Argus, iunie 1927 (Anul 18, nr. 4233-4257)

1927-06-01 / nr. 4233

Săptămâna juridică de pe­­znaTOrIan Horn lege­a timbrului, adnotată şi comentată de PM Corneliu Botes, consilier la înalta Curte de Casatie Termenii de apel în materie cambială.—Excepţiune­a (ie camin­e în aici la dezordinea juridică creata de nouile legi de cea mai frecventa apli­­caţiime, operaţiunea unei­ lucrări juri­dice e totdeauna un eveniment ferieit. Imediat, lucrurile se limpezesc, con­troversele şi nedumeririle capătă o soluţie precisă, materia juridică tei găseşte echilibrul şi ordinea redispen­sabilă unei vieţi normale. Lucrarea d-lui Corneliu Botez vine la­ timp, de altfel cu nerăbdare, aș­teptată. Fără nici o exagerare, e sin­gurul autor juridic cunoscător adânc al materii, care a reușit să extragă din jurisprudența specială legei tim­brului, regulile fundamentale de in­­terpretare, și sune la îndemâna tu­turor. E o lucr­are de o reali valoare şti­in­ţifică şi cu excelente calităţi de vul­garizare a uneia,din cele mai ginga­şe materii din dreptul public. Din sim­pla citire a textelor de legi , cu ne­o altă nedumerire care dăinueşte prea mult în dreptul procedural, e ter­menul de apel în materie cambială. O bună legislaţie se caracteriseasă prin o bună lege procedurală. Regul­ile substanţiale de fond ar fi zădăr­­răcite, dacă regulile procedurale s-ar preta unor inutile ţi periculoase con­troverse. D­­urio cAUtca timp, trăim, profani şi profesionişti sub teroarea sancţiu­nilor de nulitate, creiate de legile de Procedură. Nu vo­i semnala act de câte termenul de apel in materie cam-Hală. Conform­ art. SIS din vetea proce­dură civilă, termenul de apel în con­tra unei sentinţe de două luni dela comunicare. Articolul 906 din codul de comerţ a scurtat acest termen pen­tru sentinţele date In materie comer­cială, la o lună. Acest termen curgea dele pronu­n­­ţare, dacă părţile au fost prezente, şi dela comunicare, când una din părţi lipsea, In materie cambială, art. 349 spune că termenul curgea dela pronunţare şi putinţă de scos un înţeles. Acest fapt a datorit technicei legislative de du­­pă război’). Necesitatea unui comenta­riu se impune. Dar nu oricine are că­derea să comenteze. Din cauza un°î comentarii pripite,, a’a. introdus şi mai multă confuziune în această materie, încadrarea textelor de legi în solu­­ţiunile jurisprudenţiale, presupune o dexteritate pe care n‘o poate avea de­cât acel care a contribuit efectiv la fi­xarea şi orientarea jurisprudenţă­. Ori, cine poate revendica acest drept cu mai multă legitimitate de cât «« vechi şi consumat magistrat? Inutil să insistăm asupra merite­lor editoriale ale lucrărei. E tipărită în îngrijire, şi foarte uşor de citit. E o carte care nu trebue şi nu poa­te să lipsească de pe biroul aceluia, care direct ori indirect vine în contact şi mai adesea ori în conflict cu fis­­eul era tot de o lună de zite conform tex­tului art. 904 e» com^ car« are o apl­­caţiure generală în materie comer­cială. Ori articolul, 41 din noua lege sisă şi­ de accelerare, a stabilit că terme­nul de apel, in materie civilă ţi com­er­cială e de 13 zile dela comunicare. A- cest text de lege, prin materie civila ţi comercială « vinde» tot ce a cu­prins nn codul, comercial. Excepția, pri­veste numai materiile cari au fost re­glementate cu legi speciale, fie pontru că au o durată provizorie, fie pentru că corespund uunei anumite concep­­ţiuni si intenţiuni a legiuitorului. Așa fiind, era firesc, ca atât în ma­terie cambială, cât ţi in materie fali­­menitară, să se fi aplicat dispozitiv­, nile art. 41 din legea de accelerare, ca­re e ţi o lege de unificare procedu­rală, S°a întâmplat insă ceea straniu. Din articolul 41 din legea accelerării sta luat numai termenul de 16 zile, de­ci în acest text se stabileşte şi punctul de plecare, care e comunicarea. înalta Curte, atât pentru faliment cât şi pentru cambie, a procedat alt­fel. A combinat articolul 41 cm art- 34 S c. com., şi a stabilit că team®­­ntsl de apel în materie cambială e de 15 zile de la pronunţare, socotind cam­bie o materie specială, regulamen­­tată de o procedură specială. In acest sens, toate materiile din codul civil și comercial sunt spe­ciale. Nu la această specialitate s’a gândit legiuitorul, nu la legile specia­la, cam­ formal și ca fond, au apărut după codificare, și cu caractere spe­cial, bătând interese în afară de cele prevăzute de dreptul comun. Deriziunea Curţii da Casaţie a. III poartă No. 1140/825 şi e publicată în I. R- No. 7/927, la pap. 148, cu pri­vire la cambii, iar cu privire la fa­liment, în Pandectele Săptămânale, No. 34/926, pag. 80S, privitor la ter­­menul de recurs, care e de 20 de zile Curtea de Apel din Bucureşti s. IV, a adoptat baza înaltei Curţi in ma­­rene cambială prin două deriziuni re­­cente. Excepţ­i­ea le cambie In alb Răspuns fabri­cei Britani®, din Ga­laţi : Excepţiunea de cambie de alb, a fost socotită de înalta Curte ca o ex­cepţie personală până la 1922, Martie 15, deci impozabilă ultimului benefi­ciar al cambiei, şi nesusceptibile de probaţiune, de­­rit în cazul arătat de art. 149 c. com., adică bazate Pe acte scrisa şi de grabnică soluţiunie. (cas. III. Dec. 327 din 909, 3, R. 909 pag. 583). Dela 15 Martie 1922 până la 1924, înalta Curte a decis că excepţia de cambie în alb e reală, deci opozabilă ori­cui, şi susceptibilă de orice proba­ţiune, fără a avea nevoie de act scris şi nici măcar de grabnică soluţiune. De la 1924 până azi (Vezi P. Sept., cadtul 7 din 1927) Casaţia a revenit la vechea teorie că aceasta excepțiu­­ne e personală, deci inopozabilă ulti­mului beneficiar, și că nu se pot ad­mite decât probele din art. 349 c. co­mercial In acelaș sens, Ap. Buc, s. III, Dec. 54 din 927, * H. A Termenul de apel in materie cambială Palatul de Justiție Construcţia pactului dela Iaşi Cercetările privitoare la neregulile la pagubele aduse statului prin chipul cum s’au executat lucrările de con­struire ale palatului administrativ de la Iaşi,­­ au fost continuate ieri Se d. judecător de instrucţia L­ătă­ni­es­cu. Dosa­r ascultat la cabinetul 7, un număr de antreprenori din acri cari concurareră la licitaţiuni şi ale căror oferte au fost înlăturate prin diferite manopere de către directorul tarca din ministerul justiţiei, deşi ele erau ton­ avantajoase în realitate, de­cât acelea ale furnizorilor cari se aflau în graţia directorului şi cărora prin diferitele manopere efectuate, li s’au acordat lucrările. La una din ofertele respinse s’au găsit urme de alterare, al cărei scop urmează să fie lămurit, în lumina e­­lementelor furnizate de cercetările ce s’au făcut Cercetările îşi urmează cursul fără întrerupere. Falimentul „Acţiunii Economice a României 99 Tribunalul comercial, a amânat pe astăzi, pronunţarea asupra cererii u­­nor creditori de a se dispune aresta­rea d-lor M. Serian şi D. Gâmpeanu, cărora li se aduc învinuiri de fraudă în paguba creditorilor prin falsifica­­rea bilanţului, a registrelor şi prin înstrăinarea avutului lor personal- Primul era director, iar secundul membru în comitetul de direcţie al societăţii anonime .Acţiunea Econo­mică a României" căzută în stare de faliment după ce a contractat datorii de peste 70 de milioane. 99 Jurisprudență In materie de faliment Opoziţia sindicului la vânzarea gajului Cu prilejul judecării recursului fă­cut de d. Corneliu Fruch, creditor gan­gist al debitorului Virgil Guerite (că­zut in stare da faliment), s’a adus în discuţia înaltei Curţi da Casaţie S.­ni­a chestiunea de a se şti dacă ju­decătorul sindic al debitorului falit are sau nu dreptul de a face opoziţie la ordonanţa de vânzare a gajului. In cazul de faţă, creditorul care împrumutase pe fostul falit cu suma fie 600.000 lei în schimbul unui gaj constând din toată instalaţia aflată în cofetăria din Bucureşti şi cea din Sinaia, a ceru executarea gajului şi obţinu de la tribunal o ordonanţă de vânzare a lucrurilor gajate. Judele sindic al falimentului pri­mind notificarea ordonanţei de vân­zare făcu opoziţie la vânzarea gaju­lui, invocând —­ în afară de susţine­rea că gajul ar fi fost făcut în pe­rioada suspectă, spre fraudarea credi­torilor —■ şi motive de nevalabilitate a actului de gaj. Tribunalul comercial S. N­ şi mai apoi Curtea de Apel — la care cre­ditorul atacase cu apel sentinţa tri­bunalului — au găsit că în principiu opoziţia judelui sindic este admisi­bilă, iar în fond au admis-o decla­rând inexistent actul de gaj. După art. 483 al. 4 din codul de comerţ — susţinea creditorul — nu există drept de opoziţie din partea ju­decătorului sindic, acesta, când pri­meşte notificarea ordonanţei de vân­zare a gajului, nu poate de­cât să răscumpere gajul, dacă vrea, în con­formitate cu dispozițiile art. 782 cod comercial. Curtea de Apel respingând incidentul de neadmisibilitate, s-a în­temeiat pe art. 483 cod com­. (care "din dreptul debitorului gajist să atace cu opoziție ordonanța de vânzare a ga­jului) și a principiilor generale pe baza cărora judele sindic exercită drepturile pe care le-ar fi putut exer­cita falitul. Facultatea pentru sindic fie a răscumpăra gajul (prevăzută de­­ art. 482 și 782 cod com­) este un. * drept distinct, ca nu poate ridica dreptul celălalt de a face opoziția con­tra ordonanței de vânzare a gajului — zice Curtea în decizia ei Mai departe, în fond. Curtea con­statând că din actul de gaj rezultă că gajul a­ rămas în paza debitorului, declară constituirea la ca inexistentă, în baza art. 1685 cod civil combi­nat cu 480 cod com., întrucât legea a înţeles să facă din remiterea obiec­tului în posesia creditorului, o con­diţie esenţială pentru existenţa con­tractului de gaj. Creditorul făcu recurs în contra de­ciziei Curţii, prin care i se desfiinţase gajul,­­ invocând în faţa înaltei Curţi de Casaţie motive de recurs, re­lative la chestiunea inadmisibilităţii opoziţiei din partea judelui sindic .• Şi la greşita aplicare a textelor în privinţa remiterii gajului, de­oarece după modificarea din 1906 a art 480 cod com­. n’ar fi totdeauna nevoie de remitere, înalta Curte a respins recursul sta­bilind astfel jurisprudenţa, că ju­dele sindic are dreptul să facă opo­ziţie la ordonanţa de vânzare a ga­jului spre a cere anularea pe această cale a actului, atunci când nu este făcut în conformitate cu cerinţele le­gii. Din hotărârea de respingere a re­cursului, mai rezultă că atunci când este vorba de gajarea unor mobile corporale (cum a constatat instanţa de fond că este în speţă) remiterea gajului în păstrarea creditorului este o condiţie esenţială a existenţei ac­tului de gaj­­ şi că o asemenea re­mitere poate să lipsească intr’un nu­măr limitat de cazuri prevăzute în ultima parte a art 480 cod com­­, cum ar fi gajarea produsului solutiv prins de rădăcini sau culese şi produsul de materii industriale prime în de fa­bricaţie sau fabricate. Dela Consiliul de Război In ziua de 25 Mai 1937 s'a jude­cat la Consiliul de Război din Con­stanţa, procesul căpitanului Filotti Mihail, din Reg. 9 Călăraşi, care era învinuit de abuz de încredere şi dezertare în ţară în timp de pace. Apărarea prin ample pledoarii a evidenţiat nevinovăţia ofiţerului. Consiliul după dezbateri ce au durat o zi şi după audierea a nu­meroşi martori, dintre care cei mai mulţi ofiţeri superiori a adus un verdict negativ, achitând cu una­nimitate de voturi pe ofiţeri de a­­cuzaţiunile ce i se aduceau. Joi târgul va fi Mis Joi, ziua inălţărei Domnului şi comemorărei eroilor din război, toate pieţele şi halele vor fi închi­se în tot timpul zilei Autorităţile şi fabricii© eu vor lucra- Cronica petrolului P­IAŢA Piaţa este slabă. Sa încheia tranşa­ţe puţine la toa­te produsele. Preţurile sunt : LA INTERN . Ţiţeiul este 14. 16.200—16.409 lei cel de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 14.000—14.100 lei cel de Moj­eni­ne, parafinos. Benzina uşoară este căutată, la 4.00 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 4.05. Benzina grea este cerută la 3.70 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi ka­zan şi oferită la 3.80. Motorina este cerută la 2.00 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2.05. Petrolul lampant este cerut la 2.10 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2.20. Păcura est© cerută la 1.28 lei kgr. loco fabrică făăă taxe şi kazan şi oferită la 1.20. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5,00 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. Uleiul regal 0 este cerut la 6,60 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi ka­zan, cel 00 la 7,60 lei kgr. fără taxe şi kazan şi cel 000 l­a 9,60 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. LA EXPORT: Benzina uşoară o avem la 8.90 Iei kgr. loco fabrică şî 5.00 lei kgr fob Constanţa. Benzina grea este cerută la 3.40 lei kgr. loco fabrică şi 5.40 lei kgr fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.00 lei kgr. oco fabrică şi 3.00 lei kgr. fob Constanţa. Motorina este cerută la 1.80 lei kg. loco fabrică şi 2.70 lei kgr. fob Cons­­tanţe. Păcura se găseşte la 2­00 lei kgr. fob Constanţa. 3 ak­ A­R 43 U­S ŞȘŞf" jfe1 timpdt■. /VIU consecutivii T,mp «ta oemS un L arcul BUIOt « cuceri» locul de «noire te Expo­­sttKM Națio»)« A merle»»» la Ante­«otel«; Aeoaas* m aanette «a •eowj. De­ MMM* «ce este ofioars nu m «coadă »je*Ji adiatei era» « reali»«» tu *«■»!«• e*e «nai mai» cifrl in «tătari­­» Dollarn’ («jiaph­ru m }­Mcf etc» «a *1 t* Mrikolita «ceata i preauti cici «I tain «mieria «atomotelului cel nai «grea» •I» eumjtSrâtttrt des Amerie*. i­ £ai aaeewel*!«!«» cana umpir* mai amid taamian pestre fiamra* kanito* loc. Ate--«.t«A»yla cu BUICK «ytt taxau*. Jeoarec* BUICK-ul cracar« «A* totdeauna cela mai ko«U! aattootolal*. terretmîotâor! kcntficill« naliut» jia număr 4« «tmta. apm • Iraki*. «Wtl partea mecanici a ma^ail«* ml» ri • U cU « moi mare »«loara. X oul ani A» «aceea« ce mtiee el) 'co­na ca alti moiml al poati detin* *c*a» tsceri ar trebui «a «4 d­r uijgm »oati aintmvitat fA»* tu «eV-* eg»»e©» ne­­ nea ileeettai. laorla InaWrtall Aluneca ai * tere» gâ*iet performante atât 4« ttrlînctta »* aeeÿdl noul ani «duratei de I u ma lai « BUICK­oJuât ■ etto­­®n m­­mxEfh cowm® MxsmttBm* mm »tor»*» «axe» CB •m ccntsmm Socie ta tea. O e L« TOg Cd/fiâ ISldott&lL-JŞ?/ Singurul repn­ zenta ntpentru Rom.Snno. ,I nteursaleJA,„frafau.Cr@noi››i. .Cl­ff.C^rnâutejdii.l­misjSsm SECTIA NNI AKI AT (ldlovi VÂNZ­ARI DE IMOBILE PRIN LICITATIE Bin ziua de Umi 6 Iunie 1927 9486/925 15599/925 11679/923 12697/924 31318/923 2186/927 15771/925 8364/908 20943/934 23476/924 15S5/925 B­ea Rahova. Bragadim Ecaterina P. B­ea Crisove! Societatea Dealul Oltului Soc. „Albina*" din Sibiu 9 ! Din *îya Mărfi 7 !mh!@ 1927 Anton Bardesen Ol­ge D. Niculescu Jum. din imob. din corn.Șerban-Vodă Sos. Giurgiului 25 Strada Mihai Vodă No. 19 fost 15 bis Constanța Stănescu Petre C. Struscă Strada Fundătura Vapor 22 azi 12 Ion J­n­hăilescu Gh. Vasilescu gesegua Pantelimon No. 104 fost 120 și 122 Anton Bardescu D. Vasilescu Com. Şerban-Vodă Sos. Giurgiului 2,­ fost 17 Jud. Ilfov Ti­tu Bălănescu Maria Gh. Dumitrescu Strada Oborul de vite nou 17 fost 20 Căpitan Vasile Gelep Căpitan Vasile Gelep 1) Strada Otroceni No. 82 21 a a 34 3 / a a a 36 4) « Georgescu II No. 107, azi Ana şi Cri­stea Atanasiu cu terenul şi construcţiile Im­ob. din oraşul Alexandria Strada Independenţei 23 Jud Teleorman Imobilul din com. Militari cătunul Cocioc Ciurel Jud. Ilfov Strada Turda, No. 121 5) Loc viran com Băneasa Jud. Ilfov S) Imob. Strada Basarabia No. 28 din Constanța 7) Vila din TecMrghiol sat laturile * 2 și 8 Jud. Con­st­ante 8 Lotul No. 9 careul­­ TecMrghiol George Olsevscu îl Calea Victoriei No. 60 fost 81 2) * « « 97 « 111 sat Jud» Constanța 3075/927 17919 924 1928/924 13017/924 13219/924 21948/923 21597/923 20350/924 610/936 Olteniţa Jud. Ilfov. 5756 45 575645 2) Un teren de vie com. Pruda (idem) Drincea Ştefănescu Erincea Ştefănescu Bulevardul Fache No. 67 442576aa— 442576— Lazăr Marinescu Jeaneta şi V. Crişan Strada Ghiocei No. 18 fost 330000 600000— Aurelia Neuman Floarea şi Ion Petre Grigore Strada Hagi Dinu No. 56 50000 50000— I. Teodorescu Niculae Bujiu Strada^ Clucerului Vechiu 24 azi 74 Dacia România C. Brăvișteanu

Next