Argus, ianuarie 1928 (Anul 19, nr. 4414-4436)

1928-01-14 / nr. 4423

A­nul XIX No. 4423 CAROL SCHULDfRţi S.BERGER -. STR. KARAGEÓRGEVIC19 : TEL: 11/84. ABONAMENTE: IN TARA .I IN STRAINATATE Un an 1000 lei H Un an 2200 le) S lunl 050 « U 6 luni 1300 „ 9 luni 300 » U 3 luni 900 „■ ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorî : 8. Pauker si H» E# Valentin 6 pagimi i f : . ■. -If Lj . i -, ^ INDUSTRIEI $i FINANTEI ^ umector î Grigore Cafencu -j € Sâmbătă ii Ianuarie 1928. ANDNCILEI DE ORI*CE FEL IN TOATE ZIARELE :■ '/"PRIN ■ 50CIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER TI S. BERBER STR. KARAOEORGEVICI 9 TEL: 0I/84-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusiva a Societ&tei Generale de Publicitate Directori s Carol Schulder «i i. Berger Ut, cugeniu tarat­j (tasta Karagiteorgfteviei 9 Telefon 311­84 B­IROU RTL­E: Bucure­ști«_____Sira ti a Sorin d­ e r 7 Et. I. TELETO­N: 306 93 si 323 69 Comerţul Tendinţa necontenită a com­er­ţului nostru de bancă,­e să trea­că dela firma individuală la so­cietate anonimă. M’am ocupat în alte ocaziuni de această evo­luţie arătând deosebirea între conducerea bancherului stăpân al întreprinderii şi conducerea unei societăţi anonime. Am ară­tat de asemenea abuzurile care se pot comite în forma actuală a societăţii anonime aşa cum e reglementată de actualul nostru cod de comerţ, copie a codului de comerţ italian, afară de u­­nele modificări introduse atun­ci când nevoile economice ale ţării au cerut-o, cum a fost bu­năoară, modificarea din anul 3900, a câtorva articole în scop de a se asigura desvoltarea şi progresul societăţilor române precum şi de a se înlesni înfiin­ţarea societăţilor străine, sub garanţia apărării intereselor na­ţionale. Ne aducem aminte cum Take Ionescu, pe atunci ministru de finanţe, în şedinţa Senatului din 9 Martie 1900, susţinea căldu­ros modificarea codului de co­merţ. Intre altele el spunea: „A­­cum când Statul nu se mai poa­te împrumuta într’una pentru înalte consideraţiuni de înţelep­ciune este evident că, la nevoie, la aceleaşi capitaluri străine tre­­bue să facem apel, dar sub altă formă“. Când, în 1913, comerţul nos­tru bancar a trecut printr’o ma­re criză din cauza depozitelor spre fructificare şi s’au semna­lat anumite abuzuri cu aceste depozite, la unele firne indivi­duale, societăţi în comandită sau în nume colectiv, care au lă­sat să se creadă că sunt socie­tăți anonime, s-a ajuns la modi­ficarea legii firmelor. Prin ur­mare, în toate ipotezele măsuri­le au fost luate prin modificarea, în mod general a legilor noas­tre comerciale cu atât mai mult cu cât aceste legi comerciale, de ordin general, erau dispozi­­ţiuni speciale cu privire la co­merţul de bancă. Aşa, de pildă, g .art. 179 al. 9 al cod. de comerţ­u privire la depunerea situaţia­­ţăţilor lunare, art. 3 din legea fir­melor din 1913 interzicând la Comerţul de bancă alegerea de embleme ş. a. De câte ori am avut ocazia să constat greşita sau abuziva con­ducere a societăţii anonime, am propus modificarea codului nostru de comerţ, care nu mai corespunde cerinţelor actuale ale vieţii noastre economice. Un singur pas înainte s’a făcut prin legea experţilor contabili, când la societăţile, cu oarecare impor­tanţă s’a introdus în numărul de cenzori un expert contabil cu­noscător în examinarea bilan­ţului. Nu numai atât dar în înlesni­rile pe care le propunem pentru capitalurile străine, de care a­­vem atâta nevoe, ceream modi­ficarea unor dispoziţiuni din Co­dul de comerţ privitor la socie­tăţile străine. Cu uimire văd că după zece ani de la mărirea României în loc să se vie cu o modificare a legii noastre comerciale, în to­tal sau cel puţin parţial — la materia societăţilor — ca să puie în concordanţă viaţa noastră economică, rămasă încă sub re­gimul variatelor legiuiri, mai a­­les în materia societăţilor (Soc. G. M. B. H. care există în Bu­covina şi nu există la noi, con­trolul societăţilor anonime care funcţionează pentru Ardeal şi nu există pentru Vechiul Regat, etc.), se vine cu un proiect pen­tru reglementarea comerţului de bancă. Pe când în alte ţări, se tinde la internaţionalizarea unor dis­­poziţiuni din legile comerciale pentru înlesnirea vieţii economi­ce, la noi, cu durere putem re­peta formula medievală : „En changeant les dirigeants en change des lois“. Proectul care a circulat în ziare institue o adevărată tu­telă şi constitue o stingherire a comerţului de bancă. Vrem să aducem capital străin şi in loc să-i uşurăm venirea, instituim „consilii bancare“ compuse din reprezentanţi ai Ministerelor, ce­rem depunerea a zece la sută din captalul băncii în rentă a Statului la Banca Naţională, fi­xând maximum de împrumut la zece la sută din capitalul băn­cii, punem ca sancţiune o „gravă ameninţare“ că directorii s­au administratorii cari se fac vino­vaţi de „gestiuni nelegale“ vor fi înaintaţi „parchetului“, când Codul nostru de comerţ dă sanc­ţiuni juridice pentru conducăto­rii societăţilor anonime care se fac culpabili de bancrută simplă sau frauduloasă şi alte dispo­­ziţiuni de aceiaş „profunzime“ de care mă voi ocupa la timp. Făuritorii unor asemenea pro­­ecte dacă au avut intenţia de a pune comerţul de bancă sub o­­blăduirea dispoziţiunilor specia­le pe care, în ţara noastră, le cu­noaştem doar pentru comerţul de farmacie şi drogherie, tre­buiau să înceapă prin a spune la art. 1, că „nimeni nu are drep­tul de a conduce un comerţ de bancă fără să fi făcut studii spe­ciale“.­ Căci cu durere constatăm ca, atunci când pentru facerea unei şosele sau pod ai nevoe să ai di­ploma de inginer şi dacă ai ur­mat şcoli de comerţ, oricât de superioare sau ai oricâtă experi­enţă în materie bancară, n’aî dreptul să faci poduri, la noi, mulţi s’au trezit conducători de bănci fără ca să fi avut vreodată în tot cursul vieţii lor, nici în clin nici în mânecă cu vre-o a­­semenea instituţie sau cu specia­litatea bancară. Dacă ar fi vorba de exercitat un control aceasta s’ar putea realiza prin cenzori, dar nu cenzori în funcţiune de administraţia băncii, care tre­bu­ie să joace cum 11 se cântă, căci, altfel... ci, cenzori compe­tenţi având independenţa lor faţă de administraţia societăţii garantată. Deocamdată, socot, că nu prin dispoziţiuni ca acele anun­ţate se va da o nouă îndrumare vieţii bancare în ţara noastră ci prin schimbarea şi unificarea dispoziţiunilor din codul de co­merţ cu privire la societăţile a­­nonime şi prin participarea mai efectivă la conducerea şi contro­lul băncilor a specialiştilor. Repet, că toată materia socie­tăţii anonime trebue adaptată la posibilitatea uşurării importului de capitaluri, aşa cum şi prede­cesorii noștri au făcut-o la 1900. GR. TRANCU-IASI. LA VAMA ti I întâmplarea a făcut să am de scos dela vama poştei un pachet venit din străinătate, — © pereche de patine vechi. Cum nu fusesem, nici­odată, la noua construcţie de lângă judecătoria de Roşu, m'am bucurat că am prilejul si văd, cu ochii ceea ce auzisem, că localul e aşa fel făcut in cât cores­punde nevoilor, serviciului. Am intrat într'o sală mare, fru­moasă şi plină de lumină, in adevăr. Lume multă : o sută-două de oameni, în picioare, repezindu-se fiecare să se apropie de un fel de tejghea, care împarte sala în două părţi. Dnu acolo de tejghea, câţiva funcţionari anunţi de numeroasele cereri ale publicului. Printre picioarele funcţionarilor şi pe mesele lor de lucru, tot felul de pachete, de toate mărimile. Răsbat şi eu, cu avizul meu, după itm ceas de aşteptare, în această îm­bulzeală, la tejghea. Funcţionarul o­­bosit şi distrat, pune iscălitura şi-mi înapoiază hârtia, întreb ce trebue să mai fac. Îmi zice să trec la un birou alăturea. Acolo, altă lume, altă aş­teptare. Când îmi vine rândul, altă is­călitură, cu trimitere la un alt birou, in elajul întâiu. Acolo, iar lume mul­tă, iar aşteptare, iar iscălitură. După ce mi se făcu socoteala că am de plătit vre­ o treizeci de lei, taxă, plec cu hârtia, din nou in sala mare să-mi facă chitanța. — chitanţă pe patru foi ! întreb : ce să mai fac? — Du-te sus să te desfigureze ! — Cum ! Să mă desfigureze ? Unul din public, mă lămurește că n'am să păţesc nimic şi mă îndreaptă, iar, sus, etajul întâi, la stânga, biroul din dreapta. Acolo, mai mulţi tineri şi mai multe domnişoare, supraîncărcaţi de hârtii şi registre. Un semn pe a­­vizul meu şi eram... desfigurat. Din nou la cassă, altă aşteptare. Pe urmă la chitanţă, achitată. In fine, la pachet. Aci, un teanc de hârtii „des­figurate", cari trebuiau trecute in registru. După trei ceasuri de alergare şi tot felul de formalităţi, am luat, în sfâr­şit, patinele. Mai bucuros, cumpăram, altele nouţ. Asta e bi­rocraţia. Funcţionarii su­praîncărcaţi de o muncă nefolosi­toare, tot felul de hârţăloage şi re­­gistre, fără interes şi fără pic de spi­rit practic. Şi asta într'o construcţie cores­punzând tuturor nevoilor serviciului. Ce trebue să fie, Doamne, în loca­lurile improprii serviciului ? R. Citiţi în pag. III-a: Declaraţi­­e guvernator­i­­l B­ncei Naţionale tii economice a VARŞOVIA.­­ Exportul de mari terii textile în decursul a 11 luni din 1927 a atins cifra de 6­ 343.052 kgr. cu o valoare de 67.450.000 zl., ceiace în comparaţie cu anul 1926 înseamnă o creştere de 56 la sută. Cel mai mult s’a exportat în Ro­mânia, pentru 20 milioane zloţi, apoi în Lituania pentru 4 milioane zl., în Orient şi statele baltice pre­cum şi Extremul Orient pentru 3 milioane zloţi. In Austria şi Iugo­slavia exportul a fost de 1.340.000 zl., în America de 1.400000 zl., în Anglia de 762­.000 zl., etc. *• VARŞOVIA. — In Polonia, îna­inte de război consumul era de circa 30 l. bere de persoană Dupîi, război, în timpul inflaţiei şi nesi­guranţei, consumul a scăzut la 5 l. Acum consumul berei e iarăşi în urcare şi în anul precedent a fost de 7 l. de persoană. Cauza princi­pală care stăvileşte creşterea con­sumului sunt impozitele care ajung la 10,5 zl. de hectolitru, din care 3,5 zloţi e impozitul către stat, iar 7 zl. impozite comunale. » VARŞOVIA. — Guvernul polon a hotărât nefinitiv construirea u­­nui port maritim pentru exportul lemnelor la Tczew. Un credit de un milion zloţi va fi înscris, în a­­cest scop, in bugetul 1928—29, Turcia ANGORA. — La 1 Ianuarie 1928 a fost deschisă legătura directă fe­roviară între Turcia și Polonia. Legătura conduce prin România, Bulgaria, Cehoslovacia, Austria, Ungaria și Iugoslavia. Transpor­turile de mărfuri pe aceste linii se vor efectua conform cu prescrip­­ţiunile convenţiei din Berna, Rusia MOSCOVA. — Proectul relativ la fabricaţia galoşilor în fabricile sovietice prevede pentru anul 1927—28 o producţie de 34.300.000 perechi galoşi. In anul trecut pro­ducţia a fost de 25.800.000 perechi. Creşterea producţiei se explică prin creşterea cererilor din străi­nătate relative la galeşii ruseşti. Cehoslovacia PRAGA. — In anul trecut fabri­cile de automobile cehoslovace au lucrat tot timpul cu trei schimburi şi şi-au mărit simţitor producţia. „Cesko­moravska Kolben“ a fabri­cat 10.000 automobile, marca :„Praga“ în loc de 500 în anul 1926, ca autobuse, camioane, etc. Uzinele Skoda-Laurent-Clement au fabri­cat în 1927 circa 7.000 mașini. La târgul de mostre din primăvară uzinele Skoda vor expune un nou model de automobil pentru per­soane. Uzinele „Tatra“ au fabricat 2500 mașini, Walter 500, Wich­­terle şi Kovariv 100, iar Ceskos­­lovenska Zbrojovka 1500. In total industria cehoslovacă a fabricat 20.000 automobile. Franţa BERLIN, 12 (Rador). — Ziarele germane comentând hotărârea guver­nului francez de a suspenda legea de interdicţiune a exportului capita­lurilor, arată că, prin această măsu­ră capitalurile franceze vor putea fi din nou învestite pe termen lung in­alteunătate. De asemenea din punct de vedere monetar, măsura luată în­seamnă că guvernul francez va men­ţine cursul actual al francului Desbaterile Consiliului de Miniştri I­lu­iiiii înarmarea Ungariei." Aprovizionarea ţinuturilor lipsite de grâne Viitoarea activitate a Parlamentului." Standardizarea.­ Legea îs azuritor." Legea învățământului secundar.- Codul penal şi al justit­ei militare.« Sprijinirea cooperativelor pescăreşti ori între orele 5 şi 8 seara s’a ţi­nut la Preşedinţie un consiliu de miniştri prezidat de d. Vintilă Bră­­tianu. ÎNARMAREA ungariei D. I. G. Disco a făcut un siing expozeu asupra mo­dului cum s’a desfăşurat chestiunea contrabandei de mitraliere în Ungaria şi a arătat stadiul ei ac­tual. APROVIZIONAREA ŢINUTURI­LOR LIPSITE DE GRÂNE S-a cercetat apoi chestiunea aprovizionărei cu grâne a ţinu­turilor în lipsă. Comisiunea în­sărcinată cu această aprovizio­nare, compusă din d-nii miniştri Argetoianu, Lupu şi Tătârăscu, se va întruni pentru a hotărî repartiţia. In primul rând se vor aproviziona judeţele Mehedinţi şi Vaslui. VIITOAREA ACTIVITATE A PARLMENTULUI Consiliul a discutat apoi ordinea in care se vor aduce diferitele proecte în Parlament, la redeschi­derea seziimei. S’a hotărât ca cel dintâi proect ce va veni în desbateri să fie acel al Cultelor. Proectul este aproape gata, urmând ca d. ministru Lape­­datu să-i dea forma definitivă nu­mai in unele articole ce­ au provo­cat dificultăţi cu confesiunile mi­noritare. STANDARDIZAREA D. Argetoianu va aduce proectul de leg­e al stan­­dard daturii, socotit dease­­m­enea de o extremă ur­gentă pentru a salva ex­portul nostru de grâne și a putea face selecțiunea necesara încă la viitoarea recoltă. LEGEA ISLAZURILOR De asemenea se va aduce proectul exploatărei izlazurilor comunale, pentru a se ajuta cres­cătorii de vite şi a se da un mai mare avânt acestei ramure de activitate economică. LEGEA INVATAMANTULUI SE­CUNDAR D. dr. Anghelescu, ministrul in­­strucţiunei, va depune proectul de lege al învăţământului secundar. Tot d-sa va depune un proect de lege prin care se obligă profesorii universitari să aibă domiciliul în localitatea în care au catedra. Această lege se va aplica cu toată strict­eţ­a tuturor profesorilor uni­versitari, pentru a cum­a situaţia de astăzi, pe care guvernul o con­sideră dăunătoare învăţământului. DEPUNEREA LEGII CODULUI PENAL ŞI AL JUSTIŢIEI MILITARE De asemenea se va depune pe bi­­rourile Parlamentului proectul co­dului penal, şi al justiţiei militare. SPRIJINIREA COOPERATIVE­LOR PESCĂREŞTI D-l dr. Lupu, ministru al muncii, a rugat Consiliul să sprijine coope­rativele pescăreşti dându-le în arendă bălţile Statului. D-sa a ară­tat că aceste cooperative sunt in măsură să facă o exploatare raţio­nală şi totodată consumul va fi mai favorizat, crescând producţia şi eftenindu-se peştele. CONSTRUIREA UNUI SARCO­­FAGIU LA RUGINOASA D. ministru al cultelor Al. Lape­­datu a făcut o expunere asupra chestiunei restaurăreî mormântuluî Domnitorului Cuza. Din cauză că dorinţa testaţii­en­­tară a Domnitorului a fost sâ fie înmormântat la Ruginoasa, d. La­­pedatu a opinat şi consiliul a apro­bat să nu se mai ducă la Iaşi rămă­şiţele pământeşti, cî să rămână tot la Ruginoasa. Se va restaura însă Biserica şi se va face marelui dom­nitor un sarcofagiu demn. Consiliul s’a ocupat apoi cu di­verse lucrări curente- TRATATIVELE PENTRU ÎMPRUMUT Din Informaţiunile particulare ce le avem d. Vintilă Brătianu a pus în curent Consiliul şi cu stadiul tra­tativelor împrumutului extern. Asupra acestei chestiuni guvernul păstrează însă cea mai mare dis­­crețiune. ŢARISMUL ROŞU Treizeci de revoluţionari fruntaşi, printre ei Trotzki, Zinowiew, Radek şi Rakowski, au luat drumul Siberiei. Calea exilului o cunosc cu toţii. Au mai bătătorit-o odinioară, urgisiţi de­ poliţia ţarismului. Au înfrânt dictatura ţarului şi cad azi victime unei alte dictauri, cu a­­tât mai odioasă cu cât călăii sunt tovarăşii revoluţionari de până mai dăunăzi. Stalin, stăpânul Rusiei ia numele proletariatului desrobit, nu suferă împotrivire. Spusese nu dar mult, vorbind de opoziţie, că ii a­­cordă deplin drept «L- activitate, das. la puşcărie. Şi-a realizat teoria poli­tică. Congresul comunist îi dăduse satisfacţie, ■ confirmând excluderea schismaticilor de biserica leninistă. Stalin a mers mai departe ; ii uimi­, ceşte cu totul. Răspândiţi în pustietă­ţile Siberiei, izolaţi unul de altul, a­­runcaţi la sute de kilometri de linia ferată, conducătorii opoziţiei sunt pur şi simplu desfiinţaţi politiceşte.­­ Măsura dovedeşte energie. Dove­deşte ea insă tăria taberei conducă­toare a Rusiei de azi ? De­sigur, nu. Dacă Stalin s'a hotărît să ofere spec­tacolul repetiţiei ţariste şi să mărtu­risească în faţa lumei întregi o mă­sură de teroare împotriva autorilor­ înşişi ai revoluţiei sovietice, înseam­nă că acţiunea acestora nu e atât da­­vană, cât se pretindea. Deportarea demonstrează că, în­­tr adevăr, rămânerea lor mai depărte la Moscova constituia o primejdie gravă pentru existenţa regimului. Şi e problematic dacă măsura luată va înlătura primejdia, dacă partizanii e­­xilaţilor nu vor spori, dacă numele lor de martiri ai revoluţiei au voi deveni simbolul unei lupte grave. A. Hg. îmbunătăţirea transporturilor şi mij­loacelor de comunicaţie internaţionale -------——qfr- ♦ €► -----­ iin vast procra­m de lacru al Camerei de Comerţ internaţionale Camera de comerţ Internaţio­nală cu sediul la Paris, se ocupă de ani de zile de improtanta pro­blemă a transporturilor şi că­ilor de comunicaţie internaţionale. In afară de comisiunea specială care se ocupă în general de transpor­turi şi comunicaţii, vor lucra anul acesta şi opt comitete speciale. Vom expune pe scurt chestiunile ce vor fi desbă­tute în şedinţele acestor comitete speciale. COMITETUL TRANSPORTURI­LOR PE CALEA FERATA Acest comitet se va întruni la 17 Februarie spre a lua în discuție: 1) Tarifele diferitelor ţări. 2) Cheltuelile provocate de mă­­suri administrative relat­­e la vă­muiri de vagoane complecte... la frontere. 3) Transporturile internaționale de peşti de mare proaspeţi şi alte măr­furi expuse stricăcîunşî. 4) Vămuirea bagajelor neînsoţite. Documentele negociabile de trans­port pe cale ferată. 5) Nomenclatura uniformă a mărfurilor. 6) Transporturi combinate pe cale ferată şi cale aeriană. COMITETUL TRANSPORTURI­LOR PE MARE Comitetele transporturilor mari­time se vor întruni în cursul lunei Martie la o dată ce se va fixa ul­terior. Se vor lua în discuție ur­mătoarele chestiuni : 1. Cheltuelile provocate de do­cumentele maritime și de anumite uzuri din porturi ; 2. Colaborarea cu organizațiile de armatori ; 3. Regulele de schimb de la Viena. COMITETUL NAVIGAŢIEI FLUVIALE Comitetul navigaţiei fluviale se va întruni spre sfârşitul lunei Fe­bruarie, spre a lua în discuţie ur­mătoarele chestiuni, dintre cari, câteva interesează în special ţara noastră: 1) Asupra căror fluvii să se con­centreze studiul comitetului interna­ţional? 2) Studii comparative şi para­­lele. 3) Formarea de sub-comitete pen­tru dferite sisteme fluviale. 4) Traficul danubian 2) legătura cu raportul d­in* I« Sandemann Alien. 5) Cauzele fiscale, administra­tive şi economice are scăderea tra­ficului de la război încoace. 6) Ape teritoriale şi ca­botai. 7. Cana­­urile Sava şi Be­ga. 8) Formalităţile de tre­cere la frontiere. C ) Fab­ili­tăţi în jutr­­furi. 10) Comisia internaţio­nală a Dunărei. 11) Căile ferate şi traficul fluvial. 12) Colaborarea între statele ri­verane. 13) Documente unice. 14) Transporturi combinate. COMITETUL TRANSPORTURI­LOR PE ŞOSELE Comitetul transporturilor pe şo­sele se va întruni în cursul lunei iunie spre a lua în discuţie urmă­toarele chestiuni : 1. Schimb de informaţii asupra modului de impunere al traficului automobilelor şi administraţiei drumurilor ; 2. Anchetă internaţională asupra preferinţei transporturilor automo­bile, faţă de cele de cale ferată şi vice-versa. 3. Permisele de conducere in­ternaţionale ; 4. Formalităţile de trecere a frontierelor cu automobilele. COMITETUL TELEFONIEI INTERNAŢIONALE Comitetul telefoniei internaţio­nale, se va întruni în cursul lunei Aprilie, spre a lua în discuţie ur­mătoarele chestiuni : 1. Ancheta asupra stărei actuale a telefoniei internaţionale ; 3. Ancheta asupra telefoniei în afacerile de Bursă. COMITETUL TRANSPORTURI­LOR AERIENE Comitetul transporturilor inter­naţionale se va întruni în cursul lunei iunie spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 1) Poşta aeriană, 2) Naţonalitatea aeronavei. 3) Poliţa tip de asigurare ae­riană-4) Biletul Standard pentru pasa­geri şi bagaje. 5) Transporturi combinate între avion şi cale ferată. 6) înţelegeri internaţionale pen­tru exploatarea liniilor aeriene mon­diale. 7) Reducerea numărului expozi­ţiilor internaţionale de aeronautică. COMITETUL TELEGRAFIEI INTERNAŢIONALE Comitetul telegrafiei internaţio­nale se va întruni la 12 Mai, spre a lua în discuţie următoarele ches­tiuni : 1. Proporţia cuvintelor cifrate în telegramele Internaţionale ; 2. Telegramele fă­ră text. COMITETUL SERVICIILOR POŞ­­TALE INTERNAŢIONALE Comitetul serviciilor poştale in­ternaţionale se va întruni în cursul lunei Martie, spre a lua în discuţie următoarele chestiuni : 7. Privilegiul de pavilion faţă de transportul curierului poştal; 2. Dacă interpretarea art. 41 din Convenţia Poştală Universală e susceptibilă să provoace măsuri de prohibiţie la import. 3. Studiul şi revizuirea art. 34 din Convenţia poştală universală în care se prevede ca scrisorile să nu confie în plic nici o scrisoare adresată altuia decât destinataru­lui ; 4. întocmirea unei liste de obiec­tele a cărei expediţie poştală e in­terzisă ; 5. Fixarea unei sume maxime admisă in expediţii contra ram­­burs ca şi in mandatele poştale ; 6. Determinarea responsabilită­ţii administraţiilor poştale faţă de expediţiile regulate ; 7. Studiul unui proect interna­ţional asupra admiterei la impor­t a anumitor obiecte sub formă de scrisoare şi colete poştale; 8. Stabilirea unui acord interna­ţional asupra definiţiei traficului de eşantilioane. $ AL. P. S. Mihai Popovici in au­­dienţă la d. Briand PARIS, 12. (Rador). — Ziaru. „Le Temps”, anunţă că d-l Br­and a primit azi în audiență pe d-l Mi­­haîl Popovici. Mica Antantă $î înarmările Ungariei DECLARAŢIILE D-LUI MINIS­TRU EMANDI BELGRAD. 12. (Rador). — Mini­strul României d-l Emnadî a făcut ziarului „Politika” următoarele de­claraţion*: „Chestiunea înarmărilor Unga­riei continuă să facă obiectul cer­­­­cetărilor din partea guvernelor Mi­cei înţelegeri, întrucât guvernul polon a desmînţit categoric just­­i­cărea prezentată de Ungaria, pot spune că s’a stabilit acum că Un­garia se înarmează, călcând dîspo­­zîţiunile tratatului de pace. Gu­vernul ungar a dovedit astfel că su­primarea comisiuneî de control mi­litar fusese prematură şi că rezer­­vele Micei înţelegeri erau îndrep­tăţite. E de prisos să subliniez că între bărbaţii de Stat al Micei în­ţelegeri domneşte acordul cel­urai desăvârşit şi o perfectă unitate de vederi Conducătorii Micei Antante vor şti să găsească şi de data a­­ceasta soluţia menită să împiedice orice atingere a păcei”. SENZAŢIONALE DESTĂINUIRI DESPRE ÎNARMĂRILE UNGARIEI PRAGA, 12 (Rador). — Ziarul maghiar „A Reggel", ce apare la Bratislava, capitala Slovaciei, rela­tiv la înarmările clandestine ale Un­gariei, publică declaraţiile făcute redactorului zisului ziar, de către numitul Mutiny Laszlo, deţinut in închisoarea din Bratislava, pentru spionaj în favoarea Ungariei. Vat­­tay declară că el este spion de me­serie, şi afirmă că el a stabilit în Ungaria, următoarele fapte : Acum 3 ani, un tren întreg d­e arme, de provenienţă italiană, a fost oprit în Ungaria, sub motivul că trans­portul s’a rătăcit. In localitatea Li­­ppemezoe, intro colină din apro­piere de şosea, s’a săpat o cavernă artificială, în care simt ascunse­­ autonurile blindate. In bazinul şan­tierului naval din Budapesta, un numitor (cuirasat) pentru Dunăre, este camuflat sub forma unui re­morcher avariat. In tabăra de arti­lerie de la Haimaskere, sunt as­cunse mari cantităţi de muniţiuni, precum şi arme Manlicher. In îm­prejurimile oraşelor Kesskemet şi Cegled, în casele ţăranilor patrioţi, sunt ascunse în fiecare casă, că­t una sau două mitraliere. Este drept că la acea epocă, Comisiunea de control militar interaliat a făcut percheziţii in această regiune, însă nu a putut găsi nimic, deoarece ţă­ranii au ascuns în locuri sigure mitralierele, in urma înştiinţărilor, primite de la guvern.

Next