Argus, ianuarie 1928 (Anul 19, nr. 4414-4436)
1928-01-01 / nr. 4414
n VIZITATI PRIMA FABRICA «!de Imbrâcâminte i Bârbâteasci STRADA BERZEI No. 94-96 SUCURSALE, Bucureşti, Bulevardul insabeta 8 Craiova, Strada Madona Dudu 9 Galaţi, Strada Domnească 39 Eu sala ia ferică de FN1N (AKRON U. S. A.) 1j a luat hotărârea a vindea în România produsele g uzinelor sale din AMISISâ. 1 Posesorii de automobile din ţară vor avea deci posibilitatea de a-şi pro- ^ cura aceiaşi calitate de PNEURI ca şi cele întrebuinţate în Statele Unite şi PANA AGNM NU AU F©ET NXGZ OUATA IMPORTATE IM EUROPA. I STOCK COMPLECT LA REPREZENTANTUL GENERAL PENTRU ÎNTREAGA ŢARA: CONSTANTIN S. URBESCU la BUCUREȘTI.- STRADA WALTER MARACINEANU 2 bis. (lângă Ministerul de Război).—Telefon 347/72. mm ■IBBIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIBIIIIIIKI 1 E4N/1RITOMOVICE ÎNCĂLȚĂMINTE FINĂ BOGAT ASORTIMENTE ULTIMELE CREATIUNI STR. PARIS ea C a li t â m Un Administrator- Organizator Central (şef de Secţie) pentru Introducerea ramure! Asigurărilor CU amortizări Sariu fix şi supracomision Oferte cu referinţe: „Franco-Română* Căsuţa Poştală 215 CASE de BANI şi de REGISTRE REDUCERE 39 % din vectîite preturi la depozitul H. Weintraub.Bărăîei 3St ir met catalog gratis — Telefon 57/15. Nervi bolnavi Cronicile ziarelor aduc înacare zi câte o rubrică întreaga de sinucideri, și urmărind acest articol ,onorul poate constata exact că cauza acestor fapte o formează In cea mai mare parte zdruncinarea nervilor. Medicii din urnea întreagă se straduesc să lupte contra acestei stări bonăvoioase, căci bolnava de nervi se pot vindeca. Câte zile are anul, atâte nopţi nedormite petrec, aceşti bonavi gândndu-se cum s’ar putea scăpa de aceste suferiţi. Diferite dureri de cap, vâjâituri in urechi, viziuni ciudate cu faţa orhitei. Crampe de stomac şi ane suferind de acest fel fac munca imposiblă. Aceste manifestaţiuni sunt semne distincte ale nervilor bolnavi, sleiţi. Oamenii de după războiu sunt din nenorocire un material foarte bun pentru boalele de nervi, şi urmarea este o mulţime de pacienţi şi de sinucigaşi. In lupin pentm nervi sunâtoşi şi pentru a crea o generaţie tanătoasă, găsim noi in primul loc remed'Ui original: EQLA LLCITEIN. Multe rezultate dovedesc că: ECLALECITEIN face minuni, regenereazâ giobulele de sânge, menţine pe omul tinereţei viole une 'tribite să nu se piardă numai curagiul. Asupra succesului acestui remedu se poate oricine convinge, căci firma menţionată mai jos, trimite oricui îşi indică adresa. Grafts 0 mic^ cutie de probă Bora-Lecithin şi o broşură coresponzătoare instructivă. Aceasta carte este scrisă de un specialist, care a avut el singur de luptat cu nervii săi, şi serveşte de îndrumător oricărui bolnav de nervi. Cereţi imediat mica cutie gratuită de probă. Ernst Pasternack, Berlin 80, MSchaeikirchplatz S3 Abt. 278 Motoare DIR1ITZ DIESEL Orizontale şi Verticale de motorină, petrei şi benzină în depozit Locomotive şi Locomobile cu motoare de benzină şi motorină DEUTZOBERUSEII Reprezentant Jgja __ BUCUREŞTI General Str. 8r. Dumitru 3 Peste 5030 motoare instalate In ţari SĂRBĂTORI Lei 850 mia kgr. CER — FA©— COJITE CCXS-AKTRACfiT IDE SSLfeZiA preţuri extrem de reduse vinde Depozitele „ASISTENTA“ Str. Anton Pan 19, Tel. 27/83 şi la Agenţia Ferahian, strada Nic. Golescu 18, lel. 27/20 (lângă Athenen) American Export Lines The Export Steamship Corporation New-Yory Plecări din New-York spre Constanţa de două ori pe lună la 5 şi 20 a fiecărei luni. Voiaje rapide Constanţa spre New-York la 8 şi 25 a fiecărei luni. Transatlanticul „City Of St. Ioseph“ va sosi la 3 Ianuarie 1928 la Constanţa. Plecarea la 6 Ianuarie 1928. A se adresa pentru erice informaţii Agenţiei Frafli Solari, Constanta. Cititi „Argus“ a PRAHOVA1 SOCIETATEA ANONIMA ROMANA PENTRU COMERŢUL SI INDUSTRIA PETROLULUI Aviz Se aduce la cunoştinţa acţionarilor societătei „Prahova“ că In urma deciziunei Consiliului de Administrafie din 11 Noembrie 1927, d-nii acţionari sunt chemaţi la plata celui da al doilea vărsământ asupra acţiunilor din emisiunea a X-a, adică lei 40 de acţiune, plătibil la casa societăţi in str. Regală 21, cu începere de la 2 Ianuarie şi până la 15 Ianuarie a c. inclusiv. SOC. „PRAHOVA" Societate petroliferă caută pentru serviciul de asigurări (Ploeşti) un funcţionar sau funcţionară de preferinţă care a lucrat în această branşe. Se cere cunoştinţă de engleza, germana şi francezaOfertele se vor adresa sub „Asigoil“ la Agenţia de publicitate Schulder et Barger, Loco, str. Karagheorghevici No. 9 etal. sjs „Foscolo“ Se aduce la cunoştinţa posesorilor de conosamente că suscitatulj vapor sub pavlion italian a sosit din Anvers şi porturi interme- diare la Constanţa şi fiind Dună- rea îngheţată, toate mărfurile destinate pentru Galaţi-Brăila vor fi descărcate în acel port. Proprietarii acestor mărfuri sunt rugaţi a lua dispoziţiuni pentru ridicarea lor la Constanţa. A se adresa la Agenţia Societăţii I „Lloyd Triestino. Inventându-se Butelia «le sticla care după golire nu se mai poate reîntrebuinţa, Brevetul său R. R. No. 14226 se vinde sau se concesionează de către inventator. C. GEORGESCU Strada Racovîţă Grant No. 58 Contabil autorizat conduce registrele domnilor comercianţi avantajos. A se adresa la Schulder et Berger, strada Karageorghevici sub „avantajos“, care scăzuse la 3,50 kgr. a început să se urce până la 5 lei şi mai mult în comerţul mic. Sunt regiuni ale tării complectamente lipsite de porumb, pentru aprovizionarea cărora guvernul a trebuit să ia măsuri speciale. Exportul porumbului a mers foarte bine în 1927: până la 1 Oct. se exportaseră 146.000 vagoane, bine înțeles din recolta anului precedent. Celelalte culturi au fost mai sigure şi mai remuneratorii decât cerealele in cursul anului 1927. Din aceste plante răpită înfăţişează o scădere asupra feţei faţă de 1926, dar o creştere a producţiei la Ha.inul este staţionar ca suprafaţă şi producţie ; mazărea e în creştere ca suprafaţă în uşoară scădere ca producţie; sfecla de Centralizarea datelor la Direcţiunea statisticei nu este incă terminată. Din înregistrările făcute Până la 15 Decembrie rezultă că se va atinge în orice caz suprafaţa însămânţată în toamna anului precedent. Anul 1927 va fi astfel cel mai însemnat an de export agricol al României de după război. Cantitatea de cereale exportate în primele 9 luni este de peste 237.000 vagoane. Până la finele anului ea va fi atins probabil 300.000 de vagoane, adică exportul României dinainte de război. Iată în sfârșit un mare succes care merită a fi reţinut, vestit şi comentat. Din nefericire locul grâului în această impozantă cifră nu e, dacă socotim împreună grâul, făina şi fâneţele de cât 25 000 vgoane în 1927, faţă de 32 000 în 1926 pentru primele nouă luni. Valoarea produselor agricole exportate în 1927, în primele nouă luni este de 14 miliarde 836 milioane lei. In aceiași epocă a anului trecut valoarea exportului agricol era de 9 miliarde 883 milioane lei. Până la sfârşitul anului 1927 este probabil că exportul de produse agricole vegetale, adică în primul rând cereale, va fi atins douăzeci de miliarde lei. Iată adevărata noastră bogăţie, căreia nu-i dăm însă încă importanţa pe care o merită. EXPORTUL DE ANIMALE Exportul animalelor nu ţine pas cu exportul cerealelor, el e staţionar şi incomparabil mai mic ca cel dintâi, ceia ce dovedeşte că sforţările oficialităţii de a creia o „industrie animală” în România sunt încă premature. Iată situaţia exportului animalelor în primele nouă luni ale anului 1927, faţă de aceiaşi epocii, a anului 1926. Politica In cursul anului 1926 şi în prima jumătate a anului 1927, fostul ministru al Agriculturii şi Domeniilor a început executarea unui mare program de înbunătăţire şi de modernizare a producţiunei agricole. Acest program a fost primit cu entuziasm de ţara întreagă, nu numai de agricultori dar şi de burghezia oraşelor, industriaşi, comercianţi, financiari, intelectuali— pentru că toată, lumea îşi dă, în sfârşit, seama că prosperitatea agriculturei înseamnă prosperitatea ţarei şi bunăstare a tuturor. Do-Tabloul de mai jos ne dă suprafaţa semănăturilor din toamna anului 1927, aşa cum s’au înregistrat până la 15 Decembrie, în comparaţie cu semănăturile făcute in toamna anului 1926, rea producţiei agricole anuale se face cu destulă exactitate, deşi nu are la bază un recensământ. Erorile în plus şi minus la comune se compensează. Dăm în tabloul de mai jos statistica exportului produselor agricole pe primele 9 luni ale anului 1927, în comparaţie cu aceiaşi epocă a avlui precedent. Animale exportate socotite în capete în 1927 în 1926 (9 luni) (9 luni) Tauri 816 689 Vaci 1.439 1.891 Boi 44.737 54 624 Berbeci 5.407 10.575 O1 819 12.338 Porci 195203 127.934 Numai fxportul porcilor este în creștere și al taurilor care însă este neînsemnat; nr. ’• T Valoarea animalelor exportate cuprinse în tabloul de mai sus este următoarea: Valoarea animaleor exportate în mii de lei 9 luni 1927 9 luni 1926 Tauri 15.265 15.608 Vaci 16.843 35.855 Boi 708 416 1.353.511 Berbeci 4297 11.775 Oi 441 8.052 Porci 1.091.751 966219 Total 1.837.113 2.391.160 De la 2 miliarde 391 milioane valoarea exportului de animale în primele nouă luni ale anului 1926, în anul acesta scădem la un miliard 837 milioane. Scăderea este îngrijitoare, mai ales când considerăm faptul că producţia animală este mai regulată şi nu e supusă fluctuaţiilor la care e supusă producţia vegetală din pricina fenomenelor meteorologice. Înfiinţarea târgurilor de export, scăderea taxelor de export, scădere încă prea mică, nu a fost în stare să stimuleze exportul de animale. Poate efectul acestor măsuri, dacă vor fi continuate cu tenacitate, se va resimţi în anul viitor. agricolă rada acestei bune primiri a programului agricol a fost ecoul pe care l-a trezit în presă. Nici un ministru nu a avut o presă mai bună decât d. Garoflid. Din numeroasele proecte pe care d-sa intenţiona să le prezinte Parlamentului, unele au devenit lege. Avem astfel o nouă lege de combatere a fraudelor în viticultură, menită să ajute această ramură, de producţie şi s-o ferească de concurenţa falsificatorilor. Legea pescăriilor organizează pe o nouă bază autonomă serviciile statului, care exploateazu această importantă bogăţie. S’a creat prin lege, Institutul decercetări agronomice, menit să rezolve toate problemele ştiinţifice ale agriculturei române. S’au adus modificări legîî corpului agronomic, spre a pune acest corp de specialiști să-și îndeplinească misiunea lui. Legea Consiliului Superior al Agriculturei a fost abrogată, cu motivarea că aducea o prea adâncă transformare în rostul constitutional al Ministerului. De asemenea nu a fost pusă in aplicare modificarea legii camerelor de agricultură, care desfiinţa camerele judeţene şi lăsa numai camere regionale. Toată opera legislativă cu caracter nepolitic a fostului ministru al Agriculturei a rămas. Ar fi urmat să se voteze încă: legea de încurajare a agriculturei, legea de încurajare a viticulturii, reorganizarea învăţământului agricol, legea pentru asigurarea replantărilor şi reconstituirii terenurilor erodate şi degradate şi alte câteva proecte mai mici. Negreşit votarea unei legi însemnează îndreptarea unei stări de lucruri. O lege este ca proectul unei maşini, sau ca planul unei case. Foarte important proectul şi planul, dar el nu este încă nici maşina nici casa. Acestea se execută după plan, într’o muncă asiduă, îndelungă, răbdătoare plină adesea de piedici. Nu-i mai puţin adevărat, că acest program legislativ însemna o schimbare adâncă în preocupările cârmuitorilor ţării, o revenire la realităţile noastre fundamentale şi că era prevestitor de prielnice rezultate. Domnul Ministru al Agriculturei actual, agricultor distins, conducător cu vederi largi, reia programul agricol, care nu poate fi considerat al unui guvern, sau al unui partid ci al ţărei-D-sa se preocupă, după cât ştim, de proectul de lege pentru standardizarea cerealelor, a reluat problema încurajerii agriculturei, a întocmit un proect pentru ameliorarea păşunelor composesorale şi comunale, a întocmit de asemenea proectul pentru reorganizarea Ministerului spre a-l pune şi mai mult în legătură cu nevoile vremii de azi. D. Ministru al Agriculturei a dat o atenţiune deosebită intensificării exportului de animale, a reuşit şi obţinut în Consiliul de Miniştri o nouă reducere a taxelor de export la cereale şi animale, a înfiinţat târguri de export pentru animale, a luat măsuri să se repună în funcţiune abatorul de la Burdujeni. Camerele de agricultură şi-au continuat activitatea lor, conform cu programul stabilit de lege, cu un spor mai mare ori mai mic, după valoarea oamenilor ce le compun. Acolo unde aleşii în camere sunt agricultori doritori de pro-agres şi acolo unde politica de partid a fost lăsată deoparte, rezultatele sunt cât se poate de îmbucurătoare. D. ministru al Agriculturei a afirmat intenţiunea de a da acestor tinere instituţii atribuţii de descentralizare a Ministerului, din ce în ce mai importante. In Mai 1927 a avut loc la Roma al XllI-lea congres internaţional de agricultură, unde s’a discutat situaţia agriculturei faţă de industrie şi comerţ, reprezentarea agriculturei în organizaţiile internaţionale, problema aprovizionărei lumei cu cereale şi carne, protecţia animalelor şi plantelor contra maladiilor etc. S-a hotărât la Roma ca viitorul congres internaţional de agricultură să se ţie la Bucureşti. E un examen la care vom fi supuşi cu toţii: guvern, agricultori, specialişti. Trebue să accelerăm ritmul muncei noastre. Informaţiuni Un nou sgârbe nori de 51 etaje s-a ridicat în centrul comercial al oraşului New York de către compania maşinelor de scris Remington al cărui capital trece peste 12 miliarde lei. TAUSMANUL TUTUROR NECAZURILOR: i \jL_ r,‘V' "\ ■ i • V MAUR 6.CV UN VOLUM DE 160 PAGINI 60 LEI DE VÂNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE dB Tuturor clienţilor, prietenilor cunoscuţilor Sar Datori fericite an rodnic şi multă sănătate le urează : Fabricile 0. Mociorniţa Pielărie, Încălţăminte militarăcivilă şi confecţiuni diverse Str. Apele Minerale No. 31—33 Bucureşti ANUL AGRICOL 1927 de Q. IONESCU ŞIŞEŞTI (Continuare din pag. I-a.) Producţia s’a menţinut bună la răpită, in, mazăre, sfeclă de zahăr, iar preţurile la recoltele acestor plante acuză o tendinţă de urcare, întinderea cultivată cu plante industriale, textile şi alimentare ar fi o mare binefacere pentru agricultura românească, atât prin rentabilitatea lor mai mare cât şi prin buna preparaţie în care ele lasă Pământul pentru grâu şi celelalte cereale. Iată întinderea şi producţia plantelor cele mai importante din această grupă în 1927: Ha. Prod. la Ha. Prod. totală q. mt. q. mt. Rapița 36.949 5.6... 209.876 Inul 19.749 3.0... 59.247 Mazărea 11.946 9.0... 108.033 Sfecla de zahăr S4.503 129.2... 10.919.556 zahăr de asemenea in creştere ca suprafaţă şi în uşoară scădere ca producţie. In orice caz scăderile producţiei la Ha. sunt mici în aceste plante faţă de scădrile de la cereale. Insămânțările în toamna anului 1927 Exportul agricol în 1927 1926 Exportul produselor agricole în anul 1927 a fost foarte susţinut, dar toată recoltei bune din anul precedent. Există un paralelism perfect între statistica exporului şi statistica producţiei. Cum cantităţile exportate se înregistrează foarte precis, paralelismul acesta verificat de noi în toţi anii de la război încoace, dovedeşte că şi înregistra. Total 2.376.748 1.139.255 şi valorile produselor de mat Valoarea în mii de lei a produsexportate în primele 9 lunî dinlor exportate în ii 1926. ... 11uni 1927 •265.744 Ha. 271.313 Ha. 31.661 Ha. 89 762 Ha. r și I tel Grâu de toamnă Secară de toamnă Rapiţa Orz de toamnă 2.839.636 Ha. 258.306 Ha. 36.949 Ha. 100.770 Ha.