Argus, decembrie 1927 (Anul 18, nr. 4389-4413)

1927-12-01 / nr. 4389

Anni XVm No. 4389 ANUNEILRI DE ORI­CE FEE IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDERE S.BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 tel: 11/s* ABONAMENTE: IN XARA il IN STRAINATATE la an 1000 lei I Un an 2200 N «tuni 650 , Il 6 luni j S300 „ 3 lunl___ 800 „ U 3 lunl 800 * 3 Tal (n (ară* 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondator] s S» Pauker |! H. E. Valentin ■* INDUSTRIEI și FINANȚEI Director : Grigore Qafencu B­IROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et­ I- - TELEFO­N Joi 1 Decembrie 1928­ANUNCIURI DE ORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN MNIETATEA GENERALĂ A PUBLICITATE CAROL SCHULDER şi S .BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL: 11/SA PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă e Societățe Generale de Publicitate Diractori­a Carol Schulder fi S. Barger str. Eugenia Caradi (fosta Karagheorgi­eric­e Telefon 311184 306/93 și 323/69 PATRIOTISM De câte ori dispare un fruntaş al neamului, se vorbeşte mult de patriotism. Aşa s-a întâmplat îna­inte şi după moartea Regelui Ferdinand. Aşa se întâmplă azi, la moartea lui Ion I. C. Brătianu. Se face apel la patriotismul partidelor de opoziţie, la patrio­tismul opinii publice, la patrio­tismul ţărei. Patrioţi suntem cu toţii. Dar patriotism, în limbaj oficial în­seamnă răbdare, înseamnă adop­tarea fără critică a politicei unui partid, înseamnă îndurarea unei „politici de continuitate“ care ar fi absolut necesară pentru a feri ţara noastră de primejdii externe şi interne. Acest fel de patriotism ţara nu-l înţelege. Căci ce se înţelege prin „poli­tică de continuitate faţă de pri­mejdiile externe ? E credinţa în alianţele noastre, apărarea tra­tatelor de pace, respectarea pac­telor de siguranţă, care au de scop să întărească hotarele noas­tre şi ale aliaţilor noştri. Dar asta nu e „politică de con­tinuitate". E politică naţională. E politică de apărare a interese­lor permanente ale ţărei. Aceas­tă politică a fost inaugurată la noi de Take Ionescu, a fost ur­mată cu dibăcie de d. I. G. Duca şi e aplicată azi de d. Titulescu. E atât de naţională, încât a reu­şit să facă o apropiere postumă Intre d. T­itulescu şi fostul său şef, regretatul Take Ionescu. Ce e „politica de continuitate faţă de primejdiile interne" ? Dar mai întâi, care sunt aceste primejdii ? Nu vedem altele, decât cele care pot naşte din grava stare economică a ţărei. Plugarii, care nu pot dobândi rodul muncii lor, sunt exasperaţi. Meseriaşii şi ne­gustorii sunt tot atât de desnă­­dăjduiţi. Funcţionarii trăesc în mizerie. Serviciile publice se rui­nează. Nu avem transporturi pe uscat nici pe apă. Iată primejdia ! Dar această primejdie e prici­nuită tocmai de politica de con­tinuitate a unei concepţii greşite. Şi nu scăpăm de această primej­die făcând „politică de continui­tate", adică urmând mai departe politica economică greşită de pâ­nă acum. Nu e patriotic să fie sprijinită o asemenea politică. Căci nu e patriotic să apeşi şi să distrugi producţia ţărei, ca să încurajezi specula şi camăta. Nu e patrio­tic, pentru iluzia unei industrii artificiale, să sacrifici cultura po­porului unor fabrici de hârtie, ori refacerea căilor ferate unor mine de cărbuni. Nu e patriotic să ţii un popor în sărăcie, care îi sie­­ieşte trupul şi îi toceşte virtuţile. Ceia ce se dă la iveală, aproape zilnic, la administraţiile publice unde descoperirea prevaricaţiuni­lor se ţine lanţ, nu îngrijeşte pe nimeni ? O asemenea politică nu poate continua. Ne trebue una nouă. Opinia publică o cere. Şi o cere de la toţi şi de la toţi partidele Şi o cere tocmai în numele pa­triotismului. Căci patriotismul este grija pentru propăşirea ge­nerală, cu sacrificarea interese­lor particulare. GRIGORE GAFENCU. Desbaterile Consiliului de miniştri fi cai proerte economice.» Sfârşitul anului bugetar de legi va vota Parlamentul.» Delimitarea frontierei cu CibosliTacia Aseară între orele 4 şi 6 a avut loc acasă Ia­n- Titulescu, care se află suferind, un consiliu de mi­niştri, prezidat de d. Vintilă Bră­tianu. NOUI PROECTE ECONOMICE D. ministru de finanţe st făcut o expunere asupra protidelor economice ca­re ar trebui luate in consi­deraţie pentru viitor, In­tre cari sunt acelea meni­te să descongestioneze pia­ţa prin scăderea dobânzi­­lor, să organizeze coopera­rta, adoptând-o nouilor cerinţi cari izvorăsc din înfăptuirea reformelor şi in sfârşit proectul stan­dardizării cerealelor. Aceste proecte vor fi cercetate insă după 1 ia­nuarie. Până atunci parlamen­tul se va ocupa cu vota­rea bugetelor, a procesu­lui de amnistie şi cu câ­teva legi mărunte. SFÂRȘITUL ANULUI BUGETAR D. Vintilă Brătianu a cerut ca bugetul pe anul 1927 să fie închis la 1 Aprilie în loc de 1 Iulie ca pâ­nă acum, spre a avea vreme câte­va luni pentru repartizarea exce­dentului. DELIMITAREA FRONTIEREI CU CEHOSLOVACIA D. Nîstor a comunicat consiliului că s’au terminat lucrările comîsîu­­neî româno-cehoslovace pentru de­limitarea frontierei S’a delimitat complect cursul Tise* ajungându-se la un deplin acord. RADIOTELEGRAFIA D. C. Dimitrîu, ministrul comuni­caţiilor a pus în curent consiliul cu hotărârile conferinţei internaţio­nale de radiotelegrafie de la Wa­shington,­­ la care urmează a a­­dera și ţara noastră. Desf­inţarea sindicatului agenţilor de schimb din Italia ROMA.­­ Printr'un de­cret publicat in „Jurnalul Oficial“ din 22 noembrie, sindicatul agenţilor de schimb ai bursei din Ro­ma, a fost dizolvat. Mem­brii acestui sindicat au fost înlocuiţi prin comisa­­ri ai guvernului. Această măsură a fost provocată de speculațiu­­nile nenorocite ale unui agent de schimb, cari au adus un grav prejudiciu bursei din Roma. sing­am BRATIANU ŞI LYCURG Mă întrebi, iubitul meu Sene­­cion, tu, care de trei ori ai fost consul sub divul Traian, descăli­­cătorul României, ce gândesc des­pre paralela, făcută de doctorul Lupu, între viaţa lui Ion Brătianu şi Lycurg. E greu să aduni, laolaltă, tot ce desparte şi, mai ales, tot ce apro­pie pe aceşti doi oameni mari. Fap­tele lor dau la iveală virtuţile ce le sunt comune, ca înţelepciunea, ştiinţa guvernării, talentul de a cărmui popoarele, autoritatea de a impune, cu forţa, legile lor. Dar, cercetând marile fapte, pro­prii fiecăruia, întâia deosebire ce ni se înfăţişează e dorinţa de pu­tere a lui Brătianu şi voita renun­ţare, dela toate măririle, a lui Ly­curg. Unul a cerut puterea şi a lu­­at-o. Celait o avea şi a dat-o. Pri­mul, nefiind de cât simplu parti­cular, a ţinut să poruncească po­porului. Cel de al doilea, rege fi­ind, s’a scoborât, el însuşi, la sta­rea de simplu cetăţean. E frumos să dobândeşti atotputernicia ca preţ al faptelor tale. E şi mai fru­mos încă să preferi justiţia atot­puterniciei. Brătianu nu era destul de încredinţat că puterea mei ce toţi stă în blândeţea, cumpătarea şi dreptatea cărmuirei. Lycurg stă­păni, cu aceste însuşiri, un oraş a­­gitat de tot felul de partide, gru­puri şi grupuleţe. Şi numai prin cuminţenie şi dreptate a ajuns să unească pe toţi cetăţenii şi să în­noade între ei legaturi din cele mai strânse. Faptele lui Van incut pe Brătianu atât de ilustru, încât s’a judecat vrednic să stăpâneas­că. Pe Lycurg l-au făcut atât da mare, încăt a dispreţuit tronul. E adevărat că acesta a învăţat înţelepci­unea şi respectul datorit justiţiei în Creta, patria lui Mi­nos, născut din Jupiter şi Europa. Celait a crescut în Scytia, ţara lui Anaharsis, unde legile sunt ca pânzele de păianjen , prind pe cei slabi şi mici. Cei mari şi puternici le rup şi trec prin ele. PLUTARCH (Cartea II paralela între Numa şi Lycurg) Camera de comerţ din Capitală cere revizuirea regimului fiscal Comisionile de impunere nesocotesc interesele contribuabililor Studiul Camerei de Comerţ din Ca­pitală asupra revizuitei regimului fis­cal, despre care ne-am ocupat şi în numărul de ori al ziarului, cuprinde o serie de observaţii îndreptăţite asupra aprecierilor făcute de comisiunile fisca­le în defavoarea contribuabililor. Prin el se arată că în afară de excesele de zel sau de interpretare din partea or­ganelor fiscale, legea păcătueşte şi prin unele lipsuri cari permit Comisi­­unilor de impunere, aprecieri în defa­voarea contribuabililor. Camera de Comerţ şi Industrie cer­­etând aceste lipsuri, socoteşte necesa­­r modificarea legii, ţinându-se seamă­­ aceste observaţiuni : a) SCOATEREA IMPOZITULUI COMERCIAL DINTRE SUMELE IMPOZABILE. — Impozitul fiind o cheltuială efectivă şi obligatorie, nu poate constitui un beneficiu. In situaţia actuală, sunt cazuri când o firmă deşi are pierdere efectivă, totuşi — pentru că în anul precedent a avut un beneficiu mare şi deci în anul următor a plătit impozit co­­mercial — DEVINE IMPOZABILA, PLĂTIND IMPOZIT LA ACEST IMPOZIT CONSIDERAT CA UN BENEFICIU b) DONAŢII OFRANDE.—Legea nu admite scăderea acestora, numai dacă sunt făcute în favoarea însti­­tuţiunilor recunoscute de Stat­ ,orî mai toate întreprinderile fac dona­ţii şi pentru alte opere culturale şi sociale, cari constituesc pentru în­treprindere o adevărată cheltuială. Ar trebi«» «•«­­ ceste cheltueli. c) PIERDERILE DIN ANII PRE­CEDENȚL — Fiscul nu recunoaște pierderile din anul precedent, cari s’ar acoperi din beneficiul anului pentru care se face impunerea» con­siderându-se fiecare an cu rezulta­tele sale. Atâta timp insă cât este o pier­dere de acoperit nu poate fi vorba de beneficii, credem că și această chestiune ar trebui avută în vedere la eventuala modificare a legii. d) APLICAREA COTELOR DE 14 și 16 la sută. — întrucât legea prevede­ că se aplică cota de 14 la sută numai întreprinderilor exclu­siv industriale, au fost cazuri când o industrie care se bucură de avan­tajele legii pentru încurajarea in­dustriei naţionale, a fost impusă, pentru întreg beneficiul, la impozi­tul comercial, pentru că acea indus­trie făcea şi operaţii comerciale, vânzând unele produse secundare. Credem că dacă asemenea între­prinderi nu pot fi impuse la impozi­tul industrial pentru întreg benefi­ciul, cel puțin să i se dea dreptul să facă dovada de beneficiul com­er­cial prin registre separate, aplicând cote distincte­e) ART. 124 să se aplice şi între­prinderilor comerciale, nu numai celor industriale, pentru că şi aces­tea pot să aibă investiţiuni dinainte de războiu. COMISIUNILE DE IMPUNERE Impunerile comerciale şi industriale, ;iccestând cunoştinţe speciale, credem ~ Â ■'* ■ 1:- •• '.. Sitouÿtaci crttic at id­mlele comisii de impunere ar fi r­MINAREA DE COMISIUNI ORDINARE, SPECIALE ŞI DE­­APEL, ANUME PENTRU CO­­­MERCIANŢI ŞI INDUSTRIAŞI. In aceste comisiuni, Camera îşi ex­primă dezideratul ca prin modificarea legei, delegatul contribuabililor să fie trimis de Camera de Comerţ şi Indus­trie respectivă, iar nu tras la sorţi din liste de câte 20, pe care această insti­­tuţiune nu le poate forma cu elemente capabile a reprezenta interesele membri­lor săi. Art. 76 penultimul aliniat prevede că: PREZIDENŢIA COMISIU­­­ NEl ORDINARE DE IMPUNE RI, APARŢINE UNUI MEM­­BRU DESEMNAT DE DANSA. Reiese de aci că delegatul fiscului nu trebue să se considere de drept Pre­şedintele Comisiunei şi de aceia reco­mandăm alegerea preşedintelui prin tragere la sorţi, aşa cum de altfel se înţelege din art. mai sus citat. Ministerul să dea ordine severe ca potrivit legei, procesele verbale să fie redactate de comisiune, nu de reprezen­tantul fiscului, așa cum se practică azi. SE IMPUNE MODIFICAREA LE­­GII CONTRIBUŢIILOR Toate propunerile de mai sus, nui pot căpăta realizare decât pe cale de modificare a legei în vigoare. Intre timp, comisiunea superioară fiscală, ar putea — pe cale de ins­trucţiuni date comîsiunilor de « im­punere — să uşureze impunerea, prin o Interpretare mai largă a unor dispozitiuni dîn lege, privitoare la procedură ?i criteriile au la caii comîsiunile sunt chemate să apre­cieze. Investit­orii americane in Rusia — Telegramă particulară —* BERLIN. 29. — In pri­vinţa creditului de 40 mi­lioane dolari acordat Ru­siei sovietice pentru in­­vestiţiuni industriale de către un consorţiu ameri­can, se precizează că acest credit va fi transformat, după tin termen de opt a­­ni, într’un împrumut pe douăzeci de ani. In cazul când intr’un in­terval de patru ani credi­tul de 40 milioane dolari va fi complect investit, consorţiul capătă dreptul la noui finanţări pentru căile ferate şi înzestrarea porturilor cu tot utilajul modern, la investiţiuni in uzinele metalurgice și șan­tiere navale și la desvol­­tarea portului Leningrad. Un nou sistem de foraj PRAGA. — In Cehoslovacia s’a prezentat spre patentare o foarte preţioasă invenţie, care prezintă un nou mod de foraj. Prin întrebuinţarea noului apa­rat se va epuiza o energie de cinci ori mai mică decât cu me­todele de până acum. La expe­rienţele ce s’au făcut zilele aces­tea, în faţa inventatorului Fr. Skrivan, s-a obţinut un succes desăvârşit. După părerea specia­liştilor, noua invenţie are o mare valoare în special prin faptul că va înlesni săparea de puţuri în locurile unde din cauza greută­ţilor financiare forajul era impo­­­zibil Industria ungară BUDAPESTA. — Ofîcîul statis­tic ungar a publicat de curând da­tele relative la activitatea industriei ungare. După această statistică, Ungaria avea în anul 1926, 3 012 în­treprinderi industriale, cami ocupat: 196­ 000 muncitori și au lucrat în to­tal 55 milioane zile de lucru. Fa­bricile au consumat 1.107.000 HP, sub formă de energie electrică şi au întrebuinţat 33,7 milioane g. căr­buni. Industria ungară a produs mărfuri în valoare totală de 1.869 milioane coroane aur­ Valoarea ma­teriilor brute întrebuinţate se ri­dică la 965 milioane cor. aur. Pen­tru salariile muncitorilor şi funcţîo­narilor s’a plătit în total 301 mi­lioane coroane aur. Profitul net al industriei maghiare s’a ridicat anul trecut la 490 milioane coroane aur ceea ce înseamnă 26 la sută din va- f loarea mărfurilor produse. • Ştiri economice Polonia VARŞOVIA. — In Silezia polo­neză s’au produs în lina Octombrie 127.000 tone koks, ceiace înseamnă o creştere de 6000 tone faţă de luna Septembrie. Fabricile de koks din Si­lezia superioară utilizează în momen­tul de faţă 2717 muncitori. Producţia medie de koks in primele 10 luni ale acestui an este 114.000 tone pe lună. Simultan cu creşterea producţiei creşte şi vânzarea koksului (în Octombrie 63.000 tone). ■ VARŞOVIA — După cum a­­nunţă ziarele poloneze, ministerul trans­porturilor va începe încă în sezonul de iarnă trasarea nouii linii ferate Varşo­­via-Rad­om şi Miechow-Cracovia, ca­re împreună cu sectorul existent Ra­­dom-Miechow va constitui cea mai scur­tă legătură între Varşovia şi Cracovia via Kielo-Radom. In caz că se va reu­şi a obţine creditul necesar, construcţia acestor linii va fi începută în primă­vara anului viitor.« VARŞOVIA. — Anul acesta ex­portul cimentului din Polonia a luat proporţii considerabile. In primele 8 luni ale acestui an, Po­lonia a exportat 100.000 vagoane ciment, pe când în întreg anul trecut exportul de ciment n’a trecut de 4000 vagoane. Turcie CONSTANTINOPOL — Ban­ca comercială şi industrială turcă, inten­ţionează să preia exploatarea surselor petrolifere delà Sarkoj. In acest scop au fost chemaţi în Turcia doi ingineri americani, cari vor întreprinde sonda­jele de cercetare la Tekirdag, Nurefte şi Sarkoj. In cazul unor rezultate mul­ţumitoare, numita a­ncă a hotărât să înfiinţeze o societatea care să exploate­ze petrolul in CONSTANTINOPOL.­­ La congre­sul camerelor comerciale şi indus­triale turceşti, care a avut loc de cu­rând, s'a decis să se înfiinţeze la Angora un oficiu special pentru co­merţul extern, care să sprijine expor­tul produselor turceşti. Acest institut va dispune de agenturi speciale în străinătate pentru activitatea de pro­pagandă. Aceste agenturi vor fi înfi­in­ţate in oraşele turceşti si in prin­cipalele centre din străinătate. Con-­siliul de administraţie al institutului va­g constituit din reprezentanţii ca­merelor comerciale ale porturilor tur­ceşti. ungaria/ BUDAPESTA. — In primele luni ale toamnei morile din Unga­ria au exportat mari cantităţi de faină la Praga, Bratislava, Viena şi in alte oraşe din Europa Cen­trală. Aceste rezerve au fost de­puse în silozuri tn speranţă că vor fi uşor vândute mai târziu. Până astăzi însă, conjonctura n’a faci­litat desfacerea acestor rezerve şi exportatorii unguri suferă pagube însemnate depe urma taxelor mari de magazinaj. * BUDAPESTA. — Băncile ungare s’au pus de acord pentru a revnoî, pe baze noul, cartelul pe care-l constituiseră. Până acum, ele se împărţeau în trei categorii după do­bânzile pe care Ie acordau depună­torilor şi anume dobânzi de 6%­­b:A% şi 6«*. Dela 1 Ianuarie viitor, nu vor mai rămâne decât două categorii şi dobânzile depozitelor vor fi de 6.10% şi 6.5%. Olanda HAGA, — Producători* de zahăr* din Olanda şi Java, cari n’au ade­rat la înţelegerea de curând înche­iată la Paris, între reprezentanţii industriei zahărului dîn Cuba Ce­hoslovacia, Germania şi Polonia, doresc totuşi să urmeze o politică analoagă celeia care a determinat acest aranjament, dar pe căî dife­rite. Dacă Java şi Cuba ar fi sin­gure în prezenţă, un acord ar fi u­­şor de realizat — Olanda însă, nu poate să participe la acest acord, date fiind condiţiunile diferite, în care se găseşte din punct de ve­dere al exportului zahărului- Germania BERLIN.­­ După statisticile ofi­ciale, exportatiunile germane în Rusia au atins 13.365.000 lire ster­line în cursul anului comercial în­cheiat la 30 Septembrie. Importa­­tiunile în Germania ale mărfurilor rusești s’au ridicat, în aceeaș peri­oadă, la 22 milioane 225.000 lire sterline. S-au importat, în special, ouă, lemn și blănuri. Vi Mill mil : DEZARMAREA Astăzi se întruneşte la Geneva, intr’o nouă seziune — a câta oa­ră ? — comisiunea de pregătire a conferinţei dezarmării. Numele co­misiunei arată el însuşi stadiul îr­ care se găseşte problema. Ideea a fost înscrisă, cu zece ani în urmă, în tratatele de pace şi în pactil Ligii Naţiunilor. Dar, în drum spre înfăptuire, proectele generoase, s’au poticnit, lovite de realitate. Cei mai fervenţi apostoli ai dezar­mării au recunoscut că ideea nu se poate susţine singură, întrucât depinde de două, condiţiuni prea­labile şi esenţiale : siguranţa şi arbitrajul obligatoriu, pentru orice reînţelegere internaţională. Proto­colul propus la Geneva în 1924, proclamând această înlănţuire fi­rească, a căzut. Dar, odată cu d, a căzut pentru multă vreme şi ideea dezarmării. Comisiunea de pregătire a conferinţei dezarmă­rii s’a mulţumit de atunci să stu­dieze amănuntele problemei, as­pecte technice militare sau diplo­­matice. Dar n’a izbutit să înregistreze ca activ nimic pozitiv, nimic ce depăşeşte caracterul unei infor­maţii asupra problemei mari. Pier­dută în labirintul detaliilor, comi­siunea a trebuit în cele din urmă să recunoască zădărnicia oricărei sforţări, dacă nu se cercetează de­zarmarea­­ în raport cu siguranţa statelor. Seziunea ce începe astzi are ca scop instituirea unui comitet de studiu al siguranţei. In împrejură­rile actuale, chestiunea e­ mai im­portantă ca oricând. Situaţia in­ternaţională e încordata, ‘Se sfâr-* 1 şite rivalităţi ies la'' iveală, in atâ­tea pânde. Participarea­ Ruiîei,­­se?­­t’Ntice constiue ' èvolutiv,,Ufti ",lou­ât seziufici. Va­i un câştig pentru ideea dezarmării participarea pro­pagandiştilor Moscovei ? Ne-am nudi exprimat temerile asupra sin­cerităţii sovietice. Ultimele ştiri, par să le confirme. Delegaţia ru­sească, alături de delegaţia ger-­­­mană, ar socoti că e suficientă si­guranţa în Europa, ca să se de­cidă reducerea la jumătate a înarmărilor actuale. Propunerea va spori desbaterile comisiunei. Nu însă șansele de progres ale ideei dezarmării, A. Hg. ția|a engleză și moartea lui I.I. C. Brătianu nfluența Ia Bursă. ~~ Perspectivele unui împrumut extern In Bursa din Londra, moartea Iul I. C. Brătianu a produs o scădere a Consolidatelor române 4 la sută, dela 45 la 42. Cu privire la acest fapt, presa financiară engleză conducătoare, roagă pe cititor­ să primească cu cea mai mare rezervă ştirile neli­niştitoare ce se răspândesc asupra situaţiei în România „Acum câteva săptămâni, zvonuri false au prici­nuit scăderea rentei consolidate ro­mâne la 42. Acei cari sub impresia acestor zvonuri au vândut, au fost mâhniţi când au văzut că renta română s’a întărit în câteva zile la 45”. După Financial News cursul cel mai urcat al rentei consolidate la Londra a fost 48 jum., cel mai scă­zut 40. Cursul cel mai urcat al rentei externe 73, cel mai scăzut 67. Specula în acţiuni petroliere a profitat de ocaziune pentru a apăsa asupra cursului Steaua Română (British) şi Phoenix Oil. In ceea ce priveşte perspectivele unui împrumut, ziarul englez socoteşte că nu poate fi vorba de o reluare a tratativelor atâta vreme cât plata nu e complect liniştită şi mai îna­inte ca cercurile financiare să fie convinse că nu există nici o pri­mejdie de complicaţiuni politice. „In cercurile de obicei bine infor­mate, se crede că guvernul român a examinat acum câtva timp îdela de a cere un împrumut la Liga Na­ţiunilor”. Financial News aminteşte aici că „fostul prim ministru a fost princi­palul adversar al unui control străin"­Despre intenția de a se adresa Legei Națiunilor pentru un împru­mut de refacere, nu s’a auzit până acum. dI. O legătură aeriană Roma Budapesta BUDAPESTA. — Un mare consorţiu financiar străin, în ca­re participă şi un grup Italian, tratează în prezent , la Budapesta, înfiinţarea unei legături aeriene Budapesta—Roma. Consorţiul intenţionează să încheie o con­venţie cu societatea aeriană ma­ghiară pentru a se putea inau­gura încă pe la începutul anului viitor transportul aerian direct Budapesta—Triest unde această­ linie va fi pusă în legătură cu li­nia Triest—Roma. Zborul la Triest va dura 3 ore şi luni­, iar imediat după escală, zborul va întră sub conducerea societăţii aeriene italiene. Astfel că legă­turile aviatice, în ce priveşte la­tura tehnică, vor fi exclusiv în mânile maghiare şi Italiene. Că­lătoria la Roma şi îndărăt se va putea face într’o singură zi. ... «OM«- ÆSâ-*.? t BMW.Wj*« *«• Chestiunea transpart­turilor In Rusia MOSCOVA — La Moscova s’a ţinut o conferinţă închinată probleme­lor transportului în Rusia. Cu aceasta pcrure membrul comisariatului transpor­turilor, Poliubov, a arătat că situaţia financiară a căilor, ferate sovietice este critică. La 1 Octombrie datoria a a­­tins suma de 152 milioane, ruble. Chel­tuelile căilor ferate s’au ridicat la 2.013 milioane ruble, neajungând în­să pentru acoperirea cheltuelilor de re­paraţie de care căile ferate au nevoit în mod urgent. Din cauza lipsei de bani nu s’au putut plăti salariile func­ţionarilor pe o lună. Deasemenea nu se pot plăti datoriile către industrie. Singura eşire din această situaţie este, după referatul sovietic, reducerea chel­tuelilor. Această reducere nu se poate opera asupra materialului care este într’o stare inferioară, deaceia rămâ­ne posibila numai limitarea numărului împiegaţilor. Trebue arătat însă că situaţia financiară a căilor ferate nu se îmbunătăţeşte nici prin această mă­sură, căci îşi măreşte numai numărul şomeurilor. A­H­A -­

Next