Argus, noiembrie 1927 (Anul 18, nr. 4364-4388)

1927-11-02 / nr. 4364

I Anul XVin No. 4364 ABONAMENTE: IN TARA fi »N STRĂINĂTATE in an 1000 lei || Un an 2200 lai • luni 650 , H 6 luni 1300 * 9 luni *00 * H 3 luni 80Q » 3 el In tari* 0 lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Paukec ft H» E. Valentin ■■ PAGINI C Mercur 1­2 Noembrie 1927 INDUSTRIEI fi HNANTEI Directors Grigori Qafenou PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori * Carol Schulder vn S. Berget itr. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici ) Telefon 311184 B­IROURILE B u c u r e f t I, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON 306/93 și 323/69 Bugetul şi Datoria Publică Vorbind, In subcomisiunea buge­tară a ministerului de finanţe, des­­pre alcătuirea noului buget, d. mi­nistru al finanţelor a expus, pe larg, felul său de a vedea în ches­tia datoriei Statului către Banca Naţională-Unul din membrii comisiunei a cerut explicarea faptului că în bu­getul din 1928 se prevede o sumă de un miliard şi jumătate în loc de 6-800 milioane, anuitatea conven­ţională către Banca Naţională- Cu alte cuvinte de ce să plătim într’un an ceea ce ar trebui să plătim in doi ani­întrebarea asta a venit la vreme. Ea a provocat răspunsul d-lui mi­nistru al finanţelor. Acest răspuns arată, lămurit, politica financiară şi monetară a guvernului­ Se strecurase, în ultimul timp, o oare­care nedumerire în opinia pu­blică. Expunerea făcută de d- Vîn­­tilă Brătianu presei parisiene asu­pra finanţelor ţării şi diferite alte Indicaţii, între cari şi Mesajul pen­tru deschiderea corpurilor legiui­toare, lăsau să se creadă că o schimbare se va produce şi că ea va începe cu reforma monetară, prin stabilizarea leului­ In urma lămuririlor date de­­ ministru al finanţelor subcomisiu­­nei financiare a Camerei, orice ne­dumerire a dispărut. Nu se schimbă nimic. S-a prevăzut in bugetul anului viitor o anuitate indoită către Banca Naţională ca să plătim a­­ceastă datorie, mai repede, în mo­nedă depreciată. Mai târziu, când se va revaloriza leul, datoria va fi mai grea. Asta înseamnă că stabilizarea leu­lu nostru e o fabulă şi că politica pe care stătu e tot revalorizarea. Plătind în 1928 pentru 2oi ssî, d- ministru al finanţelor dă a Înţe­lege că, chiar pentru anul viitor, va încerca o importantă urcare a leului. Cât de importantă? De­si­gur, cel puţin proporţională cu im­portanţa avansului. Cum avansul e de zece la sută din totalul dato­riei, n’ar fi exclus ca in mintea gu­vernului nostru să intre gândul u­­nei creşteri a leului cu cel puţin zece la sută din depreciere. In aceiaş expunere, d. ministru al finanţelor a afirmat că e hotă­rât să menţină convenţia cu Banca Naţională în forma în care a fost incheiată şi că sumele avansate, împreună cu un fond special, pus la dispoziţia Băncii de către te­zaur, vor servi ca să domine, de la Bucureşti, cursul leului şi a-l feri de loviturile speculei­ Cu alte cu­vinte, d. ministru de finanţe anunţă că şi-a luat toate măsurile pentru a face, când îi va conveni revalori­zarea, prin etape şi după perioade apreciate de d-sa, de stabilizare de fapt, întreaga această politică,, o repe­­tăm, e greşită ca concepţie şi cu rele urmări în practică. Convenţia din 1925 nu leagă Sta­tul, decât dacă guvernele noastre vor să fie legate- Piaţa datoriei către Banca Naţională trebue fă­cută- Dar fiind o datorie de înves­tiri, ea trebue plătită în anuităţi mici şi pe termene nu scurte, ci cât mai lungi. Cum, însă, Banca Naţională nu poate, să aştepte amortizarea lungă, fiindcă ea a emis monedă, fără aur, ci pe iscălitura Statului, acesta trebue să-şi acopere în aur, la cursul de azi, datoria la Banca Naţională, ca să dea monedei emise o bază metalică. Dar e primejdios să se substragă din bugetul ordinar sume aşa de importante şi atât de necesare al­tor nevoi-Asemenea acoperiri nu se fac decât prin împrumuturi la termen lung- Altfel, bugetul ordinar e ne­sincer, nu satisface nevoile Statu­lui, d­e o primejdie. A- Ştiri economice Rusia MOSCOVA. — In primele 8 luni ale acestui an Anglia a exportat în Uniunea sovietică 8.389 tone maşini textile în valoare totală de 8­10.000 lire sterline. Aceasta înseamnă o creştere a exportului atât faţă de a­­nul precedent cât şi de acum doi ani. • MOSCOVA­ — Bugetul statului sovietic pe anul economic 1927—27 este de 5­ 466 milioane ruble­ Față de bu­getul anului 1926—27, se în­registrează o creștere de 92 la sută calculat în ruble antebelice, buge­tul e de 3­200 milioane. Bulgaria SOFIA. —* Un grup financiar ame­rican a oferit industriei de mătase din Bulgaria preţuri favorabile pen­tru producţia acesteia. In schimb ar voi să livreze Bulgariei maşini pen­tru prelucrarea mătasei. Ministerul de finanţe bulgar a redus taxa pen­tru exportul gogoşilor de mătase pen­tru a sprijini astfel această ramură de producţie. Cehoslovacia PRAGA.­­ Date din sursă sigură­­ arată că recolta sfeclei de zahăr în Cehoslovacia va fi anul acesta cu un milion tone superioară celei de anul trecut. Asociaţia internaţională pen­tru statisti­ca zahărului evaluează producţia de zahăr din anul acesta a Cehoslovaciei cu 1,5 milioane mai mare decât în anul trecut, întreaga producţie va fi aşa­dar de cca. 12 milioane metrice de zahăr» • PRAGA.­­­ După datele statistice ale oficiului agricol cehoslovac, re­colta de anul acesta a cartofilor în Cehoslovacia a fost de 100 milioane chintale metrice, pe când recolta or­dinara de până acum nu întrecea chiar în anii buni 70 milioane­­. Aceste 70 milioane sunt suficiente pentru acoperirea nevoilor interne ; de aceia cultivatorii caută să obţină o oxtenire a mijloacelor de transport pentru a putea plasa prisosul recoltei. O parte însemnată a recoltei de anul acesta va fi păstrată de fabricele de amidon pentru campania anului vii­tor. Deasemenea uscătoriile de car­tofi, cari timp de câţiva ani n’au lu­crat în Cehosovacia încep activitatea anul acesta pentru a conserva car­tofii la fel cum se face ln Germania. vncşar la BUDAPESTA. — Făcându-se son­­daje la Seghediu, s'a dat la o adân­cim­e de 100­­ m. de un izvor de apă terbintu de 58 gr., care pe lângă dife­­rite săruri conţine un gaz natural. Sondările continuă. • BUDAPESTA. — încordarea care continuă pe piaţa monetară ungară a cauzat o nouă urcare a discontului particular. Cererea de capital e mare şi se simte lipsa sumelor necesare pentru noui construcţiuni şi investi­ţii, deoarece in ultimul semestru nu s'au putut plasa nici un fel de obli­gaţiuni pe piaţa financiară america­nă sau engleză. Criza de pe piaţa ce­realelor este deasemeni cauza că nici din această sursă nu intră in Unga­ria noui capitaluri. •* BUDAPESTA. — In ultimul timp, Industria textilă maghiară a luat o accelerată desvoltare, dar progresele întreprinderi in orgnizarea raţiona­lă, n’au fost corespunzătoare. Deabin acum mUustr­iaşii maghiari intense neară să modernizeze fabricile şi îşi îndreaptă atenţia în­spre organizarea muncii din întreprinderile fabri­cantului de ghete Bata din Ceho­slovacia. Metodele de lucru ale aces­tuia urmează a fi introduse şi în in­dustria textilă ungară. • BUDAPESTA. — „Westminster Gazette” anunţă că o firmă brita­nică e pe punctul de a obţine un contract pentru construirea unei staţiuni electrice în Ungaria. După cum se ştie, guvernul are intenţia să electrifice întreaga reţea de căi ferate. Anglia LONDRA. — Tonajul imobilizat în porturile Marea Britanii­e în scă­dere cu 147-325 tone, în trimestrul Iulie-Septembrie, adică 35 la sută față de trimestrul precedent. * LONDRA. — Sir Alfred Mond, președintele lul Imperial Chemical Industry, a declarat că fabricarea nitratululuî artificial a atins, actual­mente, un mare grad de perfecţie în Anglia. Producătorii englezi au, din acest punct de vedere, o supe­rioritate faţă de germani. Se pre­vede un viitor nelimitat pentru a­­cest produs. mm­ii. DEPRINDERI Din cele ce se petrec în mali, am putea ace, parafrazând un pasagiu celebru, că dacă, altă dată, francezii îşi schimbau moravurile după vârsta re­gelui lor, noi le schimbam după guver­nele pe care le avem. Guvernul im­primă felul spiritului său parlamentu­lui şi administraţiei, administraţia ora­şelor, oraşele satelor. O pildă. Organizarea guvernamen­tală a unui important judeţ din Mun­tenia urmărea, cu stăruinţă, dizolva­rea Camerii Agricole locale. Se în­tâmplă ca preşedinte al­­acelei Ca­mere să fie un agricultor de seamă, om întreg, fost ministru al agricultureii, iar comisar al guvernului să fie un fost grefier de judecătorie de pace. A­cest fost grefier face un raport nisterului agriculturei, prin care aduce președintelui învinuiri de rea adminis­trare și de nepricepere ! Ministerul Iu­­­ri aie un inspector să cerceteze. Anche­ta iese împotriva grefierului. Camera Agricolă nu poate fi dizolvată. Dar nici organizarea guvernamentală din lo­calitate nu se lasă bătută. Intr’o zi tm membru al Camerei vine la preşedinte şi îi spune : D-le preşedinte, am fost vestit că dacă nu-mi dau demisia de la Ca­meră, băiatul meu, elev la liceu, ră­mâne repetent. Ce să fac? Nu-ți nenoroci copilul. Dă-ți de­misia. Fent, peste câteva zile, un alt mem­bru:­­ D-le președinte, mi s’a trimes vor­bă să-mi dau demisia că altfel, fata mea, "care e suplinitoare *îiâT o școală, va fi dată afară. Ce să fac? — Ce să faci ? Dă-ţi demisial Peste alte câteva zile,­ un al treilea membru mărturiseşte: — D-le preşedinte, m’a întâlnit cu­tare şi mi-a spus că-mi dă două zeci mii lei, dacă îmi dau demisia de la Camera Agricolă. Ce să fac ?­­— Ia banii şi dă-ţi demisia. Iar preşedintele, desgustat de menea deprinderi, îşi dădu, şi, el, misia. Nu trecu mult şi ziarele au anunţat dizolvarea Camerei Agricole din ju­deţul X, „ca să se înscăuneze o bună administrare şi să se dea un nou avânt agriculturei”. T. mi-ase­ce Legătura intre liniile vechiului regat »mei», şi ale provinciilor alipite Complectarea reţelei de cale ferată Un studiu întocmit recent de administraţia căilor ferate, pre­vede ca nouile lucrări pentru com­plectarea reţelei noastre de drum de fer să fie repartizate în trei pe­rioade. Despre primele două, cari cu­prind liniile deja începute, pre­cum şi cele reclamate de necesită­ţile de desvoltare ale traficului in­tern, ne-am ocupat pe larg în co­loanele acestui ziar. In perioada treia care va avea o durată de 10—12 ani, ar urma să se construiască acele linii cari ar contribui să asigure o mai intimă legătură între liniile vechiului re­gat şi liniile provinciilor alipite precum şi alte legături lesni­cioase între reţelele ace­­or pro­vincii. Actualmente între reţeaua ve­chiului regat şi liniile bănăţene, ardelene şi bucovinene avem nu­mai punctele de legătură Burdu­­jeni, Palanca, Predeal, R.­Vadului şi Vârciorova. Prin construirea li­niilor Braşov-Buzău şi Livezeni- Bucureşti se vor creia încă două nouă puncte de legătură, aşa că in viitor vom avea în total şeapte a­­semenea legături între regat şi provinciile de peste munţi. LEGATURI DIRECTE INTRE REŢE­­­­LELE PROVICIILOR ALIPTE Pentru a se putea obţine legă­turi directe şi între reţelele pro­vinciilor alipite, este nevoe a se construi : Linia simplă Hălăuceşti Gura Humorului (Cornu Luncei) în lungime de 118 k­m., cu ra­mura Cristeşti-Paşcani şi în va­loare de un miliard 300 milioane lei. Linia simplă P.­Neamţ-Prisăcani- Topliţa română în lungime de 107 k­m. şi în valoare de un miliard 400 milioane lei. Această linie trebue însă conti­nuată mai departe de Bacău prin Linia simplă Bacău-Dragomireşti- Zorleni în lungime de 92 kim. şi în valoare de un miliard 100 milioane lei. In acelaşi timp trebue să, se re­facă primii 40 kim. ai liniei actuale Zorleni-Basarabeasca, întru­cât profilul acestei porţiuni de linie este imposibil, aproape inexploa­­tabil. Costul acestei lucrări ar fi de 720 milioane lei. UN NOU TRANZIT SPRE BASARA­BIA Prin construirea acestor linii se vor obţine nouă legături în loc de cinci actuale între reţeaua vechiului regat cu Transilvania, Banat şi Bucovina şi se stabileşte tranzitul spre Basara­bia prin Cristeşti-Paşcani-Iaşi,Chişi­­nău şi prin Bacău-Dragomireşti-Box­­leni-Basarabeasca. Concomitent cu aceste lucrări, dacă se va întări definitiv linia Buhăeşti- Roman (70 klm.), ceia ce ar costa 140 milioane lei şi s'ar normaliza li­nia Crasna-Huşi-Făut şi Bucovăţ, in lungime de 150 klm, şi un cost de 1600 milioane lei, s'ar obţine încă o nouă legătură prin Gura Humorului- Roman, Buhăeşti, Crasna, Huşi, Prut şi Bucovăţ (Chişinău). LEGATURILE DIRECTE CE S'AR CREIA Astfel prin construcţia acestor linii se vor obţine în total urmă­toarele legături directe : a) Cernăuţi-Lipcani-Bălţi; b) Gura Humorului-Cristeşti Paşcani-Iaşi-Chişinău. c) Gura Humorului-Roman-Bu­hăeşti-Crasna- Huşi-Prut-Bucovăţ (lângă Chişinău). d) Topliţa Romănă-Prisăcani- P.-Îteamţ-Bacău-Dragomireşti-Zor­­leni-Basarabeasca. e) Tg.-Mureş-Madefalău - Tg.- Ocna-Adjud-Mărăşeşti-Galaţi-Reni. f) Oradia Mare-Cluj-Arad-Bra­­şov-Buzău-Galaţi-Reni. In asemenea condiţiuni, reţelele provinciilor alipite se vor găsi in­tim legate, atât în reţeaua vechiu­lui regat cât ş între ele. COSTUL TOTAL AL LUCRĂRILOR In rezumat perioada treia ar cu­prinde 317 k­m. de linii simple noui, 40 klm., variantă, 70 klm. de întărire a unei linii existente și 150 klm. linie normală simplă transformată din linie îngustă. Costul total al acestor lucrări s’ar evalua la șease miliarde 26 milioane lei. G. ML Distrugerea sondelor din România în 1916 UN PROCES LA LONDRA Financial Times publică in resumat un proces ce se desbate la Londra, in legătură cu distrugerea soldelor in România în 1916. Un domn Wilfred Hunt a chemat în­­judecată pe societatea United Rouma­nian Oilfields, care nu s’a presentat în instanţă. Re­clamantul a fost credito­rul societatei, şi in 1917 a încheiat cu ea un aranja­ment în virtutea căruia trebuia să primească a treia parte din compensa­ţia până la suma de 1200 lire sterline, pe care socie­tatea ar primi-o dela gu­vernul român. Această compensare fu­sese admisă de guvernul român,care a și plătit o pri­mă rată de 144 lire sterli­ne. Insă când reclamantul a cerut plata următoarelor cote, mai întâi n’a primit nici un răspuns. Apoi i s’a comunicat că societatea Oilfields va fi lichidată și atunci creditorii vor primi cota lor, iar in urmă, gu­vernul român ar fi refu­zat să mai jlătească. La o întrebare a judecătorului dacă e vre-o dificultate ca guvernul român să mai achite ceva, d. Hunt a răs­puns că sunt dificultăţi şi că speranţa sa este că gu­vernul englez să intervi­nă „spre a exercita o pre­siune asupra guvernului român Recolta de cereale a Europei Protincția de porumb a României este în anul acesta sub media ultimilor cinci ani D­in datele adunate la Institutul Inter­naţional de agricultură de la Rome, reese următoarea situaţie mondială a recoltelor de cereale : GERMANIA După o lungă perioadă de ploi, care a durat până la sfârşitul luneî August, două săptămâni de timp frumos au îngăduit efectuar­ea sece­rişului­ Cam pe la 10 Septembrie a început o nouă perioadă da ploi care a durat până la sfârşitul luneî. Aceste condiţiuni atmosferice de­favorabile, urmând acelora din tim­­pul verii au cauzat pagube serioase cerealelor atât din punctal da ve­dere al calităţii cât şî al rendemen*­tului. AUSTRIA In Austria de jos şi în Burgen­land, începutul luî Septembrie a fost caracterizat printr’o perioadă de vânturi violente. Spre 10 Sep-1 * * I n­o­tembrie s’a produs o scădere s’îl­­sîbilă a temperaturii urmată de ploi abondente. Spre sfârşitul lunei, inundaţiile în Tirol Vorarlberg au pricinuit stricăciuni serioase. Strân­sul recoltei este terminat pretutin­deni. Calitatea este excelentă. Ploi­le din a doua jumătate a lunei Sep­tembrie au fost foarte favorbite cul­turilor de porumb, a căror matura­­ţiune se face în chip satisfăcător­ BELGIA Luna Septembrie a fost foarte fri­guroasă şi umedă, exceptând câte­va zile frumoase la începutul şi la sfârşitul lunei. Poile persistente au cauzat pagube serioase agricultu­rei. Ultimele lucrări ale secerişului s’au făcut în condiţiuni grele. In unele părţi din regiunea Arde­rilor, ovăzurile n’au fost complect strânse. Pierderile sunt foarte în­semnate. SPANIA Conditiunile meteorolige din luna Septembrie au fost în general, pu­ţin favorabile cerealelor. Seceta continuă şi căldurile mari din vară au cauzat în unele provincii şi în deosebi în centrul Spaniei pagube simţitoare agriculturei. In Sud şi în unele provincii din Vest, ultime­le săptămâni ale verii au fost ca­racterizate printr’o temperară mult mai mică decât cea normală, dato­rită influenţii vânturilor dela Sud şi dela Vest, cari au suflat aproape fără întrerupere­ Culesul recoltei s’a efectuat cu o întârziere considerabilă dîn cauza secetei şi în unele provincii (Bur­gos) culesul a fost împiedecat de ploile continui­In general cerealele, date fiind condiţiunile meteorologice defavo­rabile, au dat rendemente destul de buna şi în ansamblu, producţiunîle de grâu, secară, ovăz şî porumb sunt aproape echivalente acelora din anul trecut şi în unele cazurî chiar superioare. Numai orzul a dat rezultate maî puţin mulţumi­toare. Producţia de orez pare să fie bună. ESTONIA Timpul a fost favorabil seceri­şului şi treeratul era foarte înaintat la începutul luneî Octombrie. IRLANDA Cu toată vremea foarte variabilă dîn prima jumătate a luneî Septem­brie o mare parte dîn cereale a pu­tut fi strânsă în condiţiuni destul de mulţumitoare. Umiditatea pă­mântului a dăunat cerealelor aflate încă pe câmp şi în districtele cu ve­getaţie tardivă, recoltele n’au pu­tut fi salvate decât anevoe. In ge­neral, pagubele nu sunt atât de con­siderabile cum se crezuse la înce­put. Producţia de grâu şi de ovăz atinge media. Orzul a dat rende­mente variabile, dar în general sa­tisfăcătoare. FRANŢA Recolta s-a ridicat la 1.053.650 chintale, adică 114 la sută faţă de recolta din 1926 (925.540 chintale cifra defnitivă), şi la 81 la sută fa­ţă de media recoltelor din ultimii cinci ani. Greutăţile principale la hectolitru pentru diferitele cereale sunt urmă­toarele: Grâu 75-87, Secară 72,37, Orz 64.03, Ovăz 47-27- ANGLIA Luna Septembrie a fost ploioasă şi rece, dăunând muncilor agricole. Strânsul recoltei, efectuat cu întâr­ziere, a fost foarte costisitor. Nu­mai o mică parte din recoltă a pu­tut fi strânsă în condiţiuni bune. In afară de Ţara Galilor, nordul şi nord-vestul Angliei, partea în­semnată a strânsului era terminată la sfârşitul lunei Septembrie, dar în unele regiuni cerealel­e şi in spe­ciăi orzoaicele nu erau încă puse la adăpost UNGARIA Dela 25 August la 14 Septembrie, temperatura s’a menţinut sub nor­mal şi precipitaţiunile atmosferice au fost foarte abondente. Sfârşitul lunei Septembrie şi începutul lui Octombrie au fost încă ploioase dar temperatura a fost aproape nor­mală* După rez­u­ta­tele treeraturii, se poate afirma că grâul a dat un ren­dement care corespunde prevede­rilor şi că şi calitativ este foarte satisfăcător. Greutatea la hectoli­tru este în medie de 79,42, faţă de 75,46 kgr. în 1926. Orzul şi ovăzul au dat rendemente satisfăcătoare, dar nu tot aşa secara­­t Porumbului i-au folosit ploile şi cele câteva zile frumoase din Sep­tembrie; maturaţiunea lui se pre­zintă în condiţiuni bune. ITALIA In cursul lunei Septembrie timpul a fost aproape pretutindeni sece­tos, mai ales în Italia meridională şi Insulară. Au fost şi câteva ploi, în deosebi în regiunile muntoase și deluroase. In ultima decadă dîn Septembrie au fost vânturi căldu­roase- Aceste împrejurări au favo­rizat treeratul și punerea la adă­post a grâului-Recolta de porumb pare a fi ex­celentă în ogoarele irigate, dar rea in celelalte. Orezul s’a copt regulat şi se pre­vede o recoltă destul de ridicată în regiunea Lombardiei, dar mai pu­ţin bună în regiunea Novareî. NORVEGIA La sfârşitul luneî Septembrie se­cerişul nu era încă terminat, din cauza timpului defavorabil- Ovă­zul s’a copt în condiţiuni rele şi recolta orzului a fost întârziată. Cele mai bune rezultate s-au obţi­nut la grâul şi secara de primă­vară. OLANDA La 21 Septembrie, starea culturi­lor, după sistemul întrebuinţat de Institutul din Roma era de 94 pen­tru grâu şi 109 pentru ovăz. ROMANIA De la 5 la 25 Septembrie timpul a fost variabil în Moldova şi regiu­nile carpatine. In principalele văi din Vechiul Regat timpul a fost mai mult călduros şi secetos. A plo­uat puţin in Dobrogea şi în Transil­vania. La sfârşitul lui Septembrie, se in­cepuse recolta porumbului. După prima apreciere rendementul mijlo­ciu (8,7 chintale pe hectar) este cel mai mic din ce s’a obţinut in cursul ultimilor cinci ani­ Astfel, deşi su­prafeţele însemântat© au sporit, producţia de porumb este inferi­oară aceleia din 1926. ANIVERSAREA BOLŞEVIS­MULUI De curând lumea comunistă de pre­tutindeni a serbat a zecea aniversare a regimului bolşevic din Rusia. Cu acest prilej, comitetul executiv central al Un­iunea Sovietelor din Moscova, a pu­blicat­­un manifest festiv. Manifestul cuprinde, pe lângă fraze entuziaste des­pre succesul şi consolidarea Statului sovietic, şi anunţarea unui eveniment senzaţional : republica sovietelor adop­tă de acum încânte ziua de lucru de şapte ore. Această „senzaţie” are cântecul ei. Scurtarea timpului de muncă presupu­ne un stat bine echilibrat, o organi­zaţie socială perfect armonizată, o producţie uşoară, beneficiară, o viaţa ieftină. Să fie aceasta cazul în Ru­sia ? Desigur că nu. Ştirile despre situaţia din împărăţia­ bolşevică sunt contradictorii. După unii călători, Rusia a rămas, din vremea re­voluţiei lui Lenin, un iad anarhic şi de­zorganizat. După alţii, Rusia e pe cale de refacere şi se îndreaptă încet, trecând, prin mii de experienţe grele, spre un regim politic statornic, spre o viajte economică posibilă. Sunt câţiva opti­mişti care declară chiar, că de pildă d-na Viollis, care ne-a vizitat cu pri­lejul congresului presei latine, că nici un guvern nu lucrează cu mai multă râvnă, cu mai multă seriozitate şi mai multă cinste, la refacerea unei ţări, decât guvernul sovietic. Toţi călătorii care vin din Rusiea declară însă, fie ei optimişti sau pe­simişti, că guvernul bolşevic luptă în*­ că pretutindeni cu nenumărate greu-’ taţi, că producţia e anevoioasă, că via­­­­ţa e scumpă şi grea, că gospodăria pu­blică­ e încă în faşă, că lipsesc, la ţar­­i ca şi în oraşe, unelte, bani şi compe-­ tinţe... Ce înseamnă deci scurtarea zilei de­ muncă în asemenea împrejurări, când a ştiut, este că statul bolşevic mai puţini fericit ca statele­­ burgheze, nu­­ a pu­tut introduce în toate­­ industriile nici măcar ziua de out­are ? Ziarele bolşevice ne lămuresc asu­­pra „marei reforme” : e o tactică de politică internă. Bolşevismul are în sfârşit o opozi­ţie. O opoziţie privilegiată, de­oare­ce nu e încă nici spânzurată, nici împuş­cată. O opoziţie primejdioasă totuşi, crâncenă şi bătăioasă, gata de polemi­că şi de război şi comandată de Trotzip. Cine e mai la stânga, guvernul sau opoziţia ? Nu se ştie. La stânga e umbra lui Lenin. Şi toţi se bat în jurul ei. Opoziţia îşi zice: „radicaii”. E în­­potriva ţăranilor înstăriţi şi a micilor comercianţi. E pentru bolşevismul in­tegral. Şi acuză guvernul că sabotea­ză socializarea Rusiei. Guvernul declară că urmăreşti­ adevă­rata doctrină a lui Lenin. * Adversa­rii, spărgând disciplina de partid, deşi îşi zic radicali, sunt în realitate unel­tele infamei burghezii. Cearta între cele două tabere cares se acuză reciproc de reacţiune şi luptă cu principii şi teorii, dar vânează în fond, întocmai ca infamele partide burgheze, beneficiile puterei,­­ peste măsură de crânceană. Partidul s’a pronunţat pentru guver­nul Ru­ J­ovStalin-Chceri şi în contra lui Trotzki şi Zinovieff, excluşi din comitetul central. Masele însă nu s’au pronunţat încă.. Ele şovăesc şi aşteaptă să fie convin­se.... Guvernul, ca să câştige panda, a­­nunţă, ziua de muncă de şeapte ore. Dacă şi bolşevicii se pun pe dema­gogie, unde ajungem l­a a industria textilă poloneză VARŞOVIA. — Ameliorarea con­statată în Industria textilă poloneză în primul trimestru al anului tre­cut continuă până astăzi.­ In a­­ceastă perioadă de conjonctură fa­vorabilă, fabricile textile poloneze şi-au utilizat capacitatea de pro­ducţie într-o măsură apropiată ce­lei antebelice. In momentul de faţă, fabricile textile poloneze între­buinţează 120 000 muncitori. Ma­rea parte a producţiei e consumată de piaţa Internă, dar şi exportul creşte pe fiecare lună. Principalul cumpărător al textilelor poloneze este astăzi România, care a absor­bit anul precedent 47 la sută din în­treaga producţie textilă a Poloniei­ Urmează apoi Lituania cu 9,5 la su­tă, Danemarca­ cu 8,­1 și Extremul Orient cu 8 la sută* i­

Next