Argus, septembrie 1927 (Anul 18, nr. 4311-4336)

1927-09-01 / nr. 4311

c Joi 1 Septembrie 1927 Anul XVIII No. 4311 ZINUNEIIJRI DE ORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE l»RIH SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER și S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI9 TEL: 11/84- ' ANUNCIURI DC ORI­CE CEI. IN TOATE ZIARELE ' PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER şi S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI 3 TEL: 11/84 BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON: 300/03 si 323/69 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 « 3 luni 300 m IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 3300 * 3 luni 600 ». 3 ei In ţară« 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI fondatori : S. Pauker şi Hi C. Valentin INDUSTRIEI şi FINANTEI­­ Director­i Origora Cafencu­­ PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder al S. Borge» Str. Eugeniu Cărări« (fostă Karagheorghevici 3 Telefon 311184 FRAUDELE Gravele nereguli descoperite, în ultimul timp, cu administrarea ba­nului public la diferite instituţiuni de stat au impresionat adânc, şi cu drept cuvânt, opinia publică. Când contribuabilii abea pot plăti dările cu care îi încarcă fiscul, scan­dalul fraudelor, care se ţin lanţ, ia proporţii şi împinge lumea platni­că şi muncitoare la revoltă sufle­tească şi desnădejde­ Dar opinia publică se lasă repede convinsă, că lucrurile se vor în­drepta îndată ce organele oficiale anunţă că s’au luat măsuri severe şi instanţele judecătoreşti încep o urmărire dramatică cu intervie­­wuri, reportaje şi fotografii prin jurnale. Totuşi lucrurile sunt mai com­plicate de cum s-ar crede. Desco­perirea unor fraude mai importante la unele autorităţi ar lăsa să se bă­nuiască, pentru necun­oscători, că avem de a face cu întâmplări, ca­zuri izolate. De fapt, descoperirea este o întâmplare, iar frauda este regula generală. Intr’o măsură oa­recare se fac fraude pretutindeni, la toate autorităţile şi chiar la în­treprinderile private. Dacă se des­coperă ic, şi colo este că anumiţi defraudatori întrec măsura, sau sunt denunţaţi, sau cad victima pa­siunilor politice. Şi atunci întrebarea pe care tre­buie să ne o punem este dacă frau­da face parte din moravurile noas­tre sau dacă anumite împrejurări creiază această nenorocită atmos­feră de fraudă, în care unii impru­dent­ apropiindu-se prea mult de punctul primejdios cad victime, în­tocmai cum fluturii de noapte îşi ard aripele şî cad dând buzna în flacăre. Nu avem nici un motiv să cre­dem că administraţiile noastre pu­blice, ca şi lumea politică, ca şi lumea de afaceri, trăesc în retmos­­fera de fraudă dintr’o preferinţă congenitală. Am avut şi înainte de război administraţii publice, lume politică şi oameni de afaceri- Şi frauda era o excepţie nenorocită. iar atmosfera de fraudă nu exista. Trebuie să conchidem deci că, a­­numite condiţiuni în care trăim de la război încoace, au introdus şi menţin această atmosferă de diso­lute morală, în care frauda pare o condiţiune a vieţii şi nu sunt pe­depsiţi decât câţiva care întrec limita permisă lor. De altfel aceiaş atmosferă de di­solute morală s’a observat, după război, până şi în ţările cele mai bine reputate sub raportul corecti­tudine­ în afaceri şi în administra­ţiile publice. Şi lucrul s’a explicat prin dezordinea economică adusă de război şi agravată, după război, prin nestabilitatea monetară şi prin spiritul de speculă, pe care fluctua­­ţiunea valorilor, datorită fluctuat­u­­nei monetei, îl introduce şi in afa­ceri şi în administraţiile publice. Nimeni nu mai ştie pe ce poate conta. Fiecare îşi croeşte planuri peste puterile lui, bazat pe prece­dente şi pe posibilităţi­­imagina­bile în timpuri de aşezare şi de sta­bilitate­ Fiecare speculează, fie a­­supra unor valori, fie asupra unor mărfuri, fie asupra unor monete, fie, în sfârşit, asupra unor situa­­ţiuni politice, asupra unor afaceri de stat sau particulare, in care sta­tul prin organele lui are o mare in­fluenţă. Şi cum valorile, situaţiu­­nile politice şi afacerile sunt fluc­tuante, mii de oameni realizează beneficii anormale, zeci de mii cad pe nedrept şi numai câţiva apar, în margine, ca defraudatori cali­ficaţi. De aceea, oridecâte ori apare, in public, sub o nouă întrupare scan­dalul fraudelor, trebue să ne adu­cem aminte, că trăim în atmosferă de fraudă, că frauda ne înconjoară pretutindeni şi că nu vom scăpa de acest flagel social decât atunci când vom normaliza viaţa econo­mică­ Atâta timp cât Statici prin politi­ca lui monetară şi economică va întreţine speculaţia la baza tuturor afacerilor frauda va continua să în­florească, funcţionarii publici şi oa­­menii politici vor specula asupra si­tuaţiunilor lor şi nu vor apare ca defraudatori decât cei cu mai puţin noroc. A­ UN ORDIN CIVILIZAT Ministerul de Finanţe a dat un ordin către punctele vamale. Unul din acele ordine menite să facă e­­pocă. Nu fiindcă el modifică vre­o taxă de import sau export. Nici pentru că prohibeşte sau lasă libe­ră intrarea cutărui sau cutărui ar­ticol. Nici pentru că modifică echi­valenta leului aur. Aceste ordine sunt atât de nenumărate şi atât de contradictorii, in­cât dacă nu sunt puse la dosar, n’au meritul de a impresiona prea mult pe onorabilii cerberi ai vămilor noastre. Noul ordin al Ministerului de Fi­nanţe, este de altă natură. Are, ca să zicem aşa, o nuanţă psicholo­­gică specială. Anume se atrage a­­tenţiunea vameşilor că în curând vor veni în ţară, cu prilejul con­gresului de geologie, un însemnat număr de savanţi şi personalităţi străine. Şi se recomandă vameşi­lor să aibe faţă de aceşti oaspeţi de seamă o atitudine cât mai re­ver­enţioasă şi mai plină de aten­ţiune şi curtoazie. i­­ată nişte recomandaţiuni la cari subscriem cu amândouă mâinile. Că a fost nevoie de ele, o dove­deşte faptul că ministerul de Fi­nanţe le-a adresat la locul cuve­nit. Că vor fi şi aplicate, suntem dispuşi să nădăjduim. Dar fiindcă ministerul de Finan­ţe a pornit la această operă salu­tară, care însemnează reglementa­rea atitudinei vameşilor faţă de că­lători, noi ii facem o rugăminte : să extindă dispoziţiunile luate faţă de savanţii geologi şi la alţi călă­tori străini cari intră în ţară. Ba — şi credem că şi aceştia merită oarecare atenţie din partea minis­terului de Finanţe — chiar la că­lătorii români cari se Întorc din străinătate. : Nu de alta. Dar dacă e vorba de­ o măsură civilizată, să ne bu­curăm toți de ea. g. h. Sechestrarea averilor de frandatorilor — Ordinul ministerului de finance către administraţiile financiare — Ministerul de finanţe a trmis ad­ministraţiilor financiare din ţară, Ordinul circular No. 220.501 din 30 August a. c. în legătură cu comite­rea diferitelor fraude din ultimul timp. Iată de importanta acestui or­din redăm mai jos în extenso. ,,Credem că aţi luat cunoştinţă din relatările apărute in gazete de fraudele descoperite in săptămâna precedentă la Casieria Direcţiei „Monitorului Oficial”, Divizia XI Caracal şi Divizia II Craiova. Prin aceste fraude, Statul se ve­de descoperit cu sume considera­bile şi e neapărată nevoe a se lua din timp, (verificările nefiind incă terminate), măsurile cele mai grab­nice şi eficace ca cei vinovaţi să nu apeleze la diferite expediente pentru a înstrăina averea pe care şi-au făcut-o cu bunul Statului de­­fraudat şi astfel să paralizeze po­sibilitatea de a se acoperi dific­ul, cel puţin in parte dacă nu in to­tal. Conduşi de aceste considerente şi având informaţii că numiţii şi-au întrebuinţat banii furaţi plasându-i în imobile prin diferite localităţi, depozite la diferite institute de cre­dit şi împrumut la particulari vă invităm a face cercetări amănun­ţite in cuprinsul judeţului D-voas­­tră stabilind averea de orice natu­ra (imobilă sau mobilă) pe care ar poseda-o de fraudatorii pe care, vi-i numim mai jos şi luaţi imediate măsuri pentru sechestrarea şi in­­ventariarea ei Vă atragem atenţia că trebue să depuneţi toată diligenţa şi seriosi­­tatea pentru executarea prezentu­lui ordin, accelerând măsurile pe care în baza cunoştinţelor D-voas­­tră locale le veţi crede că sunt de folos Statului şi veţi raporta rezul­tatul detailat în termen de cinci zile de la primirea prezentului or­din. Cercetările și sechestrarea se va face pentru averea următorilor defraudatori: Frauda de la „Monitorul Oficial”, fostul director general Fălcoianu Alex­, directorul administrativ To­mescu Traian și casier loan Petcu Vasiliu. Frauda de la Divizia II fost căpi­tan N. Manea, cel­ Chiliman şi că­pitan Sinescu, care are legături şi cu frauda de la Romanati, iar pen­tru frauda dela Divizia XI pe că­pi­tani Ciupeanu şi Vîntilă­încă odată vă invităm a lua ur­genţe şi serioase măsuri pentru ca să nu se strecoare nici un vițiu ca­re ar putea păgubi interesele Sta­tului. I—I ♦ ■mini» Demisia lordului Cecil NEÎNŢELEGERI CU GUVERNUL ENGLEZ IN CHES­TIUNEA DEZARMĂRII LONDRA 30 (Rador). — Lordul Robert Cecil primind pe reprezen­tanţii ziarelor din Londra a confir­mat zvonurile din ultimele zile re­lative la divergentele ivite intre d-sa şi guvernul englez, asupra u­­nor chestiuni în legătură cu Liga Naţiunilor. Lordul Robert Cecil a demisionat din postul de cancelar provincial, echivalent cu calitatea de membru al guvernului şi a a­­nunţat că va demisiona şi din de­legaţia Marei Britanii la Liga Na­ţiunilor.­­ LONDRA, 30. — (Rador): Lor­dul Robert Cecil a adresat astăzi o scrisoare primului ministru Bald­win prin care declară că neputând aproba instrucţiunile guvernului în privinţa dezarmărei internaţionale, demisionează din postul de cance­lar al provinciei Lancaster şi din însărcinarea de delegat permanent al Angliei la Liga Națiunilor. . mm«­V­fEEBl* Relaţiile greco-iugoslave ATENA 30 (Rador).­­ Ziarele află că ministrul Iugoslaviei la A­­tena își va relua în oriioare postul­­ pe ziua de Miercuri. Eşuarea negocierilor din­tre Standard Ou­ şi gu­verns sovietic SPRE O ÎNŢELEGERE STAN­­DARD-OIL-SHELL (Telegramă Particulară) LONDRA, 30.—Din New York se anunţă că nego­cierile dintre Standard Oi ÿi guvernul sovietic au dus la constatarea că ac­tualmente nu e posibilă o extindere a colaborării pe piaţa mondială a petro­lului. Standard Ou­ încercase să obţină dela guvernul sovietic monopolul de de­sfacere al produselor pe­trolifere ruseşti în Anglia mai întăiu, şi mai târziu in alte ţări. Cum insă guvernul so­vietic n'a admis acorda­rea unui asemenea mono­pol, Standard OU a rupt negocierile cu sindicatul petrolului rusesc „Naph­ta”, pentru împrumutul ce se proectase. Pe de altă parte, se a­­nunţă că nu e nici de­cum exclusă stabilirea unei in­ţelegeri între Standard Ou­ şi trustul Shell, cu pri­vire la atitudinea celor două mari consorţii faţă de petrolul rusesc. Se a­­firmă că incheerea acor­dului ar fi numai o ches­tiune de compensaţiuni, pe care grupul englez ar urma să le dea grupului Standard Oii, dacă acesta se dezinteresează com­plect de petrolul rusesc. (Beri. Boersencourier). Producţia mondială de cereale Rendementul total al recoltelor de cereale, din ambele emisfere, va fi In anul 1927, inferior celeia din anul trecut dar superior mediei pe ultimii cinci an.­ In cursul hotei Iulie, timpul a fost ploios în nord, vest şi unele ţări din cen­trul Europei, uscat şi cald la răsărit şi sud. In consecinţă, secerişul s’a efec­tuat în condiţiuni bane in estul şi sudul Continentului, pe când în nord, Vest şi o parte din Europa centrală, excesul de umiditate a fost dăunător cerealelor. In Statele Unite, condiţiunile atmos­ferice au fost de asemenea favorabile secerişului grâului de iarnă. In general, luna iulie na fost deci neprielnică cerealelor. In Europa de­Pentru Europa, cifrele se raportea­ză la un grup de ţări a căror produc­ţie reprezenta, anul trecut, 34 la antă din producţia europeană pentru grâu 46 la antă pentru zecară, 53 la antă pentru orz fi 28 la antă pertru ovăz. PRODUCŢIA IN CATEVA TARI DIN EUROPA (In milioana de chintale) Proporţia pe care o reprezintă, faţă de total, producţia celor 13 ţări europene (in aiarfi de Ru­sia) e prea modestă pentru a ne pronunţa asupra In Statele Unite, evaluările la 1 August arată pentru grâul de­­iarnă, o scădere de circa 7 milioane chintale faţă de 1 Iulie. Producţia grâului de iarnă e deci inferioară cu 20 milioane de chintale faţă de cea din anul trecut. Producţia grâului de primăvară însă, înregistrează o creştere de peste 6 milioane de chintale şi întrece proba­bil, în mod simţitor, producţia anului trecut. In general, producţia grâului în Sta­tele Unite întrece anul acesta, cu 2.3 la sută producţia anului trecut şi cu 5.8 la sută producţia mijlocie a ulti­milor cinci ani. Recolta Canadei, du­pă o nouă evaluare, mult mai favora­bilă decât precedenta, se ridică la 97.3 milioane de chintale. Ea nu mai e deci inferioară decât cu 14 la sută produc­ţia anului trecut şi numai cu 4.5 la sută producţia mijlocii din 1921-25. —Pentru secară, orz şi ovăz, în Sta­tele Unite, previziunile sunt superioare celor din anul trecut. Evaluările de lo­ridională, ele au suferit din cauza se­cetei mai cu seamă in ceea ce privește cerealele de primăvară. Nu avem încă toate datele relative la recolta acestui an. Intr adevăr, lip­sesc încă evaluările unor țări foarte im­portante din Europa, recolta Cana­da e incă sub dependenţa condiţiunilor atmosferice şi evaluările Statelor Unite vor putea avea o simţitoare influenţă asupra totodurilor definitive. Totuşi, din datele statistice cari ur­mează, ne putem face o idee aproxi­mativă asupra recoltei acestui an, producţiei totale a Europei. Dar da­că ţinem seama de informaţiunile pe care Ie avem asupra ţărilor ale căror evaluări ne lipsesc incă, putem spu­ne, că in Europa, recolta grantul va­g asemănătoare aceleia din anul tre­cut şi auperioară producţiei mijiocii a anilor 1821—1925. Pentru secară, previziunile sunt mai favorabile şi mai sigure decât pentru grâu. Producţia secarei pare superioară celeia din anul trecut, şi, intr’o măsur­ă mai largă, produsiei mijlocii a anilor 1921—925. Orzul şi ovăzul, fiind cultivate m­ai cu seamă ca cereale de primăvară, au suferit mai mult de condiţianill meteorologice defavorabile dela Ince­­putul vere!. Recolta lor Inferioară celei din anul trecut, dar totuşi su­perioară producţiei mijlocii dela 1921—25. August arată, faţă de cele dela 1 Iulie o creştere de 2,5 la sută pentru orz şi o scădere destul de simţitoare (5.5 la sută) pentru orz. Pentru secară, cifrele rămân aproape aceleaşi. In Canada, noua evaluare a pro­­ducţiei, faţă de evaluarea precedentă, arată o creştere de 36 la sută pentru secară, de 89 la sută pa­tru ovăz şi o scădere de 2.4 la sută pentru orz. PRODUCŢIA AMERICEI DE NORD.*) (IN MILIOANE DE CHINTALE In cifrele pe 1927, e cuprins şi Me­xicul pentru producţie de grâu. Producţia Algeriei, Maro­cului francez şi Tunisiei GuvernulIndiilor Britanice a co­municat cifrele definitive asupra pro­ducţia grâului. Dacă, la aceste cifre, adăugăm şi evaluările recoltelor din Japonia, Corea şi Marile Liban, obţi­nem următoarele totaluri, în milioane de chintale. Cfrele de mai sus se raportează la un grup de ţări care au produs anul trecut, pentru grâu 56 la sută, pentru secară 23 la sută, pentru orz 53 la sută şi pentru ovăz 49 la sută din pro­­ducţiunea totală a emisferului septen­trional. SITUAŢIA IN CELELALTE TARI Ţinând seama de infomaţiunile pe care le-am primit din ţările care nu po­sedă încă evaluări asupra producţiei, putem spune că, dacă condiţiunile at­­uiosferice rămân normale până ce toate recoltele vor fi culese, producţia grâu­lui, m­­ermsferul septentrional, nu va fi simţitor inferioara producţiei anului tre­cut şi va fi superioară producţiei mij­locii. Pentru secară şi pentru orz, ea va fi superioară celei din 1926 şi pro­ducţiei mijlocii. Pentru orz, trebue să ne aşteptăm la o recoltă puţin inferioa­ră celei din anul trecut, dar superioară producţiei mijlocii. In ce priveşte porumbul, seceta a avut o influenţă defavorabilă In ma­joritatea Centrelor de producţie din sud-estul Europei, dar ploile de la sfârşitul lunii şi Începutul lul Au­gust, deşi cam insuficiente, au adus o ameliorare simţitoare. In Statele­ Unite, previziunile relative la recol­ta porumbului s’au ameliorat, In cursul lunii Iulie, In aşa fel încât pro­ducţia care fusese evaluată, la 1 iu­lie, la 577 milioane de s­chintale, era evaluată la 1 August la 606 milioane de chintale, cifră Inferioară cu 9,8% celeia din anul trecut In ce priveşte însămânţările din emi­sfera­ meridional după informaiţiunile din Australia, condiţiunile sunt în gene­ral favorabile. In Argentina, suprafe­ţele însămânţate cu grâu au crescut cu 6,5 la sută faţă de cele din anul trecut. Producea europeană Recoltele americane Grâu Secară Orz Ovăţ (15 ţări) (14 ţări) (15ţă.) (13ţă.) 1927 119.3 99.6 75.0 75.6 1926 113.6 87.7 70.2 76.6 1925 122.7 110.2 75.9 77.5 1924 91.2 72.6 59.1 64.8 1923 114.4 99.4 78.4 77.3 1922 100.5 89.1 74.0 64.7 1921 107.6 84.3 65.5 62.9 Grâu Secară Orz Ovăz (3 țări) (2 țări) (2 țări)(2 țări) 1927 331.9 19.8 73.0 260.3 1926 340.8 13.2 63.3 241.0 1925 304.6 15.3 71.7 295.0 1924 309.4 20.1 58.9 280.7 1923 349.8 21.9 59.8 276.5 1922 348.6 34.5 55.3 252.2 1921 305.1 21.1 46.7 222 3 (în milioane de chintale) Grâu Orz Ovăz 1927 17.4 17.6 4.4 1926 14.4 12.0 1.7 1925 17.4 18.0 2.8 1924 12.5 14.5 1.7 1923 18.0 19.9 3.3 1922 9.7 10.9 1.3 1921 17.0 17.9 2.8 1927 Grâu (3 ţări) 101.7 Orz (3 țări) 23.0 1926 99.2 27.7 1925 101.4 29.0 1924 108.1 24.6 1923 110.8 23.1 1922 110.3 26.8 1921 78.6 27.9 Raillai aerian In jnrnl lamei BERLIN 30. (Rador)—Aviatorii americani continuându-și raidul în jurul lumei au plecat azi dimineața la orele 6,35 din Muenchen spre Constantinopol cu avionul „Pride of Detroit”. Cronica Navigaţiei interdicţia transfertulei de pavilion.­­ Confiscarea vapoarelor foste ruseşti In ziarul „Argus“ No. 4305 din 26 August a. c., am arătat consi­derentele în baza cărora foştii pro­prietari ai vaselor sub pavilion ru­sesc, vândute de către căpitanii sau deţinătorii lor temporari, le urmăresc pe orice cale spre a fi readuse în apele teritoriale. Urmărirea acestor bunuri flotan­te este încuviinţată de către au­torităţile sovietice. Interdicţiunea înstrăinărei proprietăţei şi folosin­ţei vaselor ruseşti precum şi a transfertului de pavilon derivă din­tr’un decret lege al guvernului im­perial ţarist din 1914. In 1917 guvernul Kerenski a re­­înoit această dispoziţiune, iar în 1918 guvernul sovietic a naţiona­lizat toate vasele sub pavilion ru­sesc precum şi acelea evacuate, rezervându-şi dreptul de a le con­fisca şi readuce în apele terito­riale. VAPOARE CONFISCATE Până în prezent au fost confis­cate următoarele patru vapoare foste sub pavilion rusesc: 1) Vaporul Teodor Teofanis din proprietatea d-lui Teodor Teofa­­nis­­In timp ce mergea de la Cos­­poli la Galaţi, căpitanul a fost con­­strâns de echipaj să schimbe dru­mul spre Odessa-2) Vaporul Parige care sub pa­vilionul rus purta numele de Ju­lia, din proprietatea d-luî Margolia, pe când era un drum de l a Zungul­dac la Cospoli, a fost nevoit să meargă la Odessa-3) Vaporul barja Lecas din pro­prietatea d-lui C. Lecas deaseme­­nea pornind din Zunguldac la Cons­tanţa, s’a dus la Odessa, cu toată o­­punerea d-lui Jean Lecas căpitanul barjei și in acelaş timp fratele ar­matorului. 4) Vaporul Costi, din proprietatea firmei Xidia sub pavilion egiptean. DIFICULTATEA IDENTIFICAREI VASELOR FOSTE RUSEȘTI Vândute în condițiarii necom­plecte de îndeplinirea formelor le­gale în referire la transfertul de pavilion, noii lor proprietari schim­băndu-le denumirea credeau că prin aceasta, sau prin confusiunea cu denumirea altor vase, indivi­dualitatea de origină a acestor va­se să se piardă cu timpul. In lista vaselor ruseşti figurează a fi sub pavilion rus o serie de vapoare cu numele Heleni, Hendi, Hristini, etc. Acelea însă cu acelaş nume aparţi­nând firmei Van der zee din Pireu, sub pavilion olandez, din confu­­ziune de nume s’a arătat că au fost ruseşti. Vaporul Costi despre care se credea că vechiul său nume rusesc ar fi fost Zvesda, în realitate se numia Rize. Acest vapor purta numele Filinîs, a fost vândut d-lui Panaghi Vaglianatos din Brăila care i-a schimbat denumirea în Dionisios Vaglianatos, și care apoi sa revândut statului rus în 1914, fiind detaşat serviciului Transpor­­tuaia-Flotilia. ALTE VAPOARE FOSTE RU­SEŞTI Având in vedere situaţia nesigu­ră in navigaţie a vaselor foste sub pavilion rusesc, precum şi pierde­rile însemnate la care ar fi expuşi încărcătorii din porturile noastre, găsim că este destul de interesant a complecta lista vaselor din a­­ceastă categorie ce operează în traficul maritim. Vaporul Siria, fost O­toba, fost Galeik, se numea pe când era sub pavilion rus Energia; Vaporul Mareschal-Foch se nu­mea Emerance; Vaporul Francona se numea Pro­gres; Vaporul Stela se numea Doci; Vaporul Vili® de Toulon se nu­mea Elpidoforos; Vapoarele Napredac, Poredak şi Balaton aparţinând societăţei ruse Peter Regier au fost trecute sub pavilion iugoslav, întreaga socie­tate transformându-se sub o nouă organizaţie cu capital englez. Vaporul Traki se numea Vera No- 412-Vaporul Mariak și Lukîa de ase­menea au fost sub pavilion rusesc, scăpându-ne pentru un moment, nu­mele lor de origină- C. T­ ! ALEGERILE DIN IUGOSLAVIA Iugoslavia va avea peste câteva zile noui alegeri generale, al căror, rezultat interesează nu numai de­finirea raportului de forţe între partidele politice, dar mai ales cla­rificarea unor tendinţe de evoluţie a Statului. Parlamentul trecut, fă­ră o majoritate puternică a unui partid, oferia totuşi putinţa de a da un guvern prin colaborarea din­tre radicali şi ţărăniştii croaţi, con­duşi de Rădici. Această combina­ţie reprezenta un progres imens în viaţa politică a statului iugoslav, după o­­îndelungată acţiune negati­vă a conducătorului croat. Alătu­rarea sa la răspunderea guvernă­rii, după o opoziţie înverşunată, recunoaşterea constituţiei şi mo­narchiei după agitaţii federaliste şi republicane, însemnau un câştig important la consolidarea Iugosla­viei. Dar cât de capricioasă a fost această colaborare, de câte ori a fost ameninţată şi câte crize de guvern a provocat, toate acestea se înţeleg din hotărârea finală a radicalilor de a denunţa acordul şi de a renunţa la tovărăşia lui Ra­did. Intre timp, problema relaţiilor­ politice a trecut de ţie planul lup­tei de până acum pe un plan cu totul nou. Astăzi, campania electorală se mişcă mai puţin în jurul luptei din-, tre partidele vechiului regat şi ţă-\ răniştii croaţi. Rădici are de în-j fruntat în primul rând acţiunea foş­tilor săi partizani extremişti, învi-\ nuit fiind de aceştia că şi-a rene-­ gat vechile credinţe revoluţionare pentru o politică moderată guver­namentală Iată deci ca * odinioară na succes l­a tare a ideei de stat unitar, că victoria şefului croat trebue dori­­tă de elementele politicei con-­ structive. .­Un pronostic al rezultatului ale­gerilor ar fi greu să se încerce, dată find modificarea situaţiei partidelor. Radicalii, de când şi-au pierdut conducătorul înţelept care era Passict, au suferit defecţiuni şi o importantă sciziune. ,­­ Celelalte partide se prezintă dea­semenea slabe şi puţin organizate. Cu toate acestea e probabil că în frunte vor figura iarăşi cele două partide puternice în fostul parla­ment şi că noua consultare electo­rală va duce tot la vechea combi­naţie de guvernare prin colabora­rea lor. | A. Hg. J* ■ii ♦ —n­ Fuzionarea uzinelor meta­lurgice din Austria (Telegramă particulară) BERLIN, 30. — Negocierile urma­te timp de câteva luni pentru fuzio­narea unora din cele mai importante uzine metalurgice din Austria au a­­juns la incheerea unui acord formal. Noua societate, care va începe să funcţioneze oficial pe ziua de 1 Oc­tombrie, cuprinde următoarele u­­zine : Zhandor Special Bronchen; Vorm. Roth, A. G.; Nadelburger Metalwarenfabrik; Halni­sch Step. In Cad; Scheid A. G. Capitalul va fi de şase milioane şillingi. Societatea va fi finanţată in primul rând „Bodencreditab­stalt“­, şi de ,,Mansfeld Kupfer A. G.“, Laen­derbank” şi „Creditins­tut fur oerfei dliche Unternemunger und Axfeelten“, (Berlin, Boersencourier). Atentat nereușit contra primului ministru bulgar BERLIN, 30 (Rador).­­ „Berliner Tageblatt“ află din Sofia că asupra unui automobil în care se afla primul ministru Liapceff s’au tras mai multe focuri de revolver. Primul mi­nistru a scăpat neatins. Expulzarea din Franţa a unor ziarişti străini PARIS 30 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei telegrafice sovieti­ce „Tass” a fost expulzat din Fran­ţa fiindcă a trimis telegrame în Ru­sia prezentând într’o lumină cu de­săvârşire falsă recente de dezordini comuniste din Paris­ Autorităţile au intenţia să ia măsuri analoage îm­potriva tuturor ziariştilor streini cari ar denatura adevărul în co­respondenţele lor. I

Next