fer.“. După noul tarif se va plăti 2240 lei respectiv 3360 lei ! 6) „Morile ţărăneşti, cari plăteau o vamă de lei 140 la suta de kgr. au fost impuse la lei 2100, ceea ce repre­zintă o taxă de 15 ori mai mare". ... După noul tarif se va plăti 652 lei respectiv 978 lei. 7) Apa de bumbac pentru cusut, în gheme, mosoare etc., care sub vechiul tarif plăteau o taxă de lei 200 la suta de kgr. au fost impusă prin noul tarif la lei 5400 suta de kgr. adică o scumpire de 27 ori“. După noul tarif se va plăti între 1400—3200 minimal și 2080-4800 maximal. 8) „Curele de transmisiune de sfoa­ră cari plăteau 5340 suta de kgr. au fost impuse la o taxă vamală de lei 12.000 suta de kgr.“. După noul tarif se va plăti 10.500 lei respectiv 15.750 lei suta de kgr.“. 9) „Țesături de bumbac de orice fel li s’a ridicat vechea taxă vamală la de 2 ori și de 3 ori mai mult, a­­jungând până la o taxă vamală de 14.500 la suta de kgr.“. După noul tarif se va plăti de la 5500 la 12500 minimal şi 8240 la 18750 maximal. In plus pentru ţesă­turi albite, vopsite sau mercerizate se vor percepe suprataxe de 35 la sută până la 60 la sută... 10) „Bumbacul ţărănesc (torturi de bumbac) care plătea 36 lei suta de kgr. a fost impus prin noul re­gim la 180 lei suta de kgr., adică de 5 **« ori . Iar după noul tarif va plăti dela 160—200 minimal şi 240—300 ma­ximal. « Ce rezultă din aceste comparaţii su­gestive ? Pentru maşinele şi uneltele agricole „atenuările“ exagerărilor din tariful de la 1 Aprilie 1926 al guvernului li­beral sunt aproape insignifiante, afară de unele excepţiuni. Dacă se ţine sea­ma de eventualitatea aplicării tarifului general care este maşin­al, nouile taxe întrec chiar în multe cazuri „exageră­rile“ din tariful vamal liberal.. Iar în ce priveşte articolele de consum ţără­nesc citate — bumbac şi ţesături de bumbac — „exagerările“ se menţin a­proape integral, ba, cum se poate re­cunoaşte uşor sunt chiar depăşite. . Este inexplicabil, ca un guvern, care se înfăţişează ca partizan al agriculturii, — concomitent cu legi menite să creieze favoruri spe­ciale pentru agricultori, — să a­­ducă un tarif vamal protivnic în­zestrării agriculturii cu maşini şi unelte agricole, mai ales în mo­mentul când noua împărţire a pro­prietăţii rurale, a creiat sute de mii de gospodării mici, cari au ne­voie de inventar perfecţionat­ Şi cu toate acestea există o ex­plicaţie. Noul tarif vamal s’a de­cretat, ca un act al puterii execu­tive, călcându-se prerogativele Parlamentului. Economistul Schultze-Gawer­­nitz, cercetând tariful vamal pro­hibiționist rus din 1891, lămurește că el s’a putut realiza ușor sub regi­mul absolutist, de oarece într’o a­­semenea ordine de stat nu se poate scoate la iveală cât de mic e numărul celor cari domină poli­tica economică a Statului, pe când Parlamentul descoperă exact ra­portul numeric. In afară de acea­sta, este mult mai uşor a se influ­enţa o autoritate administrativă absolutistă, decât a lupta cu oţr­uia publică şi cu reprezentanţii consu­matorilor în Parlament­In cazul nostru un organ ilegal şi extrabugetar, „Oficiul de Studii al Ministerului de finanţe“ a înlo­cuit Parlamentul, într’una din funcţiunile sale esenţiale şi prin jo­cul de influenţe atât de înlesnit faţă de o instanţă fără fiinţă şi responsabilitate legală, a pus gu­vernul într’o flagrantă contrazi­cere cu programul său agrarian. Este cert Dacă guvernul ar fi fost respectuos faţă de preroga­tivele fundamentale ale Parlamen­tului, ar fi avut un aliat, care l-ar fi sprijinit să rămână în politica vamală în cadrul său programa­tic“. Ştiri economice Rusia MOSCOVA (Ceps.). — Şantierele din Leningrad termină zilele aces­­tea construcţia a 8 mari vapoare. In ultimul timp au fost deschise linia de transport Leningrad-Le Havre şi Odesa-Genua-Marsilia. In urma con­ventilor cu diferite societăţi de na­vigaţie străine vor sosi In portul Le­ningrad 10.000 turişti din America. Şantierele din Leningrad construise pentru flota de pe Caspică un şir de noui vapoare cu un tonaj total de 13 mii le­te, Austria VIENA.­­ Din cifrele provizorii stabilite de ministerul de finanţe, rezultă că în budgetul federal pe 1926, veniturile întrec cheltuelile cu 105 milioane de schillingi. Iugoslavia BELGRAD. — Orașul Belgrad a obținut un credit de patru milioane dolari, cu dobândă de 6 și jumătate la sută, de la Banca Blair et Co. și Securitas Co. din New-York. Acest credit, contractat pe termen de trei ani, urmează să fie transformat în­­tr'un împrumut pa termen lung. Im­prumutul e destinat lucrărilor edi­litare urgente. Cum insă suma nu va fi suficientă pentru acoperirea tu­tutor nevoilor, se vor incepe între timp tratative pentru încheierea u­­nui împrumut suplimentar. Polonia VARŞOVIA, _ Cartelul cărbuni­lor din Polonia s-a desfiinţat de cu­rând, prin retragerea a trei mari ex­ploatări miniere din regiunea Dom­bia. Acestea au redus acum consi­derabil preţurile de desfacere a căr­bunilor. Germania BERLIN, __ Uniunea societăţilor de asigurări din Germania publică rezultatele obţinute in ramura asigu­rărilor de viaţă, de la stabilizarea monetară până acum. Se constată că în acest interval, numărul asigu­rărilor a crescut necontenit, ajun­gând să atingă în 1926, jumătatea cifrei din IMS, care era de 16 mi­liarde. Grecia ATENA. — Sub preşidenţia d-luî Calandaris, o comisiune finan­ciară va studia problema stabili­zării drachmei şi va supune apoi un proect în acest sens Consiliu­lui Lîgei Naţiunilor, Ungaria BUDAPESTA. — Taxa scontului în Ungaria, care actualmente e de 6 la sută va fi în curând redusă. Banca Naţională este silită să examineze o grabnică reducere, deoarece piaţa un­gară este inundată de credite străi­ne, pe termen scurt, şi se crede că această abundenţă de capital străin va spori şi mai mult in urma recen­tei reduceri a taxei de scont, pe pia­ţa engleză. # BUDAPESTA. — (Ceps) : Se a­­nunțase într’un timp ca între distilă­­riile agricole de spirt și marile fabrici de spirt care se găsesc unite într’un cartel, au apărut divergințe de păreri care ameninţau să ducă la o dizolva­re a cartelului. In urma unor tratative îndelungate însă, diferenţele au fost e­­liminate şi s’a reuşit să se asigure exis­tenţa mai departe a cartelului. Proba­bil că în Mai convenţia cartelului va fi reînoită fără schimbări. După cum se aude direcţiunea cartelului intenţio­nează să clădească un mare palat în Budapesta în care să fie adăpostite toate instituţiile şi organizaţiunile car­­telui precum şi ale întregii industrii de spirt din Ungaria. BUDAPESTA* — (Ceps): Bi­lanţul de curând publicat al societăţii de cărbuni ungare arată la un capital acţionar de aproape 90 milioane pengő un câştig bruto de 14 milioane pen­gő. Societatea a lucrat exclusiv cu ca­pital propriu, numai 8 milioane pengő au fost luate pe credit. Alături de Banca Naţională maghiară şi Banca generală de Credit, societatea de căr­buni posedă bilanţurile cele mai favo­rabile. O treime din capitalurile între­prinderii se găsesc în formă de nume­rar sau efecte cu scadenţă imediată Efectuarea bilanţului a fost făcută cu foarte multă precauţiune, proprietatea minieră a fost evaluată la 9 milioane pengő, imobile, maşini şi materiale la 54,5 milioane pengő, iar proviziile de cărbuni la 1,2 milioane. * BUDAPESTA. — (Ceps): Prin construirea cablului telefonic Budapes­ta-Viena s’a făcut posibilă o legătură telefonică directă între Budapesta şi Paris. Experienţele de încercare au dat rezultate foarte bune şi linia Va fi dată zilele acestea întrebuinţării pu­blice. O convorbire de 3 minute costă 13,25 pengő* NEÎNŢELEGEREA ITALO-JUGO­­SLAVA . Nici învierea catolica, mei aceea or­todoxă nu au avut darul să împace pe cei doi Vecini de pe Marea Adriatică. Atât Italienii cât şi iugoslavii au petre­cut sărbătorile pe poziţiile lor respec­tive. D. Mussolini e gata să discute direct cu Belgrad ori­ce în afară de chestia Albaniei, care „nu priveşte pe sârbi". Guvernul iugoslav vine să dis­cute tocmai această chestiune... Astfel să amână înţelegerea, din neputinţă de a stabili obiectul ei. Supărător pentru liniştea Europei, conflictul italo-iugoslav e cât se poate de instructiv din punct de vedere al politicei internaţionale. Au eşit la ivea­lă, cu acest prilej, combinaţii diploma­tice necunoscute, tendinţi politice noi şi în special situaţia delicată în care se află Societatea de la Geneva îr­ faţa ori­cărui conflict în care e ames­tecată o mare putere. In viaţa politică internaţională, unde putem culege idei, năzuinţi şi doctrine din belşug, iată în sfârşit şi o experienţă. Am aratat care sunt antecedentele conflictului. D. Mussolini urmăreşte în Europa centrală cu o incontestabilă di­băcie, o politică de realizări practice şi folositoare, d­in primul rând, fireşte, pentru ţara sa. Pentru a se înţelege mai uşor cu vecinii iugoslavi, i-a în­cercuit în mod diplomatic : prietenie cu Budapesta, prietenie cu Bucureşti, prietenie protectoare faţă de Albania­Un asemenea condis, convorbirea itală jugoslavă putea reîncepe. Iugoslavii puteau să se supue. Era un mod de a nu turbura pacea, — pa­cea italiană pentru Orientul oprit» plat. Nu s’a supus însă. A cerut o di­cuţie liberă a chestiunei Adriaticei, —« strâns legată de altminteri de probie» mele balcanice. Și a apelat, cum pro­babil a fost sfătuită, la Societatea Noi-De aci ferbere în rândul marilor, puteri. Londra, Paris şi Berlin au fost nu­­litai decât de acord că Geneva nu trebue amestecată pentru a nu fi con­­promisă. Cu înrâurire pot avea sentin­ţele platonice ale Societăţii Naţiunilor, asupra temperamentului irascibil al du­celui italian ? Dar pentru a salva Geneva nu e decât un singur mijloc : discuţia di­rectă. Şi discuţia nu poate, în mod lo­gic, avea decât un singur obiect : ches­tia în litigiu, în speţă tratatul italo-al­­banez de la Tirana. Cine să intervie­ pentru a convinge Belgrad şi am ales, Roma de necesitatea unei asemenea convorbiri ? Anglia şi Franţa. D. Briand la Bel­grad, unde e ascultat. D. Chamberlain la Roma, unde are prieteni buni. Intervenţia Angliei la Roma şi co­mentariile presei britanice desvălute uri capitol încă necunoscut al politicei me­diteraneene. „Times" ia iniţiativa intervenţii, în­ştiinţând printr’un articol de fond Ita­lia că nu se poate feri de o discuţie a pactului de la Tirana. Intervine o dis­cuţie desigur foarte importantă între d. Mussolini şi ambasadorul britanic la Roma, şi Times" dă îndărăt , într’un nou editorial, justifică politica italiană în Orient. Comentariile curg : după unii înţe­legerea italo-britanică e deplină şi An­glia cunoştea de mult pactul de la Tirana, după alţii, care merg mai de­parte, d. Chamberlain a dat la Li­vorno d-lui Mussolini mâna liberă, în politica lui din Adnatica şi din Bal­­cani. Până unde merge în reeditare în­ţelegerea italo-britanică nu se poate încă şti. E sigur că d. Chamberlain a plătit cu un preţ bun renunţarea Ita­liei la simpatiile ei ruseşti. Dar care este acest preţ ? Numai dezlegarea conflictului de azi ne va putea aduce oarecare lămuriei­ în această privinţă. Căci Anglia e silită să desvăluiască li­nele taine ale diplomaţiei ei, pentru ca cererea Iugoslav­iei, sprijinită de Fran­ţa să nu cumva să ajungă la Ge­neva. Precizarea atitudinei Angliei în po­litica continentală, va fi evenimentul de căpetenie, în conflictul italo-iugo­slav. Să notăm că această precizare va avea loc într’un moment, când Franţa, urmând în mod credincos politica So­cietăţii Naţiunilor, nu poate avea de­cât întreaga opinie publică engleză de partea ei. ___a _. Certi l­ints Micei Antant PRAG A, 29 (Rador).­­ Conferinţa Micei Antante a fost fixată în mod ofi­cial pentru zilele de 12— 11 Mai. Conferinţa se va întruni în staţiunea bal­neară Jackymov (Joa• #• /iitufifhnl I in, fini’mifi.

Next