Argus, iunie 1927 (Anul 18, nr. 4233-4257)

1927-06-01 / nr. 4233

Citiţi Mmanachul Argus 1927 Anul XVIII No. 4233 ANUNCIURI DEORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE • PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ,­ S. BERGER STR. KARAGEORGEVIC 3 , tel: 11/sa ABONAMENTE 3 lei în ţară, 6 lei în străinătate BIROURILE: Bucureşti, Strada Sărindar 7 EL I TELEFON: 306 93 si 323/60 IN Un an 3 luni 6 luni ŢARA 1000 lei 300 „ 550 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 Iei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : St Pauker şi H. E. Valentin INDUSTRIEI $i FINANŢEI Directori Grigore Gafencu Herenri 1 Iunie 1927 AWUNUIUIRÎ : ). CEFEL IN TOATE ZIARELE " prin * ■ - ipCIfTATfA GCNER/UÄ f;F PIJBIÍCITATÍ CAROL UÍILLUIU, S OLRCIR STR. KARAGEORGEVICI 3 tel: ii/i4 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directori­i Carol Schulder fl S. Berger Str. Eugenia Carada (fostă Karagheorghevici 9 Telefon 311 184 Agricultura■c­um: GUVERN NAŢIONAL la Conferinţa Economică internaţională de E. Marian Societatea Naţiunilor, când a convocat conferinţa economică internaţională, pentru a exami­na situaţia economică mondială, nu putea lăsa agricultura la o parte. Agricultura produce ma­rea majoritate a materiilor pri­me, care formează baza comer­ţului şi industriei. Din toate cheltuelile industri­ei, hrana lucrătorilor formează postul cel mai important şi a­­ceastă hrană agricultura o pro­cură. In lumea întreagă, agricul­tura ocupă mai multe braţe de­cât toate celelalte îndeletniciri ale omului, deci de puterea de cumpărare a agriculturei depin­de desfacerea produselor indus­triale. In comitetul preparator al con­ferinţei au lucrat o serie de a­­gricultori din toate ţările, prin­tre alţii Gautier (Franţa), Gil­bert (U. S. A.) şi Hermes (Ger­mania) . Din documentaţia pre­gătită din vreme şi prezentată conferinţei peste 800 pagini pri­vesc exclusiv agricultura. Redăm act din ordinea zilei, partea privitoare la agricultură : 1) Situaţia actuală a agricul­turei în raport cu situaţia dina­intea războiului, în ce priveşte producţia, «consum­aţile, stocurile preţurile şi libertatea schimbului produselor agricole. 2) Cauzele dificultăţilor actu­ale. 3) Posibilităţi de acţiune In­ternaţională . a) Desvoltarea şi colaborarea Internaţională a organizaţiilor de producători şi de consumatori, inclusiv diferitele sisteme de or­ganizaţie cooperativă. b) Schimb continuu al tuturor Informaţiilor utile raportându-se la condiţiile situaţiei agricole, la cercetări ştiinţifice şi technice, la credit agricol, etc. c) Desvoltarea puterii de cum­parare a agricultorilor. Printre delegaţi se află peste 30 agricultori şi cam acelaş nu­măr de experţi iau parte la lu­crările conferinţei. Comisiunea III a conferinţei— comisiunea agriculturei, — du­pă ce a lucrat două zile în şe­dinţe plenare, s’a împărţit în 3 subcomisiuni: 1) pentru chesti­unile generale, 2) pentru coope­raţie şi 3) pentru creditul agri­col. In discuţiile ce au avut Ioc s’a arătat interdependenţa dintre cele 3 ramuri ale activităţii economice : agricultură, indus­trie şi comerţ. Cu toate acestea, se observă în foarte multe ţări, un dezechilibru între industrie şi agricultură, care într’o măsură mai mică exista şi înainte de răz­boi, dar s’a agravat mult după război. O urmare a acestui dez­echilibru, este şi faptul că preţul produselor agricole au sporit în­tr’o măsură mult mai mică de­cât preţul produselor industriale micşorând astfel rentabilitatea agriculturei. S’a recunoscut de toţi că, ar fi fals sa se caute a se ajunge la preţuri mai bune pentru pro­dusele agricole limitând produc­ţia, spre a micşora astfel ofer­ta. Ar trebui tocmai din potrivă sporită producţia îngrijind însă de scurgerea sigură şi uşoară a produselor. S-a relevat ce sarcină mare reprezintă taxele vamale urcate pentru agricultură. Pentru ţă­rile cu industrie înapoiată, taxe­le vamale pentru produsele in­dustriale scumpesc costul de producţie al agriculturei şi pe de altă parte, preţul ce aceste ţări pot obţine pentru produsele lor agricole ce exportă, sunt mic­şorate prin taxele vamale intro­duse de ţările importatoare de produse agricole, cu scopul de a-şi proteja propria lor agricul­tură. S’a insistat şi asupra sarcini­lor ce reprezintă pentru agricul­tură impozitele grele — în spe­cial impozitele pentru scopuri­le­productive (plata datoriilor de război, a pensiunilor, armamen­te) şi dobânzile mari ce plătesc pentru capitalurile împrumutate Pentru sporirea şi extenirea producţiei, introducerea metode­lor technice perfecţionate în a­­gricultură, este indispensabilă. In această direcţie ca şi pentru plasarea produselor şi procura­rea de credit eftin, s’a recunos­cut unanim că îndreptarea tre­­bue să pornească de la agricul­torii înşişi şi că cea mai bună cale este aceia a asociaţiei şi co­operaţiei. S’a arătat în special ne­voia legăturilor directe între coo­perativele de producţie şi cele de consumaţie. Statele ar trebui să înlesneas­că aceste sforţări ale agriculto­rilor organizând temeinic învăţă­mântul agricol de toate gradele şi încurajând cooperaţia şi cre­ditul mutual. S-a scos în evidenţă marea im­portanţă a contabilităţii agricole pentru stabilirea rentabilităţii di­feritelor ramuri de producţie a­­gricolă. S-a recunoscut că există posi­bilităţi de acţiune internaţională pe teren agricol în ce priveşte ur­mătoarele puncte : 1) Cooperaţia, 2) Creditul agricol, 3) Contabilitatea agricolă. 4) Unificarea bazelor recensă­­mintelor animalelor şi a statisti­cei producţiei animale. 5) Organizarea combaterei e­­pizootiilor şi a boalelor plan­telor. 6) Organizarea răspândirei re­pezi a ştirilor privitoare la recol­te, stocuri, consumaţii şi mişca­rea mărfurilor. 7) Conferinţa recomandă în fi­ne, ca toate guvernele să fie in­vitate a institui o anchetă gene­rală asupra situaţiei şi posibili­tăţilor desvoltării agriculturei asupra comparaţiei preţurilor a­­gricole cu preţurile industriale, asupra preţurilor de cost şi de vânzare, asupra situaţiei lucră­torilor şi asupra înlesnirilor ce e bine să 13 se facă pentru a putea deveni proprietari — într’un cu­vânt asupra condiţiilor economi­ce, sociale, financiare şi techni­ce ale agriculturei. Studiul rezul­tatelor acestei anchete va per­mite noi progrese în agricul­tură. Votarea constituţiei grece ATENA 30 (Rador). — Camera a votat astăzi, cele din urmă trei articole ale Constituţii- Ziarele spe­ră că mâine se va publica textul nouii Constituţii în întregime. De­­punerea budgetului s’a amânat pen­tru şedu­ta de mâine. Desfinţarea tarifelor va­male protecţioniste pentru zahăr _ O PROPUNERE A FABRICAN­ŢILOR OLANDEZI _ — Telegramă particulară — BERLIN, 30. — Uniunea cooperati­vă a fabricanţilor de zahăr din Olan­da a înaintat Conferinţei internaţ­io­­nale de agricultură de la Roma, un memoriu prin care propune să se în­lăture tarifele vamale protectioniste sau sa fie reduse cel pufin la mini­mum în ţările In cari această protec­ţie nu ar putea fi cu totul înlăturată. Memoriul mai recomandă punerea chestunii tarifelor protectioniste cu privire la industria zahărului la ordi­nea de zi a viitoarei Conferințe econo­mice de la Geneva. (Berliner Boursen­­courier). Conferinţa limitării arma­mentelor navale BERLIN 30 (Rador). — Plenipo­tenţiarul american din Berna, a in­format secretariatul Ligii Naţiuni­lor, că la 20 iunie după amiază, îşi va începe lucrările la Geneva, con­ferinţa limitării înarmărilor nava­le, convocată de d-l Coolidge. In cercurile politice — ne vestesc ziarele de seară — s'a reluat ideia u­­nui guvern naţional. Atâta timp cât ideia nu e reluată de cât de cercurile politice, şansele ei de reuşită sunt mărunte. Să ştie cine e pen­tru şi cine e contra. Contra, e fireşte, guvernul care se consideră fi aşa destul de naţional. Pentru, sunt liberalii, care de câte ori nu sunt la putere, doresc o colaborare politică din cele mai întinse. Iar național-țărăniştii sunt şi de a­­ceastă dată — pentru motive bine­cuvântate de altfel — pentru contra. Dacă se rostesc împotriva guvernului naţional, fac jocul generalului Averes­­cu. Dacă se rostesc pentru, fac jocul d-lui Brătianu. Nici­odată hotărârea lor nu a fost mai la preţ. Nici­odată însă, câştigul lor real nu a fost mai problematic. Pertractările aveau şanse să fie interesante şi să fie mult A intervenit însă, în mod hotărâtor, cel mai înalt factor constituţional Re­gele a cerut bărbaţilor noştri politici, o înţelegere şi o colaborare. „In vremurile grele prin care trece ţara — spune „Viitorul” — o ase­menea colaborare, până la definitiva consolidare a ţărei, poate să înlesneas­că o lămurire a situaţii din prezent”. Rămâne că această „lămurire a si­tuaţii prezente până la o consolidare def­initivă” să corespundă într adevăr înaltei dorinţi a Suveranului, care do­reşte desigur o împăcare sinceră a tu­turor românilor iar nu un nou triumf al combinaţiunilor cutărui sau cutărui par­tid, dornic să profite de situația pre­zentă pentru a-și consolida în mod de­finitiv viitorul. R. ) sum emise Statele Unite NEW-YORK.­­ „Evening Stan­dard” anunţă că s’a format un trust internaţional al grâului în cursul unei conferinţe care s’a ţi­nut în Canada între delegaţii ma­rilor organizaţione agricole din ţă­rile mari producătoare de grâu, în care intră şi Rusia­ Concurenţa internaţională va fi de acum su­primată şi delegaţii ruşi au luat angajamentul formal de a nu mai vinde grâu sub cursul mondial, cum au făcut-o până acum- „Eve­ning Standard” afirmă că această hotărâre va provoca o brussă a grâului.• NEW-YORK. — Bankers Trust va proceda probabil Marţi la emi­siunea de 20 milioane de dolari o­­bligatiuni 6 la­­sută pentru oraşul Budapesta la cursul de 92 la sută-Polonia VARŞOVIA­ — Un reprezen­tant al unui grup american sosit de curând în Varşovia, tratează cu guvernul polonez chestiunea impor­tului direct în Polonia a bumbacu­lui din Statele Unite. Până acum această materie primă era furni­zată Poloniei de case germane, care percepeau pentru capitalul lor o taxă de 10 la sută. Se crede că importul direct va produce o economie de 2-3 la sută. • VARŞOVIA. — Convenţia rela­tivă la împrumutul polonez care va fi lansat în Statele Unite de casa Blair şi Chase National Bank, va fi probabil semnată la Paris în cursul săptămânei viitoare. îm­prumutul, tip 7 la sută, emis la 94 la sută, va fi de circa 80 mili­oane de dolari.­­ VARŞOVIA. — Dat fiind creşte­rea exportaţiunilor de cărbuni din Polonia în Italia, şi pentru a faci­lita transportul lor, guvernul a în­cheiat un acord cu căile ferate germane şi elveţiene pentru stabi­lirea unor tarife de favoare pen­tru transportul cărbunilor din Si­­lezia de Sus în Italia, prin Germa­nia şi Elveţia. Cehoslovacia FRAGA.evStandard OU“ a const­tuit pentru trebuințele pieții sale în Ceoslovacia, o societate locală sub denumirea socială ,fiil Trading Co,­ cu un capital de 2 milioane coroane cehoslovaca. ANGLIA ŞI ROMANIA Un nunăr special al lui „Manchester Guardian“ Pentru strângerea relaţiilor economice anglo-române Marele ziar englez Manchester Gu­ardian a publicat pe ziua de 26 Mai un număr special consacrat Româ­niei în care trece în revistă finan­ţele publice, chestia monetară, in­dustria, băncile, agricultura, petro­lul, pădurile, căile ferate, Dunărea, transporturile, tariful vamal, într-un cuvânt toate izvoarele de bogăţie ale României, precum şi problemele eco­nomice cari sunt acum la ordinea zilei. Mai interesant încă decât acest nu­măr special, este, pentru noi, un ar­ticol editorial dintr’un număr obiş­nuit, prin care „Manchester Guar­dian“ anunţă studiul său închinat României. Marele ziar, al cărui răsu­net e atât de puternic în întregul im­periu, atrage atenţia opiniei publice britanice asupra importanţei economi­ce a ţărei noastre în felul următor : Principala impresie ce se dega­jează din acest număr consacrat Ro­mâniei, este că această ţară, posedă o bogăţie însemnată de resurse na­turale, cari sunt abia la începutul dezvoltării lor. Sunt şi alte regiuni prin lume de care se poate spune a­­celaş lucru, însă cele mai multe din ele sunt situate la depărtare mare de centrele europene şi puţine au o popu­laţie destul de numeroasă, condiţia esenţială a unei desvoltări economi­ce. E un lucru excepţional că mai există în Europa o ţară unde rămâ­ne aşa de mult de făcut, şi de făcut repede, pentru a o ridica la nivelul normal european. Principala cauză a acestei întârzieri este, fireşte, tine­reţea naţiunea. Autodeterminarea datează de abia o jumătate de secol în România, iar România Mare este o structură post­belică... » „In ultimii ani a fost o modă pen­tru investitorul ei pentru comercian­tul britanic, de a considera România ca o ţară ce oferă Puţină siguranţă pentru capital şi negoţ. Trei motive ex­plică această atitudine. In primul rând un spirit excesiv de naţionalism economic s-a desvoltat în detrimentul capitalistului străin. In al doilea rănit comercianul britanic s-a aflat în faţa unor cereri de credit lung, în­­tr'un târg unde a făcut experienţe ne­norocite de la război încoace. In fine, sănătatea Regelui a stimulat teama u­nei crise dinastice şi prin urmare de nesiguranţa. „Observatori cari au audiat ţara de aproape in ultimele luni, nu pot găsi motive serioase de alarmă în si­tuaţia politică, iar teama unei tulbu­­rări posibile va duce. Probabil la o consolidare a puterei politice în mâi­­nile unei coaliţiuni puternice. Mai in­­teresantă şi mai semnificativă este o­­rientarea nouă a acelor forţe politice cari, după război, au impus ţărei o politică economică de im exclusivism excesiv. «Se poate afirma că această politică tşi a atins acum scopul. Ea a invorât din învăţământul antebelic al pene­traţiei germane şi austro-ungare şi din teama că noul Stat de după războiu, a fost prea slab și putea deveni ușor victima unui proces asemănător de ex­ploatare de către interese străine. S'a handicapat deci prin lege, în mod s­e­­ver capitalul străin și Românii au procedat la pu­nerea în ordine a finan­țelor lor fără ajutor din afară. Succe­sul însemnat dobândit in această di­recţie, este descris amănunţit in su­­plimentul nostru şi România este azi în stare de a căuta concursuri din a­ ţară fără a «y* supune unui control ce ar fi odios. Pentru a înfăptui o stabi­lizare de jure a etalonului, care e azi stabil de facto, un credit străin este necesar. Fără îndoială, acesta este primul pas ce trebue făcut pentru a restabili încrederea. Pe urmă, vor tre­bui sume însemnate pentru reconstruc­ţia căilor ferate şi organizarea credi­tului agricol. * Măsurile acestea sunt esenţiale pen­tru intensificarea producţiei agricole şi pentru transporturi. Sursa de la ca­re vor fi trasa capitalurile necesare, este încă necunoscută. Bancherii a­­mericani par să se concentreze asu­pra unor împrumuturi municipale pentru case, edilitare şi altele. Tran­­zacţiuni active în Bursa din Londra în împrumutul român consolidat 4 la sută, au dat naştere zvonului că îm­prumutul de stabilizare va fi emis în Anglia şi presa română confirmă e­­xistenţa unei oferte prezentate de un grup de bănci britanice. Insă ifin toate propunerile, cea mai intere­santă este nevoia de capital pentru reconstrucţia feroviară. Un articol în ziarul nostru obişnu­it (îl vom reproduce N. R.), arată că e nevoie de 80 milioane lire sterline pntru a pune ordine în sistemul fero­viar. Corespondentul nostru din Ber­lin descrie sforţările Germaniei pen­tru a obţine acest contract şi a-l fi­nanţa în parte la Londra. Pare straniu că industria britani­că şi Băncile britanice lucrează la aşa de mare distanţă una de alta, în­cât nici o sforţare combinată nu s’a produs spre a obţine această coman­dă pentru industria engleză. Aşa cum stau lucrurile, am fost pe punctul de a procura capital industriaşilor germani, pentru a-i pune in stare să reuşească. Este cert că se aşteaptă o ofertă fermă pentru un contract de 10 milioane lire sterline, cu garanţii bune cu privire la serviciul împru­mutului. Se poate chiar ca toţi bani să nu fie ceruţi de o dată. Impor­tanţa chestiei residă, evident, în fap­tul, posibilităţii unei continuităţi pe o serie de ani, şi în comerţul general care, în asemenea caz, ar­urna stea­gul financiar. „In urma perderilor încercate în România îndată după război, expor­tul britanic în această ţară nu e atât de mare cât ar trebui să fie“. în ce ne priveşte ,dorim ca fru­moasa publicaţie a lui „Manche­ster Guardian” să stârnească in­teres cât mai viu în toate ţările engleze. Socotim că perioada critică în relaţiile economice anglo-româ­ne — perioadă de dezinteresare şi chiar neîncredere — a luat sfârşit. Interese de ordin supe­rior, au pus într’o lumină nouă şi adevărată, nevoia unor rapor­turi economice între Anglia şi România, tot atât de strânse şi de amicale ca şi cele politice. Anglia e în fruntea ţărilor ca­re luptă pentru normalizarea vieţii economice mondiale. In această calitate ea nu se poate dezinteresa de piaţa românea­scă, care, atât din punct de ve­dere de producţie cât şi din acel al consumaţii, are o importanţă din ce în ce mai mare în Europa. DESFĂŞURAREA CONFLICTU­LUI ANGLO-RUS Un bun cunoscător al politici ru­seşti, d. Paul Scheffer corespondentul lui frßerliner Tageblatt” la Moscova, publică un interesant articol asupra rup­turii anglo-sovietice. Cine pierde mai mult din această despărţire, Anglia sau Rusia. La Moscova, paguba e socotită mai mare pentru comerţul şi finanţa din cip. La Londra, guvernul dân­­du-şi seama de importanţa mizei pusă în joc, speră însă că tocmai magnetul capitolului va atrage Rusia la căuta­rea unui compromis. Ruperea relaţiilor nu înseamnă războiul, — a asigurat primul ministru Baldwin pe alegătoa­rele sale, înfricoşate de asemenea pers­pective. Ruperea relaţiilor nu înseam­nă încă războiul, confirmă corespon-­ dentul ziarului berlinez, în primul rând fiindcă armata roşie nu e gata. Şi, a­­daogă el până când războiul va apare la orizont s’ar putea găsi putinţa unui aranjament. Desigur, nici războiul nu bate la­ uşă, nici cearta anglo-rusă nu va fi veşnică. Dar pentru a grăbi şansele ţi­nui aranjament final şi pentru a-i de­termina aspectul, fiecare din cei doi factori în conflict, îşi va căuta cât mai potrivite mijloace de succes. Rusia va mobiliza forţele interne şi externe, boi­cot economic şi ofensivă revoluţionară, spre a zdruncina metropola capitalistă, coloniile şi debuşeurile de unde ad­versarul îşi trage puterea. Anglia va căuta să tragă în tabăra ei cât mai mulţi aliaţi, în virtutea intereselor co­mune anti-comuniste şi prin influenţa decisivă de mare putere. Ţările euro­pe, chiar amice Rusiei, nu se vor pu­tea cu totul sustrage acestei influenţe, mai ales acum, când Londra este prin­­cipalul bancher al continentului. Ţări­le din diferite consideraţiuni se pregă­teau să întindă o mână Rusiei, îşi vor amâna gestul,aşteptând rezultatul cioc­nirii. Stindardul sub care se înfiripea­ză combinaţiunile diplomatice n­oui poartă deviza: împotriva Rusiei, împrejurarea e cât se poate de in­teresantă pentru ţările Vecine Rusiei şi în conflict cu Moscova. O concluzie semnificativă trage din această nouă situaţie europeană oficiosul comunist ,,Internationale Presse-Korrespondenz" Recunoscând rolul de prima mână jucat de ministrul nostru de externe la ultima conferinţă a Micii înţelegeri, revista comunistă explică eclipsarea d-lui Beneş de către d. Mih­lineu prin situaţia favorizată a României în conflit­­ul deschis între marile puteri occiden­­­­tale şi Rusia. Prin atitudinea ei faţă de Rusia şi prin alianţa cu Polonia, România ar fi astăzi „persoana grata” a marilor puteri. Situată prin forţa îm­prejurărilor în acest lagăr, România poate aştepta cu încredere rezultatul ciocnirii anglo-ruse. A. Hg. Legea Timbrului şi de înregistrare Justiţia devine inaccesibilă celor săraci. - Lovitura adusă comerţului.--Legea timbre­­i şi Băncile Principala chemare a Parlamen­tului este studierea atentă a gos­podăriei Statului şi a sarcinilor fis­cale ce se impun, sub orice formă, cetăţenilor. Noul tarif vamal n’a fost examinat şi votat de Parla­ment. Mare greşală- Tot atât de mare e greşala Corpurilor legiui­toare, de a fi expediat ca o scri­soare la poştă legea timbrului şi de înregistrare cu nenumăratele ei repercusiuni asupra vieţei eco­nomice de toate zilele. Presa cehoslovacă a evidenţiat de curând, nu fără mândrie, că discuţia legei celei noi asupra re­­ducerei contribuţiunilor directe a durat la Praga doi ani. Legiuitorii cehi au refuzat să voteze în întu­neric dispoziţiuni ce ating de a­­proape averea şi buna stare a ce­tăţeanului. Noi unii, nu numai aşe­zăm, fără a ne gândi măcar la con­secinţe, poveri din ce în ce mai grele asupra umerilor contribua­bililor, dar mai introducem în le­giuire dispoziţiuni lăturalnice cari dăunează la categorii întregi de activitate naţională. Incidenţa a­­ceasta, de pildă influenţa legei tim­brului asupra transporturilor pe Dunăre, e un capitol special pe care nu vom lipsi să-l expunem­ JUSTIŢIA DEVINE INACCE­SIBILA PENTRU CEI SĂRĂCI O primă constatare: urcarea peste măsură a taxelor de tot felul, într un spirit fiscal hrăpăreţ, face din ce în ce mai inaccesibilă justiţia, pentru omul sărac. Calcule stabilite de specialişti arată că venitul suplimentar ce-l va trage Statul din noua lege a timbrului va fi de vre­o trei miliarde Iei pe an... o enormă preluare de sânge efectuată asupra unui corp slăbit şi anemiat. In justiţie, nu mai există un act al magis­tratului care să nu coste bani. Fiecare dispoziţie comportă taxe umflate, ast­fel că munca înstăritul va putea cere dreptul său, dar nu şi sărmanul. Justi­­ţiabilii primesc o lovitură grea prin le­gea nouă. LOVITURA ADUSA COMER­ŢULUI Comerţul nu e mai bine tratat. O petiţiune va purta de acum înainte timbrul de 8 lei... sub cu­vântul de petiţie se înţelege orice hârtie ce o înaintează cetăţeanul vreunei autorităţi. Se ajunge astel la situaţia curioasă următoare: cutare minister cere o informaţie de la cutare Industriaş sau negus­tor. Acesta răspunde cu tot respec­tul datorit autoritătei de Stat, de­şi chestia nu o Interesează perso­nal întru nimic. Insă e ţinut să pu­nă timbrul de opt lei. Iar dacă îi va trece prin minte vreunui direc­tor sau şef de birou să ceară vreo duzină de informatiuni de acestea pe zi... oferim! Anexele ce însoţesc o petiţie poartă timbru numai de 1 leu, ceea ce e destul de modest- Dar e vorba de o anexă de orice natură. Dacă de pildă o petiţie e însoţită de un dosar care conţine sute de file, sau de un prospect comercial tipărit pe mai multe sute de file, fiecare trebue timbrată. Fila, adică două pagini, şi nu foaie sau coală de pa­­tru pagini. O mare perturbare produce o dispoziţie care prescrie timbrarea şi a acelor file din registrele co­merciale, în care au fost trecute o­­peraţiuni înainte de 1 Maiu 1927. Pe de o parte se zice în lege că nu e retroactivă, pe de alta ea cere timbrarea unor file din registre în care e vorba de operaţiuni ce da­tează înaintea intrărei în vigoare a legei. Va să zică toţi comercian­ţii din ţară sunt ţinuţi să aducă re­­gistrele lor curente la administra­ţia financiară, şi timbrarea va dura cât va dura­ Negustorii să rabde. LEGEA TIMBRULUI ŞI BĂNCILE Numai în materie de bancă pu­tem releva, în legea nouă, trei uşu­rări ce merită să fie menţionate; ele sunt însă compensate cu vârf şi îndesat, prin agravări şi necla­rităţi ce dau loc la interminabile protestări, cereri de desluşiri şi in­terpretări- In chestia modalităţilor de plată, legea uşurează circulaţia în sensul că nu se mai timbrează cekurile (ordine de plată unui par­ticular către o bancă) şi virîmen­­tele (operaţiuni între bănci) decât după un anumit timp — 15 zile. Este, evident că deţinătorul unui cek se va grăbi a’l încasa şi nu’l va purta 15­­zile în buzunar. O a doua uşurare e că nu mai există cumul de timbru fix şi proporţio­nal, ci numai fix, plus taxa de în­registrare prevăzută în lege. In fine, depozitele în numerar, făcute la bănci pe timp mai mare de şase luni se taxează cu 0,02 la sută în loc de 0,05 la sută. Numai aceste trei degrevări le­­am descoperit în lege; pentru rest în ceea ce privește banca, legea (Citiți continuarea în pag. îl-a) "linl^f 1m~" ----- tie Viator Flota franceză vizitează Anglia PARIS 30 (Rador). — Diviziu­nea navală din Cherbourg, coman­dată de contraamiralul Pirot a ple­cat la Portsmouth pentru a face o vizită oficială marinei britanice. Lindbergh la Londra LONDRA, 30. (Rador). — Căpita­­nul Lindberg a fost azi la prânz oas­petele ambasadorului american. La a­cest prânz au asistat şi reprezentanţii­­ presei americane. Mâine, căpitanul I Lindbergh va fi primit la palatul Bu. Ickingham de către Regele George. Marţi la prânz căpitanul Lindbergh este invitatul membrilor din consiliul aeronautic britanic. Ceaiul de după­ a­­miază îl va lua la Camera Comune­lor cu Lady Astor şi alţi membri din Parlament; seara, va fi invitatul So­cietăţii Regale aeronautice britanice. După dineu va asista la balul Aso­ciaţiei Derby“, iar a doua zi va vizi­ta EpsOmt asistând la curse. ... Primirea aviatorului Lindbergh la Londra a fost una dintre rarele oca­­ziuni in care entuziasmul mulţimei a culminat prin manifestaţiile de simpa­tie. Peste iOOOOO de persoane au asis­­tat la aerodromul Croydon unde a a­­t­terisat căpitanul Lindbergh. Mulţimea­­­rupând cordoanele de poliţişti cari pă­zeau locul de aterisare, a împiedecat aterisarea. Lindbergh, pentru a evita eventuale accidente, a trebuit­­­oboare de două ori deasupra, aerodromului înainte de a se scoborâ. Aeroplanele care înso­țeau monoplanul căpitanului Lind­bergh au fost nevoite să ateriseze pe alte terenuri din pricina enormei mul­­­țimi.

Next