Argus, noiembrie 1927 (Anul 18, nr. 4364-4388)

1927-11-25 / nr. 4384

Paul AVIII No. 4384 ABONAMENTE: IN TARA il IN STRĂINĂTATE On an 1000 le* Il Un an 2200 le S luni 550 . H 6 luni 1300 r 3 luni 300 * H 3 luni 800 . 3 3« în țară. 6 Sef în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : S. Pauker şi H. fi» Valentin *■ INDUSTRIEI şi FINANŢEl Director : Grigore Qafencu Vineri 25 Noembrie Iii? PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder si S. Merger itr eugeni ii CaracU­­fosta darajfrear presse! ! Telefon 311184 iSiBUUUILE, București, S t r a t* a S a r I n g a r z Et. I. — TELEFON: 306/93 si 323/60 M­inisterul agriculturei Chestiunea reorganizărea minis­terelor deşi fără soluţiu are în mo­mentul de faţă merită totuşi, onoa­rea unei discuţiuni, fie ea chiar a­­cademica. Reorganizarea ministe­rului de agricultură, în special, me­rită onoarea celei mai largi discuţii­ Acest minister suferă, ca şi cele­lalte departamente ale noastre, de acea pletoră de funcţionari, pe care vremile de după războiu au im­pus-o pretutindeni, încercuit în cadrul strâmt al unei atmosfere birocratice, moştenită de pe timpurile când agricultura ţării putea propăşi fără ajutorul nimănui, acest important resort al vieţei noastre economice a rămas, ceea ce a fost şi în trecut, un simplu mi­nister al domeniilor statului. Cu toată străduinţa, depusă de u­­nele elemente de valoare, plugăria noastră nu-şi cunoaşte, nici astăzi încă, normele care ar trebui să stea la baza ei. Abecedarul agriculturei noastre e şi astăzi încă, un mare semn de întrebare: li lipseşte ministerului de agri­cultură acea organizare, care ar putea duce la îndrumarea sistema­tică a agriculturei noastre practice- Complectarea învăţământului agri­col de toate gradele, cu un învăţă­mânt agricol ambulant şi cu acel institut de cercetări agricole în special, de care agricultura noas­tră are atâta nevoie, crearea u­­nui serviciu meteorologic, organi­zat pe baza ultimelor date ştiin­ţifice, ar fi primii paşi ce trebuesc făcuţi pe calea organizării sistema­tice, al celui mai important organis­mul pentru viaţa noastră econo­mică. Şi dacă în actuala situaţiune fi­nanciară nu putem păşi la o nouă organizare, examinarea organizărei de astăzi a acestui minister, ca şi acela a bugetului său, ne poate to­tuşi conduce la interesante obser­­vaţiuni.* Ministerul de agricultură cuprin­de, astăzi, în afară de serviciile sa­le exterioare, vreo 16 direcţiuni, servicii autonome şi direcţiuni ge­­nerale şi peste 14.500 funcţionari, dintre care mai mult de două mii locuesc în Bucureşti. Nu toate aceste direcţiuni şi ser­vicii sunt însă creaţiuni de dinain­te de război. O serie întreagă de servicii au fost cre­ate de la război încoace, fără ca flinta lor să fi corespuns, în­totdeauna, unei reale necesităţi. Aplicarea reformei agra­re a servit, în special, drept pre­text pentru cre­area unui mare nu­măr de servicii şi funcţiuni. Aşa sunt: Casa Centrală a cooperaţiei şi împroprietărirea sătenilor, care numai ea cuprinde 6 direcţiuni; Di­recţiunea generală a îndrumărilor agricole; Direcţiunea generală hi­drologică; Direcţiunea vânătorii, etc. Vreo 21 de directori generali — mai mulţi la număr decât direcţiu­nii“ — şi 13 directori conduc astăzi r­inisterul de agricultură- Inflaţia de funcţionare a mers până acolo la acest minister, încât există direc­ţiuni generale, ca direcţiunea gene­rală a contabilităţii de exemplu — simplă direcţiune înainte de răz­boi — care este condusă astăzi, în acelaş timp de­ trei directori ge­nerali, un director, şi 4 sub­direc­tori, deşi Casa Pădurilor şi Casa Centrală a cooperaţiei îşi au fie­care serviciile lor separate de con­tabilitate. Unele direcţiuni generale şi une­le directe nici nu au măcar rostul de a fi. Astfel direcţia generală hidrolo­gică nu-şi justifică cu nimic exis­tenţa ei. Serviciile acestei direcţii care sunt în legătură cu băltite şi cu pescăria pot trece uşor la di­recţiunea generală a pescăriilor, iar serviciul arhitecturei poate rămâ­nea un simplu serviciu aparte. Tot astfel, Direcţiunea Vânătoa­rei, nu-şi justifică absolut cu nimic existenţa ei şi mai ales necesitatea de a fî condusă de un director ge­neral. Atributiunile acestei direc­ţiuni sunt pretutindeni de compete­ta serviciilor silvice. Toate atribu­­ţiunile acestei direcţii ar putea tre­ce asupra Casei Pădurilor, care prin serviciile sale, atât de răspân­dite în ţară, ar putea exercita un control, mult mai serios, asupra vâ­nătorii şi a portului armelor, decât o poate face astăzi direcţia vână­torii. Serviciile care sunt susceptibile Insă, de cea mai mare reducere, sunt acele care sunt grupate la Casa Centrală a cooperaţiei şi îm­proprietăririi sătenilor. Cre­ată o­­dată cu legea expropriere!, Casa centrală a luat o desvoltare, care întrece cu mult nevoile îndeplînirei atribuţiunilor sale, dedublând pur şi simplu ministerul de agricultură. Desvoltarea continuă, ce i s-a dat, a făcut din serviciile grupate în jurul ei, prototipul serviciilor care suferă de inflaţie de funcţionari. Desfiinţarea ei, nu ar prezenta de­cât foloase, uşurând cu mult buge­tul ministerului de agricultură. Ce­le câteva servicii care îşi au un rost bine determinat, pot fî uşor a­­lipite direct la ministerul de agri­cultură. Serviciile agricole judeţe­ne în special, trebuesc alipite Came­rilor de agricultură unde ele ar pu­tea fi încă utile. In forma lor de acum, ele au a­­juns să fie simple sinecure. * Observatului de aceiaş natură a­­vem de făcut şi în ceia ce priveşte fondurile globale alocate ministem­lui de agricultură prin bugetul sta­tului. In bugetul anului 1927, ministe­rul agriculturei a figurat cu 225 la sută, aproape cu aceiaş sumă ca ministerul sănătăţii sau acel al ar­telor. Mai mult decât jumătate din alocaţia totală a ministerului 610.721-600 lei , e afectată la ch­el­­tuelile de personal, şi numai 523.928.400 lei sunt afectaţi la chel­tuelile de material. Suma globală, care deabea între­ce un miliard lei,­­e cu totul insufi­cientă. Suma alocată pentru mate­riale, în special, nu egalează nici pe de parte sumele indispensabile întreţinerea şi înzestrarea cu cele necesare a marelui număr de însti­­tuţiuni, care depind de acest minis­ter. Şi tot astfel, Direcţiunea genera­lă a îndrumărilor agricole nu dis­pune decât de 62.700 000 lei ca fond de materiale, pentru serviciile sale exterioare, din care trebue să între­ție : Şcoala Superioară de Agricul­tură Herăstrău, Academia de Agri­cultură Cluj, cu staţiunile sale ane­xe, ferma Băneasa, ferma Cluj, sta­ţiunea Agronomică Centrală, sta­ţiunea agronomică Nord, Şcoala Me­die de agricultură- Roman, Şcoala de viticultură Chişinău, Şcoala de Horticultura Bucureşti, 37 de şcoli inferioare de agricultură şi viticul­tură, 11 şcoli elementare, 18 şcoli de economie casnică, etc-In schimb, Direcțiunea generală zootechmică mai favorizata, dispu­ne pentru institutiunile ei exterioa­re, în număr de 20, de un fond de materiale de 76.517.180 lei, iar Ca­sa pădurilor dispune în acelaș scop, de un fond de 90.650.000 lei. Casa centrală a împroprietărîrei la rândul ei, cea mai favorizată din­tre toate, dispune de un fond de materiale de 120.278.026 lei, din ca­re numai vreo 29.000 000 sunt între­buîntaţi pentru plata lucrărilor de măsurătoare, iar restul pentru chel­­tueli de mult mai mică importanţă. Nu e locul aci să intrăm în mai multe amănunte, cum­ ar fi, totuşi, foarte interesante. Spunem numai că cheia de boltă a nouei structuri a ministerului de agricultură rămâ­ne tot desfiinţarea tuturor servicii­lor sale inutile, ceea ce ar permite dacă nu înzestrarea celui mai im­portant minister pentru producţiu­­nea ţării cu serviciile ce sunt in­dispensabile pentru conducerea a­­griculturii ţării, dar cel puțin la o funcționare mai normală a servicii­lor sale importante. M. A. BADARAU SMITH MN­: împrumutat polon In America VARŞOVIA.­­ Câteva din ziarele berlineze au anunţat zilele trecute că guvernul polonez ar fi preluat la sem­narea împrumutului american mai mul­te obligaţiuni secrete, cari vor fi poate publicate mai târziu. Astfel „Berliner Boersenzeitung“ indica că Polonia s’ar fi obligat, între altele să încheie tra­tatul comercial cu Germania, cel mai târziu până în Decembrie 1­927. In le­gătură cu aceasta se anunţă, din surse bine informate că afirmaţiile germane sunt din domeniul fanteziei. Guvernul polonez n’a semnat nici un fel de clau­ză suplimentară privitoare la politica externă și deasemenea în tratativele cu americanii nu s’a atins chestiunea tratatului comercial cu Germania. Toa­te conditiunile tratatului au fost supu­se ''omisiunii poloneze pentru contro­lul datoriilor statului și sunt cunoscute în public. In ceea ce priveşte relaţiile Poloniei cu Germania, se constată din partea oficialităţii că guvernul polonez are un program propriu economic şi politic pe care va căuta să-l realizeze în modul cel mai avantagios pentru stat. Cercurile economice poloneze mai indică faptul că o parte a opiniei pu­blice germane a fost neplăcut impre­sionată că Polonia a reușit să încheie împrumutul în Statele Unite fără vre-o mijlocire din partea Germaniei. PĂTIM­ELE In aceste momente, când se fac străduinţi pentru crearea frontu­lui unic al opoziţii, confraţii noş­tri de la Viitorul amintesc d-lui Iarga, iniţiatorul alcătuirei aces­tui front, unele din atacurile sale împotriva d-lor Mania, Mihalache şi Averescu. Confratele liberal aminteşte duş­maniile politice de emi, ca să a­­rate ce ar însemna prietenia de azi. Pentru cei cari nu cunosc felul cum se dau, la noi, luptele politi­ce, aceste amintiri istorice ale confratelui liberal ar putea fi im­presionante. Noi ştim, insă, că d. lor­ga, da­că s’ar osteni să răsfoiască co­lecţia ziarelor, ar găsi atacuri tot atât de violente, şi poate mai vio­lente încă, aduse de partidul libe­ral unor bărbaţi politici de a că­ror colaborare se cinsteşte as­tăzi. Ştim aceasta şi de aceea nu ne emoţionăm. Tragem însă un învă­ţământ pe care socotim folositor să-l împărtăşim tuturor oamenilor noştri politici. Care e acest învăţământ ? Că luptele dintre partide se duc adesea, la noi, peste margi­ne, îngăduite şi, sub imboldul pa­­timei, adversarii îşi aruncă învi­nuiri din cele mai nedrepte, peste cari, apoi, trec cu uşurinţa cu cari le-au aruncat. A venit vremea ca asemenea moravuri să dispară. Să ne gân­dim bine că România de azi nu e România de ori, că nedreptatea, ura şi invidia în luptele dintre par­tide au pus, nu rareori, în primej­die chiar fiinţa Statelor. R. Citiți în pag. 11 l­a­­ Marea criza agricolă din Franța Tratatul comercial germano - polon VARȘOVIA. — La 17 Noembrie au început la Berlin consfătuirile între mi­nistrul dr. Stresemann și delegatul spe­cial al guvernului polonez, Jakowski în vederea lucrărilor din comisiunea polonă-germană pentru încheierea u­­nui tratat comercial. Polonia şi-a pre­gătit doleanţele, de partea germană însă nu există deplină unitate de ve­deri, deoarece naţionaliştii germani, agrarienii şi celelalte partide nu se pot înţelege asupra formulării condiţiuni­­lor. Cercurile economice poloneze ur­măresc cu mare încordare sforţările a­­grarientor germani de a obţine cu­vântul hotărâtor în delegaţia germană. In cazul că aceste sforţări vor avea succes, se pare că tratativele vor fi se­rios îngreuiate. Ridicarea porturilor ruseşti MOSCOVA. — După cum anunţă „Ekonomiceskaia Jizn!“, comisiunea sovietică a muncii a desbătut pa ba­za referatului lui Frumkin gestiunea ridicării porturilor ruseşti. In primul rând, vor fi modernizate porturile cari prezintă cea mai mare impor­tanţă pentru comerţul extern şi a­­nume porturile Batum, Tuapse, No­­vorosisk, Cheson, Nikolaev, Rostov, Vladivostock, Murman şi Leningrad. Lucrările de construcţie din portu­rile Batum, Tuapse, Nikolaev şi Mariupol vor fi terminate până la sfârşitul anului 1931. Cheltuelile ne­cesitate se evaluează la 44 milioane rubla. Lucrările în celelalte porturi amintite vor fi terminate după 1931 cu o cheltuială totală de 100 milioa­ne ruble. Porturile Arhanghelsk, O­­dessa și Baku vor fi reconstruite deabia după 1931..«%W­WW» IT Lupta Intre Ford şî General Motors In­ legătură cu ştirea a­­părută sub titlul de ouai sus în ilarul nostru N­oul 4353, Casa General Mo­tors ne precizează că nu a intervenit nici un fel de înţelegere între cele două mari uzine de automobile şi că General Motors con­tinuă să fabrice maşinile Chevrolet. Funcţionarea comisiunilor fiscale de VM. IO­ACHIM Consideraţiuni asupra legii contribuţiunilor directe Acum când au fost modificate unele dispoziţiuni din legea contribuţiunilor directe în vederea noului recensământ, credem că prezintă interes să relevam obiecţiunile ce se fac In special de cercurile comerciale şi industriale cu pri­vire la stabilirea impozitului comercial. * Legea din Aprilie 1923 are ca prin­cipii impunerea beneficiului net adică a surplusului de venituri faţă de chel­­tueli. Acest principiu adoptat după răz­boi de mai toate statele (Franţa, Bel­gia, Italia, Austria, etc.) după ce dă­­rezultate bune încă înainte de Dam mai jos câteva exemple spre a se vedea deosebirile mari ce există între beneficiul după bilanţ, beneficiul impozabil stabilit de co­DIu aceste exemple se vede cât de exagerate sund uneori benefi­ciile stabilite de comisie, — bene­ficii, cari întrec un­?ori capitalul în­treprinderii. Cum se explică aceste exagera­­ţiuni: Explicaţia o găsim mai întâi în tuodul cuiu sunt constituite şi cum război în Anglia, Germania, etc., nu a dat foc la prea multe critici şi dacă în ultimul timp unii negustori au cerut să se revină la Vechiul sistem al paten­telor, aceasta se explică prin unele la­cune ale legii şi mai ales prin modul cum se aplică şi vexaţiunile la cari simt supuşi comercianţii şi industriaşii. Din aceste cauze, aceştia pe lângă neplăcerile ce le au şi cheltuelile ce trebue uneori să le suporte, se văd impuşi la comisiunile de prima instan­ţă la sume exagerate cari numai bene­ficii nu sunt — obţinând la apel de multe ori reduceri importante şi bine­înţeles îndreptăţit c.­misia specială şi beneficiu­ stabilit de Comisia de apel (extrase din di­verse rapoarte de expertize), lucrează comisiunile de prima in­stanţă şi apoi în interpretarea gre­şită a­tâtor texte de lege,­­ agenţii fiscului încurajaţi şi îndemnaţi fiind la acesta de ordinele ce le primesc şi de credinţa greşită că cu cât stabilesc impuneri imd mari cu a­­tâta sunt notaţi mai bine-Comisiuni de apel din Martie până în Decembrie. De aceia, o primă măsură va fi să se dea indicaţ­ui reprezentanţilor Ca­merii de Comerţ în Comisiunile specia­le, de modul cum trebue să lucreze şi să apere interesele contribuabililor. Cu aceşti delegaţi înainte de a In­tra în funcţiuni să se ţină câteva con­ferinţe la Camera de comerţ pentru a l se explica rolul, modul cum trebue să lucreze şi ce atitudine trebue să ia faţă de credinţa unora din agenţii fis­cului că Comisiunea de impuneri este numai reprezentantul farului. Asemenea trebue să să intervină la Ministerul de finanţe ca aceste comisi­uni să lucreze numai dimineaţa sau numai după masă, pentru ca membrii delegaţi să nu piardă o zi întreagă. Concomitent cu aceasta va trebui sa ia contact cu municipiul Bucureşti ca să nu mai delege pensionari, foşti func­ţionari, etc., oameni cari nu iau nici o parte activă la impunere, şi cari au de obicei o avaratiue faţă de negus­tori în câţi văd numai speculanţi. Cu asemenea comisiuni şi expertul­­contabil va putea să-şi facă datoria, a­­vând un cuvânt mai greu ca astăzi când lămuririle sale nu contează. Am propune chiar ca constatările expertului să fie consemnate într'un re­ferat care să servească ca orientare și care — anexat la dosar — să consti­tue un document informativ și pentru Comisiunile de apel. Prin aceasta s’ar economisi de mul­te ori cheltueli de avocat, expertiză, etc., cari sporesc impozitul. In ceea ce priveşte delegarea mem­brilor în Comisiuni până la o modifi­care a legii, Uniiunea Camerilor de Comerţ a propus ca, constituirea Com­i­siunlor să se facă treptat pe baza ace­loraşi liste. Pentru a se ajunge mai sigur la re­zultatele dorite, de­sigur că o modifi­care a legii ar fi necesară în ceea ce priveşte constituirea comisiunilor şi a­­nume noi am propinne ca să mai intre în comisiuni cu vot deliberativ un or­gan neutru. Credem că cel mai indicat ar fi expertul contabil ca unul care are şi cunoştinţe de specialitate, însă nu numit de Ministerul de finanţe ci tras la sorţi de prezidentul tribunalului, din­tr’o listă prezentată de Corpul Exper­ţilor Contabili. Dacă o comisiune de patru persoane ar fi incomodă, s’ar putea renunţa la delegatul comunei, care şi aşa îndep­lineşte un dublu rol cu delegatul fis­cului, căci adiţionalele pentru comună se calculează automat. Câte­va exemp­e edificatoare Alcătuirea comisiunilor Art. 76 din lege prevede cum se vor alcătui comisiunile de impunere. S’a avut în vedere ca să fie reprezen­tate interesele fiscului, ale contribuabi­lului şi ale comunelor. Mai întâi, din modul cum este al­cătuită comisia se vede că, contribua­bilul este pus în inferioritate, căci doi membrii reprezintă aceleaşi interese (fiscul şi comuna) aşa că delegatul con­tribuabililor va fi totdeauna în minori­tate. Apoi când delegaţii fiscului şi ai comunei se numesc, deci se poate desemna aceia pe cari îi doreşte auto­ritatea respectivă, delegatul contribua­bililor se trage la sorţi. Şi cum în capitală funcţionează mai multe comisiuni (35—40) este imposi­bil a găsi 500—800 comercianţi şi in­dustriaşi cari să aibă timpul şi să cunoască legea, aşa că oricine ar­e şi la sorţi să fie bine­venit. Rezultatul este că, deşi comisia se formează din trei persoane, la care se adaugă de obicei ca organ consultativ şi un expert contabil, impunerea se face de delegatul fiscului, care se con­sideră de drept preşedintele comisiei, deşi art. 76, penultimul aliniat preve­de că: prezidenţia aparţine unui mem­bru desemnat de dânsa. Şi această impunere nu se face ime­diat în prezenţa contribuabilului, ci du­pă zile şi săptămâni, când prezidentul comisiei — respectiv delegatul fiscu­lui —• se prezintă cu teancul de pro­cese verbale redactate de dânsul sin­gur şi ca o simplă formalitate le dă spre semnare celorlalţi membrii — la amândoi sau la unul singur —­ şi ex­pertului, care semnează uneori cele mai mari aberaţii contabile, căci nu poate face opinie separată iar refuzul de a sem­na i-ar atrage înlocuirea. Ori legea este categorică. Comisiu­­nea stabileşte impunerea, nu delegatul fiscului, şi orice procese verbale re­dactate în afară de comisie n’ar tre­bui să aibă nici o valoare. Camera de Comerţ din Bucureşti a interveni încă din anul trecut în acest sens, sistemul însă se continuă. ROLUL DELEGATULUI CONTRI­BUABILILOR Vino desigur că reviste în mare par­te și delegatului contribuabililor, care semnează asemenea procese verbale când ar putea foarte bine să ceară ca redactarea proceselor verbale să se facă în Comisie şi să facă opinie se­parată când găseşte că impunerea este greşit făcută. Dacă şi expertul contabil ar putea proceda la fel, s-ar desfiinţa această practică pe care noi o considerăm ca origina numeroaselor impuneri greşit fă­cute, cari ocupă apoi în Capitală ori Rezultatul după Benef ciul Beneficiu bilanț stabil, de stabilit de Com. spec. Com.doanel Lei Lei Lei , pierdere 300.000 7.100.000 500.000 . 1­43.000.000 4.400.000 anulat imp. , nu arata nei un 10.200.000 beneficiu . 1.200.000 10­00.000 2.000 000 . 35 .000 3.­171.000 630/00 . pierdere 2.593.000 1.175.000 301.01 0 , » 1.400.000 700.000 anulat imp. , beneficiu 600.000 3.500.000 1.5­00.000 . pierdere 815.000 550.000 210.000 O fabrică de bere. ...... beneficiu 4/*„ mii. ll.OCO.COO 7.000000 Știri economice ungaria BUDAPESTA. — Cercurile eco­nomice ungare protestează împo­triva politicei exportului urmărită de guvern, arătând că printr’un șir de dispoz­iunî s’a subminat trans­portul de transit al Ungariei. In a­­nul 1922, se găseau în Ungaria 700 antrepozite libere destinate trannsi­­tuluî, cari însă, în ultimii ani, au trebuit să fie desfiinţate, aşa că astăzi mai există vreo 70. Cercu­rile comerciale afirmă ca această scădere a transituluî cauzează tot­odată o diminuare a exportului şi prin aceasta înrăutăţirea balanţei comerciale maghiare, al cărei pa­siv este anul acesta de trei ori mai mare decât în anul precedent. Statele Unite NEW-YOr­k, — înfiinţarea la New- Y­ork­ a unei Holding Cy, pentru valo­rile italiene, are de scop degajarea pie­­ţii italiene, actualmente saturată de titluri. Această Holding Cy va cum­păra, în primul rând, acţiuni aparţi­nând industriei electrice. Guvernul ita­lian a impus condiţiuni riguroase pen­tru ca controlul întreprinderilor să ră­mână în mâini italiene. Negocierile au fost conduse de un sindicat în frunte cu Banca Comercială Italiană. t­urc la CONST­ANTINOROL. _ Construc­tide noilor linii ferate în Turcia mai a­­leasă repede. Exceptând linia Turceai- Senisum pa care o construcţie statul, celelalte căi ferate sunt toate în mâi­nile societăţilor tirăie. Linia .Angoru-Bangulăli precum i‘ Cii­lek-JBabekr e construită de. Suedezi, linia Kaisarie-Susa, de Belgieni și Ru­tahn­a-BalikesSer de o societate germa­nă. După cum re­vede, guvernul repu­blicei turcești se întoarce la practica vechiului regim, primind în mod larg colaborarea capitalului străin, Austria VIENA. Zilele acestea a fost publi­cată statistica care ilustrează mişcarea străinilor în Austria în decursul anu­lui trecut. Cea mai numeroasă frec­venţă a străinilor este înregistrată la Viena (351.071 vizitatori), în Tirol 331.619) şi Salzburg (191.610). Frec­venţe mai mici au fost înregistrate în Austria de jos şi în Burgenland (49.370 şi 7905). Dacă comparăm însă lungimea şederii se constată că în Vie­­nn, Tirol şi Salzburg vizitatorii ră­­mâneau foarte puţin şi de fapt înoptau­­numai pentru a continua apoi călătoria mai departe. Din acest punct de vedere stă mai bine Austria inferioară unde e vin de fiecare pat de hotel 159 grup­­ări pe an. ■K VIENA. — Revista economică vie­­neză „Die Neue Wirtschaft“ compa­rând depunerile de la instituţiile finan­ciare din Austria cu cele din Cehoslo­vacia arată că sumele depuse la insti­tuţiile financiare cehoslovace se ridică la 58 miliarde coroane din care sco­ţând 1 7.5 milioane coroane în conturi curente, rămâne suma rotundă de 40 miliarde coroane, care corespunde a­­proximativ la 8 miliarde shilingi. In Austria, depunerile se ridică, du­­ultima statistică la 1 miliard shi­­lingi. Raportul este așa­dar de 1 la 8. Anglia LONDRA.­­— „Imperial Chemical Industries“ cresminte svenul, venit din Paris, după care un acord între pro­ducătorii englezi, germani şi francezi ar fi iminent. Negocierile continuă în­tre producătorii germani şi englezi şi o deciziune va fi luată mult mai târ­ziu, într’un recent articol „Morning Post“ scria ca industria chimică en­gleză a realizat mari progrese și că, actualmente, ea este în măsură să dic­teze conditiunla fabricanților «umani. pa STATUL UNITAR GERMAN La întoarcere din călătoria sa la Viena, unde a vorbit de unita­tea neamului german, cancelarul Marx s-a oprit la Muenchen, unde a ridicat problema statului unitar german. Faptul că un cancelar german îndrăznește să discute o aseme­nea chestiune în capitala Bava­­riei, statul conservator, respectuos de tradiţii şi de deosebirile ponti­ce consfinţite de istorie, arată că ideia statului unitar face progre­se mari în Germania. Ce înseamnă această idee ? Poporul german a eşit din Evul Mediu despărţit şi răspândit sub suveranitatea unor numeroşi regi, mari duci, duci şi prinţi. Aceasta situaţie, moştenită din epoca feu­dală, a dăinuit până la secolul trecut. Sub loviturile lui Napoleon şi trezit de ideologia Revoluţii fran­ceze, poporul german şi-a simţit, pentru prima dată, unitatea. In cursul secolului al XIX-lea germanii s-au silit să dea, ideii celei noi, o formă şi o autoritate politică. Pentru unitatea germanii, şi împotriva tradiţiilor separatis­te, luptau deoparte democraţ­ii doritori de a dărâma toate privii­giile princiare în favoarea unu stat unitar şi democrat, de aici Parte Regele Prusiei, dornic să sti­­ue aceste privilegii autorităţii sa­le. Se ştie cum Bismark a dus la triumf teza prusiană. După Sado­va Germania deveni o Federaţie de state sub presidenţia Prusiei( După Sedan, un Stat federativ sub coroana imperială, purtată de Re­gele Prusiei. Regii, ducii şi prin­ţii îşi păstrară însă coroanele res­pective. Coroanele căzură toate in urma înfrăngerei din 1918. Rezultatul Paradoxal? Unitatea, deci pute­rea de propăşire şi de rezistenţă a Germaniei crescu. Francezii prevăzători ar fi dorit să distrugă unitatea germană, spu­rnind un stat împotriva altuia. A fost prea târziu. Poporul german pornise, cu instinctul desnădejdei pe calea unificărei. Tendinţa spre unificare desă­vârşită continuă acum. A luat as­pectul pe care această tendinţă o are in toate statele federale, in Statele Unite ca şi in Elveţia. De o parte partidele înaintate, de „stâr­ga" care vor triumful deplin al egalităţei şi al sufragiului univer­sal, de alta conservatorii care vor să păstreze deosebirile istorice şi geografice între state şi cantoane. Cei dintâi au de partea lor­ tim­­pul. Căci în afară de orice ideolo­gie de partid, ei tind spre un sis­tem de guvernământ mai simplu, mai economic, mai „practic" ma prielnic unei gospodării înfloritoa­re și unei puternice autorități cen­trale. G. G. Conferinţa bursa^r de cereale la V­ena SUNT REPREZENTATE §1 BURSELE DIN ROMANIA VIENA, 23. (Radar).­­ Astăzi se întruneşte la Viena o conferinţa a burselor de cereale din Europa centra­lă şi de Sud-Est. Se ştie că într'o con­ferinţă precedentă, reprezentanţii aces­tor burse au stabilit contractul tip pen­tru comerţul cerealelor pe Dunăre, con­tract care va intra în curând în vigoare. De data aceasta, la ordinea de zi a con­ferinţei figurează raportul secretarului general al bursei de cereale din Viena, tratând despre executarea internaţională a sentinţelor arbitrale în afacerile co­merciale, pa baza convenţiunei adop­tată la Liga Naţiunilor, discutar­ea u­­nor norma unitare la prezentarea mos­trelor şi unele propuneri făcute de dife­rite burse de cereale. La conferinţă participă reprezentan­ţii burselor din Bucureşti, Brăila, Cer­­nauţi, Novisad, Zagreb, Belgrad, Bay­enn, Budapesta, Bratislava, Graz, Lai­bach, Linz, Muenchen, Ollmuetz, Pra­ga, Zombor, Viena şi Timişoara. Bugetul Belgiei BRUXELLES.­­ Cheltuelile ordi­nare ale bugetului belgian pe 1928 se ridică la 7.531 milioane, iar veni­turile ordinare, la 8.798 milioane. Excedentul veniturilor este deci de 1.267 milioane de franci. Din această sumă 1 200 milioane sunt consacra­te fondului de amortizare, de unde rezultă un sold de excedent de 67 milioane

Next