Argus, iulie 1927 (Anul 18, nr. 4258-4284)

1927-07-01 / nr. 4258

Anul XVIII No. 4258 FIECARE COMERCIANT * VIZITA A r D,N JIP PRAGA 18-25 SepM9?7 ABONAMENTE: IN TARA IN STRĂINĂTATE 3 lei în țară. 6 lei în străinătate B­IROUBtl Un an 6 luni 3 luni 1000 lei 550 .. 300 Un an 6 luni 3 luni 2200 lei 1300 . 800 . ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Pauker fi H. F> Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Qafencu C Vineri 1 Iulie 1927 FIECARE COMERCIANT VIZITA \v A \VF din PRAGA 18-25 Sept1927 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori * Carol Schulder «I­­. Berger Sir. Eugeniu carada (fosta Karagheorgi­evici 9 Telefon 31118 B­ucurești« strada Sam­­i­­d­a­r 7 Eto­I — TE­LE­FO­N: 308/03 și 323/69 Alegerile în Ardeal Viu de la Satu Mare, unde sunt Candidat la alegerile pentru Ca­meră, pe lista partidului naţio­­nal-ţărănesc. Am citit clar, cu un deosebit interes, declaraţiile fă­cute presei de d. Tătărăscu, sub­secretar de Stat la interne, des­pre situaţia în Ardeal. Ce spune d. Subsecretar? Spune că a găsit, în toate cen­trele ardelene „un puternic cu­rent de popularitate şi încrede­re care se îndreaptă către parti­dul liberal şi care asigură de pe acum un succes desăvârşit liste­lor liberale“. . Situaţia este exact contrarie.­­ Am găsit în toate centrele arde-­ lene prin care am trecut, o însu­fleţire uimitoare şi o încredere statornică în singurul partid ro­mânesc, care are fiinţă peste­­ munţi, în partidul naţional-ţără-­­­nesc. Dar aceasta e o chestie de im­presie. D. Tătărăsc­u are o impre­sie, eu arr, alta. Nu e momentul,­­ zece zile înainte de luptă, nu e nici locul, în acest ziar care se ţine în afară de luptele politice, să discutăm condiţiile consulta­ţiei electorale. E o datorie, însă, să stăruim asupra unor fapte de o gravitate deosebită, nu pentru rezultatul luptei politice, ci pentru propă­şirea şi siguranţa acestei ţări. D. Tătărăscu spune că măsu­rile luate în vederea alegerilor se rezumă în două cuvinte: liber­tate şi legalitate. Absolut inexact. Las la o parte ingerinţele şi a­­meninţărle întregului corp admi­nistrativ, de la prefect până la ul­timul pretor, notar şi jandarm. E un vechiu obiceiu al pămân­tului ca în perioada electorală să compromitem prestigiu! Sta­tului, să aruncăm ţara în anar­hie, de sus până jos. Abuzurile sunt făţişe. O sin­gură pildă: In ziua de 28 iunie au fost oprite în plasa Şomcuţa, de către jandarmi două automo­bile: într’unul se aflau d. Mihai Popovici, fost ministru de finan­ţe şi cu mine. In celălalt d. Alex. Vaida Voivod, fost preşedinte de consiliu. Am fost de faţă la „aresta­rea“ d-lui Vaida, care a provocaţi indignarea generală. In câteva clipe automobilul fruntaşului ar­delean a fost înconjurat de o mulţime de săteni, veniţi la târ­gul din Şomcuţa. Şi întâmplarea a voit că chiar în acelaş loc să fi căzut, la ultimele alegeri fă­cute sub unguri, şapte români împuşcaţi de honvezi. In acele alegeri, d. Vaida fusese ales de poporul „chioran“ — cu votul pe faţă — împotriva contelui Terecki. D. Tătărăscu cu măsu­rile sale de „libertate" şi de „le­galitate“ a fost sortit, se vede, să răsbune pe magnatul ma­ghiar. Să vă spun mâhnirea adân­că, sentimentul de revoltă şi de ruşine ce a cuprins mulţimea, când a văzut că jandarmii ro­mâni arestează pe luptătorul cauzei naţionale ? Să vă spun ce am auzit în câ­teva clipe, din gura mulţimei, despre regim, despre „regat“, des­pre „regăţeni“ ? Dovezi de „regionalism" vor zice unii. Nu. Dovezi de prăpas­tia zi de zi mai adâncă pe care o săpăm cu moravurile şi unel­tirile noastre politice, între fiii aceluiaş neam. Lupta de distrugere, dusă cu îndârjire, de guvernele care s’au urmat la cârmă, împotriva pu­ternicului bloc de ordine şi de conservare naţională care cu­prinde închegate la o­laltâ toate credinţele, toate tradiţiile şi toate năzuinţele românilor ardeleni, nu poate fi îndreptăţită întru ni­mic, prin înrolarea câtorva ar­deleni fără căpătâi şi dornici de căpătuială în rândurile partidu­lui liberal sau ale partidului po­porului. Alegeri ca acele din anul tre­cut, când guvernul lupta alături de maghiari împotriva poporului românesc şi ca acele ce se pregă­tesc azi, prin măsuri de „liber­tate“ şi de „legalitate“ îndrepta­te împotriva unor bărbaţi ca Vai­da Voivod, nu pot avea alt re­zultat decât distrugerea unităţii sufleteşti a neamului românesc. O asemenea primejdie nu poa­te fi înlăturată, ori­ce ar crede d. Tătărăscu, prin vorbe, vorbe şi iar vorbe. 1 GRIGORE GAFENCU LA CAIRO Să te duci la Cairo şi să nu mergi la muzeul egiptean, ca să vezi lucrurile scoase din mormântul lui Tutenkha­mon, e ca şi cum ai veni la Bucureşti şi nu te-ai duce la ministerul finanţelor să vezi pe d. Vintilă Brătianu. Am fost dat la muzeu. Ce mi-au văzut ochii n’am destul meşteşug să o spun. O artă desăvârşită, hrănită din belşug. Patru­zeci de veacuri tre­cute peste mormântul lui Tutankha­­mon, nau dat nimic mai mult ca bo­găţie, gust şi fineţe. Restul muzeului, cel mai avut în monumente egiptene, pare, acum, cel puțin pentru profani, aproape gol. Nici mumia strălucitului Ramses 11 nu mai atrage pe nimeni. Cairo e de nerecunoscut pentru acei cari nu l-au văzut de zece-douăzeci de ani. Dealungul drumului — croit în deşert — ce duce la marile piramide, se înșiră azi, unul lângă altul, măreţe palate. Iar tot deşertul e schimbat în câmpie mănoasă. Mahalaua arabă a pierdut din pito­rescul ei oriental. Dar a câştigat în să­nătate. Strade largi s'au deschis mai peste tot. Chiar acum se desfundă un nou bulevard. Se dărâmă case zidi­te de un an sau doi. Se distrug Vechi palate ale paşalelor. Privind enormele pietroaie şi ginga­şele arabescuri trântite la pământ, îmi răsăr­i în minte cocioaba din spatele sta­­tuei lui Ion Brătianu, — cocioabă de care de treizeci şi cinci de ani toţi se împiedică şi nimeni nare curajul s’o doboare. T. P. Insuficienţa Aurului de VIATOR Transfer de aur şi transfer de devize Printre problemele pe care diri­guitorii băncilor de emisiune engle­ze, franceze, germane şi america­ne ce se întrunesc în câteva zile in New-York, vor avea de exami­nat, figurează şi problema aurului Iin ultimul tim­p s’au manifestat simptome din ce în ce mai alar­mante, cari denotă că e ceva stri­cat în masineria monetară a lumei­­înainte de toate e teama universa­lă a unei lipse de aur. Toate insti­­tuțiunile de emisiune vor să și cree­ze un stock de metal galben, pen­tru a poseda o acoperire sănătoa­să a biletelor, cererea însă întrece cu mult oferta şi producţia e de­parte de a răspunde nevoilor con­sumului. Fapte recente au concentrat aten­ţiunea finanţei internaţionale asu­pra acestui punct şi din nou se pu­ne pe tapet chestia dacă aurul poa­te, în condiţiunile noi, să-şi con­serve funcţia sa de monetă mon­dială, înaintea războiului, ştiut este, transferurile de aur au putut men­ţine echilibrul balanţei comerciale a diferitelor ţări, graţie lor a fost cu putinţă compensarea exceselor de import sau de export. Toate cumpărările făcute de ţările euro­pene în Statele Unite pentru a re­­constituî, după război, stocul lor de materii prime, s’au făcut cu aur-Deci, aurul ar trebui să aflueze in­ acele tari unde străinătatea face plasamente însemnate. In momen­tul de­ fată, de pildă, odată ce strai­nătatea a căpătat convingerea că in urma politicei lui Poincaré, fran­cul francez se însănătoşeşte, pla­samente enorme au început să se facă în valori franceze cari au fost cumpărate... cu devize, iar Bnnca Franţei deţine azi în porto­­foliul ei vreo 18 miliarde devize forte, absolut echivalente cu aurul. După Teoria clasică,, aceste devize sunt în orice moment, convertibile în aur, ceea ce ar însemna din punc­tul de vedere monetar, că metalul Kidben a conservat pe deplin cali­tatea sa de mijloc de plată inter­naţional. Dar, în fapt, cum se petrec lu­crurile? Pe la sfârşitul lui Mai, Banca Franţei a avut să schimbe în aur o parte mică din devizele sale şi acest gest a provocat o emoţie a­­tât de mare la Londra, încât unele ziare engleze au susţinut că un joc este o ofensivă duşmănoasă împo­triva lui Bank of England.Rezultă deci că aurul nu mai e monedă curentă de schimb, că a devenit un obiect rar pe care de­ţinătorii îl expun în vitrină sau îl păstrează ca suvenir de familie. Cel puţin aceasta ar fi concluzia logică ce ar trebui dedusă din re­centa experienţă culeasă de Ban­que de France. Odată ce Bank of England a fost nevoită să apere au­rul ei , fusese vorba de o sumă relativ mică — cum se mai poate susţine că metalul galben a con­servat funcţia de monedă cosmo­polită? In raport cu mişcarea ca­pitalurilor în vremurile actuale, sto­cul de aur existent în lumea în­treagă, vreo 10 miliarde dolari, din care jumătate se află în Statele Unite, e curat derizoriu. Ce repre­zintă 10 miliarde dolari faţă de imensele transferuri de disponibili­tăţi dintr’o ţară într’alta, fie chiar tansferuri speculative, la care am asistat în cursul anilor din urmă? De la 1 ianuarie 1927, au intrat, numai în Franţa, mai bine de un miliard de dolari, veniţi din toate punctele cardinale. Dacă acest mi­liard de dolari ar fi fost transferat sub formă de aur, atunci stockul Băncei Franţei s’ar fi dublat şi stokul celorlalte bănci s’ar fi mic­şorat în proporţiuni dezastroase. Intr’adevăr, acest stok se urcă în Anglia la 700 milioane dolari, în Germania la 400 milioane, în Italia la 200 milioane, în Olanda la 160 milioane dolari­ Or, Banca Franței nici n’a în-Citiţi continuarea la pagina 11-a. Byrd a plecat peste At­lantic NEW-YORK, 29 (Rador). Aviatorul Byrd a plecat as­tăzi la 5.25 după ora lo­cală, de la aerodromul Rooseveltfield spre Pa­ris.­­ NEW-YORK, 29 (Rador). Hotărârea de plecare a aviatorului Byrd in raidul transatlantic a fost luată pe neașteptate. C­hi­ar membrii echipagjului nu erau pregătiţi până în ul­timul moment. La pleca­re au asistat foarte puţi­ne persoane. Cu câteva clipe înainte de plecare s’a aflat că în afară de Byrd şi cei trei membri ai echipajului, se afla as­cuns în cabina avionului şi Harold Kinkade, expert in construcţia motoarelor la compania Wright. « LONDRA 29. (Rador).­ — O tele­­gramă primită din Sherbrooke, (Noua Scoţie)» anunţă că aval­ul lui Byrd, a fost văzut azi la ora 12.15 îndreptându-se spre golful Canso (Noua Scoţie). O nouă orientare a politicei petrolifere Insuccesul socializărei.— înfiinţarea de societăţi mixte BERLIN. — Dificultăţile eco­nomice şi politice ale Rusiei sovie­tice iau treptat proporţii. Criza eco­nomică este în creştere. Numai un a­jutor extern ar putea asigura exis­tenţa sistemului economic sovietic. Prin acest fapt se explică puricepa­­rea reprezentanţilor sovietici la con­ferinţa economică. Tot în el îşi gă­seşte explicaţia şi reacţiunea slabă contra loviturii engleze şi at­hi, di­nes Moscovei relativ conciliantă şi favo­rabilă unor eventuale negocieri. Iru­­perea raporturilor cu Anglia tocmai în timpul situaţiei prezente a Rusiei, critică atât din punctul de vedere conomic cât şi Politic, înseamnă pen­tru soviete o lovitură Puternică. Ele pierd prin aceasta nu numai piaţa en­gleză, dar şi creditul englez, care ♦răgea greu în cumpănă. La aceasta se mai adaugă şi izolarea politică suferită în urma conflictului englez- nu numai în apusul Europei dar chiar Şi în peninsula balcanică, izolare, care, deşi contestată oficial în toate părţile, la Moscova se face din ce în ce mai simţită. INSUCCESUL SOCIALIZĂRII Situaţia politică cracă a Soviete­­lor şi are la rândul ei substratul cel m­ai serios în situaţia economică şi acest fapt este întrebuinţat de politi­ca engleză ca parohia principali a a­­titudinii sale contra Rusiei. Este foar­te dubios ca conducătorii economici ai Rusiei ad reuşească a scăpa de presiunea engleză. NereuȘind, atunci conflictul cu AntUa va accelera revi­zuirea in curs a sistemului sociaist, deoarece flascul acestuia este astăzi vădit. Insuccesul socializării din Ru­sia nu mai poate fi acum tăinuit. In Rusia agricultura suportă enormele speze cauzate de experimentările socia­lzării, un fapt catastrofal pentru des­voltarea stării economice de acolo. Conducătorii sovietici nu ignorează gravitatea situaţiei actuale. Ei ifi dau insă silinţa să găsească o solu­ţie in cadrul sistemului de astăzi fi fără a abandona doctrina partidului In urna conflictului cu Anglia sufe­ră enorm fi sindicatul petrolifer, al cărui debuteu principal până acum er­a piaţa engleză. Este deci un suc­ces al societăţii pentru vânzarea de produse Petroliere fondată, in Anglia, Russian OH Products Ltd. şi Înde­­pendent OH Distributing Co., ultima pentru desfacere In detail. ÎNFIINŢAREA de societăţi MIXTE Ruperea raporturilor cu Anglia, care ar putea avea ca urmare şi lichidarea apropiată a acestor so­cietăţi, a pus sindicatul rusesc pe­trolifer în faţa problemei de a cău­ta o compensaţie pentru debuşeul britanic. In legătură cu aceasta tre­buie relevat că, după declarapiun­e preşedintelui sindicatului, Solowiew se intenţionează a se căuta debu­­şeuri pen­tru produsele petrolifere în alte ţări — în prima linie Ger­mania, Franţa şi Italia — şi înfiin­ţarea de societăţi speciale mixte cu participarea firmelor străine. Desigur că după declaraţiunile lui Soldwiew, societăţile în chestiu­ne vor fi înfiinţate pe baza expe­­­­rienţelor acumulate In Anglia şi­­ este deasemenea clar că fondarea acestor societăţi va înăspri lupta de concurenţă dintre sindicatul ru­sesc şi ac­ternele internaţionale. Că acest sindicat se străduieşte a-şi realiza planul cât mai urgent posi- I bil, se vede şi din faptul că preşe­­­* dintele său a plecat în străinătate , spre a întră în tratative. O SOCIETATE DE PLASARE IN DETAIL Solomiew se află acum in Berlin fi de aci va merge la Paris. Cum in Germania s'a înfiinţat de către ruşi, toamna trecută, societatea „Derm­­­aphia", ale cărei acţiuni se află, la fel ca fi cele dela Russian OU Pro­­ducts Ltd, din Londra, în posesiunea sindicatului rusesc fi a reprezentan­ta comerciale sovietice ruseşti din Berlin, este posibil ca negocierile în­cepute de Solowiew să privească în­fiinţarea unei a noui societăţi pentru vânzări in detail. Rămâne de văzut prin înfiinţarea unei organiza­ţii speciale pentru desfacerea în deta­­liu a produselor petrolifere in Germa­nia, sindicatul rusesc va găsi o com­pensaţie suficientă pentru pierderea de pe piaţa engleză, căci Prin aceasta se va ivi o intensificare a concurenţei de pe piaţa germană din Partea con­cernelor internaţionale. Dificultăţile economice suferite de Soviete prin conflictul ■ cu Marea Bri­tanie iau forme din ce în ce mai îngri­jitoare. In câteva luni Rusia va avea de luptat cu o criză hotărâtoare. Raidul San Francisco- Hawai NEW-YORK, 29 (Radar ). Plecarea avionului loco­tenenţilor Maitland şi He­yenberger s’a făcut fără incidente. Avionul s'a ri­dicat cu uşurinţă şi a sbu­­rat deasupra portului San Francisco la o înălţime de H00 metri. După câte­va viragii s’a îndreptat spre largul Oceanului Pa­ci­fic. Avionul a fost semnalat azi dimineață la 3000 mii de depărtare de coasta americană. * PARIS 29. (Rador). — Din Port­­land-Oregon (Statele Unite), în urma unei radio-telegrame primită de la Pearl Mardour, se anunță că avionul Locotenentului Maydland, care execută raidul fără escală de la San Francisco la Hawai, se gă­sea ori la ora 21 (ora locală), la circa 900 mile departe de Hono­lulu. Azi în cursul zilei, avionul a sosit la Honolulu­ Aparatul pe care aviatorii Maydland și Hegenber­­ger au făcut acest sbor, este un a­­vion Focker. Trotzki şi Zinoview ex­laţi BERLIN 29 (Rador). — Ziarele anunță din Moscova că­ Trotzki şi Zinoview ar fi fost exilaţi in Kri­mein. Săptămâna Cooperaţiei de Gr. Mladenaţz Noul guvern şi cooperaţia.-Aprovizionarea instituţiilor de Stat prin cooperaţie.- Ziua cooperativă internaţională Neutralitatea politică este pentru mişcarea cooperativă o dogmă în­deobşte admisă. Organizaţia coo­perativă nu se poate înhăma vre­unui partid politic căci ea se adre­sează tuturor acelora din clasele muncitoreşti cari vor să-şi îmbună­tăţească felul de traiu, indiferent, de concepţiile lor politice, ori cre­dinţele religioase. In chip firesc însă, mişcarea coo­perativă e nevoită să urmărească desfăşurarea activităţii politice a ţării; ea e interesată a cunoaşte a­­titudinea organismului, chemat vra­melnic la conducerea treburilor pu­blice, faţă de ideea şi acţiunea coo­perativă­­ MANIFESTUL PARTIDULUI GU­VERNAMENTAL ŞI COOPE­RAŢIA Din acest punct de vedere coopera­torii trebuie să-şi exprime satisfacţia pentru felul cum priveşte rostul coope­raţiei în cadrul economiei naţionale a ţării, manifestul către ţară semnat de şeful partidului naţional-liberal. După ce arată — foarte just — că acum, după înfăptuirea reformei agra­re, care a transformat România dintr-o ţară de latifundii într'o ţară de mică proprietate ţărănească, se impune pu­nerea în valoare şi sporirea bogăţiilor agricole ale ţării,­­—manifestul recu­noaşte rostul cooperaţiei — vorbeşte de „rolul covârşitor în întemeierea, orga­nizarea şi îndrumarea cooperaţiei'' a partidului naţional-liberal, promite că a­­cesta „va lua măsurile cuvenite pentru a înlătura piedicile ce stau încă în ca­lea mişcării şi a-i da toată însemnăta­tea ce i se cuvine în viaţa satelor şi în­­ economia generală a ţării". Nu se poate nega că mişcarea noas­tră coperativă trece acum printr-o cri­ză — urmare în cea mai mare măsură a crizei economice pe care o străbatem. Organizaţia cooperativă de la noi are însă şi lipsurile ei în primul rând insufi­cienţa fondurilor de lucru ce-i stau la dispoziţie. Mişcarea aşteaptă deci cu încredere realizarea acestui punct din programul noului guvern, care promite înlăturarea piedicilor ce stau în calea mişcării pen­tru a i se da astfel însemnătatea ce i se cuvine în economia generală a ţării. COOPERAŢIA ŞI APROVIZIO­NAREA INSTITUŢIILOR DE STAT CU PRODUSELE A­­GRICOLE NECESARE Manifestul de care vorbim, am văzut, recun­oaşte rolul însemnat al cooperaţiei in viaţa agricolă Intr’adevăr, ţară de mică proprie­tate ţărănească, România nunta­ prin cooperaţie poate rezolva două probleme de însemnătate capitală: „problema creditului agricol şi pro­blema organizării vânzării produ­selor gospodăriilor ţărăneşti’’. Nu­mai prin cooperaţie micul produ­­cător ţăran are posibilitatea să-şi valorifice în cele mai bune condi­­ţiuni produsele muncii sale. Orga­nizarea cooperatistă il dă posibili­tatea să trateze direct cu consuma­torul produselor sale. Ori, Statul este acum cel mai în­semnat consumator al acestor pro­­duse: pentru armată, şcoli etc. Pen­tru reuşita vânzării pe baze coope­rative a produselor agricole este de acea nevoie, in primul rând, de o înţelegere cu acest mare consu­mator. E sigur deci că, acest sistem de aprovizionare a instituţiilor de Stat foloseşte atât populaţiei agricole a ţării, cât şi Statului însuşi Metoda s’a practicat în ultimii ani. Rămâne ca din experienţa rea­lizată să se tragă învăţăturile tre­buitoare pentru perfecţionarea ei. ZIUA COOPERAŢIEI Anul acesta, lumea cooperativă săr­bătoreşte, Sâmbătă 2 Iulie, pentru a cincea oară Ziua cooperativă interna­ţională. Sărbătoarea aceasta este un prilej pentru cooperatori de a se aduna pen­tru a cunoaşte rezultatele străduinţelor lor comune şi de a reînoi legăturile de solidaritate ce-i ataşează cauzei comu­ne, trasând programul de muncă pentru viitor. Dar ziua aceasta este mai ales un nimerit prilej de propagandă, pentru răspândirea învăţăturilor cooperătiste. Pentru o acţiune în care numărul ade­renţilor interesează într-o atât de însem­nată măsură cum e mişcarea coopera­tivă — propaganda pentru îngroşarea rândurilor aderenţilor este necesară in toate ocaziunile. MANIFESTUL ALIANŢEI COO­PERATIVE INTERNAŢIONALE Cu acest prilej, comitetul central al Alianţei cooperative internaţio­nale, — din iniţiativa căreia se săr­bătoreşte această zi trimite „coope­ratorilor din întreaga lume”, un manifest prin care se îndeamnă la solidarizarea cooperatorilor pentru realizarea ordinei economice coo­perative. Manifestul din anul acesta, anul conferinţei economice internaţio­nale , insistă în mod deosebit a­­supra universalităţii credinţei coo­perative şi­ asupra rolului coopera­ţiei în opera de reconstrucţie a ci­vilizaţiei şi de realizarea păcii uni­versale. Dar cu încă mai multă tărie în­deamnă manifestul la respectarea neutralităţii în mişcare. Cooperato­rii să proclame că „mişcarea coo­perativă stă deasupra oricăror lup­­te de partid”­ Slf­il I PACTUL DE NEAGRESIUNE POLONO-BOLŞEVIC Ultimele evenimente şi în special a­­sasinarea ministrului bolşevic la Var­şovia de către un refugiat politic rus a repus în discuţie raporturile dintre re­­publica sovietică şi Polonia. Un moment s'a părut că aceste ra­­porturi vor avea să sufere din cauza tonului de imputare al notei sovietice trimisă la Varşovia imediat după asasi­nat. Din fericire, cercetările ulterioare asupra actului săvârşit de asasinul Ko- Iverda cât şi regretele sincere ele gu­vernului polon pentru faptul întâmplat au limpezit imediat atmosfera dintre cele două ţări.­­ Ultimele telegrame ne aduc chiar ceva mai mult şi anume : ştirea că Po­lonia a răspuns acum ofertelor sovietice mai vechi pentru încheerea unui pact de neagresiune. Precum se ştie, bolşevicii urmăresc de multă vreme să închee asemenea pac­te de neagresiune cu Statele baltice şi în parte au izbutit să le închee cu Estonia şi Lituania. Se mai ştie că bolşevicii au urmărit, atât prin tratatele încheiate cu Germania cât şi prin pactele semnate cu statele baltice, să se asigure, de im­punitate din partea Societăţii Naţiunilor prin intermediul Statelor co-semnatare de păduri şi membri ai societăţii. Adi­Ezîonia, garanţia că aceste State nea­ participa în nici un caz la o acţiune in­ternaţională organizată împotriva Ru­­siei sovietice pe temeiul prevederilor, din pactul Societăţii Naţiunilor. Ei bine, răspunsul Poloniei precizea­ză că încheerea pactului de neagresiu­ne nu este posibilă decât sub condiţia ca el să nu implice o înlăturare a obli­gaţiilor ce decurg pentru republica po­lonă din pactul de la Geneva. Cu alte cuvinte, Polonia nu înţelege să plă­tească pactul de neagresiune bolşevic cu preţul sacrificării obligaţ­ia­ sale fi membră a Societăţii Naţiunilor, aşa cum rezultă din pact şi implicit de stat legal cu Franţa şi România prin pacte speciale de siguranţă încadrate în pactul general de la Geneva. Rămâne să vedem cum vor privi bol­şevicii răspunsul polonez pentru ca si ştim dacă într adevăr propunerile gu­­vernanţilor de la Moscova urmăresc pa­cea şi siguranţa europeană sau, dimpo­trivă, nau alt scop decât sabotare Societăţii Naţiunilor. ___________ T­­NT. Polonia şi Rusia Un demers al mareşalului Pilsudski PAJRIS, 29 (Rador). — Trimisul special al ziaru­lui „Le Matin“ la Varşovia află că primul ministru Pilsu­dski a dat instrucţi­uni reprezentantului polo­nez la Moscova să comu­nice că Polonia nu admi­te să i se dicteze măsuri de poliţie, dar este dispu­să să negocieze cu Sovie­tele un tratat pentru stabi­lirea definitivă a păcei. Corespondentul ziarului­­,Le Matin“ observă că gestul mareşalului Pilsud­ski pune capăt tuturor le­gendelor despre un com­plot anglo-polonez împo­triva Rusiei sovietice. Inter­venţia şefului gu­vernului polonez nu în­seamnă însă succesul ne­apărat al negocierilor. Pentru ca tratatul de ne­agresiune între Polonia şi Rusia să poată fi realizat, va trebui ca guvernul so­­vietic să se decidă a se pune pe terenul Ligei Na­ţiunilor. Pentru Polonia, aceasta constitue o condi­ție „sine qua non“* Monopolul spirtoaselor in Turcia — Telegramă particulară — BERLIN, 29. — Societatea anoni­mă polonă, care arendase acum doi ani monopolul spirtoaselor in Turcia a cerut tribunalului din Constantino­­pol să fie declarată in stare de fali­­ment Cererea a fost admisă. Socie­tatea plătise un preţ mult prea ridi­cat pentru această concesiune­ şi nu putuse face faţă angajamentelor faţi de fiscul otoman. Pierderile suferite de societate s® ridică la mai multe milioane da zloţi. (Beri. Boersencourier). Conte, în ţarile marinării navale LONDRA 29 (Rador). — Eri a avut loc 13, Geneva şedinţa preli­minară pentru examinarea propu­nerilor britanice privitoare la limi­tarea crucişătoarelor. Planul brita­nic urmăreşte divizarea acestui tip de vase în două clase, prima — vasele cu un tonaj de 10.000 şi tu­nuri cu calibru de 8 centrimetri; şi a doua — vasele cu un tonaj de 7500 şi tunurile cu un calibru de 6 centimetri. Pentru examinarea acestor pro­puneri, delegaţiunle japoneză şi a­­mericană au cerut timpul necesar spre a studia planul cât şi efectele care le-ar putea avea aceste solu­­ţiuni asupra şi în timpul duratei tra­tatului de la Washington- O conferinţa a minoria­­ţilor germane BERLIN 29 (Rador)- - Ziarele anunţă că la 7 iulie se va întruni la Riga o conferinţă a reprezentan­ţilor minorităţilor germane din ţăr­rile europene. Un incSiritoania PARIS 29 (Rador). — Se anunta din Rhenania că o ciocnire a avut loc la Spawerdorf între un grup de tineri germani şi câ­tiva soldaţi francezi. Doi soldaţi au fost grev, răniţi.

Next