Argus, iulie 1927 (Anul 18, nr. 4258-4284)
1927-07-01 / nr. 4258
4& & <5 U S En străinătate: Finanţele Italiei Situaţia budgetară la începutul lunei Iunie ROMA, 29 (Rador). — Situaţia budgetului pe ziua de 31 Mai prezintă un excedent efectiv de 261 milioane faţă de prevederile budgetare. Cum Insă exerciţiul în curs cuprinde până la 31 Mai capitole excepţionale, anume 458 milioane in vederea reducerea arculaturei bancare în contul statului şi 229 milioane pentru construirea de căi ferate, excedentul la sfârşitul lune! Mai, fără efectuarea acestor cheltueli ar fi fost de 948 milioane, faţă de 811 milioane In perioada corespunzătoare a exerciţiului 1925—1926 Veniturile efective, ordinare şi extraordinare s’au nducat la 18005 milioane, iar plătii® la 16.731 milioane lire, cu un excedent activ de 1.274 milioane. Datoria publică internă, care la 30 Iunie 1926 era de 91.309 milioane a scăzut la 83 971 milioane, fiind redusă cu 7.338 milioane. In darea de seamă a situaţiei tezaurului nu sunt încă cuprinse rezultatele subscripţiunlor la împrumutul Littorio şi conversiunea bonurilor de tezaur, dar se poate evalua că în baza acestora totalul datoriilor publice interne la sfârşitul lunei a fost de 90.643 milioane, adicâ cu 666 mioane mai puțin decât la 30 iunie 1926* Promulgarea tratatului italo-român Pronungarea tratatului )ta e-român ROMA, 29 (Rador). — Astăzi a fost promulgat decretul prin care se dă deplină executare pactura de amiciţie şi colaborare semnat la Roma la It1 Septembrie 1926 între Italia şi România. Anglia și Rusia MOUI PRECIZĂRI IN CAMERA COMUNELOR LONDRA 29, (Rador). — Sir Locter Lampson, subsecretar în departamentul externelor, a făcut ori în Camera Comunelor ,joi precizări privitoare la materialul de propagandă, găsit la Societatea cooperatistă sovietică „Arcos“, cu ocazia recentei percheziţiuniAceste precizări se raportă la comunicările cari au fost făcute de către ministerul afacerilor străine britanic, guvernelor din ţările pentru cari sa găsit material de propagandă sovietică , material cu caracter subversiv şi incendiator pentru aceste ţări. In legătură cu situaţia din Rusia, Sir Locker Lampson a răspuns la întrebarea privitoare la codul criminal sovietic, menţionând că pedeapsa cu moartea este hotărâtă de către instanţele judecătoreşti ruse In conformitate cu concepţia socialistă a legei ; este fapt notoriu că in Rusia sovietică numeroase per- Davison a suferit pedeapsa cu moarte fără a trece prin formele de judecată recunoscute in Marea Britanic. D-sa a precizat de asemeni că guverul britanic are cunoştinţă că un singur supus britanic, d. Davison a suferit pedeapsa cu moartea în Rusia. In consecinţă D-sa este de părere că persoanele doritoare de a obţine paşapoarte pentru Rusia ar trebui să fie prevenite pentru eventualele riscuri cari le-ar putea Întâmpina ; riscuri cari au fost în mod continu menţionate şi relevate de către presă- ÎNCERCAREA DE REVOLUTIONARE UNIVERSALA LONDRA 29, (Rador). — Lordul Key, fost ministru de externe, a rostit ori în Camera Lorzilor un discurs în care a căutat să facă istoricul politicei guvernului sovietelor ruse. D-sa a precizat că politica sovietistă nu este o politică cu caracter pur national cie o politică de revoluţionare a Universului. Atitudinea Marei Britanii fată de aceasta politică şi mai ales faţă de chestiunile de ordin I Terii rus, trebue să râmănă cu totul în afară de frământările ruseşti. Totul in Rusia este atât de profund potrivnic naturii omeneşti, Încât sistemul sovietelor va cădea prin însăşi propria sa greutate. „Eu, am buna speranţă că uiei un guvern al Marei Britanii nu va relua relaţintrile cu Moscova atâta timp cât in Rusia sovietelor va continua să domnească starea de nesiguranţă şi neloialitate fata de constituţiile altor ţări, a declarat Lordul Grey*. Chamberlin şi Lerra au înecat la Zürich VARŞOVIA, 29 (Rador). — Aviatorii Chamberlin şi Lewine au vizitat eri oraşul. Camera de comerţ polonoamencană a oferit un banchet in cinstea lor. Aviatorii au fost primiţi în audienţă de preşedintele Republica. La orele 13 Chamberlin şi Lewine au plecat spre Zuerich. O capodoperă a artei engleze TON DU AL» (Rador). — La Saint Stephens Hall - Westminster, a avut loc în desvelirea unei serii de opt picture, murale, cari constituesc opera d® căpetenie a artei britanice din ultimile decenii. Primul ministru Baldwin a deschis solemnitatea. La această operă de artă au lucrat opt dintre cei mai de seamn pictori britanici, sub conducerea lui •Sir David Camaron- Picturile reprezintă episoade din istoria Marei Britanii, din timpurile cele mai înaintate. Opera a fost dăruită Parlamentului de către opt membri din Camera Lorzilor- time Imforamatiuns O misiune yemenită la Roma ACŢIUNEA ITALIEI IN LUMEA ISLAMULUI ROMA 29 (Rador). — D. Mussolini a primit ori după amiaza în audienţă solemnă la villa orienta pe membrii misiunei yemenite. Şeful misiunei, prinţul Seif Ur islam a adus omagii (Iui Mussolini, declarând că înalta sa personalitate este cauza şi baza păcei şi liniştei ce domnesc în univers. Prinţul a relevat că printre operele binefăcătoare datorite lui Mussolini trebue să se reamintească in mod deosebit tratatul de amiciţie de curând încheiat între Italia şi Yemen. Graţie acestui tratat, Yemenul, care are nevoie de sprijin spre a rămâne independent este fericit că şi-a asigurat ajutorul puternic al Italiei Prinţul a manifestat cea mai vie admiraţie pentru realizările eficace dispuse de Mussolini în interesul Yemenului şi a urat succes tuturor întreprinderilor d-lui Mussolini, exprimând totodată recunoştinţa pentru înaltele onoruri cu care misiunea yemenitâ a fost primită în Italia. D-l Mussolini a răspuns mulţumind pentru cuvintele de simpatie rostite de prinţ în ceia ce priveşte opera desfăşurată până acum şi pe care înţelege şi o continuie spre binele Italiei şi în interesul păcei şi liniştei în lume. Aceste cuvinte dovedesc că scopurile guvernului italian sunt perfect înţelese şi apreciate de Yemen şi de regele acestei ţăi. înţelegerea reciprocă constituie baza cea mai sigură a amiciţiei dintre popoare, căci ea dă naştere încrederei indispensabile la strângerea şi desvoltarea legăturilor. Prietenia dintre ţările noastre va contribui la prosperitatea lor şi la desvoltarea lor pacifică, odată cu desvoltarea întregei lumi a Islamului, de care Italia este legată prin numeroase interese şi simpatii. D-l Mussolini a cerut prinţului să exprime Regelui, tatăl său, toată admiraţia pentru opera binefăcătoare pe care o desfăşoară spre fericirea poporului yemenit, şi a încheiat declarând că guvernul italian doreşte prosperitatea Yemenului. Atentatul din Moscova BERLIN, 29 (Rador). — Din Moscova se anunţă că starea lui Orloff, preşedintele Consiliului de Război nu este gravă. Atentatorul a fost din nou internat într’un ospiciu de alienaţi, deoarece s’a constatat că este complect iresponsabil. Stuaţia politica din Mc BERLIN, 29 (Rador). — Din Mexico se anunţă că fostul preşedinte Obregon s’a declarat dispus să candideze din nou la preşedenţia Mexicului, afirmând că va continua în totul politica lu' Calles, şeful actual al statului. Şomajul in Anglia LONDRA 29 (Rador). Statisticele ministerului muncii din ultima săptămână indică o apreciabilă scădere în numărul şomeurilor. La 20 iunie, numărul şomeurifor din Marea Britanie se cifra la 987.300, fiind o scădere cu 1432 faţă de săptămâna precedentă. Pentru răspândirea cărţii PARIS, 29 (Rador). — La Institutul Internaţional de Cooperaţiine Intelectuală s-au întrunit experţii însărcinaţi să studieze obstacolele ce se opun în diferite ţări la răspândirea cărţilor şi imprimatelor. Lucrările au fost prezidate de d. Languerreau, preşedintele sindicatului editorilor din Franţa. Comitetul de experţi a adoptat o rezoluţie cerând suprimarea taxelor vamale la importul de cărţi, scăderea tarifelor de transport şi accelerarea expediţiimilor. Reşedinţa de vară a lui Hindenburg BERLIN, 29 (Rador). — Preşedintele Reichului a rugat guvernul să renunţe la proectul de a-i acorda castelul Wilhelmshoche ca reşedinţă de vară. Ziarele observă că Hindenburg a mai refuzat o asemenea propunere la sfârşitul anului 1918, când a declarat că nu poate locui în fostul castel imperial, în timp ce trupele sale în retragere uu au tinde să se adăpostească Nouî condamnări la moarte in Rusia BERLIN 29. (Rador). Consiliul de război din Schitomir, (Wolhinia, Rusia Europeană), a condamnat la moarte doi supuşi polonezi acuzaţi de spionaj în favoarea Statului Major polonez. Pedeapsa a fost executată imediat. Lupta dintre filmul european şi producţia americană — Telegramă particulară — BERLIN, 20. — D-l Marx, membru în Consiliul de administraţie al societăţii cinematografice „Ufa“ s-a înapoiat din srăinătate, după ce a vizitat căteia ţâri europene, unde a negociat cu întreprinderile similare. Scopul negocierilor a fost să se stabilească măsuri de sprijin mutual între societăţile producătoare de filme, în lupta cu filmul american Pe piaţa europeană. Se proectează producţie comună şi schimbul de filme. Negocierile au avut loc la Londra, Paris şi Amsterdam- Beri. Boersencourier) Acordul comercial francogerman PARIS 29 (Rador). — Comunicatul delegaţiilor comerciale franco-germane, cuprinde un pasagiu, în care se spune că guvernul Reichului este gata să negocieze imediat un nou acord comercial provizoriu cu Franţa, pe baze cu mult mai largi decât precedentul. Delegaţiunile respective, speră ca să închee şi să supună ratificărea parlamentelor respective, noul acord comercial, înainte de 15 iulie. Protecţia chiriaşilor în Germania BERLIN 29 (Rador). — Reichstagul a decis prelungirea aplicării legei de protecţia chiriaşilor până îa finele anului curent. Camera franceză a votat legea minarâ PARIS, 29. — (Rador) . Camera a adoptat cu 379 contra 145 voturi legea de organizare a armatei. D. Painleve, ministrul de război a anunțat că studiază aplicarea serviciului militar de un an, începând cu contingentul 1928, care va fi chemat sub arme la începutul anului 1929. Eclipsa de soare în Anglia LONDRA, 29. — (Rador). Eclipsa de soare produsă astăzi a constituit un spectacol măreţ. Pe măsură ce soarele intra în conul de umbră, lumina a devenit cenuşie şi mohorâtă şi temperatura a scăzut simţitor. Păsările şi-au întrerupt cântul, animalele înspăimântate manifestau neliniște. La un moment dat întunericul a fost complect. După 23 secunde, soarele s’a aratat iar în deplina sa strălucire. • LONDRA 29 (Rador). — Eclipsa totală de soare care a fost urmărită dela Londra a fost întunecată din cauza norilor puternici. La observatoarele din Gigleswick-Yorkshire, eclipsa a putut fi observată în mod satisfăcător de către astronomii Frank Dyson, Rok şi asistenţii lor. Eclipsa a durat 23 de secunde find însoţită cu o apreciabilă scădere a temperaturei. La Hull, coasta de Est şi la South port partea de Vest cât şiin alte puncte, eclipsa a putut fi observată bine dimineaţa. Profesorul Turner care a urmărit eclipsa de la Southport a anunţat că observaţiunile luate sunt de o deosebită importantă-In multe părţi ale Angliei a plouat * ; această pricină populaţia care în număr mare a căutat să urmărească eclipsa, nu a putut să profite în urmărirea observațiilor cerul fiind întunecat din cauza norilor. ormormântarea lui V. Pârvan ori după amiază a avut loc ceremonia înmormântăriiprofesorului universitar Vasile Pârvan, secretarul general al Academiei Române. Sienul cu rămăşiţele pământeşti se afla depus pe un catafalc la biserica Nicolae Tabacu din calea Victoriei. După oficierea serviciului divin au rostit cuvântări d-m. : prof. dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunei publice, în numele guvernului, prof. Em. Racoviţă, preşedintele Academiei Române, prof. I. Bianu, in numele Universităţii, prof. Panaitescu, în numele universităţii din Cluj, prof. Sanciuc Săveanu, în numele universităţii din Cernăuţi şi prof. D. Andrieşescu, din partea comitetului muzeului de antichităţi. In faţa universităţii au vorbit d-nii : prof. Paul Nicolăscu, în numele universităţii din Iaşi şi foştilor elevi, Aurel Sacesdăţeanu, in numele studenţilor de la istorie şi Vasile Maciu, în numele studenţilor în filosofie şi litere. La orele 7 seara a avut loc la Cimitirul Belu trista ceremonie a înhumării. In Buletin intern Cu toată graba ce se va pune, este sigur că seziunea parlamentară din Iulie va dura cel puţin trei săptămâni In această sesiune se vor vota şi câteva legiuiri cu caracter urgent, între cari acea a căilor ferate pentru a se reda autonomia acestei instituţioni şi a se putea face astfel un Împrumut extrem destinat refacerei reţelei. M. Sa Regele a lucrat eri cu d. ministru de războiu P. Anghelescu la înaintările în armată. * Comisia centrală electorală a judecat eri mai multe contestaţii ale d-lui A. C. Cuza, a liberalilor şi a partidului poporului cu privire la candidaturi şi liste electorale. D. Sanciuc Săveanu s-a prezentat la ministerul de interne spre a protesta împotriva abuzurilor şi ingerinţelor administraţiei din Bucovina. Ministerul de interne asigură că în cel mult două zile făptuitorii agresiunea împotriva d-lui Şt. Graur vor fi prinşi şi-şi vor primi pedeapsa. • Ministerul de interne a hotărât că cererile de prelungire a termenului de şedere în ţară a streinilor salariaţi, trebuesc adresate numai ministerului muncii, iar pentru celelalte categorii de streini numai Polliţiei şi Siguranţei generale, Ministerul de interne nu,mai primeşte şi nu mai rezolvă cereri de acest fel. * Eri a avut loc la „Dacia” întrunirea partidului d-lui N. Iorga. A prezidat d. G Cihodariu care în cuvântarea d-sale s’a ocupat de chestiunea dinastică. De asemenea d. N. Iorga în declaraţiunile ce le-a făcut. Au mai vorbit în acelaş sens d-na prof. Ionescu, avocat Postelnicu, d. prof. Popovici-Taşcă şi alţii. • Viitoarele consilii de miniştri se vor ţine la ministerul de Externe. ► —h Un comunicat al Ministerul de Război în chestia amnistîeî.Mou modificări în mersul trenurilor. Adâncimea barei la Suiina GALATI Bara dela Suiina cotează 23 picioare navigabile. Eri fiind sărbătoare autorităţile bursa şi băncile n’au lucrate Nani modificări In mersul trenurilor Trenul personal 12 Pietoşit&—Rlix şi-a modificat mersul după cum urmează: Pietroşiţa pl. ora 5, Ţepeş Vodă, sos 5.11, pl. 5.13, Fieni sos. 5.22, pl. 5.24, Pucioasa Bâmboviţa sos. 537, pl. 5.32, Scârlenta sos. 6, pl 0.02, Lăculeţe sos. 6.15, pl. 617, Doineşti sos 615, pl. 6.17, Teişi sos. 637 pl. 6.29, Târgovişte sos. 6.36, pL 6.46, Văcăreşti sos. 6.57, pl 6.59, Cazaci sos. 7.08, pl. 7.09, Nucet sos. 7-27, pl. 7.28, Bolovani sos 7.27, pl. 7.28, Titu: sos. ora 7.42. Acel tren va avea legături în Titu cu trenurile No. 101 şi 11 spre Costeşti, T.Măgurele,Curtea de Argeş, Sibiu, Sadova, Calafat, Timişoara, Jimbolia şi cu trenurile No. 4 şi 110 spre Bucureşti. D. P. Sinadino, membru în consiliul de administraţie, a fost numit delegat al ministerului de industrie şi comerţ, în comitetul de direcţie al Camerii de comerţ şi de industrie Cişinău. Cu vagon al expresului Bucureşti - Viena - Ostanda incendiat Trenul expres No. 5, Bucureşti-Viena-Ostanda, a suferit ori noapte. Intre statiunile Comarnic şi Sinaia un accident, din fericire fără urmări grave. In apropiere de staţia Sinaia a luat foc peretele frontal al vagonului de manipulaţie situat al doilea de la maşină. Doindu-se alarma, vagonul a fos isolat, iar focul localizat cu ajutorul pompelor din staţia Sinaia. S-a stabilit că incendiul se datoreşte scdiileelor de la una din locomotive, trenul având pe această distanţă dublă tracţiune. Expresul şi-a continuat călătoria cu o întârziere de 40 minute. Alegerile de la Camera de Comerţ din Galaţi Pentru locul de senator al Camerelor de Comerţ din circumscripţia Galaţi, au fost depuse următoarele candidaturi locale : Secţia Comercială: d-nii Apostol Popa independent, Ghiţi Dimitriu liberal. Secţia industrială: d-nii ing. Deleanu, avocat Mitescu. Au mai fost depuse şi alte candidaturi, tot pentru aceleaşi locuri, din Brăila, Focşani şi Tecuci. Industrii Avantajate Prin jurnalul consiliului de miniştri publicat în „Monitorul Oficial” No. 140 din 28 Iunie 1927, s’au acordat înlesnirile şi foloasele legii pentru încurajarea industriei naţionale fabricii de mercerie şi vopsitoriei ce societatea anonimă pentru industria textilă ,Sielveția” posedă în București, splaiul Dimitrie Bolintineanu No. 1. Exploatări forestiere Ministerul agriculturii şi domeniilor a acordat următoarele brevete de exploatări forestiere publicate în „Monitorul Oficial“ de ert : Regulamentul de exploatare al pădurii Cuzap, pendinte de comuna Cuzap, jud. Bihor, proprietatea d-lui dr. loan Iacob, in suprafaţă de 874 ha, 3.100 mp. Regimul crangal cu 40 rezerve la ha. Seria I şi codru cu 60 rezerve la ha. Seria II parcele 20—24. Revoluţia normală 30 ani seria I şi 80 ani seria II. Exploatarea în 15 ani seria I şi 5 ani seria II. Garanţia de împădurire 2.000 lei de fiecare ha pentru codru şi 500 lei pentru crâng. Revizuirea după 10 ani . Regulamentul de exploatare al pădurii Valea, pendinte de comuna Valea, jud. Someş, proprietatea d-lui Vasile Iuliu Teleky, în suprafaţă de 273 ha, 3.600 mp, din care se exploatează 216 ha, 1.000 mp. Regimul crângul simplu. Revoluţia normală 25 ani, exploatarea in 5 ani pentru suprafaţa ce se exploatează şi cu garanţia de împădurire 1.000 lei de fiecare ha. Revizuirea după 10 ani ; Regulamentul de exploatare al pădurii Valea Bogreştilor, pendinte de comuna Bogreşti, jud. Arad, proprietatea d-lui Oliver Aliny, în suprafaţă de 999 ha, 700 mp, din care se exploatează 238 ha, 2.600 mp., în două serii. Regimul codru cu făeri rase. Revoluţia normală 80 ani, exploatarea în 2 ani seria 1 şi 4 ani sena II şi cu garanţia de împădurire 3.000 lei de fiecare ha. Revizuirea după 10 ani . Regulamentul de exploatare al pădurii Ieiuş, pendinte de comuna Clopodia, jud. Timiş forontal, proprietatea d-lui Iuliu Manaszy, în suprafaţă de 219 ha, 2.400 mp, din care în prima perioadă 1927/936 se exploatează 55 ha, 6.100 mp. Regimul crângul cu 60 arbori de rezervă la ha esenţă gorun din cei mai groşi. Revoluţia normală 40 ani, exploatarea în 10 ani pentru suprafaţa de 55 ha, 6.100 mp, şi cu garanţia de împădurire 500 lei de fiecare ha. Revizuirea după 10 ani . Amenajamentul pădurii Mănăstirea Humorului, jud. Câmpulung, proprietatea fondului religionar bisericesc ortodox român din Bucovina, în suprafaţă de 5.271 ha, 1.700 mp. Regimul cadru cu tăeri succesive. Revoluţia normală 120 ani, exploatarea în 120 ani şi cu garanţia de împădurire 800 lei de fiecare ha dacă pădurea se va exploata de alte persoane străine fondului. Revizuirea după 10 ani ; Amenajamentul pădurii Ostra, judeţul Câmpulung, proprietatea fondului religionar ortodox din Bucovina în suprafaţă de 11.631 ha, 3.400 mp. Regimul codru cu tăeri succesive în arboretele amestecate şi codru cu tăeri rase în arboretele pure de molid. Revoluţia normală 120 ani, exploatarea în 120 anii şi cu garanţia de împădurire 3.000 lei de fiecare hectar pentru codru cu tăeri rase şi 800 lei de hectar pentru codru cu tăeri succesive dacă pădurea se va exploata de alte persoane străine fondului. Revizuirea după 10 ani . Amenajamentul pădurii Gura-Humorului, jud. Câmpulung, proprietatea fondului religionar ortodox român din Bucovina, în suprafaţă de 6.846 ha, 5.500 mp. Regimul codru cu tăeri succesive. Revoluţia normală 120 ani, exploatarea în 120 ani şi cu garanţia de împădurire 800 lei de fiecare hectar dacă pădurea se va exploata de alte persoane străine fondului. Revizuirea după 10 ani . Regulamentul de exploatare al pădurii Silos, pendinte de comuna Micfalău jud. Trei-Scaune, proprietatea d-lui Al. Pollak, în suprafață de 82 ha, 5.880 mp. Regimul crângul cu 60 arbori de rezervă la hectar. Revoluţia normală 40 ani, exploatarea în 2 ani şi cu garanţia de împădurire 2.000 lei de fiecre hectar. Revizuirea după 10 ani. Amnistia. Comunicatul ministerului de războiu Ministerul i de război a dat următorul comunicat în chestia amnistiei: In vederea legei de amnistie proiectată de guvern, care va fi în curând propusă in Parlament spre aprobare, şi care se va referi numai la condamnaţii militari. Ministerul de război a luat măsuri ca până la noua ordine să se suspende urmatoarele lucrări in curs: întocmirea de acte cu plângere de dare în judecată; Emiterea de ordine de urmărire; Instruirea si judecarea pentru următoarele categorii de infractori şi anume: 1) Cei care au rămas cu voinţă in teritoriile evacuate de armata română şi ocupate vremelnic de inamic, fapte calificative după art. 232 C. I. M, şi comise in perioada dela 14 August 1916 până la 1 Ianuarie 1917; 2) a) Dezertorii în țară străină, în timp de pace sau în timp de războiu, ale căror fapte sunt calificate după art 229, 230 şi 231 C. J. M; b) Dezertorii înăuntru ţărei, în timp de pace sau în timp de războiu aie căror fapte sunt calificate după art. 225, 228 şi 227 C. J. M.; c) Nesupuşii la încorporare sau la mobilizare fapte calificative după art. 224 C. J M. Instrucţiunile de la punctul 2 al)«uiatele a, b și c, trebue să fi fost săvârşite înaintea datei de 28 iulie 1914, prin urmare suspendarea se referă la infractorii cari nu au putut beneficia de artistiile înainte, care-i fixau termene de prezentare, ternice cari au fost depășite. 3) Infractorii la regulile privitoare la pregătirea mobilizărei, ale căror fapte calificate după art. 224 bis din C. J. M-4) Ultrajul, numai acela calificat după art. 181 c. p. evitându-se orice altă calificare sau asimilare, după alte legi. • Toți comisarii regali au primit ordinul să întocmească tablouri de toţi acei cari au suferit condamnări şi fac osânda in diferite închisori, pentru fapte prevăzute în decretul de amnistie ce se intocmeşte. Călătoria cu trenul în cursul verei Un sistem pentru răcirea vagoanelor Se știe că pe timpul sezonului de vară, din cauza căldurilor mari, vagoanele trenurilor de călători sunt trase la peron, în gara de Nord, închise, din pricină că garniturile sunt lăsate in plin soare, până la formarea trenurilor. Datorită acestui motiv, până la pornirea trenurilor de la peron, spre destinaţie, în compartimente este o căldură insuportabilă, dogoarea pereţilor de tablă ai vagoanelor exalând şi un miros insuportabil. Bineînţeles că în asemenea condiţii, o călătorie cu trenul este de cele mai multe ori un adevărat canon. D. ing. Al. Perleteanu, subsecretarul de stat al căilor ferate, studiază, în momentul de faţă, un sistem de răcorire a vagoanelor, uzitat de compania PL.Min sudul franţei, pe Riviera. Anume, pe viitor, garnitura and tren, înainte de a H adusă la pen»« nul gărel de Nord, va trece printr’n bală, special amenajată cu o colon«iă hidraulică, ce va stropi ca opttrece întregul exterior al vagoanelor. y In felul acesta dogoarea exterio*rului metalic al vagoanelor va fi cu mult potolită și in consecință 4 călătorie se va efectua in condiţiuni mult mai omeneşti, pe căldurile to* rnde pe cari Ie avem, în prezent, tp Capitală. • - * Acest sistem nou de răcire a v«h goanelor de călători, nepractica* încă la noi în ţară, va fi pus in a* plicare în câteva zile şi se va mt*r tine in tot cursul verei, la trenări!« cari părăsesc gara de Nord in cursul după amiezei. f Import-Export „Soc. An. Dentificcio S. Pellegrino“ — S. Pellegrino (Brov. di Bergamo) — doreşte a Introduce în România pasta de dinţi de fabricaţiune proprie. • „Grasso Cav. Giazio“ — Diana Marina (Livorno) — doreşte relaţiuni cu comercianţi de antedelemn de masă pentru a oferi un preparat special pentru conservarea amestecului acestor tintede lemnuri. * „Gino Restanti & Co.“ — Milano _Via Luciano Manara, 22 — doreşte relaţiuni cu exportatori de mare pentru confecţionarea salamului. * „A. & A. Cug. Perlato _ Sappasma Fontanarossa — Catania — doreşte relaţiuni cu case române bird introduse in comerţ pentru a le încredinţa reprezentanţa săpunului de rufe de fabricaţiune proprie. • „Perrino Orlando” — Palermo — Via Girolamo Ardizzano, 2 — doreşte relaţiuni cu exportatorii de cereale. „Soc. An. Industria Cuci Artistici“ — Roma — Via Mecenate, 59-a __ doreşte relaţiuni cu case cu magazine de articole artistice. „Stefano Privatora di Raffaele“— Catania — Via Umberto, 147 — doreşte relaţiuni cu case exportatoare de cereale• „Inoresa Telefonica Nazionale - Torino -1- Via MaSsena, 2 —doreşte relaţiuni cu case de aparate telefonice. * „Frabili Gabba" — Fiumi — Via delle Pile, 1 — doreşte relaţiuni cu exportatori de cereale, seminţe de dovleac şi plante medicinale. * „I. Corrieri“ -Milano — Via P. Marcanli, 11 — doreşte relaţiuni cu exportatori de cereale. * „Enrico Cavaliere» — Via Torrirelli, 61 — Torino — doreşte reprezentanţe româneşti. c-t „Cappellificio Capellaro Valtz Co.“ — Andorno (Biella) — doreşte relaţiuni cu importatori de pălării de sate şi de piei de iepure. „Natale Caleggero Longo“ —Messna — Via Trento. — 20 — doreşte reprezentanţa une case de cereale. „Concerta Toscana Perli e Pellccerie __ Pietro Manzeila—Firenza — Viale Belficare, 17 _ doreste relatiuni cu exportatori de piei Şi un s,vt cial din cele numite Ravalatt. • „Borea Giacomo“ — San Remo — Corso Carlo Alberto — doreşte sa ia porte în România material de construcție de fabricație proprie. D-l Ion I. C. Brătianu, prim-ministru, a primit ori în audienţă pe d-l dr. W. Filderman, preşedintele „Uniunei Evreilor Români“ şi candidat pe lista partidului naţional-liberal pentru Cameră în Ilfov. .Monitorul Oficial“ de ori publică o ordonanţă a ministerului de industrie şi comerţ, prin care s’a fixat tarife maximale pentru transporturile, hotelurile, hanurile locuinţele ce se închiriază pe timpul sezonului restaurantele şi ospătăriile din staţiunea balneară Bazna, judeţul Târnava Mică pe tot timpul sezonului anului 1927. „Monitorul Oficial“ de ori publică tipurile de retribuţiune în care a fost încadrat, pe ziua de 1 Maiu 1927, personalul central al ministerului de industrie şi comerţ. Dnoi. Ciprian Scripcă, consilier la Curtea de Apel de Iaşi şi Moscu Panait, subşef de serviciu la serviciul contencios din direcţiunea II de exploatare C. F. R. din Galaţi, au fost numiţi, pe termen de 2 ani, primul ca- preşedinte al comisiunii r®gionale de disciplină C. F. R. din Iaşi în locul d-lui Dimitrie Gh. Lupu înaintat consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secundul ca supleant în comisiunea regională de dsciplina C. F. R. din Galaţi, în locul d-lui Bumbacu Sever, şef de serviciu mutat la Cernăuţi. D. C. Macri, preşedintele secţiunii 11 a curţi de Apel din Bucureşti a fost numit, pe timp de 3 ani membru titular şi preşedinte al conisiunii de discplină, pentru personalul din admnisnaţia centrală a ministerului de comunicaţii, în locu d-lui Dem. Bagdad, iravitat procuror de secţie la Curtea de Casaţie. Direcţiunea generală a poştelor dezminte ştirea tratativelor în vederea unui împrumut pentru refacerea serviciilor acestei instituţiuni.