Argus, noiembrie 1927 (Anul 18, nr. 4364-4388)
1927-11-25 / nr. 4384
Paul AVIII No. 4384 ABONAMENTE: IN TARA il IN STRĂINĂTATE On an 1000 le* Il Un an 2200 le S luni 550 . H 6 luni 1300 r 3 luni 300 * H 3 luni 800 . 3 3« în țară. 6 Sef în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : S. Pauker şi H. fi» Valentin *■ INDUSTRIEI şi FINANŢEl Director : Grigore Qafencu Vineri 25 Noembrie Iii? PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder si S. Merger itr eugeni ii CaracUfosta darajfrear presse! ! Telefon 311184 iSiBUUUILE, București, S t r a t* a S a r I n g a r z Et. I. — TELEFON: 306/93 si 323/60 Ministerul agriculturei Chestiunea reorganizărea ministerelor deşi fără soluţiu are în momentul de faţă merită totuşi, onoarea unei discuţiuni, fie ea chiar academica. Reorganizarea ministerului de agricultură, în special, merită onoarea celei mai largi discuţii Acest minister suferă, ca şi celelalte departamente ale noastre, de acea pletoră de funcţionari, pe care vremile de după războiu au impus-o pretutindeni, încercuit în cadrul strâmt al unei atmosfere birocratice, moştenită de pe timpurile când agricultura ţării putea propăşi fără ajutorul nimănui, acest important resort al vieţei noastre economice a rămas, ceea ce a fost şi în trecut, un simplu minister al domeniilor statului. Cu toată străduinţa, depusă de unele elemente de valoare, plugăria noastră nu-şi cunoaşte, nici astăzi încă, normele care ar trebui să stea la baza ei. Abecedarul agriculturei noastre e şi astăzi încă, un mare semn de întrebare: li lipseşte ministerului de agricultură acea organizare, care ar putea duce la îndrumarea sistematică a agriculturei noastre practice- Complectarea învăţământului agricol de toate gradele, cu un învăţământ agricol ambulant şi cu acel institut de cercetări agricole în special, de care agricultura noastră are atâta nevoie, crearea unui serviciu meteorologic, organizat pe baza ultimelor date ştiinţifice, ar fi primii paşi ce trebuesc făcuţi pe calea organizării sistematice, al celui mai important organismul pentru viaţa noastră economică. Şi dacă în actuala situaţiune financiară nu putem păşi la o nouă organizare, examinarea organizărei de astăzi a acestui minister, ca şi acela a bugetului său, ne poate totuşi conduce la interesante observaţiuni.* Ministerul de agricultură cuprinde, astăzi, în afară de serviciile sale exterioare, vreo 16 direcţiuni, servicii autonome şi direcţiuni generale şi peste 14.500 funcţionari, dintre care mai mult de două mii locuesc în Bucureşti. Nu toate aceste direcţiuni şi servicii sunt însă creaţiuni de dinainte de război. O serie întreagă de servicii au fost create de la război încoace, fără ca flinta lor să fi corespuns, întotdeauna, unei reale necesităţi. Aplicarea reformei agrare a servit, în special, drept pretext pentru crearea unui mare număr de servicii şi funcţiuni. Aşa sunt: Casa Centrală a cooperaţiei şi împroprietărirea sătenilor, care numai ea cuprinde 6 direcţiuni; Direcţiunea generală a îndrumărilor agricole; Direcţiunea generală hidrologică; Direcţiunea vânătorii, etc. Vreo 21 de directori generali — mai mulţi la număr decât direcţiunii“ — şi 13 directori conduc astăzi rinisterul de agricultură- Inflaţia de funcţionare a mers până acolo la acest minister, încât există direcţiuni generale, ca direcţiunea generală a contabilităţii de exemplu — simplă direcţiune înainte de război — care este condusă astăzi, în acelaş timp de trei directori generali, un director, şi 4 subdirectori, deşi Casa Pădurilor şi Casa Centrală a cooperaţiei îşi au fiecare serviciile lor separate de contabilitate. Unele direcţiuni generale şi unele directe nici nu au măcar rostul de a fi. Astfel direcţia generală hidrologică nu-şi justifică cu nimic existenţa ei. Serviciile acestei direcţii care sunt în legătură cu băltite şi cu pescăria pot trece uşor la direcţiunea generală a pescăriilor, iar serviciul arhitecturei poate rămânea un simplu serviciu aparte. Tot astfel, Direcţiunea Vânătoarei, nu-şi justifică absolut cu nimic existenţa ei şi mai ales necesitatea de a fî condusă de un director general. Atributiunile acestei direcţiuni sunt pretutindeni de competeta serviciilor silvice. Toate atribuţiunile acestei direcţii ar putea trece asupra Casei Pădurilor, care prin serviciile sale, atât de răspândite în ţară, ar putea exercita un control, mult mai serios, asupra vânătorii şi a portului armelor, decât o poate face astăzi direcţia vânătorii. Serviciile care sunt susceptibile Insă, de cea mai mare reducere, sunt acele care sunt grupate la Casa Centrală a cooperaţiei şi împroprietăririi sătenilor. Creată odată cu legea expropriere!, Casa centrală a luat o desvoltare, care întrece cu mult nevoile îndeplînirei atribuţiunilor sale, dedublând pur şi simplu ministerul de agricultură. Desvoltarea continuă, ce i s-a dat, a făcut din serviciile grupate în jurul ei, prototipul serviciilor care suferă de inflaţie de funcţionari. Desfiinţarea ei, nu ar prezenta decât foloase, uşurând cu mult bugetul ministerului de agricultură. Cele câteva servicii care îşi au un rost bine determinat, pot fî uşor alipite direct la ministerul de agricultură. Serviciile agricole judeţene în special, trebuesc alipite Camerilor de agricultură unde ele ar putea fi încă utile. In forma lor de acum, ele au ajuns să fie simple sinecure. * Observatului de aceiaş natură avem de făcut şi în ceia ce priveşte fondurile globale alocate ministemlui de agricultură prin bugetul statului. In bugetul anului 1927, ministerul agriculturei a figurat cu 225 la sută, aproape cu aceiaş sumă ca ministerul sănătăţii sau acel al artelor. Mai mult decât jumătate din alocaţia totală a ministerului 610.721-600 lei , e afectată la cheltuelile de personal, şi numai 523.928.400 lei sunt afectaţi la cheltuelile de material. Suma globală, care deabea întrece un miliard lei,e cu totul insuficientă. Suma alocată pentru materiale, în special, nu egalează nici pe de parte sumele indispensabile întreţinerea şi înzestrarea cu cele necesare a marelui număr de înstituţiuni, care depind de acest minister. Şi tot astfel, Direcţiunea generală a îndrumărilor agricole nu dispune decât de 62.700 000 lei ca fond de materiale, pentru serviciile sale exterioare, din care trebue să întreție : Şcoala Superioară de Agricultură Herăstrău, Academia de Agricultură Cluj, cu staţiunile sale anexe, ferma Băneasa, ferma Cluj, staţiunea Agronomică Centrală, staţiunea agronomică Nord, Şcoala Medie de agricultură- Roman, Şcoala de viticultură Chişinău, Şcoala de Horticultura Bucureşti, 37 de şcoli inferioare de agricultură şi viticultură, 11 şcoli elementare, 18 şcoli de economie casnică, etc-In schimb, Direcțiunea generală zootechmică mai favorizata, dispune pentru institutiunile ei exterioare, în număr de 20, de un fond de materiale de 76.517.180 lei, iar Casa pădurilor dispune în acelaș scop, de un fond de 90.650.000 lei. Casa centrală a împroprietărîrei la rândul ei, cea mai favorizată dintre toate, dispune de un fond de materiale de 120.278.026 lei, din care numai vreo 29.000 000 sunt întrebuîntaţi pentru plata lucrărilor de măsurătoare, iar restul pentru cheltueli de mult mai mică importanţă. Nu e locul aci să intrăm în mai multe amănunte, cum ar fi, totuşi, foarte interesante. Spunem numai că cheia de boltă a nouei structuri a ministerului de agricultură rămâne tot desfiinţarea tuturor serviciilor sale inutile, ceea ce ar permite dacă nu înzestrarea celui mai important minister pentru producţiunea ţării cu serviciile ce sunt indispensabile pentru conducerea agriculturii ţării, dar cel puțin la o funcționare mai normală a serviciilor sale importante. M. A. BADARAU SMITH MN: împrumutat polon In America VARŞOVIA. Câteva din ziarele berlineze au anunţat zilele trecute că guvernul polonez ar fi preluat la semnarea împrumutului american mai multe obligaţiuni secrete, cari vor fi poate publicate mai târziu. Astfel „Berliner Boersenzeitung“ indica că Polonia s’ar fi obligat, între altele să încheie tratatul comercial cu Germania, cel mai târziu până în Decembrie 1927. In legătură cu aceasta se anunţă, din surse bine informate că afirmaţiile germane sunt din domeniul fanteziei. Guvernul polonez n’a semnat nici un fel de clauză suplimentară privitoare la politica externă și deasemenea în tratativele cu americanii nu s’a atins chestiunea tratatului comercial cu Germania. Toate conditiunile tratatului au fost supuse ''omisiunii poloneze pentru controlul datoriilor statului și sunt cunoscute în public. In ceea ce priveşte relaţiile Poloniei cu Germania, se constată din partea oficialităţii că guvernul polonez are un program propriu economic şi politic pe care va căuta să-l realizeze în modul cel mai avantagios pentru stat. Cercurile economice poloneze mai indică faptul că o parte a opiniei publice germane a fost neplăcut impresionată că Polonia a reușit să încheie împrumutul în Statele Unite fără vre-o mijlocire din partea Germaniei. PĂTIMELE In aceste momente, când se fac străduinţi pentru crearea frontului unic al opoziţii, confraţii noştri de la Viitorul amintesc d-lui Iarga, iniţiatorul alcătuirei acestui front, unele din atacurile sale împotriva d-lor Mania, Mihalache şi Averescu. Confratele liberal aminteşte duşmaniile politice de emi, ca să arate ce ar însemna prietenia de azi. Pentru cei cari nu cunosc felul cum se dau, la noi, luptele politice, aceste amintiri istorice ale confratelui liberal ar putea fi impresionante. Noi ştim, insă, că d. lorga, dacă s’ar osteni să răsfoiască colecţia ziarelor, ar găsi atacuri tot atât de violente, şi poate mai violente încă, aduse de partidul liberal unor bărbaţi politici de a căror colaborare se cinsteşte astăzi. Ştim aceasta şi de aceea nu ne emoţionăm. Tragem însă un învăţământ pe care socotim folositor să-l împărtăşim tuturor oamenilor noştri politici. Care e acest învăţământ ? Că luptele dintre partide se duc adesea, la noi, peste margine, îngăduite şi, sub imboldul patimei, adversarii îşi aruncă învinuiri din cele mai nedrepte, peste cari, apoi, trec cu uşurinţa cu cari le-au aruncat. A venit vremea ca asemenea moravuri să dispară. Să ne gândim bine că România de azi nu e România de ori, că nedreptatea, ura şi invidia în luptele dintre partide au pus, nu rareori, în primejdie chiar fiinţa Statelor. R. Citiți în pag. 11 la Marea criza agricolă din Franța Tratatul comercial germano - polon VARȘOVIA. — La 17 Noembrie au început la Berlin consfătuirile între ministrul dr. Stresemann și delegatul special al guvernului polonez, Jakowski în vederea lucrărilor din comisiunea polonă-germană pentru încheierea unui tratat comercial. Polonia şi-a pregătit doleanţele, de partea germană însă nu există deplină unitate de vederi, deoarece naţionaliştii germani, agrarienii şi celelalte partide nu se pot înţelege asupra formulării condiţiunilor. Cercurile economice poloneze urmăresc cu mare încordare sforţările agrarientor germani de a obţine cuvântul hotărâtor în delegaţia germană. In cazul că aceste sforţări vor avea succes, se pare că tratativele vor fi serios îngreuiate. Ridicarea porturilor ruseşti MOSCOVA. — După cum anunţă „Ekonomiceskaia Jizn!“, comisiunea sovietică a muncii a desbătut pa baza referatului lui Frumkin gestiunea ridicării porturilor ruseşti. In primul rând, vor fi modernizate porturile cari prezintă cea mai mare importanţă pentru comerţul extern şi anume porturile Batum, Tuapse, Novorosisk, Cheson, Nikolaev, Rostov, Vladivostock, Murman şi Leningrad. Lucrările de construcţie din porturile Batum, Tuapse, Nikolaev şi Mariupol vor fi terminate până la sfârşitul anului 1931. Cheltuelile necesitate se evaluează la 44 milioane rubla. Lucrările în celelalte porturi amintite vor fi terminate după 1931 cu o cheltuială totală de 100 milioane ruble. Porturile Arhanghelsk, Odessa și Baku vor fi reconstruite deabia după 1931..«%WWW» IT Lupta Intre Ford şî General Motors In legătură cu ştirea apărută sub titlul de ouai sus în ilarul nostru Noul 4353, Casa General Motors ne precizează că nu a intervenit nici un fel de înţelegere între cele două mari uzine de automobile şi că General Motors continuă să fabrice maşinile Chevrolet. Funcţionarea comisiunilor fiscale de VM. IOACHIM Consideraţiuni asupra legii contribuţiunilor directe Acum când au fost modificate unele dispoziţiuni din legea contribuţiunilor directe în vederea noului recensământ, credem că prezintă interes să relevam obiecţiunile ce se fac In special de cercurile comerciale şi industriale cu privire la stabilirea impozitului comercial. * Legea din Aprilie 1923 are ca principii impunerea beneficiului net adică a surplusului de venituri faţă de cheltueli. Acest principiu adoptat după război de mai toate statele (Franţa, Belgia, Italia, Austria, etc.) după ce dărezultate bune încă înainte de Dam mai jos câteva exemple spre a se vedea deosebirile mari ce există între beneficiul după bilanţ, beneficiul impozabil stabilit de coDIu aceste exemple se vede cât de exagerate sund uneori beneficiile stabilite de comisie, — beneficii, cari întrec un?ori capitalul întreprinderii. Cum se explică aceste exageraţiuni: Explicaţia o găsim mai întâi în tuodul cuiu sunt constituite şi cum război în Anglia, Germania, etc., nu a dat foc la prea multe critici şi dacă în ultimul timp unii negustori au cerut să se revină la Vechiul sistem al patentelor, aceasta se explică prin unele lacune ale legii şi mai ales prin modul cum se aplică şi vexaţiunile la cari simt supuşi comercianţii şi industriaşii. Din aceste cauze, aceştia pe lângă neplăcerile ce le au şi cheltuelile ce trebue uneori să le suporte, se văd impuşi la comisiunile de prima instanţă la sume exagerate cari numai beneficii nu sunt — obţinând la apel de multe ori reduceri importante şi bineînţeles îndreptăţit c.misia specială şi beneficiu stabilit de Comisia de apel (extrase din diverse rapoarte de expertize), lucrează comisiunile de prima instanţă şi apoi în interpretarea greşită atâtor texte de lege, agenţii fiscului încurajaţi şi îndemnaţi fiind la acesta de ordinele ce le primesc şi de credinţa greşită că cu cât stabilesc impuneri imd mari cu atâta sunt notaţi mai bine-Comisiuni de apel din Martie până în Decembrie. De aceia, o primă măsură va fi să se dea indicaţui reprezentanţilor Camerii de Comerţ în Comisiunile speciale, de modul cum trebue să lucreze şi să apere interesele contribuabililor. Cu aceşti delegaţi înainte de a Intra în funcţiuni să se ţină câteva conferinţe la Camera de comerţ pentru a l se explica rolul, modul cum trebue să lucreze şi ce atitudine trebue să ia faţă de credinţa unora din agenţii fiscului că Comisiunea de impuneri este numai reprezentantul farului. Asemenea trebue să să intervină la Ministerul de finanţe ca aceste comisiuni să lucreze numai dimineaţa sau numai după masă, pentru ca membrii delegaţi să nu piardă o zi întreagă. Concomitent cu aceasta va trebui sa ia contact cu municipiul Bucureşti ca să nu mai delege pensionari, foşti funcţionari, etc., oameni cari nu iau nici o parte activă la impunere, şi cari au de obicei o avaratiue faţă de negustori în câţi văd numai speculanţi. Cu asemenea comisiuni şi expertulcontabil va putea să-şi facă datoria, având un cuvânt mai greu ca astăzi când lămuririle sale nu contează. Am propune chiar ca constatările expertului să fie consemnate într'un referat care să servească ca orientare și care — anexat la dosar — să constitue un document informativ și pentru Comisiunile de apel. Prin aceasta s’ar economisi de multe ori cheltueli de avocat, expertiză, etc., cari sporesc impozitul. In ceea ce priveşte delegarea membrilor în Comisiuni până la o modificare a legii, Uniiunea Camerilor de Comerţ a propus ca, constituirea Comisiunlor să se facă treptat pe baza aceloraşi liste. Pentru a se ajunge mai sigur la rezultatele dorite, desigur că o modificare a legii ar fi necesară în ceea ce priveşte constituirea comisiunilor şi anume noi am propinne ca să mai intre în comisiuni cu vot deliberativ un organ neutru. Credem că cel mai indicat ar fi expertul contabil ca unul care are şi cunoştinţe de specialitate, însă nu numit de Ministerul de finanţe ci tras la sorţi de prezidentul tribunalului, dintr’o listă prezentată de Corpul Experţilor Contabili. Dacă o comisiune de patru persoane ar fi incomodă, s’ar putea renunţa la delegatul comunei, care şi aşa îndeplineşte un dublu rol cu delegatul fiscului, căci adiţionalele pentru comună se calculează automat. Câteva exempe edificatoare Alcătuirea comisiunilor Art. 76 din lege prevede cum se vor alcătui comisiunile de impunere. S’a avut în vedere ca să fie reprezentate interesele fiscului, ale contribuabilului şi ale comunelor. Mai întâi, din modul cum este alcătuită comisia se vede că, contribuabilul este pus în inferioritate, căci doi membrii reprezintă aceleaşi interese (fiscul şi comuna) aşa că delegatul contribuabililor va fi totdeauna în minoritate. Apoi când delegaţii fiscului şi ai comunei se numesc, deci se poate desemna aceia pe cari îi doreşte autoritatea respectivă, delegatul contribuabililor se trage la sorţi. Şi cum în capitală funcţionează mai multe comisiuni (35—40) este imposibil a găsi 500—800 comercianţi şi industriaşi cari să aibă timpul şi să cunoască legea, aşa că oricine are şi la sorţi să fie binevenit. Rezultatul este că, deşi comisia se formează din trei persoane, la care se adaugă de obicei ca organ consultativ şi un expert contabil, impunerea se face de delegatul fiscului, care se consideră de drept preşedintele comisiei, deşi art. 76, penultimul aliniat prevede că: prezidenţia aparţine unui membru desemnat de dânsa. Şi această impunere nu se face imediat în prezenţa contribuabilului, ci după zile şi săptămâni, când prezidentul comisiei — respectiv delegatul fiscului —• se prezintă cu teancul de procese verbale redactate de dânsul singur şi ca o simplă formalitate le dă spre semnare celorlalţi membrii — la amândoi sau la unul singur — şi expertului, care semnează uneori cele mai mari aberaţii contabile, căci nu poate face opinie separată iar refuzul de a semna i-ar atrage înlocuirea. Ori legea este categorică. Comisiunea stabileşte impunerea, nu delegatul fiscului, şi orice procese verbale redactate în afară de comisie n’ar trebui să aibă nici o valoare. Camera de Comerţ din Bucureşti a interveni încă din anul trecut în acest sens, sistemul însă se continuă. ROLUL DELEGATULUI CONTRIBUABILILOR Vino desigur că reviste în mare parte și delegatului contribuabililor, care semnează asemenea procese verbale când ar putea foarte bine să ceară ca redactarea proceselor verbale să se facă în Comisie şi să facă opinie separată când găseşte că impunerea este greşit făcută. Dacă şi expertul contabil ar putea proceda la fel, s-ar desfiinţa această practică pe care noi o considerăm ca origina numeroaselor impuneri greşit făcute, cari ocupă apoi în Capitală ori Rezultatul după Benef ciul Beneficiu bilanț stabil, de stabilit de Com. spec. Com.doanel Lei Lei Lei , pierdere 300.000 7.100.000 500.000 . 143.000.000 4.400.000 anulat imp. , nu arata nei un 10.200.000 beneficiu . 1.200.000 1000.000 2.000 000 . 35 .000 3.171.000 630/00 . pierdere 2.593.000 1.175.000 301.01 0 , » 1.400.000 700.000 anulat imp. , beneficiu 600.000 3.500.000 1.500.000 . pierdere 815.000 550.000 210.000 O fabrică de bere. ...... beneficiu 4/*„ mii. ll.OCO.COO 7.000000 Știri economice ungaria BUDAPESTA. — Cercurile economice ungare protestează împotriva politicei exportului urmărită de guvern, arătând că printr’un șir de dispoziunî s’a subminat transportul de transit al Ungariei. In anul 1922, se găseau în Ungaria 700 antrepozite libere destinate trannsituluî, cari însă, în ultimii ani, au trebuit să fie desfiinţate, aşa că astăzi mai există vreo 70. Cercurile comerciale afirmă ca această scădere a transituluî cauzează totodată o diminuare a exportului şi prin aceasta înrăutăţirea balanţei comerciale maghiare, al cărei pasiv este anul acesta de trei ori mai mare decât în anul precedent. Statele Unite NEW-YOrk, — înfiinţarea la New- York a unei Holding Cy, pentru valorile italiene, are de scop degajarea pieţii italiene, actualmente saturată de titluri. Această Holding Cy va cumpăra, în primul rând, acţiuni aparţinând industriei electrice. Guvernul italian a impus condiţiuni riguroase pentru ca controlul întreprinderilor să rămână în mâini italiene. Negocierile au fost conduse de un sindicat în frunte cu Banca Comercială Italiană. turc la CONSTANTINOROL. _ Constructide noilor linii ferate în Turcia mai aleasă repede. Exceptând linia Turceai- Senisum pa care o construcţie statul, celelalte căi ferate sunt toate în mâinile societăţilor tirăie. Linia .Angoru-Bangulăli precum i‘ Ciilek-JBabekr e construită de. Suedezi, linia Kaisarie-Susa, de Belgieni și Rutahna-BalikesSer de o societate germană. După cum revede, guvernul republicei turcești se întoarce la practica vechiului regim, primind în mod larg colaborarea capitalului străin, Austria VIENA. Zilele acestea a fost publicată statistica care ilustrează mişcarea străinilor în Austria în decursul anului trecut. Cea mai numeroasă frecvenţă a străinilor este înregistrată la Viena (351.071 vizitatori), în Tirol 331.619) şi Salzburg (191.610). Frecvenţe mai mici au fost înregistrate în Austria de jos şi în Burgenland (49.370 şi 7905). Dacă comparăm însă lungimea şederii se constată că în Vienn, Tirol şi Salzburg vizitatorii rămâneau foarte puţin şi de fapt înoptaunumai pentru a continua apoi călătoria mai departe. Din acest punct de vedere stă mai bine Austria inferioară unde e vin de fiecare pat de hotel 159 grupări pe an. ■K VIENA. — Revista economică vieneză „Die Neue Wirtschaft“ comparând depunerile de la instituţiile financiare din Austria cu cele din Cehoslovacia arată că sumele depuse la instituţiile financiare cehoslovace se ridică la 58 miliarde coroane din care scoţând 1 7.5 milioane coroane în conturi curente, rămâne suma rotundă de 40 miliarde coroane, care corespunde aproximativ la 8 miliarde shilingi. In Austria, depunerile se ridică, duultima statistică la 1 miliard shilingi. Raportul este așadar de 1 la 8. Anglia LONDRA.— „Imperial Chemical Industries“ cresminte svenul, venit din Paris, după care un acord între producătorii englezi, germani şi francezi ar fi iminent. Negocierile continuă între producătorii germani şi englezi şi o deciziune va fi luată mult mai târziu, într’un recent articol „Morning Post“ scria ca industria chimică engleză a realizat mari progrese și că, actualmente, ea este în măsură să dicteze conditiunla fabricanților «umani. pa STATUL UNITAR GERMAN La întoarcere din călătoria sa la Viena, unde a vorbit de unitatea neamului german, cancelarul Marx s-a oprit la Muenchen, unde a ridicat problema statului unitar german. Faptul că un cancelar german îndrăznește să discute o asemenea chestiune în capitala Bavariei, statul conservator, respectuos de tradiţii şi de deosebirile pontice consfinţite de istorie, arată că ideia statului unitar face progrese mari în Germania. Ce înseamnă această idee ? Poporul german a eşit din Evul Mediu despărţit şi răspândit sub suveranitatea unor numeroşi regi, mari duci, duci şi prinţi. Aceasta situaţie, moştenită din epoca feudală, a dăinuit până la secolul trecut. Sub loviturile lui Napoleon şi trezit de ideologia Revoluţii franceze, poporul german şi-a simţit, pentru prima dată, unitatea. In cursul secolului al XIX-lea germanii s-au silit să dea, ideii celei noi, o formă şi o autoritate politică. Pentru unitatea germanii, şi împotriva tradiţiilor separatiste, luptau deoparte democraţii doritori de a dărâma toate priviigiile princiare în favoarea unu stat unitar şi democrat, de aici Parte Regele Prusiei, dornic să stiue aceste privilegii autorităţii sale. Se ştie cum Bismark a dus la triumf teza prusiană. După Sadova Germania deveni o Federaţie de state sub presidenţia Prusiei( După Sedan, un Stat federativ sub coroana imperială, purtată de Regele Prusiei. Regii, ducii şi prinţii îşi păstrară însă coroanele respective. Coroanele căzură toate in urma înfrăngerei din 1918. Rezultatul Paradoxal? Unitatea, deci puterea de propăşire şi de rezistenţă a Germaniei crescu. Francezii prevăzători ar fi dorit să distrugă unitatea germană, spurnind un stat împotriva altuia. A fost prea târziu. Poporul german pornise, cu instinctul desnădejdei pe calea unificărei. Tendinţa spre unificare desăvârşită continuă acum. A luat aspectul pe care această tendinţă o are in toate statele federale, in Statele Unite ca şi in Elveţia. De o parte partidele înaintate, de „stârga" care vor triumful deplin al egalităţei şi al sufragiului universal, de alta conservatorii care vor să păstreze deosebirile istorice şi geografice între state şi cantoane. Cei dintâi au de partea lor timpul. Căci în afară de orice ideologie de partid, ei tind spre un sistem de guvernământ mai simplu, mai economic, mai „practic" ma prielnic unei gospodării înfloritoare și unei puternice autorități centrale. G. G. Conferinţa bursa^r de cereale la Vena SUNT REPREZENTATE §1 BURSELE DIN ROMANIA VIENA, 23. (Radar). Astăzi se întruneşte la Viena o conferinţa a burselor de cereale din Europa centrală şi de Sud-Est. Se ştie că într'o conferinţă precedentă, reprezentanţii acestor burse au stabilit contractul tip pentru comerţul cerealelor pe Dunăre, contract care va intra în curând în vigoare. De data aceasta, la ordinea de zi a conferinţei figurează raportul secretarului general al bursei de cereale din Viena, tratând despre executarea internaţională a sentinţelor arbitrale în afacerile comerciale, pa baza convenţiunei adoptată la Liga Naţiunilor, discutarea unor norma unitare la prezentarea mostrelor şi unele propuneri făcute de diferite burse de cereale. La conferinţă participă reprezentanţii burselor din Bucureşti, Brăila, Cernauţi, Novisad, Zagreb, Belgrad, Bayenn, Budapesta, Bratislava, Graz, Laibach, Linz, Muenchen, Ollmuetz, Praga, Zombor, Viena şi Timişoara. Bugetul Belgiei BRUXELLES. Cheltuelile ordinare ale bugetului belgian pe 1928 se ridică la 7.531 milioane, iar veniturile ordinare, la 8.798 milioane. Excedentul veniturilor este deci de 1.267 milioane de franci. Din această sumă 1 200 milioane sunt consacrate fondului de amortizare, de unde rezultă un sold de excedent de 67 milioane