Argus, ianuarie 1928 (Anul 19, nr. 4414-4436)

1928-01-01 / nr. 4414

n VIZITATI PRIMA FABRICA «!de Imbrâcâminte i B­ârbâteasci­ STRADA BERZEI No. 94-96 SUCURSALE, Bucureşti, Bulevardul in­sabeta 8 Craiova, Strada Madona Dudu 9 Galaţi, Strada Domnească 39 Eu sala ia ferică de FN­1N­ (AKRON U. S. A.) 1j a luat hotărârea a vinde­a în România produsele g uzinelor sale din AMISISâ. 1 Posesorii de automobile din ţară vor­­ avea deci posibilitatea de a-şi pro- ^ cura aceiaşi calitate de PNEURI ca şi cele întrebuinţate în Statele­ Unite­­ şi PANA AGN­M NU AU F©ET NXGZ OUATA IMPORTATE IM EUROPA. I STOCK COMPLECT­­ LA REPREZENTANTUL GENERAL PENTRU ÎNTREAGA ŢARA: CONSTANTIN S. URBESCU l­a BUCUREȘTI.- STRADA WALTER MARACINEANU 2 bis. (lângă Ministerul de Război).—Telefon 347/72. m­­­m ■IBBIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIBIIIIIIKI 1 E4N/1RITOMOVICE ÎNCĂLȚĂMINTE FINĂ BOGAT ASORTIMENTE ULTI­MELE CREATIUNI STR. PARIS ea C a li t â m Un Administrator- Organizator Central (şef de Secţie) pentru Introducerea ramure! Asigurărilor CU amortizări Sa­­riu fix şi supracomision Oferte cu referinţe: „Franco-Română* Căsuţa Poştală 215 CASE de BANI şi de REGISTRE REDUCERE 39 % din vectîite preturi la depozitul H. Weintraub.Bără­îei 3St ir met catalog gratis — Telefon 57/15. Nervi bolnavi Cronicile ziarelor aduc în­­acare zi câte o rubrică întreaga de sinucideri, și urmărind acest articol ,­onorul poate constata exact că cauza acestor fapte o formează In cea mai mare parte zdruncinarea nervilor. Medicii din urnea întreagă se straduesc să lupte contra acestei stări bo­n­ăv­oioase, căci bolnava de nervi se pot vindeca. C­âte zile are anul, atâte nopţi nedormite petrec, aceşti bo­navi gând­ndu-se cum s’ar putea scăpa de aceste suferiţi. Diferite dureri de cap, vâjâituri in urechi, viziuni ciudate cu faţa orhitei. Crampe de stomac şi ane sufe­rind de acest fel fac munca imposib­lă. Aceste manifestaţiuni sunt semne distincte ale ner­vilor bolnavi, sleiţi. Oamenii de după războiu sunt din nenorocire un material foarte bun pentru boalele de nervi, şi urmarea este o mulţime de pacienţi şi de sinucigaşi. In lupin pentm nervi sunâtoşi şi pentru a cre­a o generaţie tanătoasă, găsim noi in primul loc re­­med'Ui original: EQLA­ LLCITEIN. Multe rezultate dovedesc că: ECLA­­LECITEIN face minuni, regenereazâ giobulele de sânge, menţine pe om­ul tinereţe­i viole une 'tribite să nu se piardă numai curagiul. Asupra succesului acestui remed­u se poate oricine convinge, căci firma menţionată mai jos, trimite oricui îşi indică adresa. Grafts 0 mic^ cutie de probă Bora-Lecithin şi o broşură cores­­ponzătoare instructivă. Aceasta carte este scrisă de un specialist, care a avut el singur de luptat cu nervii săi, şi serveşte de îndrumător oricărui bolnav de nervi. Cereţi imediat mica cutie gratuită de probă. Ernst Pasternack, Berlin 80, MSchaeikirchplatz S3 Abt. 278 Motoare DIR1ITZ DIESEL Orizontale şi Verticale de motorină, petrei şi benzină în depozit Locomotive şi Locomobile cu motoare de benzină şi motorină DEUTZ­OBERUSEII Reprezentant Jgja __ BUCUREŞTI General Str. 8r. Dumitru 3 Peste 5030 motoare instalate In ţari SĂRBĂTORI Lei 850 mia kgr. CER — FA©— COJITE CCXS-AKTRACfiT IDE SSLfeZiA preţuri extrem de reduse vinde Depozitele „ASISTENTA“ Str. Anton Pan 19, Tel. 27/83 şi la Agenţia Ferahian, strada Nic. Golescu 18, l­el. 27/20 (lângă Athenen) American Export Lines The Export Steamship Corporation New-Yory Plecări din New-York spre Constanţa de două ori pe lună la 5 şi 20 a fiecărei luni. Voiaje rapide Constanţa spre New-York la 8 şi 25 a fiecărei luni. Transatlanticul „City Of St. Io­seph­“ va sosi la 3 Ianuarie 1928 la Constanţa. Plecarea la 6 Ianuarie 1928. A se adresa pentru erice informaţii Agenţiei Frafli Solari, Constanta. Cititi „Argus“ a PRAHOVA1 SOCIETATEA ANONIMA ROMANA PENTRU COMERŢUL SI INDUSTRIA PETROLULUI Aviz Se aduce la cunoştinţa acţionarilor societătei „Prahova“ că In urma de­­ciziunei Consiliului de Administra­­fie din 11 Noembrie 1927, d-nii ac­ţionari sunt chemaţi la plata celui da al doilea vărsământ asupra acţiu­nilor din emisiunea a X-a, adică lei 40 de acţiune, plătibil la cas­a socie­tăţi in str. Regală 21, cu începere de la 2 Ianuarie şi până la 15 Ianua­rie a­ c. inclusiv. SOC. „PRAHOVA" Societate petroliferă caută pentru serviciul de asigurări (Ploeşti) un funcţionar sau funcţionară de prefe­rinţă care a lucrat în această bran­şe. Se cere cunoştinţă de engleza, germana şi franceza­­Ofertele se vor adresa sub „Asigoil“ la Agenţia de publicitate Schulder et Barger, Loco, str. Karagheorghevici No. 9 etal. sjs „Foscolo“ Se aduce la cunoştinţa poseso­rilor de conosamente că suscitatulj vapor sub pav­lion italian a sosit­ din Anvers şi porturi interme-­ diare la Constanţa şi fiind Dună-­ rea îngheţată, toate mărfurile­­ destinate pentru Galaţi-Brăila vor­ fi descărcate în acel port. Proprie­tarii acestor mărfuri­­ sunt rugaţi a lua dispoziţiuni pentru ridicarea lor la Constanţa. A se adresa la Agenţia Societăţii I „Lloyd Triestino. Inventându-se Butelia «le sticla care după golire nu se mai poate reîntrebuinţa, Brevetul său R. R. No. 14226 se vinde sau se concesio­nează de către inventator. C. GEORGESCU Strada Racovîţă Grant No. 58 Contabil autorizat conduce registrele domni­lor comercianţi avantajos. A se a­­dresa la Schulder et Berger, strada Karageorghevici sub „avantajos“, care scăzuse la 3,50 kgr. a început să se urce până la 5 lei şi m­ai mult în comerţul mic. Sunt regiuni ale tării complectamente lipsite de porumb, pentru aprovizionarea că­rora guvernul a trebuit să ia mă­suri speciale. Exportul porumbului a mers foarte bine în 1927: până la 1 Oct. se exportaseră 146.000 vagoane, bine înțeles din recolta anului pre­cedent. Celelalte culturi au fost mai si­gure şi mai remuneratorii decât cerealele in cursul anului 1927. Din aceste plante răpită înfăţi­şează o scădere asupra feţei faţă de 1926, dar o creştere a produc­ţiei la Ha.­­inul este staţionar ca suprafaţă şi producţie ; mazărea e în creştere ca suprafaţă în uşoară scădere ca producţie; sfecla de Centralizarea datelor la Direc­ţiunea statisticei nu este incă ter­minată. Din înregistrările făcute Până la 15 Decembrie rezultă că se va atinge în orice caz suprafa­ţa însămânţată în toamna anului precedent. Anul 1927 va fi astfel cel mai în­semnat an de export agricol al Ro­mâniei de după război. Cantitatea de cereale exportate în primele 9 luni este de peste 237.000 vagoane. Până la finele anului ea va fi atins probabil 300.000 de vagoane, adică exportul României dinainte de răz­boi. Iată în sfârșit un mare succes care merită a fi reţinut, vestit şi comentat. Din nefericire locul grâu­lui în această impozantă cifr­ă nu e, dacă socotim împreună grâul, făi­na şi fâneţele de cât 25 000 v­goa­ne în 1927, faţă de 32 000 în 1926 pentru primele nouă luni. Valoarea produselor agricole ex­portate în 1927, în primele nouă luni este de 14 miliarde 836 milioa­ne lei. In aceiași epocă a anului tre­cut valoarea exportului agricol era de 9 miliarde 883 milioane lei. Pâ­nă la sfârşitul anului 1927 este pro­babil că exportul de produse agri­cole vegetale, adică în primul rând cereale, va fi atins două­zeci de miliarde lei. Iată adevărata noastră bogăţie, căreia nu-i dăm însă încă importanţa pe care o merită. EXPORTUL DE ANIMALE Exportul animalelor nu ţine pas cu exportul cerealelor, el e staţio­nar şi incomparabil mai mic ca cel dintâi, ceia ce dovedeşte că sforţările oficialităţii de a creia o „industrie animală” în România sunt încă premature. Iată situaţia exportului anima­lelor în primele nouă luni ale anu­lui 1927, faţă de aceiaşi epocii, a anului 1926. Politica In cursul anului 1926 şi în pri­ma jumătate a anului 1927, fostul ministru al Agriculturii şi Dome­niilor a început executarea unui mare program de înbunătăţire şi de modernizare a producţiunei a­­gricole. Acest program a fost pri­mit cu entuziasm de ţara întreagă, nu numai de agricultori dar şi de burghezia oraşelor, industriaşi, co­mercianţi, financiari, intelectuali— pentru că toată, lumea îşi dă, în sfârşit, seama că prosperitatea a­­griculturei înseamnă prosperitatea ţarei şi bună­stare a tuturor. Do-Tabloul de mai jos ne dă supra­faţa semănăturilor din toamna anu­lui 1927, aşa cum s’au înregistrat până la 15 Decembrie, în compa­raţie cu semănăturile făcute in toamna anului 1926, rea producţiei agricole anuale se face cu destulă exactitate, de­şi nu are la bază un recensământ. Ero­rile în plus şi minus la comune se compensează. Dăm în tabloul de mai jos statis­tica exportului produselor agricole pe primele 9 luni ale anului 1927, în comparaţie cu aceiaşi epocă a avlui precedent. Animale exportate socotite în capete în 1927 în 1926 (9 luni) (9 luni) Tauri 816 689 Vaci 1.439 1.891 Boi 44.737 54 624 Berbeci 5.407 10.575 O1 819 12.338 Porci 195203 127.934 Numai f­xportul porcilor este în creștere și al taurilor care însă este neînsemnat; n­r. ’• T Valoarea animalelor exportate cuprinse în tabloul de mai sus este următoarea: Valoarea animaleor ex­portate în mii de lei 9 luni 1927 9 luni 1926 Tauri 15.265 15.608 Vaci 16.843 35.855 Boi 708 416 1.353.511 Berbeci 4297 11.775 Oi 441 8.052 Porci 1.091.751 966219 Total 1.837.113 2.391.160 De la 2 miliarde 391 milioane valoarea exportului de animale în primele nouă luni ale anului 1926, în anul acesta scădem la un mi­liard 837 milioane. Scă­derea este îngrijitoare, mai ales când consi­derăm faptul că producţia anima­lă este mai regulată şi nu e supu­să fluctuaţiilor la care e supusă producţia vegetală din pricina fe­nomenelor meteorologice. Înfiinţa­rea târgurilor de export, scăderea taxelor de export, scădere încă prea mică, nu a fost în stare să stimuleze exportul de animale. Poate efectul acestor măsuri, da­că vor fi continuate cu tenacitate, se va resimţi în anul viitor. agricolă rada acestei bune primiri a pro­gramului agricol a fost ecoul pe care l-a trezit în presă. Nici un mi­nistru nu a avut o presă mai bună decât d. Garoflid. Din numeroa­sele proecte pe care d-sa inten­ţiona să le prezinte Parlamentului, unele au devenit lege. Avem ast­fel o nouă lege de combatere a fraudelor în viticultură, menită să ajute această ramură, de produc­ţie şi s-o ferească de concurenţa falsificatorilor. Legea pescăriilor organizează pe o nouă bază auto­nomă serviciile statului, care ex­ploateazu această importantă bo­găţie. S’a creat prin lege, Institu­tul de­­cercetări agronomice, me­nit să rezolve toate problemele ştiinţifice ale agriculturei române. S’au adus modificări legîî corpului agronomic, spre a pune acest corp de specialiști să-și îndeplinească misiunea lui. Legea Consiliului Superior al Agriculturei a fost abrogată, cu motivarea că aducea o prea adân­că transformare în rostul constitu­tional al Ministerului. De aseme­nea nu a fost pusă in aplicare mo­dificarea legii camerelor de agri­cultură, care desfiinţa camerele judeţene şi lăsa numai camere re­gionale. Toată opera legislativă cu ca­racter nepolitic a fostului ministru al Agriculturei a rămas. Ar fi ur­mat să se voteze încă: legea de încurajare a agriculturei, legea de încurajare a viticulturii, reorgani­zarea învăţământului agricol, le­gea pentru asigurarea replantări­­lor şi reconstituirii terenurilor erodate şi degradate şi alte câte­va proecte mai mici. Negreşit votarea unei legi în­semnează îndreptarea unei stări de lucruri. O lege este ca proectul unei maşini, sau ca planul unei ca­se. Foarte important proectul şi planul, dar el nu este încă nici maşina nici casa. Acestea se exe­cută după plan, într’o muncă asi­duă, îndelungă, răbdătoare plină adesea de piedici. Nu-i mai puţin adevărat, că a­­cest program legislativ însemna o schimbare adâncă în preocupările cârmuitorilor ţării, o revenire la realităţile noastre fundamentale şi că era prevestitor de prielnice re­zultate. Domnul Ministru al Agriculturei actual, agricultor distins, conducă­tor cu vederi largi, reia progra­mul agricol, care nu poate fi con­siderat al unui guvern, sau al unui partid ci al ţărei-D-sa se preocupă, după cât ştim, de proectul de lege pentru standardizarea cerealelor, a reluat problema încurajerii agriculturei, a întocmit un proect pentru ame­liorarea păşunelor composesorale şi comunale, a întocmit de ase­menea proectul pentru reorgani­zarea Ministerului spre a-l pune şi mai mult în legătură cu nevoile vremii de azi. D. Ministru al Agriculturei a dat o atenţiune deosebită intensi­ficării exportului de animale, a reuşit şi obţinut în Consiliul de Miniştri o nouă reducere a taxelor de export la cereale şi animale, a­ înfiinţat târguri de export pentru animale, a luat măsuri să se repu­nă în funcţiune abatorul de la Bur­­dujeni. Camerele de agricultură şi-au continuat activitatea lor, conform cu programul stabilit de lege, cu un spor mai mare ori mai mic, du­pă valoarea oamenilor ce le com­pun. Acolo unde aleşii în camere sunt agricultori doritori de pro-a­gres şi acolo unde politica de par­tid a fost lă­sată deoparte, rezulta­tele sunt cât se poate de îmbucu­rătoare. D. ministru al Agricultu­rei a afirmat intenţiunea de a da acestor tinere instituţii atribuţii de descentralizare a Ministerului, din ce în ce mai importante. In Mai 1927 a avut loc la Roma al XllI-lea congres internaţional de agricultură, unde s’a discutat situaţia agriculturei faţă de indus­trie şi comerţ, reprezentarea agri­culturei în organizaţiile interna­ţionale, problema aprovizionărei lumei cu­ cereale şi carne, protec­ţia animalelor şi plantelor contra maladiilor etc. S-a hotărât la Ro­ma ca viitorul congres internaţio­nal de agricultură să se ţie la Bu­cureşti. E un examen la care vom fi supuşi cu toţii: guvern, agricul­tori, specialişti. Trebue să accele­răm ritmul m­uncei noastre. Informaţiuni Un nou sgârbe nori de 51 etaje s-a ridicat în centrul comercial al oraşului New York de către compa­nia maşinelor de scris Remington al cărui capital trece peste 12 mi­liarde lei. TAUSMANUL TUTUROR NECAZURILOR: i \jL_ r,‘V' "\ ■ i • V MAUR 6.C­­V UN VOLUM DE 160 PAGINI 60 LEI DE VÂNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE dB Tuturor clienţilor, prietenilor cunoscuţilor Sar Datori fericite an rodnic şi multă sănătate le urează : Fabricile 0. Mociorniţa Pielărie, Încălţăminte militară­­civilă şi confecţiun­i diverse Str. Apele Minerale No. 31—33 Bucureşti ANUL AGRICOL 1927 de Q. IONESCU ŞIŞEŞTI (Continuare din pag. I-a.) Producţia s’a menţinut bună la ră­pită, in, mazăre, sfeclă de zahăr, iar preţurile la recoltele acestor plante acuză o tendinţă de urca­re, întinderea cultivată cu plante industriale, textile şi alimentare ar fi o mare binefacere pentru agri­cultura românească, atât prin ren­tabilitatea lor mai mare cât şi prin buna preparaţie în care ele lasă Pământul pentru grâu şi ce­lelalte cereale. Iată întinderea şi producţia plan­telor cele mai importante din a­­ceastă grupă în 1927: Ha. Prod. la Ha. Prod. totală q. mt. q. mt. Rapița 36.949 5.6... 209.876 Inul 19.749 3.0... 59.247 Mazărea 11.946 9.0... 108.033 Sfecla de zahăr S4.503 129.2... 10.919.556 zahăr de asemenea in creştere ca suprafaţă şi în uşoară scădere ca producţie. In orice caz scăderile producţiei la Ha. sunt mici în a­­ceste plante faţă de scădrile de la cereale. Insăm­ânțările în toamna anului 1927 Exportul agricol în 1927 1926 Exportul produselor agricole în­­ anul 1927 a fost foarte susţinut, da­­r toată recoltei bune din anul pre­cedent. Există un paralelism per­fect între statistica exporului şi sta­tistica producţiei. Cum cantităţile exportate se înregistrează foarte precis, paralelismul acesta verifi­cat de noi în toţi anii de la război încoace, dovedeşte că şi înregistra. Total 2.376.748 1.139.255 şi valorile produselor de mat Valoarea în mii de lei a produse­xportate în primele 9 lunî dinlor exportate în ii 1926. ... 11uni 1927 •265.744 Ha. 271.313 Ha. 31.661 Ha. 89 762 Ha. r și I tel Grâu de toamnă Secară de toamnă Rapiţa Orz de toamnă 2.839.636 Ha. 258.306 Ha. 36.949 Ha. 100.770 Ha.

Next