Argus, noiembrie 1927 (Anul 18, nr. 4364-4388)
1927-11-02 / nr. 4364
I Anul XVin No. 4364 ABONAMENTE: IN TARA fi »N STRĂINĂTATE in an 1000 lei || Un an 2200 lai • luni 650 , H 6 luni 1300 * 9 luni *00 * H 3 luni 80Q » 3 el In tari* 0 lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Paukec ft H» E. Valentin ■■ PAGINI C Mercur 12 Noembrie 1927 INDUSTRIEI fi HNANTEI Directors Grigori Qafenou PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori * Carol Schulder vn S. Berget itr. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici ) Telefon 311184 BIROURILE B u c u r e f t I, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON 306/93 și 323/69 Bugetul şi Datoria Publică Vorbind, In subcomisiunea bugetară a ministerului de finanţe, despre alcătuirea noului buget, d. ministru al finanţelor a expus, pe larg, felul său de a vedea în chestia datoriei Statului către Banca Naţională-Unul din membrii comisiunei a cerut explicarea faptului că în bugetul din 1928 se prevede o sumă de un miliard şi jumătate în loc de 6-800 milioane, anuitatea convenţională către Banca Naţională- Cu alte cuvinte de ce să plătim într’un an ceea ce ar trebui să plătim in doi aniîntrebarea asta a venit la vreme. Ea a provocat răspunsul d-lui ministru al finanţelor. Acest răspuns arată, lămurit, politica financiară şi monetară a guvernului Se strecurase, în ultimul timp, o oarecare nedumerire în opinia publică. Expunerea făcută de d- Vîntilă Brătianu presei parisiene asupra finanţelor ţării şi diferite alte Indicaţii, între cari şi Mesajul pentru deschiderea corpurilor legiuitoare, lăsau să se creadă că o schimbare se va produce şi că ea va începe cu reforma monetară, prin stabilizarea leului In urma lămuririlor date de ministru al finanţelor subcomisiunei financiare a Camerei, orice nedumerire a dispărut. Nu se schimbă nimic. S-a prevăzut in bugetul anului viitor o anuitate indoită către Banca Naţională ca să plătim această datorie, mai repede, în monedă depreciată. Mai târziu, când se va revaloriza leul, datoria va fi mai grea. Asta înseamnă că stabilizarea leulu nostru e o fabulă şi că politica pe care stătu e tot revalorizarea. Plătind în 1928 pentru 2oi ssî, d- ministru al finanţelor dă a Înţelege că, chiar pentru anul viitor, va încerca o importantă urcare a leului. Cât de importantă? Desigur, cel puţin proporţională cu importanţa avansului. Cum avansul e de zece la sută din totalul datoriei, n’ar fi exclus ca in mintea guvernului nostru să intre gândul unei creşteri a leului cu cel puţin zece la sută din depreciere. In aceiaş expunere, d. ministru al finanţelor a afirmat că e hotărât să menţină convenţia cu Banca Naţională în forma în care a fost incheiată şi că sumele avansate, împreună cu un fond special, pus la dispoziţia Băncii de către tezaur, vor servi ca să domine, de la Bucureşti, cursul leului şi a-l feri de loviturile speculei Cu alte cuvinte, d. ministru de finanţe anunţă că şi-a luat toate măsurile pentru a face, când îi va conveni revalorizarea, prin etape şi după perioade apreciate de d-sa, de stabilizare de fapt, întreaga această politică,, o repetăm, e greşită ca concepţie şi cu rele urmări în practică. Convenţia din 1925 nu leagă Statul, decât dacă guvernele noastre vor să fie legate- Piaţa datoriei către Banca Naţională trebue făcută- Dar fiind o datorie de învestiri, ea trebue plătită în anuităţi mici şi pe termene nu scurte, ci cât mai lungi. Cum, însă, Banca Naţională nu poate, să aştepte amortizarea lungă, fiindcă ea a emis monedă, fără aur, ci pe iscălitura Statului, acesta trebue să-şi acopere în aur, la cursul de azi, datoria la Banca Naţională, ca să dea monedei emise o bază metalică. Dar e primejdios să se substragă din bugetul ordinar sume aşa de importante şi atât de necesare altor nevoi-Asemenea acoperiri nu se fac decât prin împrumuturi la termen lung- Altfel, bugetul ordinar e nesincer, nu satisface nevoile Statului, de o primejdie. A- Ştiri economice Rusia MOSCOVA. — In primele 8 luni ale acestui an Anglia a exportat în Uniunea sovietică 8.389 tone maşini textile în valoare totală de 810.000 lire sterline. Aceasta înseamnă o creştere a exportului atât faţă de anul precedent cât şi de acum doi ani. • MOSCOVA — Bugetul statului sovietic pe anul economic 1927—27 este de 5 466 milioane ruble Față de bugetul anului 1926—27, se înregistrează o creștere de 92 la sută calculat în ruble antebelice, bugetul e de 3200 milioane. Bulgaria SOFIA. —* Un grup financiar american a oferit industriei de mătase din Bulgaria preţuri favorabile pentru producţia acesteia. In schimb ar voi să livreze Bulgariei maşini pentru prelucrarea mătasei. Ministerul de finanţe bulgar a redus taxa pentru exportul gogoşilor de mătase pentru a sprijini astfel această ramură de producţie. Cehoslovacia PRAGA. Date din sursă sigură arată că recolta sfeclei de zahăr în Cehoslovacia va fi anul acesta cu un milion tone superioară celei de anul trecut. Asociaţia internaţională pentru statistica zahărului evaluează producţia de zahăr din anul acesta a Cehoslovaciei cu 1,5 milioane mai mare decât în anul trecut, întreaga producţie va fi aşadar de cca. 12 milioane metrice de zahăr» • PRAGA. După datele statistice ale oficiului agricol cehoslovac, recolta de anul acesta a cartofilor în Cehoslovacia a fost de 100 milioane chintale metrice, pe când recolta ordinara de până acum nu întrecea chiar în anii buni 70 milioane. Aceste 70 milioane sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor interne ; de aceia cultivatorii caută să obţină o oxtenire a mijloacelor de transport pentru a putea plasa prisosul recoltei. O parte însemnată a recoltei de anul acesta va fi păstrată de fabricele de amidon pentru campania anului viitor. Deasemenea uscătoriile de cartofi, cari timp de câţiva ani n’au lucrat în Cehosovacia încep activitatea anul acesta pentru a conserva cartofii la fel cum se face ln Germania. vncşar la BUDAPESTA. — Făcându-se sondaje la Seghediu, s'a dat la o adâncime de 100 m. de un izvor de apă terbintu de 58 gr., care pe lângă diferite săruri conţine un gaz natural. Sondările continuă. • BUDAPESTA. — încordarea care continuă pe piaţa monetară ungară a cauzat o nouă urcare a discontului particular. Cererea de capital e mare şi se simte lipsa sumelor necesare pentru noui construcţiuni şi investiţii, deoarece in ultimul semestru nu s'au putut plasa nici un fel de obligaţiuni pe piaţa financiară americană sau engleză. Criza de pe piaţa cerealelor este deasemeni cauza că nici din această sursă nu intră in Ungaria noui capitaluri. •* BUDAPESTA. — In ultimul timp, Industria textilă maghiară a luat o accelerată desvoltare, dar progresele întreprinderi in orgnizarea raţională, n’au fost corespunzătoare. Deabin acum mUustriaşii maghiari intense neară să modernizeze fabricile şi îşi îndreaptă atenţia înspre organizarea muncii din întreprinderile fabricantului de ghete Bata din Cehoslovacia. Metodele de lucru ale acestuia urmează a fi introduse şi în industria textilă ungară. • BUDAPESTA. — „Westminster Gazette” anunţă că o firmă britanică e pe punctul de a obţine un contract pentru construirea unei staţiuni electrice în Ungaria. După cum se ştie, guvernul are intenţia să electrifice întreaga reţea de căi ferate. Anglia LONDRA. — Tonajul imobilizat în porturile Marea Britaniie în scădere cu 147-325 tone, în trimestrul Iulie-Septembrie, adică 35 la sută față de trimestrul precedent. * LONDRA. — Sir Alfred Mond, președintele lul Imperial Chemical Industry, a declarat că fabricarea nitratululuî artificial a atins, actualmente, un mare grad de perfecţie în Anglia. Producătorii englezi au, din acest punct de vedere, o superioritate faţă de germani. Se prevede un viitor nelimitat pentru acest produs. mmii. DEPRINDERI Din cele ce se petrec în mali, am putea ace, parafrazând un pasagiu celebru, că dacă, altă dată, francezii îşi schimbau moravurile după vârsta regelui lor, noi le schimbam după guvernele pe care le avem. Guvernul imprimă felul spiritului său parlamentului şi administraţiei, administraţia oraşelor, oraşele satelor. O pildă. Organizarea guvernamentală a unui important judeţ din Muntenia urmărea, cu stăruinţă, dizolvarea Camerii Agricole locale. Se întâmplă ca preşedinte alacelei Camere să fie un agricultor de seamă, om întreg, fost ministru al agricultureii, iar comisar al guvernului să fie un fost grefier de judecătorie de pace. Acest fost grefier face un raport nisterului agriculturei, prin care aduce președintelui învinuiri de rea administrare și de nepricepere ! Ministerul Iuri aie un inspector să cerceteze. Ancheta iese împotriva grefierului. Camera Agricolă nu poate fi dizolvată. Dar nici organizarea guvernamentală din localitate nu se lasă bătută. Intr’o zi tm membru al Camerei vine la preşedinte şi îi spune : D-le preşedinte, am fost vestit că dacă nu-mi dau demisia de la Cameră, băiatul meu, elev la liceu, rămâne repetent. Ce să fac? Nu-ți nenoroci copilul. Dă-ți demisia. Fent, peste câteva zile, un alt membru: D-le președinte, mi s’a trimes vorbă să-mi dau demisia că altfel, fata mea, "care e suplinitoare *îiâT o școală, va fi dată afară. Ce să fac? — Ce să faci ? Dă-ţi demisial Peste alte câteva zile, un al treilea membru mărturiseşte: — D-le preşedinte, m’a întâlnit cutare şi mi-a spus că-mi dă două zeci mii lei, dacă îmi dau demisia de la Camera Agricolă. Ce să fac ?— Ia banii şi dă-ţi demisia. Iar preşedintele, desgustat de menea deprinderi, îşi dădu, şi, el, misia. Nu trecu mult şi ziarele au anunţat dizolvarea Camerei Agricole din judeţul X, „ca să se înscăuneze o bună administrare şi să se dea un nou avânt agriculturei”. T. mi-asece Legătura intre liniile vechiului regat »mei», şi ale provinciilor alipite Complectarea reţelei de cale ferată Un studiu întocmit recent de administraţia căilor ferate, prevede ca nouile lucrări pentru complectarea reţelei noastre de drum de fer să fie repartizate în trei perioade. Despre primele două, cari cuprind liniile deja începute, precum şi cele reclamate de necesităţile de desvoltare ale traficului intern, ne-am ocupat pe larg în coloanele acestui ziar. In perioada treia care va avea o durată de 10—12 ani, ar urma să se construiască acele linii cari ar contribui să asigure o mai intimă legătură între liniile vechiului regat şi liniile provinciilor alipite precum şi alte legături lesnicioase între reţelele aceor provincii. Actualmente între reţeaua vechiului regat şi liniile bănăţene, ardelene şi bucovinene avem numai punctele de legătură Burdujeni, Palanca, Predeal, R.Vadului şi Vârciorova. Prin construirea liniilor Braşov-Buzău şi Livezeni- Bucureşti se vor creia încă două nouă puncte de legătură, aşa că in viitor vom avea în total şeapte asemenea legături între regat şi provinciile de peste munţi. LEGATURI DIRECTE INTRE REŢELELE PROVICIILOR ALIPTE Pentru a se putea obţine legături directe şi între reţelele provinciilor alipite, este nevoe a se construi : Linia simplă Hălăuceşti Gura Humorului (Cornu Luncei) în lungime de 118 km., cu ramura Cristeşti-Paşcani şi în valoare de un miliard 300 milioane lei. Linia simplă P.Neamţ-Prisăcani- Topliţa română în lungime de 107 km. şi în valoare de un miliard 400 milioane lei. Această linie trebue însă continuată mai departe de Bacău prin Linia simplă Bacău-Dragomireşti- Zorleni în lungime de 92 kim. şi în valoare de un miliard 100 milioane lei. In acelaşi timp trebue să, se refacă primii 40 kim. ai liniei actuale Zorleni-Basarabeasca, întrucât profilul acestei porţiuni de linie este imposibil, aproape inexploatabil. Costul acestei lucrări ar fi de 720 milioane lei. UN NOU TRANZIT SPRE BASARABIA Prin construirea acestor linii se vor obţine nouă legături în loc de cinci actuale între reţeaua vechiului regat cu Transilvania, Banat şi Bucovina şi se stabileşte tranzitul spre Basarabia prin Cristeşti-Paşcani-Iaşi,Chişinău şi prin Bacău-Dragomireşti-Boxleni-Basarabeasca. Concomitent cu aceste lucrări, dacă se va întări definitiv linia Buhăeşti- Roman (70 klm.), ceia ce ar costa 140 milioane lei şi s'ar normaliza linia Crasna-Huşi-Făut şi Bucovăţ, in lungime de 150 klm, şi un cost de 1600 milioane lei, s'ar obţine încă o nouă legătură prin Gura Humorului- Roman, Buhăeşti, Crasna, Huşi, Prut şi Bucovăţ (Chişinău). LEGATURILE DIRECTE CE S'AR CREIA Astfel prin construcţia acestor linii se vor obţine în total următoarele legături directe : a) Cernăuţi-Lipcani-Bălţi; b) Gura Humorului-Cristeşti Paşcani-Iaşi-Chişinău. c) Gura Humorului-Roman-Buhăeşti-Crasna- Huşi-Prut-Bucovăţ (lângă Chişinău). d) Topliţa Romănă-Prisăcani- P.-Îteamţ-Bacău-Dragomireşti-Zorleni-Basarabeasca. e) Tg.-Mureş-Madefalău - Tg.- Ocna-Adjud-Mărăşeşti-Galaţi-Reni. f) Oradia Mare-Cluj-Arad-Braşov-Buzău-Galaţi-Reni. In asemenea condiţiuni, reţelele provinciilor alipite se vor găsi intim legate, atât în reţeaua vechiului regat cât ş între ele. COSTUL TOTAL AL LUCRĂRILOR In rezumat perioada treia ar cuprinde 317 km. de linii simple noui, 40 klm., variantă, 70 klm. de întărire a unei linii existente și 150 klm. linie normală simplă transformată din linie îngustă. Costul total al acestor lucrări s’ar evalua la șease miliarde 26 milioane lei. G. ML Distrugerea sondelor din România în 1916 UN PROCES LA LONDRA Financial Times publică in resumat un proces ce se desbate la Londra, in legătură cu distrugerea soldelor in România în 1916. Un domn Wilfred Hunt a chemat înjudecată pe societatea United Roumanian Oilfields, care nu s’a presentat în instanţă. Reclamantul a fost creditorul societatei, şi in 1917 a încheiat cu ea un aranjament în virtutea căruia trebuia să primească a treia parte din compensaţia până la suma de 1200 lire sterline, pe care societatea ar primi-o dela guvernul român. Această compensare fusese admisă de guvernul român,care a și plătit o primă rată de 144 lire sterline. Insă când reclamantul a cerut plata următoarelor cote, mai întâi n’a primit nici un răspuns. Apoi i s’a comunicat că societatea Oilfields va fi lichidată și atunci creditorii vor primi cota lor, iar in urmă, guvernul român ar fi refuzat să mai jlătească. La o întrebare a judecătorului dacă e vre-o dificultate ca guvernul român să mai achite ceva, d. Hunt a răspuns că sunt dificultăţi şi că speranţa sa este că guvernul englez să intervină „spre a exercita o presiune asupra guvernului român Recolta de cereale a Europei Protincția de porumb a României este în anul acesta sub media ultimilor cinci ani Din datele adunate la Institutul Internaţional de agricultură de la Rome, reese următoarea situaţie mondială a recoltelor de cereale : GERMANIA După o lungă perioadă de ploi, care a durat până la sfârşitul luneî August, două săptămâni de timp frumos au îngăduit efectuarea secerişului Cam pe la 10 Septembrie a început o nouă perioadă da ploi care a durat până la sfârşitul luneî. Aceste condiţiuni atmosferice defavorabile, urmând acelora din timpul verii au cauzat pagube serioase cerealelor atât din punctal da vedere al calităţii cât şî al rendemen*tului. AUSTRIA In Austria de jos şi în Burgenland, începutul luî Septembrie a fost caracterizat printr’o perioadă de vânturi violente. Spre 10 Sep-1 * * I notembrie s’a produs o scădere s’îlsîbilă a temperaturii urmată de ploi abondente. Spre sfârşitul lunei, inundaţiile în Tirol Vorarlberg au pricinuit stricăciuni serioase. Strânsul recoltei este terminat pretutindeni. Calitatea este excelentă. Ploile din a doua jumătate a lunei Septembrie au fost foarte favorbite culturilor de porumb, a căror maturaţiune se face în chip satisfăcător BELGIA Luna Septembrie a fost foarte friguroasă şi umedă, exceptând câteva zile frumoase la începutul şi la sfârşitul lunei. Poile persistente au cauzat pagube serioase agriculturei. Ultimele lucrări ale secerişului s’au făcut în condiţiuni grele. In unele părţi din regiunea Arderilor, ovăzurile n’au fost complect strânse. Pierderile sunt foarte însemnate. SPANIA Conditiunile meteorolige din luna Septembrie au fost în general, puţin favorabile cerealelor. Seceta continuă şi căldurile mari din vară au cauzat în unele provincii şi în deosebi în centrul Spaniei pagube simţitoare agriculturei. In Sud şi în unele provincii din Vest, ultimele săptămâni ale verii au fost caracterizate printr’o temperară mult mai mică decât cea normală, datorită influenţii vânturilor dela Sud şi dela Vest, cari au suflat aproape fără întrerupere Culesul recoltei s’a efectuat cu o întârziere considerabilă dîn cauza secetei şi în unele provincii (Burgos) culesul a fost împiedecat de ploile continuiIn general cerealele, date fiind condiţiunile meteorologice defavorabile, au dat rendemente destul de buna şi în ansamblu, producţiunîle de grâu, secară, ovăz şî porumb sunt aproape echivalente acelora din anul trecut şi în unele cazurî chiar superioare. Numai orzul a dat rezultate maî puţin mulţumitoare. Producţia de orez pare să fie bună. ESTONIA Timpul a fost favorabil secerişului şi treeratul era foarte înaintat la începutul luneî Octombrie. IRLANDA Cu toată vremea foarte variabilă dîn prima jumătate a luneî Septembrie o mare parte dîn cereale a putut fi strânsă în condiţiuni destul de mulţumitoare. Umiditatea pământului a dăunat cerealelor aflate încă pe câmp şi în districtele cu vegetaţie tardivă, recoltele n’au putut fi salvate decât anevoe. In general, pagubele nu sunt atât de considerabile cum se crezuse la început. Producţia de grâu şi de ovăz atinge media. Orzul a dat rendemente variabile, dar în general satisfăcătoare. FRANŢA Recolta s-a ridicat la 1.053.650 chintale, adică 114 la sută faţă de recolta din 1926 (925.540 chintale cifra defnitivă), şi la 81 la sută faţă de media recoltelor din ultimii cinci ani. Greutăţile principale la hectolitru pentru diferitele cereale sunt următoarele: Grâu 75-87, Secară 72,37, Orz 64.03, Ovăz 47-27- ANGLIA Luna Septembrie a fost ploioasă şi rece, dăunând muncilor agricole. Strânsul recoltei, efectuat cu întârziere, a fost foarte costisitor. Numai o mică parte din recoltă a putut fi strânsă în condiţiuni bune. In afară de Ţara Galilor, nordul şi nord-vestul Angliei, partea însemnată a strânsului era terminată la sfârşitul lunei Septembrie, dar în unele regiuni cerealele şi in speciăi orzoaicele nu erau încă puse la adăpost UNGARIA Dela 25 August la 14 Septembrie, temperatura s’a menţinut sub normal şi precipitaţiunile atmosferice au fost foarte abondente. Sfârşitul lunei Septembrie şi începutul lui Octombrie au fost încă ploioase dar temperatura a fost aproape normală* După rezutatele treeraturii, se poate afirma că grâul a dat un rendement care corespunde prevederilor şi că şi calitativ este foarte satisfăcător. Greutatea la hectolitru este în medie de 79,42, faţă de 75,46 kgr. în 1926. Orzul şi ovăzul au dat rendemente satisfăcătoare, dar nu tot aşa secarat Porumbului i-au folosit ploile şi cele câteva zile frumoase din Septembrie; maturaţiunea lui se prezintă în condiţiuni bune. ITALIA In cursul lunei Septembrie timpul a fost aproape pretutindeni secetos, mai ales în Italia meridională şi Insulară. Au fost şi câteva ploi, în deosebi în regiunile muntoase și deluroase. In ultima decadă dîn Septembrie au fost vânturi călduroase- Aceste împrejurări au favorizat treeratul și punerea la adăpost a grâului-Recolta de porumb pare a fi excelentă în ogoarele irigate, dar rea in celelalte. Orezul s’a copt regulat şi se prevede o recoltă destul de ridicată în regiunea Lombardiei, dar mai puţin bună în regiunea Novareî. NORVEGIA La sfârşitul luneî Septembrie secerişul nu era încă terminat, din cauza timpului defavorabil- Ovăzul s’a copt în condiţiuni rele şi recolta orzului a fost întârziată. Cele mai bune rezultate s-au obţinut la grâul şi secara de primăvară. OLANDA La 21 Septembrie, starea culturilor, după sistemul întrebuinţat de Institutul din Roma era de 94 pentru grâu şi 109 pentru ovăz. ROMANIA De la 5 la 25 Septembrie timpul a fost variabil în Moldova şi regiunile carpatine. In principalele văi din Vechiul Regat timpul a fost mai mult călduros şi secetos. A plouat puţin in Dobrogea şi în Transilvania. La sfârşitul lui Septembrie, se incepuse recolta porumbului. După prima apreciere rendementul mijlociu (8,7 chintale pe hectar) este cel mai mic din ce s’a obţinut in cursul ultimilor cinci ani Astfel, deşi suprafeţele însemântat© au sporit, producţia de porumb este inferioară aceleia din 1926. ANIVERSAREA BOLŞEVISMULUI De curând lumea comunistă de pretutindeni a serbat a zecea aniversare a regimului bolşevic din Rusia. Cu acest prilej, comitetul executiv central al Uniunea Sovietelor din Moscova, a publicatun manifest festiv. Manifestul cuprinde, pe lângă fraze entuziaste despre succesul şi consolidarea Statului sovietic, şi anunţarea unui eveniment senzaţional : republica sovietelor adoptă de acum încânte ziua de lucru de şapte ore. Această „senzaţie” are cântecul ei. Scurtarea timpului de muncă presupune un stat bine echilibrat, o organizaţie socială perfect armonizată, o producţie uşoară, beneficiară, o viaţa ieftină. Să fie aceasta cazul în Rusia ? Desigur că nu. Ştirile despre situaţia din împărăţia bolşevică sunt contradictorii. După unii călători, Rusia a rămas, din vremea revoluţiei lui Lenin, un iad anarhic şi dezorganizat. După alţii, Rusia e pe cale de refacere şi se îndreaptă încet, trecând, prin mii de experienţe grele, spre un regim politic statornic, spre o viajte economică posibilă. Sunt câţiva optimişti care declară chiar, că de pildă d-na Viollis, care ne-a vizitat cu prilejul congresului presei latine, că nici un guvern nu lucrează cu mai multă râvnă, cu mai multă seriozitate şi mai multă cinste, la refacerea unei ţări, decât guvernul sovietic. Toţi călătorii care vin din Rusiea declară însă, fie ei optimişti sau pesimişti, că guvernul bolşevic luptă în* că pretutindeni cu nenumărate greu-’ taţi, că producţia e anevoioasă, că viaţa e scumpă şi grea, că gospodăria publică e încă în faşă, că lipsesc, la ţari ca şi în oraşe, unelte, bani şi compe- tinţe... Ce înseamnă deci scurtarea zilei de muncă în asemenea împrejurări, când a ştiut, este că statul bolşevic mai puţini fericit ca statele burgheze, nu a putut introduce în toate industriile nici măcar ziua de outare ? Ziarele bolşevice ne lămuresc asupra „marei reforme” : e o tactică de politică internă. Bolşevismul are în sfârşit o opoziţie. O opoziţie privilegiată, deoarece nu e încă nici spânzurată, nici împuşcată. O opoziţie primejdioasă totuşi, crâncenă şi bătăioasă, gata de polemică şi de război şi comandată de Trotzip. Cine e mai la stânga, guvernul sau opoziţia ? Nu se ştie. La stânga e umbra lui Lenin. Şi toţi se bat în jurul ei. Opoziţia îşi zice: „radicaii”. E înpotriva ţăranilor înstăriţi şi a micilor comercianţi. E pentru bolşevismul integral. Şi acuză guvernul că sabotează socializarea Rusiei. Guvernul declară că urmăreşti adevărata doctrină a lui Lenin. * Adversarii, spărgând disciplina de partid, deşi îşi zic radicali, sunt în realitate uneltele infamei burghezii. Cearta între cele două tabere cares se acuză reciproc de reacţiune şi luptă cu principii şi teorii, dar vânează în fond, întocmai ca infamele partide burgheze, beneficiile puterei, peste măsură de crânceană. Partidul s’a pronunţat pentru guvernul Ru JovStalin-Chceri şi în contra lui Trotzki şi Zinovieff, excluşi din comitetul central. Masele însă nu s’au pronunţat încă.. Ele şovăesc şi aşteaptă să fie convinse.... Guvernul, ca să câştige panda, anunţă, ziua de muncă de şeapte ore. Dacă şi bolşevicii se pun pe demagogie, unde ajungem la a industria textilă poloneză VARŞOVIA. — Ameliorarea constatată în Industria textilă poloneză în primul trimestru al anului trecut continuă până astăzi. In această perioadă de conjonctură favorabilă, fabricile textile poloneze şi-au utilizat capacitatea de producţie într-o măsură apropiată celei antebelice. In momentul de faţă, fabricile textile poloneze întrebuinţează 120 000 muncitori. Marea parte a producţiei e consumată de piaţa Internă, dar şi exportul creşte pe fiecare lună. Principalul cumpărător al textilelor poloneze este astăzi România, care a absorbit anul precedent 47 la sută din întreaga producţie textilă a Poloniei Urmează apoi Lituania cu 9,5 la sută, Danemarca cu 8,1 și Extremul Orient cu 8 la sută* i