Argus, decembrie 1927 (Anul 18, nr. 4389-4413)
1927-12-01 / nr. 4389
Anni XVm No. 4389 ANUNEILRI DE ORICE FEE IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDERE S.BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 tel: 11/s* ABONAMENTE: IN XARA il IN STRAINATATE la an 1000 lei I Un an 2200 N «tuni 650 , Il 6 luni j S300 „ 3 lunl___ 800 „ U 3 lunl 800 * 3 Tal (n (ară* 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondator] s S» Pauker |! H. E. Valentin ■* INDUSTRIEI și FINANȚEI Director : Grigore Qafencu BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et I- - TELEFON Joi 1 Decembrie 1928ANUNCIURI DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN MNIETATEA GENERALĂ A PUBLICITATE CAROL SCHULDER şi S .BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL: 11/SA PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă e Societățe Generale de Publicitate Diractoria Carol Schulder fi S. Barger str. Eugenia Caradi (fosta Karagheorgierice Telefon 311184 306/93 și 323/69 PATRIOTISM De câte ori dispare un fruntaş al neamului, se vorbeşte mult de patriotism. Aşa s-a întâmplat înainte şi după moartea Regelui Ferdinand. Aşa se întâmplă azi, la moartea lui Ion I. C. Brătianu. Se face apel la patriotismul partidelor de opoziţie, la patriotismul opinii publice, la patriotismul ţărei. Patrioţi suntem cu toţii. Dar patriotism, în limbaj oficial înseamnă răbdare, înseamnă adoptarea fără critică a politicei unui partid, înseamnă îndurarea unei „politici de continuitate“ care ar fi absolut necesară pentru a feri ţara noastră de primejdii externe şi interne. Acest fel de patriotism ţara nu-l înţelege. Căci ce se înţelege prin „politică de continuitate faţă de primejdiile externe ? E credinţa în alianţele noastre, apărarea tratatelor de pace, respectarea pactelor de siguranţă, care au de scop să întărească hotarele noastre şi ale aliaţilor noştri. Dar asta nu e „politică de continuitate". E politică naţională. E politică de apărare a intereselor permanente ale ţărei. Această politică a fost inaugurată la noi de Take Ionescu, a fost urmată cu dibăcie de d. I. G. Duca şi e aplicată azi de d. Titulescu. E atât de naţională, încât a reuşit să facă o apropiere postumă Intre d. Titulescu şi fostul său şef, regretatul Take Ionescu. Ce e „politica de continuitate faţă de primejdiile interne" ? Dar mai întâi, care sunt aceste primejdii ? Nu vedem altele, decât cele care pot naşte din grava stare economică a ţărei. Plugarii, care nu pot dobândi rodul muncii lor, sunt exasperaţi. Meseriaşii şi negustorii sunt tot atât de desnădăjduiţi. Funcţionarii trăesc în mizerie. Serviciile publice se ruinează. Nu avem transporturi pe uscat nici pe apă. Iată primejdia ! Dar această primejdie e pricinuită tocmai de politica de continuitate a unei concepţii greşite. Şi nu scăpăm de această primejdie făcând „politică de continuitate", adică urmând mai departe politica economică greşită de până acum. Nu e patriotic să fie sprijinită o asemenea politică. Căci nu e patriotic să apeşi şi să distrugi producţia ţărei, ca să încurajezi specula şi camăta. Nu e patriotic, pentru iluzia unei industrii artificiale, să sacrifici cultura poporului unor fabrici de hârtie, ori refacerea căilor ferate unor mine de cărbuni. Nu e patriotic să ţii un popor în sărăcie, care îi sieieşte trupul şi îi toceşte virtuţile. Ceia ce se dă la iveală, aproape zilnic, la administraţiile publice unde descoperirea prevaricaţiunilor se ţine lanţ, nu îngrijeşte pe nimeni ? O asemenea politică nu poate continua. Ne trebue una nouă. Opinia publică o cere. Şi o cere de la toţi şi de la toţi partidele Şi o cere tocmai în numele patriotismului. Căci patriotismul este grija pentru propăşirea generală, cu sacrificarea intereselor particulare. GRIGORE GAFENCU. Desbaterile Consiliului de miniştri fi cai proerte economice.» Sfârşitul anului bugetar de legi va vota Parlamentul.» Delimitarea frontierei cu CibosliTacia Aseară între orele 4 şi 6 a avut loc acasă Ian- Titulescu, care se află suferind, un consiliu de miniştri, prezidat de d. Vintilă Brătianu. NOUI PROECTE ECONOMICE D. ministru de finanţe st făcut o expunere asupra protidelor economice care ar trebui luate in consideraţie pentru viitor, Intre cari sunt acelea menite să descongestioneze piaţa prin scăderea dobânzilor, să organizeze cooperarta, adoptând-o nouilor cerinţi cari izvorăsc din înfăptuirea reformelor şi in sfârşit proectul standardizării cerealelor. Aceste proecte vor fi cercetate insă după 1 ianuarie. Până atunci parlamentul se va ocupa cu votarea bugetelor, a procesului de amnistie şi cu câteva legi mărunte. SFÂRȘITUL ANULUI BUGETAR D. Vintilă Brătianu a cerut ca bugetul pe anul 1927 să fie închis la 1 Aprilie în loc de 1 Iulie ca până acum, spre a avea vreme câteva luni pentru repartizarea excedentului. DELIMITAREA FRONTIEREI CU CEHOSLOVACIA D. Nîstor a comunicat consiliului că s’au terminat lucrările comîsîuneî româno-cehoslovace pentru delimitarea frontierei S’a delimitat complect cursul Tise* ajungându-se la un deplin acord. RADIOTELEGRAFIA D. C. Dimitrîu, ministrul comunicaţiilor a pus în curent consiliul cu hotărârile conferinţei internaţionale de radiotelegrafie de la Washington, la care urmează a adera și ţara noastră. Desfinţarea sindicatului agenţilor de schimb din Italia ROMA. Printr'un decret publicat in „Jurnalul Oficial“ din 22 noembrie, sindicatul agenţilor de schimb ai bursei din Roma, a fost dizolvat. Membrii acestui sindicat au fost înlocuiţi prin comisari ai guvernului. Această măsură a fost provocată de speculațiunile nenorocite ale unui agent de schimb, cari au adus un grav prejudiciu bursei din Roma. singam BRATIANU ŞI LYCURG Mă întrebi, iubitul meu Senecion, tu, care de trei ori ai fost consul sub divul Traian, descălicătorul României, ce gândesc despre paralela, făcută de doctorul Lupu, între viaţa lui Ion Brătianu şi Lycurg. E greu să aduni, laolaltă, tot ce desparte şi, mai ales, tot ce apropie pe aceşti doi oameni mari. Faptele lor dau la iveală virtuţile ce le sunt comune, ca înţelepciunea, ştiinţa guvernării, talentul de a cărmui popoarele, autoritatea de a impune, cu forţa, legile lor. Dar, cercetând marile fapte, proprii fiecăruia, întâia deosebire ce ni se înfăţişează e dorinţa de putere a lui Brătianu şi voita renunţare, dela toate măririle, a lui Lycurg. Unul a cerut puterea şi a luat-o. Celait o avea şi a dat-o. Primul, nefiind de cât simplu particular, a ţinut să poruncească poporului. Cel de al doilea, rege fiind, s’a scoborât, el însuşi, la starea de simplu cetăţean. E frumos să dobândeşti atotputernicia ca preţ al faptelor tale. E şi mai frumos încă să preferi justiţia atotputerniciei. Brătianu nu era destul de încredinţat că puterea mei ce toţi stă în blândeţea, cumpătarea şi dreptatea cărmuirei. Lycurg stăpăni, cu aceste însuşiri, un oraş agitat de tot felul de partide, grupuri şi grupuleţe. Şi numai prin cuminţenie şi dreptate a ajuns să unească pe toţi cetăţenii şi să înnoade între ei legaturi din cele mai strânse. Faptele lui Van incut pe Brătianu atât de ilustru, încât s’a judecat vrednic să stăpânească. Pe Lycurg l-au făcut atât da mare, încăt a dispreţuit tronul. E adevărat că acesta a învăţat înţelepciunea şi respectul datorit justiţiei în Creta, patria lui Minos, născut din Jupiter şi Europa. Celait a crescut în Scytia, ţara lui Anaharsis, unde legile sunt ca pânzele de păianjen , prind pe cei slabi şi mici. Cei mari şi puternici le rup şi trec prin ele. PLUTARCH (Cartea II paralela între Numa şi Lycurg) Camera de comerţ din Capitală cere revizuirea regimului fiscal Comisionile de impunere nesocotesc interesele contribuabililor Studiul Camerei de Comerţ din Capitală asupra revizuitei regimului fiscal, despre care ne-am ocupat şi în numărul de ori al ziarului, cuprinde o serie de observaţii îndreptăţite asupra aprecierilor făcute de comisiunile fiscale în defavoarea contribuabililor. Prin el se arată că în afară de excesele de zel sau de interpretare din partea organelor fiscale, legea păcătueşte şi prin unele lipsuri cari permit Comisiunilor de impunere, aprecieri în defavoarea contribuabililor. Camera de Comerţ şi Industrie ceretând aceste lipsuri, socoteşte necesar modificarea legii, ţinându-se seamă aceste observaţiuni : a) SCOATEREA IMPOZITULUI COMERCIAL DINTRE SUMELE IMPOZABILE. — Impozitul fiind o cheltuială efectivă şi obligatorie, nu poate constitui un beneficiu. In situaţia actuală, sunt cazuri când o firmă deşi are pierdere efectivă, totuşi — pentru că în anul precedent a avut un beneficiu mare şi deci în anul următor a plătit impozit comercial — DEVINE IMPOZABILA, PLĂTIND IMPOZIT LA ACEST IMPOZIT CONSIDERAT CA UN BENEFICIU b) DONAŢII OFRANDE.—Legea nu admite scăderea acestora, numai dacă sunt făcute în favoarea înstituţiunilor recunoscute de Stat ,orî mai toate întreprinderile fac donaţii şi pentru alte opere culturale şi sociale, cari constituesc pentru întreprindere o adevărată cheltuială. Ar trebi«» «•« ceste cheltueli. c) PIERDERILE DIN ANII PRECEDENȚL — Fiscul nu recunoaște pierderile din anul precedent, cari s’ar acoperi din beneficiul anului pentru care se face impunerea» considerându-se fiecare an cu rezultatele sale. Atâta timp insă cât este o pierdere de acoperit nu poate fi vorba de beneficii, credem că și această chestiune ar trebui avută în vedere la eventuala modificare a legii. d) APLICAREA COTELOR DE 14 și 16 la sută. — întrucât legea prevede că se aplică cota de 14 la sută numai întreprinderilor exclusiv industriale, au fost cazuri când o industrie care se bucură de avantajele legii pentru încurajarea industriei naţionale, a fost impusă, pentru întreg beneficiul, la impozitul comercial, pentru că acea industrie făcea şi operaţii comerciale, vânzând unele produse secundare. Credem că dacă asemenea întreprinderi nu pot fi impuse la impozitul industrial pentru întreg beneficiul, cel puțin să i se dea dreptul să facă dovada de beneficiul comercial prin registre separate, aplicând cote distinctee) ART. 124 să se aplice şi întreprinderilor comerciale, nu numai celor industriale, pentru că şi acestea pot să aibă investiţiuni dinainte de războiu. COMISIUNILE DE IMPUNERE Impunerile comerciale şi industriale, ;iccestând cunoştinţe speciale, credem ~ Â ■'* ■ 1:- •• '.. Sitouÿtaci crttic at idmlele comisii de impunere ar fi rMINAREA DE COMISIUNI ORDINARE, SPECIALE ŞI DEAPEL, ANUME PENTRU COMERCIANŢI ŞI INDUSTRIAŞI. In aceste comisiuni, Camera îşi exprimă dezideratul ca prin modificarea legei, delegatul contribuabililor să fie trimis de Camera de Comerţ şi Industrie respectivă, iar nu tras la sorţi din liste de câte 20, pe care această instituţiune nu le poate forma cu elemente capabile a reprezenta interesele membrilor săi. Art. 76 penultimul aliniat prevede că: PREZIDENŢIA COMISIU NEl ORDINARE DE IMPUNE RI, APARŢINE UNUI MEMBRU DESEMNAT DE DANSA. Reiese de aci că delegatul fiscului nu trebue să se considere de drept Preşedintele Comisiunei şi de aceia recomandăm alegerea preşedintelui prin tragere la sorţi, aşa cum de altfel se înţelege din art. mai sus citat. Ministerul să dea ordine severe ca potrivit legei, procesele verbale să fie redactate de comisiune, nu de reprezentantul fiscului, așa cum se practică azi. SE IMPUNE MODIFICAREA LEGII CONTRIBUŢIILOR Toate propunerile de mai sus, nui pot căpăta realizare decât pe cale de modificare a legei în vigoare. Intre timp, comisiunea superioară fiscală, ar putea — pe cale de instrucţiuni date comîsiunilor de « impunere — să uşureze impunerea, prin o Interpretare mai largă a unor dispozitiuni dîn lege, privitoare la procedură ?i criteriile au la caii comîsiunile sunt chemate să aprecieze. Investitorii americane in Rusia — Telegramă particulară —* BERLIN. 29. — In privinţa creditului de 40 milioane dolari acordat Rusiei sovietice pentru investiţiuni industriale de către un consorţiu american, se precizează că acest credit va fi transformat, după tin termen de opt ani, într’un împrumut pe douăzeci de ani. In cazul când intr’un interval de patru ani creditul de 40 milioane dolari va fi complect investit, consorţiul capătă dreptul la noui finanţări pentru căile ferate şi înzestrarea porturilor cu tot utilajul modern, la investiţiuni in uzinele metalurgice și șantiere navale și la desvoltarea portului Leningrad. Un nou sistem de foraj PRAGA. — In Cehoslovacia s’a prezentat spre patentare o foarte preţioasă invenţie, care prezintă un nou mod de foraj. Prin întrebuinţarea noului aparat se va epuiza o energie de cinci ori mai mică decât cu metodele de până acum. La experienţele ce s’au făcut zilele acestea, în faţa inventatorului Fr. Skrivan, s-a obţinut un succes desăvârşit. După părerea specialiştilor, noua invenţie are o mare valoare în special prin faptul că va înlesni săparea de puţuri în locurile unde din cauza greutăţilor financiare forajul era impozibil Industria ungară BUDAPESTA. — Ofîcîul statistic ungar a publicat de curând datele relative la activitatea industriei ungare. După această statistică, Ungaria avea în anul 1926, 3 012 întreprinderi industriale, cami ocupat: 196 000 muncitori și au lucrat în total 55 milioane zile de lucru. Fabricile au consumat 1.107.000 HP, sub formă de energie electrică şi au întrebuinţat 33,7 milioane g. cărbuni. Industria ungară a produs mărfuri în valoare totală de 1.869 milioane coroane aur Valoarea materiilor brute întrebuinţate se ridică la 965 milioane cor. aur. Pentru salariile muncitorilor şi funcţîonarilor s’a plătit în total 301 milioane coroane aur. Profitul net al industriei maghiare s’a ridicat anul trecut la 490 milioane coroane aur ceea ce înseamnă 26 la sută din va- f loarea mărfurilor produse. • Ştiri economice Polonia VARŞOVIA. — In Silezia poloneză s’au produs în lina Octombrie 127.000 tone koks, ceiace înseamnă o creştere de 6000 tone faţă de luna Septembrie. Fabricile de koks din Silezia superioară utilizează în momentul de faţă 2717 muncitori. Producţia medie de koks in primele 10 luni ale acestui an este 114.000 tone pe lună. Simultan cu creşterea producţiei creşte şi vânzarea koksului (în Octombrie 63.000 tone). ■ VARŞOVIA — După cum anunţă ziarele poloneze, ministerul transporturilor va începe încă în sezonul de iarnă trasarea nouii linii ferate Varşovia-Radom şi Miechow-Cracovia, care împreună cu sectorul existent Radom-Miechow va constitui cea mai scurtă legătură între Varşovia şi Cracovia via Kielo-Radom. In caz că se va reuşi a obţine creditul necesar, construcţia acestor linii va fi începută în primăvara anului viitor.« VARŞOVIA. — Anul acesta exportul cimentului din Polonia a luat proporţii considerabile. In primele 8 luni ale acestui an, Polonia a exportat 100.000 vagoane ciment, pe când în întreg anul trecut exportul de ciment n’a trecut de 4000 vagoane. Turcie CONSTANTINOPOL — Banca comercială şi industrială turcă, intenţionează să preia exploatarea surselor petrolifere delà Sarkoj. In acest scop au fost chemaţi în Turcia doi ingineri americani, cari vor întreprinde sondajele de cercetare la Tekirdag, Nurefte şi Sarkoj. In cazul unor rezultate mulţumitoare, numita ancă a hotărât să înfiinţeze o societatea care să exploateze petrolul in CONSTANTINOPOL. La congresul camerelor comerciale şi industriale turceşti, care a avut loc de curând, s'a decis să se înfiinţeze la Angora un oficiu special pentru comerţul extern, care să sprijine exportul produselor turceşti. Acest institut va dispune de agenturi speciale în străinătate pentru activitatea de propagandă. Aceste agenturi vor fi înfiinţate in oraşele turceşti si in principalele centre din străinătate. Con-siliul de administraţie al institutului vag constituit din reprezentanţii camerelor comerciale ale porturilor turceşti. ungaria/ BUDAPESTA. — In primele luni ale toamnei morile din Ungaria au exportat mari cantităţi de faină la Praga, Bratislava, Viena şi in alte oraşe din Europa Centrală. Aceste rezerve au fost depuse în silozuri tn speranţă că vor fi uşor vândute mai târziu. Până astăzi însă, conjonctura n’a facilitat desfacerea acestor rezerve şi exportatorii unguri suferă pagube însemnate depe urma taxelor mari de magazinaj. * BUDAPESTA. — Băncile ungare s’au pus de acord pentru a revnoî, pe baze noul, cartelul pe care-l constituiseră. Până acum, ele se împărţeau în trei categorii după dobânzile pe care Ie acordau depunătorilor şi anume dobânzi de 6%b:A% şi 6«*. Dela 1 Ianuarie viitor, nu vor mai rămâne decât două categorii şi dobânzile depozitelor vor fi de 6.10% şi 6.5%. Olanda HAGA, — Producători* de zahăr* din Olanda şi Java, cari n’au aderat la înţelegerea de curând încheiată la Paris, între reprezentanţii industriei zahărului dîn Cuba Cehoslovacia, Germania şi Polonia, doresc totuşi să urmeze o politică analoagă celeia care a determinat acest aranjament, dar pe căî diferite. Dacă Java şi Cuba ar fi singure în prezenţă, un acord ar fi uşor de realizat — Olanda însă, nu poate să participe la acest acord, date fiind condiţiunile diferite, în care se găseşte din punct de vedere al exportului zahărului- Germania BERLIN. După statisticile oficiale, exportatiunile germane în Rusia au atins 13.365.000 lire sterline în cursul anului comercial încheiat la 30 Septembrie. Importatiunile în Germania ale mărfurilor rusești s’au ridicat, în aceeaș perioadă, la 22 milioane 225.000 lire sterline. S-au importat, în special, ouă, lemn și blănuri. Vi Mill mil : DEZARMAREA Astăzi se întruneşte la Geneva, intr’o nouă seziune — a câta oară ? — comisiunea de pregătire a conferinţei dezarmării. Numele comisiunei arată el însuşi stadiul îr care se găseşte problema. Ideea a fost înscrisă, cu zece ani în urmă, în tratatele de pace şi în pactil Ligii Naţiunilor. Dar, în drum spre înfăptuire, proectele generoase, s’au poticnit, lovite de realitate. Cei mai fervenţi apostoli ai dezarmării au recunoscut că ideea nu se poate susţine singură, întrucât depinde de două, condiţiuni prealabile şi esenţiale : siguranţa şi arbitrajul obligatoriu, pentru orice reînţelegere internaţională. Protocolul propus la Geneva în 1924, proclamând această înlănţuire firească, a căzut. Dar, odată cu d, a căzut pentru multă vreme şi ideea dezarmării. Comisiunea de pregătire a conferinţei dezarmării s’a mulţumit de atunci să studieze amănuntele problemei, aspecte technice militare sau diplomatice. Dar n’a izbutit să înregistreze ca activ nimic pozitiv, nimic ce depăşeşte caracterul unei informaţii asupra problemei mari. Pierdută în labirintul detaliilor, comisiunea a trebuit în cele din urmă să recunoască zădărnicia oricărei sforţări, dacă nu se cercetează dezarmarea în raport cu siguranţa statelor. Seziunea ce începe astzi are ca scop instituirea unui comitet de studiu al siguranţei. In împrejurările actuale, chestiunea e mai importantă ca oricând. Situaţia internaţională e încordata, ‘Se sfâr-* 1 şite rivalităţi ies la'' iveală, in atâtea pânde. Participarea Ruiîei,se?t’Ntice constiue ' èvolutiv,,Ufti ",louât seziufici. Vai un câştig pentru ideea dezarmării participarea propagandiştilor Moscovei ? Ne-am nudi exprimat temerile asupra sincerităţii sovietice. Ultimele ştiri, par să le confirme. Delegaţia rusească, alături de delegaţia ger-mană, ar socoti că e suficientă siguranţa în Europa, ca să se decidă reducerea la jumătate a înarmărilor actuale. Propunerea va spori desbaterile comisiunei. Nu însă șansele de progres ale ideei dezarmării, A. Hg. ția|a engleză și moartea lui I.I. C. Brătianu nfluența Ia Bursă. ~~ Perspectivele unui împrumut extern In Bursa din Londra, moartea Iul I. C. Brătianu a produs o scădere a Consolidatelor române 4 la sută, dela 45 la 42. Cu privire la acest fapt, presa financiară engleză conducătoare, roagă pe cititor să primească cu cea mai mare rezervă ştirile neliniştitoare ce se răspândesc asupra situaţiei în România „Acum câteva săptămâni, zvonuri false au pricinuit scăderea rentei consolidate române la 42. Acei cari sub impresia acestor zvonuri au vândut, au fost mâhniţi când au văzut că renta română s’a întărit în câteva zile la 45”. După Financial News cursul cel mai urcat al rentei consolidate la Londra a fost 48 jum., cel mai scăzut 40. Cursul cel mai urcat al rentei externe 73, cel mai scăzut 67. Specula în acţiuni petroliere a profitat de ocaziune pentru a apăsa asupra cursului Steaua Română (British) şi Phoenix Oil. In ceea ce priveşte perspectivele unui împrumut, ziarul englez socoteşte că nu poate fi vorba de o reluare a tratativelor atâta vreme cât plata nu e complect liniştită şi mai înainte ca cercurile financiare să fie convinse că nu există nici o primejdie de complicaţiuni politice. „In cercurile de obicei bine informate, se crede că guvernul român a examinat acum câtva timp îdela de a cere un împrumut la Liga Naţiunilor”. Financial News aminteşte aici că „fostul prim ministru a fost principalul adversar al unui control străin"Despre intenția de a se adresa Legei Națiunilor pentru un împrumut de refacere, nu s’a auzit până acum. dI. O legătură aeriană Roma Budapesta BUDAPESTA. — Un mare consorţiu financiar străin, în care participă şi un grup Italian, tratează în prezent , la Budapesta, înfiinţarea unei legături aeriene Budapesta—Roma. Consorţiul intenţionează să încheie o convenţie cu societatea aeriană maghiară pentru a se putea inaugura încă pe la începutul anului viitor transportul aerian direct Budapesta—Triest unde această linie va fi pusă în legătură cu linia Triest—Roma. Zborul la Triest va dura 3 ore şi luni, iar imediat după escală, zborul va întră sub conducerea societăţii aeriene italiene. Astfel că legăturile aviatice, în ce priveşte latura tehnică, vor fi exclusiv în mânile maghiare şi Italiene. Călătoria la Roma şi îndărăt se va putea face într’o singură zi. ... «OM«- ÆSâ-*.? t BMW.Wj*« *«• Chestiunea transpartturilor In Rusia MOSCOVA — La Moscova s’a ţinut o conferinţă închinată problemelor transportului în Rusia. Cu aceasta pcrure membrul comisariatului transporturilor, Poliubov, a arătat că situaţia financiară a căilor, ferate sovietice este critică. La 1 Octombrie datoria a atins suma de 152 milioane, ruble. Cheltuelile căilor ferate s’au ridicat la 2.013 milioane ruble, neajungând însă pentru acoperirea cheltuelilor de reparaţie de care căile ferate au nevoit în mod urgent. Din cauza lipsei de bani nu s’au putut plăti salariile funcţionarilor pe o lună. Deasemenea nu se pot plăti datoriile către industrie. Singura eşire din această situaţie este, după referatul sovietic, reducerea cheltuelilor. Această reducere nu se poate opera asupra materialului care este într’o stare inferioară, deaceia rămâne posibila numai limitarea numărului împiegaţilor. Trebue arătat însă că situaţia financiară a căilor ferate nu se îmbunătăţeşte nici prin această măsură, căci îşi măreşte numai numărul şomeurilor. AHA -