Argus, ianuarie 1928 (Anul 19, nr. 4414-4436)
1928-01-14 / nr. 4423
Anul XIX No. 4423 CAROL SCHULDfRţi S.BERGER -. STR. KARAGEÓRGEVIC19 : TEL: 11/84. ABONAMENTE: IN TARA .I IN STRAINATATE Un an 1000 lei H Un an 2200 le) S lunl 050 « U 6 luni 1300 „ 9 luni 300 » U 3 luni 900 „■ ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorî : 8. Pauker si H» E# Valentin 6 pagimi i f : . ■. -If Lj . i -, ^ INDUSTRIEI $i FINANTEI ^ umector î Grigore Cafencu -j € Sâmbătă ii Ianuarie 1928. ANDNCILEI DE ORI*CE FEL IN TOATE ZIARELE :■ '/"PRIN ■ 50CIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER TI S. BERBER STR. KARAOEORGEVICI 9 TEL: 0I/84-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusiva a Societ&tei Generale de Publicitate Directori s Carol Schulder «i i. Berger Ut, cugeniu taratj (tasta Karagiteorgfteviei 9 Telefon 31184 BIROU RTLE: București«_____Sira ti a Sorin d e r 7 Et. I. TELETON: 306 93 si 323 69 Comerţul Tendinţa necontenită a comerţului nostru de bancă,e să treacă dela firma individuală la societate anonimă. M’am ocupat în alte ocaziuni de această evoluţie arătând deosebirea între conducerea bancherului stăpân al întreprinderii şi conducerea unei societăţi anonime. Am arătat de asemenea abuzurile care se pot comite în forma actuală a societăţii anonime aşa cum e reglementată de actualul nostru cod de comerţ, copie a codului de comerţ italian, afară de unele modificări introduse atunci când nevoile economice ale ţării au cerut-o, cum a fost bunăoară, modificarea din anul 3900, a câtorva articole în scop de a se asigura desvoltarea şi progresul societăţilor române precum şi de a se înlesni înfiinţarea societăţilor străine, sub garanţia apărării intereselor naţionale. Ne aducem aminte cum Take Ionescu, pe atunci ministru de finanţe, în şedinţa Senatului din 9 Martie 1900, susţinea călduros modificarea codului de comerţ. Intre altele el spunea: „Acum când Statul nu se mai poate împrumuta într’una pentru înalte consideraţiuni de înţelepciune este evident că, la nevoie, la aceleaşi capitaluri străine trebue să facem apel, dar sub altă formă“. Când, în 1913, comerţul nostru bancar a trecut printr’o mare criză din cauza depozitelor spre fructificare şi s’au semnalat anumite abuzuri cu aceste depozite, la unele firne individuale, societăţi în comandită sau în nume colectiv, care au lăsat să se creadă că sunt societăți anonime, s-a ajuns la modificarea legii firmelor. Prin urmare, în toate ipotezele măsurile au fost luate prin modificarea, în mod general a legilor noastre comerciale cu atât mai mult cu cât aceste legi comerciale, de ordin general, erau dispoziţiuni speciale cu privire la comerţul de bancă. Aşa, de pildă, g .art. 179 al. 9 al cod. de comerţu privire la depunerea situaţiaţăţilor lunare, art. 3 din legea firmelor din 1913 interzicând la Comerţul de bancă alegerea de embleme ş. a. De câte ori am avut ocazia să constat greşita sau abuziva conducere a societăţii anonime, am propus modificarea codului nostru de comerţ, care nu mai corespunde cerinţelor actuale ale vieţii noastre economice. Un singur pas înainte s’a făcut prin legea experţilor contabili, când la societăţile, cu oarecare importanţă s’a introdus în numărul de cenzori un expert contabil cunoscător în examinarea bilanţului. Nu numai atât dar în înlesnirile pe care le propunem pentru capitalurile străine, de care avem atâta nevoe, ceream modificarea unor dispoziţiuni din Codul de comerţ privitor la societăţile străine. Cu uimire văd că după zece ani de la mărirea României în loc să se vie cu o modificare a legii noastre comerciale, în total sau cel puţin parţial — la materia societăţilor — ca să puie în concordanţă viaţa noastră economică, rămasă încă sub regimul variatelor legiuiri, mai ales în materia societăţilor (Soc. G. M. B. H. care există în Bucovina şi nu există la noi, controlul societăţilor anonime care funcţionează pentru Ardeal şi nu există pentru Vechiul Regat, etc.), se vine cu un proiect pentru reglementarea comerţului de bancă. Pe când în alte ţări, se tinde la internaţionalizarea unor dispoziţiuni din legile comerciale pentru înlesnirea vieţii economice, la noi, cu durere putem repeta formula medievală : „En changeant les dirigeants en change des lois“. Proectul care a circulat în ziare institue o adevărată tutelă şi constitue o stingherire a comerţului de bancă. Vrem să aducem capital străin şi in loc să-i uşurăm venirea, instituim „consilii bancare“ compuse din reprezentanţi ai Ministerelor, cerem depunerea a zece la sută din captalul băncii în rentă a Statului la Banca Naţională, fixând maximum de împrumut la zece la sută din capitalul băncii, punem ca sancţiune o „gravă ameninţare“ că directorii sau administratorii cari se fac vinovaţi de „gestiuni nelegale“ vor fi înaintaţi „parchetului“, când Codul nostru de comerţ dă sancţiuni juridice pentru conducătorii societăţilor anonime care se fac culpabili de bancrută simplă sau frauduloasă şi alte dispoziţiuni de aceiaş „profunzime“ de care mă voi ocupa la timp. Făuritorii unor asemenea proecte dacă au avut intenţia de a pune comerţul de bancă sub oblăduirea dispoziţiunilor speciale pe care, în ţara noastră, le cunoaştem doar pentru comerţul de farmacie şi drogherie, trebuiau să înceapă prin a spune la art. 1, că „nimeni nu are dreptul de a conduce un comerţ de bancă fără să fi făcut studii speciale“. Căci cu durere constatăm ca, atunci când pentru facerea unei şosele sau pod ai nevoe să ai diploma de inginer şi dacă ai urmat şcoli de comerţ, oricât de superioare sau ai oricâtă experienţă în materie bancară, n’aî dreptul să faci poduri, la noi, mulţi s’au trezit conducători de bănci fără ca să fi avut vreodată în tot cursul vieţii lor, nici în clin nici în mânecă cu vre-o asemenea instituţie sau cu specialitatea bancară. Dacă ar fi vorba de exercitat un control aceasta s’ar putea realiza prin cenzori, dar nu cenzori în funcţiune de administraţia băncii, care trebuie să joace cum 11 se cântă, căci, altfel... ci, cenzori competenţi având independenţa lor faţă de administraţia societăţii garantată. Deocamdată, socot, că nu prin dispoziţiuni ca acele anunţate se va da o nouă îndrumare vieţii bancare în ţara noastră ci prin schimbarea şi unificarea dispoziţiunilor din codul de comerţ cu privire la societăţile anonime şi prin participarea mai efectivă la conducerea şi controlul băncilor a specialiştilor. Repet, că toată materia societăţii anonime trebue adaptată la posibilitatea uşurării importului de capitaluri, aşa cum şi predecesorii noștri au făcut-o la 1900. GR. TRANCU-IASI. LA VAMA ti I întâmplarea a făcut să am de scos dela vama poştei un pachet venit din străinătate, — © pereche de patine vechi. Cum nu fusesem, niciodată, la noua construcţie de lângă judecătoria de Roşu, m'am bucurat că am prilejul si văd, cu ochii ceea ce auzisem, că localul e aşa fel făcut in cât corespunde nevoilor, serviciului. Am intrat într'o sală mare, frumoasă şi plină de lumină, in adevăr. Lume multă : o sută-două de oameni, în picioare, repezindu-se fiecare să se apropie de un fel de tejghea, care împarte sala în două părţi. Dnu acolo de tejghea, câţiva funcţionari anunţi de numeroasele cereri ale publicului. Printre picioarele funcţionarilor şi pe mesele lor de lucru, tot felul de pachete, de toate mărimile. Răsbat şi eu, cu avizul meu, după itm ceas de aşteptare, în această îmbulzeală, la tejghea. Funcţionarul obosit şi distrat, pune iscălitura şi-mi înapoiază hârtia, întreb ce trebue să mai fac. Îmi zice să trec la un birou alăturea. Acolo, altă lume, altă aşteptare. Când îmi vine rândul, altă iscălitură, cu trimitere la un alt birou, in elajul întâiu. Acolo, iar lume multă, iar aşteptare, iar iscălitură. După ce mi se făcu socoteala că am de plătit vre o treizeci de lei, taxă, plec cu hârtia, din nou in sala mare să-mi facă chitanța. — chitanţă pe patru foi ! întreb : ce să mai fac? — Du-te sus să te desfigureze ! — Cum ! Să mă desfigureze ? Unul din public, mă lămurește că n'am să păţesc nimic şi mă îndreaptă, iar, sus, etajul întâi, la stânga, biroul din dreapta. Acolo, mai mulţi tineri şi mai multe domnişoare, supraîncărcaţi de hârtii şi registre. Un semn pe avizul meu şi eram... desfigurat. Din nou la cassă, altă aşteptare. Pe urmă la chitanţă, achitată. In fine, la pachet. Aci, un teanc de hârtii „desfigurate", cari trebuiau trecute in registru. După trei ceasuri de alergare şi tot felul de formalităţi, am luat, în sfârşit, patinele. Mai bucuros, cumpăram, altele nouţ. Asta e birocraţia. Funcţionarii supraîncărcaţi de o muncă nefolositoare, tot felul de hârţăloage şi registre, fără interes şi fără pic de spirit practic. Şi asta într'o construcţie corespunzând tuturor nevoilor serviciului. Ce trebue să fie, Doamne, în localurile improprii serviciului ? R. Citiţi în pag. III-a: Declaraţie guvernatoril Bncei Naţionale tii economice a VARŞOVIA. Exportul de mari terii textile în decursul a 11 luni din 1927 a atins cifra de 6 343.052 kgr. cu o valoare de 67.450.000 zl., ceiace în comparaţie cu anul 1926 înseamnă o creştere de 56 la sută. Cel mai mult s’a exportat în România, pentru 20 milioane zloţi, apoi în Lituania pentru 4 milioane zl., în Orient şi statele baltice precum şi Extremul Orient pentru 3 milioane zloţi. In Austria şi Iugoslavia exportul a fost de 1.340.000 zl., în America de 1.400000 zl., în Anglia de 762.000 zl., etc. *• VARŞOVIA. — In Polonia, înainte de război consumul era de circa 30 l. bere de persoană Dupîi, război, în timpul inflaţiei şi nesiguranţei, consumul a scăzut la 5 l. Acum consumul berei e iarăşi în urcare şi în anul precedent a fost de 7 l. de persoană. Cauza principală care stăvileşte creşterea consumului sunt impozitele care ajung la 10,5 zl. de hectolitru, din care 3,5 zloţi e impozitul către stat, iar 7 zl. impozite comunale. » VARŞOVIA. — Guvernul polon a hotărât nefinitiv construirea unui port maritim pentru exportul lemnelor la Tczew. Un credit de un milion zloţi va fi înscris, în acest scop, in bugetul 1928—29, Turcia ANGORA. — La 1 Ianuarie 1928 a fost deschisă legătura directă feroviară între Turcia și Polonia. Legătura conduce prin România, Bulgaria, Cehoslovacia, Austria, Ungaria și Iugoslavia. Transporturile de mărfuri pe aceste linii se vor efectua conform cu prescripţiunile convenţiei din Berna, Rusia MOSCOVA. — Proectul relativ la fabricaţia galoşilor în fabricile sovietice prevede pentru anul 1927—28 o producţie de 34.300.000 perechi galoşi. In anul trecut producţia a fost de 25.800.000 perechi. Creşterea producţiei se explică prin creşterea cererilor din străinătate relative la galeşii ruseşti. Cehoslovacia PRAGA. — In anul trecut fabricile de automobile cehoslovace au lucrat tot timpul cu trei schimburi şi şi-au mărit simţitor producţia. „Ceskomoravska Kolben“ a fabricat 10.000 automobile, marca :„Praga“ în loc de 500 în anul 1926, ca autobuse, camioane, etc. Uzinele Skoda-Laurent-Clement au fabricat în 1927 circa 7.000 mașini. La târgul de mostre din primăvară uzinele Skoda vor expune un nou model de automobil pentru persoane. Uzinele „Tatra“ au fabricat 2500 mașini, Walter 500, Wichterle şi Kovariv 100, iar Ceskoslovenska Zbrojovka 1500. In total industria cehoslovacă a fabricat 20.000 automobile. Franţa BERLIN, 12 (Rador). — Ziarele germane comentând hotărârea guvernului francez de a suspenda legea de interdicţiune a exportului capitalurilor, arată că, prin această măsură capitalurile franceze vor putea fi din nou învestite pe termen lung inalteunătate. De asemenea din punct de vedere monetar, măsura luată înseamnă că guvernul francez va menţine cursul actual al francului Desbaterile Consiliului de Miniştri Iluiiiii înarmarea Ungariei." Aprovizionarea ţinuturilor lipsite de grâne Viitoarea activitate a Parlamentului." Standardizarea. Legea îs azuritor." Legea învățământului secundar.- Codul penal şi al justitei militare.« Sprijinirea cooperativelor pescăreşti ori între orele 5 şi 8 seara s’a ţinut la Preşedinţie un consiliu de miniştri prezidat de d. Vintilă Brătianu. ÎNARMAREA ungariei D. I. G. Disco a făcut un siing expozeu asupra modului cum s’a desfăşurat chestiunea contrabandei de mitraliere în Ungaria şi a arătat stadiul ei actual. APROVIZIONAREA ŢINUTURILOR LIPSITE DE GRÂNE S-a cercetat apoi chestiunea aprovizionărei cu grâne a ţinuturilor în lipsă. Comisiunea însărcinată cu această aprovizionare, compusă din d-nii miniştri Argetoianu, Lupu şi Tătârăscu, se va întruni pentru a hotărî repartiţia. In primul rând se vor aproviziona judeţele Mehedinţi şi Vaslui. VIITOAREA ACTIVITATE A PARLMENTULUI Consiliul a discutat apoi ordinea in care se vor aduce diferitele proecte în Parlament, la redeschiderea seziimei. S’a hotărât ca cel dintâi proect ce va veni în desbateri să fie acel al Cultelor. Proectul este aproape gata, urmând ca d. ministru Lapedatu să-i dea forma definitivă numai in unele articole ce au provocat dificultăţi cu confesiunile minoritare. STANDARDIZAREA D. Argetoianu va aduce proectul de lege al standard daturii, socotit deasemenea de o extremă urgentă pentru a salva exportul nostru de grâne și a putea face selecțiunea necesara încă la viitoarea recoltă. LEGEA ISLAZURILOR De asemenea se va aduce proectul exploatărei izlazurilor comunale, pentru a se ajuta crescătorii de vite şi a se da un mai mare avânt acestei ramure de activitate economică. LEGEA INVATAMANTULUI SECUNDAR D. dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunei, va depune proectul de lege al învăţământului secundar. Tot d-sa va depune un proect de lege prin care se obligă profesorii universitari să aibă domiciliul în localitatea în care au catedra. Această lege se va aplica cu toată stricteţa tuturor profesorilor universitari, pentru a cuma situaţia de astăzi, pe care guvernul o consideră dăunătoare învăţământului. DEPUNEREA LEGII CODULUI PENAL ŞI AL JUSTIŢIEI MILITARE De asemenea se va depune pe birourile Parlamentului proectul codului penal, şi al justiţiei militare. SPRIJINIREA COOPERATIVELOR PESCĂREŞTI D-l dr. Lupu, ministru al muncii, a rugat Consiliul să sprijine cooperativele pescăreşti dându-le în arendă bălţile Statului. D-sa a arătat că aceste cooperative sunt in măsură să facă o exploatare raţională şi totodată consumul va fi mai favorizat, crescând producţia şi eftenindu-se peştele. CONSTRUIREA UNUI SARCOFAGIU LA RUGINOASA D. ministru al cultelor Al. Lapedatu a făcut o expunere asupra chestiunei restaurăreî mormântuluî Domnitorului Cuza. Din cauză că dorinţa testaţiientară a Domnitorului a fost sâ fie înmormântat la Ruginoasa, d. Lapedatu a opinat şi consiliul a aprobat să nu se mai ducă la Iaşi rămăşiţele pământeşti, cî să rămână tot la Ruginoasa. Se va restaura însă Biserica şi se va face marelui domnitor un sarcofagiu demn. Consiliul s’a ocupat apoi cu diverse lucrări curente- TRATATIVELE PENTRU ÎMPRUMUT Din Informaţiunile particulare ce le avem d. Vintilă Brătianu a pus în curent Consiliul şi cu stadiul tratativelor împrumutului extern. Asupra acestei chestiuni guvernul păstrează însă cea mai mare discrețiune. ŢARISMUL ROŞU Treizeci de revoluţionari fruntaşi, printre ei Trotzki, Zinowiew, Radek şi Rakowski, au luat drumul Siberiei. Calea exilului o cunosc cu toţii. Au mai bătătorit-o odinioară, urgisiţi de poliţia ţarismului. Au înfrânt dictatura ţarului şi cad azi victime unei alte dictauri, cu atât mai odioasă cu cât călăii sunt tovarăşii revoluţionari de până mai dăunăzi. Stalin, stăpânul Rusiei ia numele proletariatului desrobit, nu suferă împotrivire. Spusese nu dar mult, vorbind de opoziţie, că ii acordă deplin drept «L- activitate, das. la puşcărie. Şi-a realizat teoria politică. Congresul comunist îi dăduse satisfacţie, ■ confirmând excluderea schismaticilor de biserica leninistă. Stalin a mers mai departe ; ii uimi, ceşte cu totul. Răspândiţi în pustietăţile Siberiei, izolaţi unul de altul, aruncaţi la sute de kilometri de linia ferată, conducătorii opoziţiei sunt pur şi simplu desfiinţaţi politiceşte. Măsura dovedeşte energie. Dovedeşte ea insă tăria taberei conducătoare a Rusiei de azi ? Desigur, nu. Dacă Stalin s'a hotărît să ofere spectacolul repetiţiei ţariste şi să mărturisească în faţa lumei întregi o măsură de teroare împotriva autorilor înşişi ai revoluţiei sovietice, înseamnă că acţiunea acestora nu e atât davană, cât se pretindea. Deportarea demonstrează că, într adevăr, rămânerea lor mai depărte la Moscova constituia o primejdie gravă pentru existenţa regimului. Şi e problematic dacă măsura luată va înlătura primejdia, dacă partizanii exilaţilor nu vor spori, dacă numele lor de martiri ai revoluţiei au voi deveni simbolul unei lupte grave. A. Hg. îmbunătăţirea transporturilor şi mijloacelor de comunicaţie internaţionale -------——qfr- ♦ €► ----- iin vast procram de lacru al Camerei de Comerţ internaţionale Camera de comerţ Internaţională cu sediul la Paris, se ocupă de ani de zile de improtanta problemă a transporturilor şi căilor de comunicaţie internaţionale. In afară de comisiunea specială care se ocupă în general de transporturi şi comunicaţii, vor lucra anul acesta şi opt comitete speciale. Vom expune pe scurt chestiunile ce vor fi desbătute în şedinţele acestor comitete speciale. COMITETUL TRANSPORTURILOR PE CALEA FERATA Acest comitet se va întruni la 17 Februarie spre a lua în discuție: 1) Tarifele diferitelor ţări. 2) Cheltuelile provocate de măsuri administrative relate la vămuiri de vagoane complecte... la frontere. 3) Transporturile internaționale de peşti de mare proaspeţi şi alte mărfuri expuse stricăcîunşî. 4) Vămuirea bagajelor neînsoţite. Documentele negociabile de transport pe cale ferată. 5) Nomenclatura uniformă a mărfurilor. 6) Transporturi combinate pe cale ferată şi cale aeriană. COMITETUL TRANSPORTURILOR PE MARE Comitetele transporturilor maritime se vor întruni în cursul lunei Martie la o dată ce se va fixa ulterior. Se vor lua în discuție următoarele chestiuni : 1. Cheltuelile provocate de documentele maritime și de anumite uzuri din porturi ; 2. Colaborarea cu organizațiile de armatori ; 3. Regulele de schimb de la Viena. COMITETUL NAVIGAŢIEI FLUVIALE Comitetul navigaţiei fluviale se va întruni spre sfârşitul lunei Februarie, spre a lua în discuţie următoarele chestiuni, dintre cari, câteva interesează în special ţara noastră: 1) Asupra căror fluvii să se concentreze studiul comitetului internaţional? 2) Studii comparative şi paralele. 3) Formarea de sub-comitete pentru dferite sisteme fluviale. 4) Traficul danubian 2) legătura cu raportul din* I« Sandemann Alien. 5) Cauzele fiscale, administrative şi economice are scăderea traficului de la război încoace. 6) Ape teritoriale şi cabotai. 7. Canaurile Sava şi Bega. 8) Formalităţile de trecere la frontiere. C ) Fabilităţi în jutrfuri. 10) Comisia internaţională a Dunărei. 11) Căile ferate şi traficul fluvial. 12) Colaborarea între statele riverane. 13) Documente unice. 14) Transporturi combinate. COMITETUL TRANSPORTURILOR PE ŞOSELE Comitetul transporturilor pe şosele se va întruni în cursul lunei iunie spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 1. Schimb de informaţii asupra modului de impunere al traficului automobilelor şi administraţiei drumurilor ; 2. Anchetă internaţională asupra preferinţei transporturilor automobile, faţă de cele de cale ferată şi vice-versa. 3. Permisele de conducere internaţionale ; 4. Formalităţile de trecere a frontierelor cu automobilele. COMITETUL TELEFONIEI INTERNAŢIONALE Comitetul telefoniei internaţionale, se va întruni în cursul lunei Aprilie, spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 1. Ancheta asupra stărei actuale a telefoniei internaţionale ; 3. Ancheta asupra telefoniei în afacerile de Bursă. COMITETUL TRANSPORTURILOR AERIENE Comitetul transporturilor internaţionale se va întruni în cursul lunei iunie spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 1) Poşta aeriană, 2) Naţonalitatea aeronavei. 3) Poliţa tip de asigurare aeriană-4) Biletul Standard pentru pasageri şi bagaje. 5) Transporturi combinate între avion şi cale ferată. 6) înţelegeri internaţionale pentru exploatarea liniilor aeriene mondiale. 7) Reducerea numărului expoziţiilor internaţionale de aeronautică. COMITETUL TELEGRAFIEI INTERNAŢIONALE Comitetul telegrafiei internaţionale se va întruni la 12 Mai, spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 1. Proporţia cuvintelor cifrate în telegramele Internaţionale ; 2. Telegramele fără text. COMITETUL SERVICIILOR POŞTALE INTERNAŢIONALE Comitetul serviciilor poştale internaţionale se va întruni în cursul lunei Martie, spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 7. Privilegiul de pavilion faţă de transportul curierului poştal; 2. Dacă interpretarea art. 41 din Convenţia Poştală Universală e susceptibilă să provoace măsuri de prohibiţie la import. 3. Studiul şi revizuirea art. 34 din Convenţia poştală universală în care se prevede ca scrisorile să nu confie în plic nici o scrisoare adresată altuia decât destinatarului ; 4. întocmirea unei liste de obiectele a cărei expediţie poştală e interzisă ; 5. Fixarea unei sume maxime admisă in expediţii contra ramburs ca şi in mandatele poştale ; 6. Determinarea responsabilităţii administraţiilor poştale faţă de expediţiile regulate ; 7. Studiul unui proect internaţional asupra admiterei la import a anumitor obiecte sub formă de scrisoare şi colete poştale; 8. Stabilirea unui acord internaţional asupra definiţiei traficului de eşantilioane. $ AL. P. S. Mihai Popovici in audienţă la d. Briand PARIS, 12. (Rador). — Ziaru. „Le Temps”, anunţă că d-l Brand a primit azi în audiență pe d-l Mihaîl Popovici. Mica Antantă $î înarmările Ungariei DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU EMANDI BELGRAD. 12. (Rador). — Ministrul României d-l Emnadî a făcut ziarului „Politika” următoarele declaraţion*: „Chestiunea înarmărilor Ungariei continuă să facă obiectul cercetărilor din partea guvernelor Micei înţelegeri, întrucât guvernul polon a desmînţit categoric justicărea prezentată de Ungaria, pot spune că s’a stabilit acum că Ungaria se înarmează, călcând dîspozîţiunile tratatului de pace. Guvernul ungar a dovedit astfel că suprimarea comisiuneî de control militar fusese prematură şi că rezervele Micei înţelegeri erau îndreptăţite. E de prisos să subliniez că între bărbaţii de Stat al Micei înţelegeri domneşte acordul celurai desăvârşit şi o perfectă unitate de vederi Conducătorii Micei Antante vor şti să găsească şi de data aceasta soluţia menită să împiedice orice atingere a păcei”. SENZAŢIONALE DESTĂINUIRI DESPRE ÎNARMĂRILE UNGARIEI PRAGA, 12 (Rador). — Ziarul maghiar „A Reggel", ce apare la Bratislava, capitala Slovaciei, relativ la înarmările clandestine ale Ungariei, publică declaraţiile făcute redactorului zisului ziar, de către numitul Mutiny Laszlo, deţinut in închisoarea din Bratislava, pentru spionaj în favoarea Ungariei. Vattay declară că el este spion de meserie, şi afirmă că el a stabilit în Ungaria, următoarele fapte : Acum 3 ani, un tren întreg de arme, de provenienţă italiană, a fost oprit în Ungaria, sub motivul că transportul s’a rătăcit. In localitatea Lippemezoe, intro colină din apropiere de şosea, s’a săpat o cavernă artificială, în care simt ascunse autonurile blindate. In bazinul şantierului naval din Budapesta, un numitor (cuirasat) pentru Dunăre, este camuflat sub forma unui remorcher avariat. In tabăra de artilerie de la Haimaskere, sunt ascunse mari cantităţi de muniţiuni, precum şi arme Manlicher. In împrejurimile oraşelor Kesskemet şi Cegled, în casele ţăranilor patrioţi, sunt ascunse în fiecare casă, căt una sau două mitraliere. Este drept că la acea epocă, Comisiunea de control militar interaliat a făcut percheziţii in această regiune, însă nu a putut găsi nimic, deoarece ţăranii au ascuns în locuri sigure mitralierele, in urma înştiinţărilor, primite de la guvern.