Argus, martie 1928 (Anul 19, nr. 4462-4488)
1928-03-01 / nr. 4462
Anul XIX No. 4462 ANUNEIURI DEORICE FEL , IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI9 TEL. 11/S4-ABONAMENTE:. IN TARA S IN STRĂINĂTATE tin an 1000 lei II Un an 2200 le! 5 luni 650 V H 6 luni 1300 „ 3 luni 300 « |l 3 luni 300 .. 3 lei în țară, 6 lei în străinătate 6 PAGINI JOI I Hama 1928 CAROL SCHULDfRp S. BERBER STR. KARAGEORGEVICf 9 TEL: 11/84 PUBLICITATEA ; Concesiunea Exclusivă a Societăţi Generale de Publicitate Sirectori : Carol Schulder și S. Berger str. Eugenia Carada (fostă Karagheorghevici I . Telefon 31184 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI »■ fondatori : S. Pauker şi H« B ^.Valentin w* INDUSTRIEI şi FINANŢE! Directori Grigore Gafencu IROURILE Bucureşti, Strada Sărindar "7 Et. I. TELEF ON: 306/93 şi 323/69 Cum se fac legile ale VIATOR In chestia locuinţelor Liga chiriaşilor a fost invitată deunăzi de ministerul de justiţie să prezinte, în intervalul scurt ce ne separă de data fatidică de Sf-tul Gheorghe, un tablou al tuturor evacuărilor hotărâte de justiţie, în toată ţara. Pretenţia aceasta ar fi amuzantă dacă subiectul s’ar preta la veselie ceeace nu e deloc cazul. Fireşte, Liga a răspuns că n’are mijloacele să facă un recensământ şi că această sarcină intră in cadrul îndatoririlor autorităţei publice. Dacă amintim acest incident, este pentru a vădi că cei chemaţi să dea o soluţie poblemei locuinţei, au început să-şi dea seama că lucrul lor ar trebui să se reazăme pe câteva indicaţiuni statistice... aşa cum s’a procedat în toate ţările de pe continent şi că nu e îngăduit să se legifereze în vânt, fără cea mai mică indicaţiune asupra stadiului exact al chestiei. Când guvernul vorbeşte de standardizare, ştim precis la câte mii de vagoane se va aplica operaţia, căci avem o statistică a recoltei. Când se legiferează în materie de căi ferate, cunoaştem lungimea reţelei şi numărul exact al locomotivelor şi vagoanelor. Dar are cineva o idee despre numărul caselor clădite de la 1919 până azi în toate centrele urbane din ţară ? A făcut cineva o statistică — aşa cum a fost întocmită în Austria, în Germania, în Cehoslovacia — asupra numărului apartamentelor ce se află actualmente goale în toată ţara şi în deosebi la Bucureşti ? Cam ce Chirie cer proprietarii pentru aceste apartamente goale ? Sunt ele accesibile marei masse burgheze, funcţionarilor şi meseriaşilor, sau sunt apanajul persoanelor cu dare de mână, deci în majoritate presupun chiar dela o sută mii lei în sus ? S’a interesat vre-o autoritate să afle câte imobile ocupă Statul cu diversele sale administraţiuni în suprapopulata Capitală a ţărei ? In revista Democraţia, d. Al. Alimănişteanu spune că printre principalele cauze ale lipsei de locuinţe în oraşe, este reforma agrară. Numeroşi ţărani s’au înstărit. Trimit copiii lor să înveţe în şcolile secundare şi astfel un oraş ca Slatina unde, înaintea războiului s’au numărat d’abia vre-o 500 elevi, azi sunt peste trei mii. Iată o constatare ce purcede dela un spirit exact de observaţie. S’a întocmit oare o statistică asupra numărului elevilor din toată ţara cari învaţă în oraşe, fără a locui împreună cu părinţii lor ? In străzile cele mai depărtate de centrul Capitalei, dar la fiecare câţiva paşi de tăbliţele acele, fond de aur cu slove negre, cari arată câte birouri ale diferitelor întreprinderi industriale sau comerciale, ocupă azi apartamente în dauna mult chinuiţilor chiriaşi. Există o statistică a numărului lor, plus o indicaţie dacă acest număr tinde să scadă sau să sporească ? Am putea să multiplicăm uşor lista acestor întrebări ce se referă la cunoaşterea de aproape a problemei locuinţei, însă la care nimeni nu poate da un răspuns, pentru că nimeni din ierarhia cârmuirei n’a dat vre-o atenţie, cel puţin până azi, celei mai însemnate probleme sociale postbelice. Am mers înainte cu ochii legaţi, cu o indiferenţă orientală şi tocmai la spartul târgului, atunci când guvernul pare că tinde la libera tranzacţie cu mici excepţiuni, s’a decis să se înscrie în buget suma de 100 milioane lei pentru construcţii de locuinţe. Acesta e un plasture pe un picior de lemn. Vreo câţiva funcţionari ai Statului vor găsi adăpost, ceea ce nu va încălzi de fel massa cea mare care trăeşte cu frica evacuare. A propos, câţi vor fi evacuaţi la Sf. Gheorghe ? O ştie cineva ? Dar întrebarea fundamentală : Cam câte locuinţe de diferite categorii, trei, două şi o singură odaie cu antreu şi bucătărie, sunt necesare în toată ţara pentru a curma răul din rădăcini ? Nu vorbim de apartamente cu odăi mai multe, căci de această categorie nu ducem lipsă. D. Al. Alimănişteanu socoteşte că ar fi nevoie de vreo 200.000 locuinţe însă nu întemeiază această cifră pe date certe. In fine, comisia acea specială, însărcinată acum, în extremis, să studieze problema locuinţei, şi să-i dea o soluţie, mai mult sau mai puţin fantezistă, căci nu se reazămă pe nici o bază certă, a întocmit oare un calcul pentru a afla cam în ce proporţie se va scumpi viaţa în urma sporului general al chiriei ? O asemenea urcare are repercusiuni multiple. Acel funcţionar, acel meseriaş care va fi obligat să plătească o chirie peste puterile sale va cere o urcare de salar şi când va dovedi că altfel nu poate trăi, va trebui să i se acorde. Dacă nu i se acordă, te pomeneşti cu greve. Dacă i se acordă se resimte bugetul Statului şi al particularilor. Am schiţat mai sus, la repezeală, numai câteva aspecte ale problemei. Insă din înşirarea lor reese lămurit superficialitatea cu care se confecţionează legi In dulcea Românie. E adevărat că în cele mai multe cazuri e o marfă din care douăsprezece merg la duzină... ,,. Suspendarea navigaţiei pe Dunăre BRAILA 28. — Din cauza scurgerii de sloiuri subţiri pe Dunăre, cursa de pasageri Galaţi-Brăila a fost suspendată. Braţul Chilia a îngheţat parţial. La punctul Ceatal din faţa Tulcei s’a prins ghiaţa.• Gerul neobişnuit din ultimele zile n’a întârziat să-şi arate efectele. Direcţiunea serviciului hidraulic din Capitală a fost încunoştiinţată telegrafic că începând de eri au început să curgă sloiuri pe Dunăre, la Galaţi, Tulcea şi Ismail. In aceste două localităţi din urmă sloiurile sunt in mari cantităţi şi de dimensiuni neobişnuite. Acest fapt se datoreşte temperaturei excesiv de scăzute din sudul Basarabiei. Navigaţiunea în Josul Dunărei, care de abea se reluase, a fost din nou suspendată. Este vorba de cele două Unii fluviale, deservite de vapoarele C. F. R.: Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina şi Brăila-Galaţi-Ismail- Falcov. Vapoarele nu-şi vor relua cursele decât atunci când timpul va permite Timpul rău a făcut ca şi numeroase vapoare de mare cari aşteptau să intre în Dunăre, pentru a încărca la Galaţi şi Brăila, să mai rămână încă pentru câtva timp la Sulina. GALAŢI 28 Febr. — Datorită gerului care se menţine în dreptul portului nostru au început să curgă sloiuri pe Dunăre. Din această cauză direcţia N. F. R. a suspendat cursele de pasageri pe timp de 8 zile. Vapoarele au fost iernate din nou în docuri, docuri. Vaporul Ancora care plecase Sâmbătă cu pasageri spre Vâlcov, a fost prins de sloiuri în dreptul Ismailu- I lui Pasageră au fost debarcați acolo. IDELE LUI MARTIE Intrăm, peste o zi, în zori primejdioasă , luna Martie. Din cele mai vechi timpuri, luna asta are reputaţia de a fi buclucaşă. Origina acestei tradiţii e agrară, — cum s'ar zice ţărănistă. Cât ţine iama, oamenii stau sgribuliţi în casă. Vine primăvara şi toţi ies la câmp. Fiecare vrea să răşluiască de la vecin, o palmă, două de pământ. Pe toate hotarele dintre ogoare e ceartă mare. Satul intră în fierbere. Autorităţile administrative şi judecătoreşti au de lucru până ce se isprăveşte cu semănatul, când totul reintră în pace şi linişte. Aşa e acum, aşa a fost totdeauna. De la ogor, obiceiul certurilor şi al răsturnărilor de hotare şi de stăpâniri, a trecut în politică. Cesar e una din cele mai ilustre victime ale lunei Martie. Şi la noi, cele mai multe schimbări de regim să făceau în Martie. Dar, gurile rele spun că aceasta nu era tocmai legată de tradiţia latină, ci era mai mult o potriveală bugetară : guvernele cădeau în Martie, ca noul guvern să se bucure de întreg bugetul, care intra în aplicare la 1 Aprilie. Căci, dacă se întâmplă ca vechiul guvern să treacă o zi, două peste 1 Aprilie, guvernul nou găsea sleite toate capitolele bugetare. Socoteala aceasta nu se mai potriveşte. Bugetul începe acum la 1 Ianuarie. Ideele lui Martie au pierdut rostul lor economic. Ele se apropie din nou de tradiţia ţărănistă. In ce priveşte bugetul, dacă ar cădea, Domne fereşte, guvernul acum, cei cari vor veni, vor găsi atâţia bani în casa Statului câţi iepuri sunt în biserică. R. România câştigă un mare proces internaţional SENTINŢA TRIBUNALULUI ARBITRAL MIXT ROMANO-TURC IN CHESTIA VACUFURILOR Un important proces internaţional, în care erau în joc interese de miliarde, a luat sfârşit zilele acestea prin succesul deplin şi definitiv al Statului român. Tribunalul arbitral mixt româno-turc de la Constantinopole, instituit în baza tratatului de pace din Lausanne şi compus din Baronul Nordeskjold, suedez, ca preşedinte, d-l consul general Ionescu, arbitru român şi profesorul universitar Ahmed Reşîd ca arbitru turc, a respins, după o deliberare de două luni, acţiunea intentată împotriva Statului român de mai mulţi proprietari turci din Dobrogea care revendicau terenurile ce fuseseră trecute fără despăgubire în proprietatea Statului nostru după războiul de la 1877—78 şi împărţite la veterani şi colonişti. Desbaterile procesului care suferise diferite amânări au ţinut patru zile. Din partea reclamanţilor turci au predat avocaţii români, d-nii C. Micescu, A. Bentoiu şi Virgil Arion. Interesele Statului român au fost apărate de agentul guvernului pe lângă Tribunalul arbitraj, d-l Bagdat, procuror la înalta Curte de Casaţie şi de d-nii avocaţi Victor Dumitrescu, M. Antóniade şi Alfred Juvara. Pentru a înţelege importanţa principială a procesului câştigat de Stat, e util să se ştie că aproape jumătate din întinderea Dobrogei Vechi se găseşte într’o situaţie juridică asemănătoare cu terenurile despre cari era vorba în acest litigiu. Reclamanţii cari perduseră proprietăţile lor în urma anexării Dobrogei la România socotiseră că în baza unor dispoziţii din Tratatul de la Lausanne, pot obţine restituirea terenurilor sau valoarea lor actuală în bani. Prin respingerea acţiunei în chestiune, Tribunalul mixt s’a pronunţat implicit asupra tuturor cazurilor similare ce sunt pendinte şi urmează a mai fi desbătute în faţa lui. In acest fel chestiunea proprietăţilor diin Dobrogea, redeschisă un moment apare ca definitiv tranșată. Spania reintră in Liga Naţiunilor PARIS, 28 (Rador). — In cercurile diplomatice se confirmă că guvernul spaniol are intenţia să reintre în Liga Naţiunilor cu prilejul adunărei din Septembrie. Relaţiile comerciale între România şi Germania Schimbul de mărfuri dintre ambele țări, în nouă luni ale anului 1927, s-a soldat cu un excedent de aproape două miliarde pentru România Luna Octombrie a adus noul cifre — record cu privire la exportul Germaniei. Cu toate acestea, din cauză că şi importul a crescut. Importul în schimbul pur de mărfuri arată faţă de Septembrie o creştere de 70 mil. RM. ; la această creştere participă alimentele şi băuturile cu 19 mii, materiile prime şi semifabricate cu 27 mii. şi produsele fabricate cu 24 mil. RM. Comerţul dintre Germania şi România este în creştere continuă. In primele 9 luni ale anului trecut importul Germaniei din România a crescut faţă de intervalul corespunzător din 1926 dela 88.853.000 RM. la 166 mil. 081.000 RM. sau pasivitatea comerţului exterior a crescut, trecând dela 242 mil. în Septembrie la 284 mil. RM. în Octombrie. Balanţa se prezintă astfel: Exportul şi-a continuat în Octombrie mişcarea sa ascendentă şi arată o urcare de 20 mil. RM, la care participă alimentele cu 6 mil. şi produsele fabricate cu 25 mil. Exportul de materii prime arată în schimb o uşoară scădere. Comerţul Germaniei cu România în nouă luni ale anului 1927 livrările făcute în contul reparaţiilor. Pentru primele 9 luni ale anului 1927 comerţul dintre România şi Germania s-a încheiat conform statisticei oficiale germane aşadar cu un sold activ de 48.550.000 RM, sau circa 1,9 miliarde lei în favoarea României. Creşterea cea mai mare provine din creşterea importului de cereale furajere (porumb şi orz) din care Germania a importat în total în 1927 cantităţi cu mult superioare celor din 1926. Astfel, cantitatea totală de porumb importată în 10 luni din 1927 a fost de 1.821.582 tone (din care din România 308.225 to.) fată de numai 522.706 to. în acelaș interval 1926 (din care din România 118.844 to.). Pentru orzul furajer cifrele corespunzătoare sunt: 1.345 757 to. în 1927 (din care 356.443 to. din România) fată de 1.096.253 to. în 1926 (din care 149.658 to. din România). Structura comerţului germanoromân în intervalul Ianuarie-Septembrie 1927 a fost următoarea, în RM, comparativ cu epoca corespunzătoare din 1926, cu 77.229.000 RM., reprezentând o creştere de aproape 87%; de asemenea şi exportul german în România a crescut de la 91.616.000 la 117.522.000 RM. sau cu 25.906.000 RM., ceea ce reprezintă o creştere de 28%. In cifra exportului intră şi (Citiţi continuarea in pag. IV-a) Chestiunea optort!5ior Noua notă a României adresatăUngariei Guvernul român face o propunere de conciliatiune GENEVA 28 (Rador). — Se știe că în ziua de 15 Noembrie, guvernul ungar a remis o notă ministrului de externe al României, prin care pe de o parte respingea concluzîunile raportului Chamberlain în chestiunea oPtantilor, iar pe de altă parte propunea o aşa zisă soluţiune practică de conciliaţiune. A această soluţie consta din rezervarea principiilor tezei ungare, cerându-se României să restituie în natură anumite bunuri ale oPtantilor, ca de pildă pădurile, iar pentru rest D. ministru Titulescu a adresat acum o lungă şi amănunţită notă guvernului ungar, concretizând punctul de vedere românesc, aşa cum a fost expus la Paris. Nota începe prin a exprima regretul că guvernul ungar n’a crezut că trebuie să se supună rezoluţiunei unanime a Consiliului, luată la 19 Septembrie 1927. Un studiu aprofundat al notei ungare din Noembrie duce guvernul român la concluzia că ceiace guvernul ungar denumeşte „soluţie practică de conciliaţiune” este afirmarea pur şi simplă a punctului de vedere ungar. Astfel se cere României şi sacrificiile ce i-ar fi impus pierderea proceselor agrare şi se rezervă înn acelaş timp principiile care ar permite supuşilor unguri să reclame vecinic privilegii în variatele domenii ale vieței Statului român. Mai mult încă, nota ungară din Noembrie constituie o agravare a oiertei ungare din 1923 căci astăzi se cere și restituiri in natură. Orice restituire a unui bun expropriat creiază o impresie de nestabilitate a reformei.* noastr. sociale. Nota d-lui Titulescu arat, sprijinindu-se pe cifre că ’exproprierea pădurilor pe calea reformei agrare este o necesitate în Transilvania unde pământul arabil fiind în proporţie de numai 250 la sută, ţăranul trăeşte din creşterea vitelor şi pădurii. CHESTIUNEA PREŢULUI Trecând la pretenţiunea unui preţ superior decât acela prevăzut în legea agrară nota constată că România a semnat tratatul de la Trianon în baza egalităţii de tratament pentru toţi supuşii săi. Aceasta rezultă şi din scrisoarea conferinţei de pace, care a declarat inutilă înserarea unei clauze suplimentare pentru a menţine fără nici un fel -I de preferinţă bunurile optanţilor sub plata unui preţ de expropriere în aur, inferior însă valoare! Integrale a bunurilor, întrucât raportorul chestiunei în faţa Consiliului Ligei Naţiunilor exprimase în Decembrie dorinţa unui schimb amical de vederi, fără prejudiciul punctului de vedere al părţilor sau al poziţiei chestiune! în faţa Consiliului, d-l ministru de externe Titulescu a avut la Paris mai multe conversaţiuni cu d. Egry, unul dîn avocaţii optanţilor. Nu s’a putut însă ajunge la nici un acord, imperiul legei naţionale. Aceasta rezultă şi dîn declaraţia d-dui Appony la Conferinţa păcei, unde a cerut pentru unguri un regim egal cu românii. O MĂRTURISIRE UNGARA Nota d-lui Titulescu combate apoi unele din argumentele memoriului ungar prin care se respinge raportul Chamberlain şi aserţiunea ungară cu acest raport cere dovezi inutile şi imposibile de făcut. Nota d-lui Titulescu spune textual: „Când se afirmă că reforma iagrară din România, — cea mai vastă operă de consolidare socială, — este o etichetă având ca scop să se răpească bunurile câtorva unguri, când se afirmă deci implicit că România a făcut pe cale ocolită ceiace tratatele o împiedecau să facă pe cale făţişă, este imperios necesar să se aducă dovezile, pe cari se întemeiază asemenea alegaţiuni. Pornind dela declaraţia guvernului ungar că îi este imposibil să facă dovezile cerute prin raportul Chamberlain, o mărturie preţioasă care închide orice posibilitate de a se mai discuta serios că Reforma agrară românească a vizat pe unguri, — guvernul român voeşte totuşi să dea el dovada conciliaţiunei, în spiritul Ligei Naţiunilor. PROPUNEREA ROMÂNIEI „Dacă Ungaria acceptă raportul Chamberlain şi dacă Consiliul Ligei Naţiunilor găseşte mijlocul ca gestul ce România doreşte să facă să nu creeze un precedent, România e dispusă a lăsa ca Ungaria să preleveze din reparaţiunile datorite României o sumă limitată, care să nu corespundă unui privilegiu de fapt sau unui spor de preţ, ci să constituie un gest de graţie, care să dovedească că la baza apărării tenace a României nu stă lift sentiment de ostilitate împotriva proprietarilor unguri, ci interesele vitale ale neamului român. Bineînţeles, Ungaria va trebui să plătească această sumă optanţilor şi toate procesele vor trebui retrase. „GUVERNUL ROMAN FACE INSA O CONDITIUNE ESENŢIALA DIN ACCEPTAREA RAPORTULUI CHAMBERLAIN*. Cât despre plata din contul reparaţiilor, Ungaria trebuie să ştie că România nu tolerează cel mai mic impozit în folosul supuşilor unguri, când Ungaria ne datoreşte sume enorme ca reparaţii şi nu le plăteşte. Chiar dacă nu ar fi vorba de un gest de grafie, ci de o obligaţiune decurgând din tratate, şi încă nici un for Internaţional nu poate obliga România să execute obligaţiunile din tratate, când drepturile ei înscrise în tratate sunt suspendate. Nota termină prin rezerva că propunerea României nu implică nici o recunoaştere a vreunei obligaţiuni, nici o renunţare la un drept şi nici modificare a pozitiunei părţilor in fata Consiliului sau a rezoluţiei din Septembrie. • Aci se termină nota română. Dacă Ungaria va refuza propunerea României, pentru motivul pe care l-a mai exprimat, că nu înţelege a se plăti ea pe ea însăşi, situaţiunea este clară. Rezoluţiunea adoptată în unanimitate de Consiliul Ligei Naţiunilor în Septembrie 1927 dă câştig de cauză României. România a făcut în plus şi un gest de conciliaţiune, în spiritul Ligei Naţiunilor, lucru care întăreşte poziţiunea ei morală şi spulberă acuzaţia de ostilitate faţă de proprietarii unguri. Optanţii să-şi îndrepte deci plângerile la Budapesta. Şi dacă Ungaria nu voeşte să plătească nici supuşilor săi ceea ce este datoare şi nu plăteşte României, să judece optantii singuri unde au întâmpinat mai multă generozitate, în ţara lor, sau în ţara românească? CONTELE APPONY VA REPREZENTA UNGARIA IN CHESTIA OPTANTILOR GENEVA, 28 (Rador).— Guvernul ungar a înştiinţat Secretariatul general al Ligii, că în chestiunea optanţilor va fi reprezentată de contele Apponyi. Nota României ROMANIA ŞI OPTANŢI In faţa Consiliului Ligii Naţiunilor, procesul nostru cu Ungaria în chestiunea optanţilor s’a încheiat în Septembrie cu raportul Chamberlain, care, în principiu, reamnoştea punctul de vedere, al României. Raportul avea caracterul unei recomandaţiuni, adresată guvernelor în cauză, care erau invitate să ia atitudine faţă de următoarele trei reguli: tratatul de pace nu exclude aplicarea reformei agrare supuşilor unguri, optanţi sau neoptanţi; nu trebue să existe inegalitate de tratament între unguri şi români; exproprierea nu constitue un act de lichidare, în sensul dispoziţiunilor tratatului, decât dacă s’ar aplica bunurilor unui supus ungur, în calitatea lui de ex-inamic. Guvernul român a acceptat în totul raportul Chamberlain. Guvernul ungar l-a respins nu totul. Situaţia ambelor părţi la Geneva e aşadar neschimbată, ca şi în Septembrie, trecut. Telegrama pe care o publicăm azi arată că, urmând sfatul Consiliului, cele două guverne au încercat totuşi să cadă la o înţelegere, printr’o soluţie practică, şi cum se spune în limbaj diplomatic, de conciliaţiune. Propunerea Ungariei, remisă ie Bucureşti în Noembrie, a fost respinsă în ea nu făcea decât să repete pretenţiunile ce nu reuşiseră la Geneva. Propunerea guvernului român, cuprinsă în nota d-lui Titulescu, depăşeşte însă cadrul tezei susţinută la Geneva. D. Titulescu oferă optanţilor o compensaţie bănească. Condiţiunea esenţială este însă acceptarea de către Ungaria a raportului Chamberlain şi retragerea tuturor proceselor,, agrare. Suma de bani acordată optanţilor ar urma să fie prelevată şi repartizată de guvernul din Budapesta din despăgubirile pe cari, în virtutea triatalului de pace Ungaria le datoreşte României. Propunerea nu e nouă. Ea a mai fost sugerată de ministrul nostru de externe, în conversaţiunile neoficiale cu reprezentanţii optanţilor. S'a susţinut atunci, drept răspuns, că Ungaria nu înţelege să se plătească singură, să mute banii dintr’un buzunar în celălalt. Argumentarea e însă falsă. România are de primit din partea Ungariei o sumă enormă ca reparaţiuni de război. Tratatul de la Trianon prevede clar această obligaţiine. Guvernul român a cordat Ungariei un moratoriu, alături de ceilalţi aliaţi» pentru ca să înlesnească refacerea finefritelor ungare. Creanţa însă exista neschimbată. Şi chiar dacă, în virtutea tratatului de pace, România ar fi condamnată să plătească despăgubiri, nimic n’ar obliga-o să execute o obligaţie financiară în favoarea Ungariei, câtă vreme obligaţiunile de aceeaşi natura ale Ungariei sunt suspendate. Cu atât mai mult nu se poate combate o oferta, pornită dintr’un sentiment de generozitate, fără constrângere contractuală. E probabil, totuşi, că propunerea României nu va fi acceptată, fiindcă implică o totală renunţare la punctul de vedere ungar. Cu toate acestea e binevenită. România a dat încă o dovada a spiritului ei de înţelegere. Situaţia ei la Geneva în apropiata sesiune, când problema va veni din nou în discuţie, nu poate decât câştiga, în comparaţie cu intransigenţa prin nimic îndreptăţită, a guvernului din Budapesta. A. Hg. D. Stresemann la Geneva BERLIN. 28. (Rador). - D l Sirs sémáim ä plecat delà Cap Martín, la Geneva, unde ya rămâne câteva zile. Silii SIIIII Statele Uralt# NEW YORK—Cu toate ştiri!« contradictorii publicate până acum. „Shipping Board" pare totuşi hotărât să-şi vândă o parte din flotă. El a vândut până acum trei mari vapoare: American Australia Orient Line, Oregon Oriental Line şi American Oriental Mail Line pe un preţ total da 3.743.000 dolari. VARŞOVIA.—Noul port polonez la Marea Baltică, Gdyn, a ptrescut în ultimii ani într’un tempo extrem de rapid. Astfel în 1927 au trecut prin portul Gdyn, 1058 vase cu un tonagiu de 840.000 tone faţă de 606 vase cu 420.000 tone în 1926 şi 164 vase cu 146 mii tone în 1925. De asemenea o mare creştere prezintă cantitatea de mărfuri încărcată sau descărcată. Astfel în 1927, greutatea totală a acestor mărfuri a fost de 885.000 tone faţă de 403.000 tone 1926 şi 51.000 tone în 1925.ungaria BUDAPESTA. — Se anunţă că ...Banca de Credit Ungară" şi,Banca Comercială din Pesta" — cele mai mari bănei din Ungaria vor fuziona in curând.