Argus, iunie 1928 (Anul 19, nr. 4535-4560)
1928-06-01 / nr. 4535
Anul XIX No. 4535 DE CHICLUt IN TOATE ZIARELE prin ■$0»tTWEft ttHERflLÂcf PUB1ICITAH TAftÜl UHUtttft» VGfcftlilR 5TR K.4RAGEÓRGEVICI 9 . ■ ' te*:. 11/»».- :■ • -, • : J t.-.‘ ' V y* i • • -V-*-» • ABONAMENTE: 1 IN ȚARĂ ^ li IN STRĂINĂTATE Un an 1000 lai II Un an 22QQ Iei 6 luni 550 « I 6 luni 1300 “ 3 luni 30Q B 113 luni 8QQ _«J 3 lei în ţară 16, lei în streinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori ; S. Pauker, §i H« Ei Valentin INDUSTRIEI §i FINANTEI Director ; GHgoră Cafenea TPlnerî I Iunie 1928 ^NIJNCIURi DEOnt CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN , - • MIETATfflC’EHERfllfl de PUBLICITATE CAROL SCHULDERE S. BER GER ' M ; STR. KARAGEÖRGEVICI 3 tel: 11/S4. PUBLICITATEA :■ Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder *1 S. Berger Str. Eugenin Carada (fosta Karagheorgheviei) 9 Telefon 311/84 B I R O U R I L E: București, Strada Sărindar 7 Et. I. TELEFON: 306/93 și 323/69 Tarifele vamale Şi Conferinţa dela Geneva de Viator Este fără îndoială că rezoluţiunile Conferinţei economice internaţionale întrunită la Geneva în 1927, a exercitat asupra tuturor statelor participante o influenţă in sensul că tarifele vamale nu s’au mai urcat de atunci. E un punct câştigat, de şi de natură negativă. Zilele acestea a avut loc la Geneva prima şedinţă al noului comitet consultativ, chemat să dea avizul său Consiliului Ligei Naţiunilor asupra metodelor de urmat pentru a realiza dorinţele exprimate anul trecut de Conferinţă. Era de prevăzut că unii delegaţi vor exprima dezamăgirea lor faţă de progresul relativ mic obţinut de campania în favoarea dezarmărei vamale, deşi fiecare din ei ar fi trebuit să-şi spună că, în situaţia actuală, un asemenea progres trebue să fie încet, căci nici o ţară nu va sacrifica interesele ei industriale şi în special, acelea născute după război. Fie că au creat prin propriile lor mijloace, fie că au moştenit, statele vor să conserve ceea ce posedă. In 1927, Conferinţa internaţională scontând un succes mai rapid a crezut de cuviinţă să proclame că „a sosit timpul de a opri urcarea tarifelor vamale şi de a inversa direcţia mişcărei lor“. Punctul prim al moţiunei a fost uşor câştigat, cu punctul al doilea trebue avut răbdare pentru că inversiuni de acest gen presupun schimbări foarte mari în întreaga configuraţie a muncei şi a producţiei în lume şi în special în ţările europene. Rezultatele infime obţinute în această direcţie întăresc credinţa că aici înţelegerile particulare, de pildă cartelurile internaţionale între producători, cartelul ferului, al culorilor etc. pot asigura o acţiune mai eficace in armonizarea intereselor a două sau mai multe naţiuni, decat tarifele. Totuşi unii reprezentanţi în sânul comitetului din Geneva s’au arătat mai nerăbdători şi printre aceştia a figurat şi delegatul englez d. Layton, redactor-şef al lui Economist din Londra. D-sa a arătat că în numeroase tari liber-schimbiste, au provocat mare nelinişte tendinţele statelor protecţioniste de a urca din nou tarifele vamale. Anglia va aştepta desfăşurarea evenimentelor, însă de pe acum s’a familiarizat cu ideea că dacă până latr’un viitor ce poate fi întrevăzut nu se vor lua măsuri pentru stabilirea libertatii comerciale, ea va trece la un protecţionism mai pronunţat. Demonstraţiuni populare în sens protecţionist, au şi avut loc la Londra, sub conducerea lui Sir Robert Horne, chiar în momentul şedinţelor Comitetului consultativ din Geneva. încă o dată, rezultate tangibile, pozitive, în sensul dorinţelor exprimate acum un an de Conferinţa economică n’au fost atinse. Excepţiuni formează Franţa care prin adoptarea clauzei celei mai favorizate, a stimulat mult mişcarea spre încheierea tratatelor de comerţ, apoi Ungaria, care a redus într’o măsură oarecare taxele sale vamale... şi recenta declaraţie a guvernului român în sensul unei uşurări vamale. In ceea ce priveşte România, suntem de părere că tendinţa de a micşora puţin zidurile vamale s’ar fi produs şi fără intervenţia Ligei Naţiunilor... bineînţeles o micşorare ce n’ar periclita de loc existenţa acelor industrii de mare concesiuni, ce le considerăm necesare atât pentru independenţa noastră economică, cât şi pentru apărarea naţională. S’a constatat într adevăr că pentru diferite ramuri de producţie, concurenţa interioară a apăsat într’atât asupra preţurilor încât acestea au ajuns sub nivelul taxei vamale. Este evident că în asemenea caz se impune o reducere, dacă n’ar fi pentru altceva decât pentru a se menţine emulaţia. Destul de straniu e faptul că în ultimele şedinţe de la Geneva, Comitetul n’a crezut de cuviinţă să primească chestia dumpingului în cadrul cercetărilor sale. Iată totuşi o problemă capitală, întrucât ea insistă direct la măsuri protecţioniste cu intenţia de apărare împotriva unui concurent agresiv, care vinde la vecini mai eftin ca în propria sa ţară. Intr’o direcţiune esenţială, nu putem împărtăşi vederea exprimată de d. Layton şi anume că „interesele economice naţionale nu trebuesc puse deasupra intereselor unei economii mondiale libere“. Noi unii, o mărturisim, n’am ajuns încă la concepţia cetăţeniei lumei şi considerăm cămaşa mai aproape ca surtucul. Repetăm că ideile propăvăduite de Conferinţă îşi vor face încet drumul lor şi că, deocamdată, este un succes că convenţia pentru suprimarea restricţiunilor la import şi la export a fost semnata de 27 state. OPINIA PUBLICA Vasazică, potrivit ultimului său comunicat, partidul national-țărănist va convoca la București pe toţi candidații săi la ultimele alegeri, cărora li s’au „furat mandatele“» —— se va întruni ridică „adevăratul parlament“. Acest „adevărat parlament“ se va întruni și va lucra odată cu „parlamentul legal“ care şi el va fi convocat ca să voteze legile în legătură cu împumutul, dacă şi când se va face acest împrumut. De ce ne-am mira că vom avea două parlamente ? Mirarea e că nu avem mai multe fiindcă de la război încoace avem belşug de opinii publice şi de fiecare opinie publică ar trebui să avem câte un Parlament. înainte de război aveam două ţări : ţara legală şi ţara reală. După război avem trei opinii publice : „opinia masselor“, pe care o invoacă partidul naţional ţărănist, „opinia cinstită şi luminată“ pe care o invoacă liberalii şi pe care se sprijină guvernul şi „adevărata opinia publică cea luminată“ la care face un discret apel de prof. N. Iorga. Să se fie seamă că am scos din socoteală opinia acelora care „opinează“ că nu avem nici un fel de „opinie publică“. Aceştia sunt nişte defăimători cari trebue vârâţi la Jilava. Adevărul e că avem mai multe opinii publice şi dacă ele nu se pot împăca, e că nu avem decât un caşcaval, unul singur, — şi acela e confiscat. In faţa acestei triste realităţi, ce contează opiniile publice, fie ele cât de luminate şi de adevărate ? Negocierile pentru stabilizarea leului Conferinţa Băncilor de emisiune.B manifestarea evreilor români din America Telegramă particulară BERLIN 30. O. Moreau, guvernatorul Băncii Franţeî, a discutat la Roma cu guvernatorul Băncii Italiei şi cu contele Volpi, ministrul finanţelor, chestiunea stabilizării monetare în România. Se anunţă că tratativele în acest scop au început şi cu „Federal Reserve Bank“ din New-York, cu „Reifnsbank“ şi cu „Bank of Eiland“. (Rert. Boeisencourier) DECLARAŢIA EVREILOR ROMANI DIN AMERICA Societatea Evreilor Români din America al cărei vicepreşedinte d. Leon Fischer se află de câteva zile în Bucureşti, a ţinut la New- York o şedinţă în care a fost redactată următoarea declaraţie transmisă apoi instituţiilor financiare şi ziarelor americane spre publicare. DECLARAŢIE Societatea Evreilor Români Uniţi din America a purtat întotdeauna un mare interes bunului mers al României şi până acum a dat mult ajutor în diferite ocazii ţării natale a membrilor ei. A fost întotdeauna de părere că soarta cetăţenilor evrei de acolo este legată indisolubil cu aceia a ţării şi că o Românie fericită şi prosperă ar face posibilă şi o evreime Românească fericită. Deci, nu poate vedea decât in mod favorabil străduinţele pe cari şi le dă România acum, pentru a-şi stabiliza valuta şi a-şi îmbunătăţi situaţia financiară cu ajutorul împrumutului propus. Societatea Evreilor Români uniţi din America a dat timpul din urmă oarecam recomandaţii Excelenţei Sale ministrului Român de la Washington, de asemenea a formulat câteva cereri în vederea îmbunătăţirei situaţiei Evreilor din România, la notă cu satisfacţie despre asigurarea dată de către ministrul afacerilor străine al României cum că s’au luat toate măsurile necesare pentru apărarea vieţei şi proprietăţei evreeşti şi că va considera cu bunăvoinţă recomandabile făcute. Societatea a fost cu deosebire mulţumită că procesul studenţilor evrei din Cernăuţi a fost amânat „sine die” spre a înlătura astfel orice incidente neplăcute. Societatea Evreilor Români Finiţi din America simte că poate aduce un serviciu României în momentul de faţă şi profită de această ocazie. Deci, se exprimă în favoarea împrumutului pe care România îl negociază acum şi speră că străduinţele ţării vor fi încoronate cu succes. (ss) Bennet E. Siegelstein-Preşed. Herman Speier, secretar ROMA. — Azi s’a semnat la Roma tratatul comercial între Albania şi Ungaria. Pr roma VARŞOVIA.— Desfacerea zahărului polonez a înregistrat anul acesta o importantă creştere la exportul în Olanda, care este principalul consumator al zahărului polonez apoi la exportul de zahăr în Franţa, Italia, Letonia şi Lituania. In comparaţie cu exportul de zahăr din anul trecut a scăzut anul acesta exportul în Anglia, Suedia, Germania şi Finlanda. In Indiile britanice exportul polonez de zahăr a încetat complect. Consumul intern de zahăr a înregistrat o creştere extraordinară, Statele Unite NEW-YORK. — In urma negocierilor cu Comitetul Bursei din New- York, acţiunile societăţii F. G. Farbenindustrie au fost introduse la Wall Street. Acţiunea Farbenindustrie va fi prima valoare germană, cu venit variabil, cotată la New-York. Condiţiunile impuse pentru ca această hârtie să fie admisă la Bursa din New-York au fost îndeplinite. Printre ele figurează şi clauza prin care se cere ca un pachet de acţiuni, în valoarie de cel puţin 5 milioane mărci, fie plasat pe piaţa americană, ungaria BUDAPESTA. — Comitetul Bursei a decis ca începând de la 1 Iunie, şi pe tot timpul lunilor de vară, Bursa de efecte să nu funcţioneze în zilele de Sâmbătă. Această dispoziţie nu se aplică activităţii Bursei de cereale. Criza din porturi Constanţa cade... Varna se ridică Două regimuri.—Conlucrarea capitalului străin.— Un proect interesant.—Constanţa, port de tranzit—Comerţul local şi populaţia cosmopolită — „Constanţa şi-a pierdut importanţa de odinioară. Până şi cei mai credincioşi vizitatori ai ei, au părăsit-o. Anul trecut 13.800 de persoane au trecut pe la noi pentru Varna. Constanţa decade, Varna se ridică’. Interlocutorul meu — un personaj cu o situaţie deosebită în viaţa economică a Dobrogei — are dreptate. Ancheta noastră confirmă în totul spusele lui. Varna ocupă astăzi rolul pe care îl juca odinioară Constanţa pe litoralul Mării Negre. Viaţa economică a luat acolo un frumos avânt. Capitalul străin a venit să desăvârşească nevoile edilitare ale oraşului. Numeroase lucrări publice au fost terminate. Alte sunt în curs de executare. Un consorţiu francez a obţinut concesiunea unui nou Casino. Administraţia face tot felul de înlesniri străinilor. Nu e deci mirare de ce atâţi români au trecut frontiera pentru Varna. Sute de milioane lei au eşit din ţară, înainte vreme exista un ponderator. Căile de comunicaţie insuficiente. Astăzi un serviciu regulat de automobile deserveşte ruta Constanţa-Varna în trei ore. Şi lumea pleacă să ripească acolo sume cari, odinioară contribuma la desvoltarea singurului nostru port maritim. CONSTANŢA, PORT DE TRANZIT Situaţia n’ar fi fost aşa de precară dacă n’am fi arătat capitalului străin atâta vitregie. Se părea că portul Constanţa e răsfăţat de soartă. Aşezarea lui geografică şi avantagee naturale pe care le prezintă făceau din el poarta de trecere dintre, nord vestul Europei şi Orientul apropiat. Polonezii urmăreau infiinţarea unei zone libere poloneze. Cehoslovacia îşi îndrepta aci transporturile destinate Orientului. Trusturi puternice americane urmăreau înfiinţarea de antrepozite de montare şi plasare. Viitorul apărea sub cele mai favorabile auspicii. Constanţa trebuia să ia o neobişnuită desvoltare graţie tranzitului ce urma să se facă prin el. Ce s-a ales din toate acestea? Politica noastră xenofobă şi naţionalistă a făcut imposibilă conlucrarea străinătăţii. A mărginit şi posibilităţile de desvoltare româneşti. Şi astfel am ajuns în situaţia actuală. Nici o activitate in prezent. Nici o perspectivă de desvoltare în viitor. UN PROECT INTERESANT Am stat de vorbă cu un inginer american, reprezentantul unui însemnat concern industrial din Statele Unite. Venise la Constanta ca să studieze posibilitatea creării unor mari ateliere pentru montarea maşinelor americane, de tot felul destinate statelor balcanice şi din nordvestul Europei. Mi-a spus: — „Cunosc tara d-voastră. Am mai fost in ea acum câţiva ani. Venisem atunci să ofer guvernului român colaborarea noastră la reconstruirea regiunilor dăunate în timpul războiului. In urma tratativelor urmate mi-am dat seama însă că e imposibil să ajung la vreo înţelegere. Proedul grupului ce reprezentam era prea vast, mijloacele de realizare oferite de d-voastră prea reduse. Acum am revenit. Situaţia generală economică e mult schimbată . D-voastră vaţi convins că aveţi nevoe de conlucrarea străinătăţii. Noi nu putem trece cu vederea posibilităţile ce ni le oferă portul Constanţa în relaţiile comerciale cu această parte a Europei. Deocamdată sunt în prima fază, a studiilor. Dacă voi găsi împrejurările favorabile şi dacă vom putea obţine zona liberă de care avem nevoe pentru realizarea proectului, vom începe unele tratative cari numai în defavoarea României nu pot fi”. SITUAŢIA COMERŢULUI In ce priveşte situaţia comerţului local, la Constanţa ea nu e rea. Nu s’au produs nici falimente, nici moratorii şi nici incendii. Sau, mai exact, nu s’a produs într’o proporţie atât de mare ca în alte părţi. Cauza nu trebue căutată însă, într’o mai bună stare economică a regiunei. A judeca astfel înseamnă a nega realitatea. Dacă negoţul local are mai puţin de suferit este pentru că reducerea deverului provocată de slăbirea puterii de cumpărare a consumatorilor permanenţi, e înlocuită de consumul populaţiei flotante cosmopolită, inerentă unui port de importanţa Constanţei. Fără de această categorie de cumpărători, comerțul local n’ar avea o situație diferită de cel din restul tarrii REP. Circulaţia la Bucureşti ,-mbm. ♦ «a—----- de George Caranfil Măsuri pexitro lantesrauresL ei îmi permit să fac câteva reflecţii a~ asupra modului cum se efectuează circulaţia vechiculelor în Bucureşti. Cum străzile — unele din ele cel puţin. — nu sunt destul de bine luminate noaptea, devine din ce în ce mai necesar,la trăsurile ca şi orice vehicul care circulă sau stă pe loc să poarte lumină roşie la spate. De câtăva vreme se observă o modă nenorocită la taximetre, de a umbla noaptea cu un singur far aprins, fără să mai amintesc cămajoritatea merge cu lumina mare a farurilor şi-şi fac o voluptate să ţi-o bage în ochi. Una din cauzele cari împiedică considerabil circulaţia, este faptul că majoritatea trăsurilor se opresc în mijlocul străzei — dacă nu chiar de-a curmezişul — aşteptând ca, clientul ce se găseşte înăuntru să rezolve cu un prieten pieton, niscai probleme importante, sau să găsească banii potriviţi spre a plăti, în timp ce treizeci de persoane grăbite nu pot trece. Fără exagerare se poate spune că 90 la sută din vehiculele oprite nu staţionează lipite de trotuar ceea ce îngustează porţiunea rămasă pentru circulat. Aşa de pildă pe porţiunea Bul. Elisabeta dintre Calea Victoriei şi str. Brezoianu, între orele 8 jum. şi 10 jum. seara este o adevărată minune dacă poţi trece din cauza trăsurilor şi automobilelor ce staţionează, cel puţin vremelnic pe două rânduri pe partea cinematografelor. La fel pt porţiunea Bvd Carol, cuprinsă între Bvd Academiei şi Statuea Brătianu, sunt două şine de tramvai. O staţie de automobile pe o parte, una de trăsuri, pe cealalta şi două staţii de tramvai, „Circulaţi dacă puteţi“ ! OPRIREA VECHICULILOR Ar fi de dorit să se interzică ca automobilele şi trăsurile care merg pe partea dreaptă să se poată opri la trotuarul din stânga, fiindcă întrerup de două ori circulaţia : odată la trecerea pe stânga şi a doua oară când trec din nou pe dreapta. Când circulaţia este foarte intensă, ea poate fi blocată în ambele sensuri timp de mai multe minute, prin trecerea unei trăsuri de pe o parte pe alta Ce să mai spunem, de birjarii cari, cum zăresc o lnie de tramvai, se găsesc parcă obligaţi să umble pe şină şi nu se dau la o parte nici în ruptul capului. Alţii găsesc mai interesant sa facă curse pe străzile principale etc... Ar mai fi de dorit, interzicerea absolută de a face „marche arrioré" aşa de periculos pentru pietoni, cât şi pentru vehiculele ce vin din spate. NUMĂRUL O chestiune de primă importanţă este aceea a numărului ce sunt obligate să poarte orice vehicul. Mai întâi, ar trebui ca toate vehiculele de orice natură ar fi, să poarte un număr, ceea ce nu este cazul. In al doilea rând, ar trebui să se fixeze dimensiunile ce în mod obligatoriu, trebue să aibă cifrele cuprinse în număr, cum și culoarea lor și a fondului pe care sunt scrise ; pedepsirea acelora ce au numărul murdar şi care nu se poate ceti, fie din cauza prafului, fie din orice altă cauză. In aceeaşi ordine de idei, trebue ca neîntârziat să se ia măsuri să dispară automobilele ce poartă în loc de număr, menţiunea „probă“. De asemenea nu este admisibil ca mai multe automobile să poarte acelaş număr. A elibera un aşa zis „număr de garaj" unui garaj care pune douăzeci de automobile în circulaţie sub acelaş număr, este negaţiunea însăşi a ideii de număr. Aşa de pildă am avut ocazia să văd în ultimele două zile, cinci automobile, de acea marcă purtând toate No. 1340 B, ca şi alte trei cu No. 1400 B. Este de notat că nici unul din automobile nu erau noui. Pentru aceleaşi motive trebue cu desăvârşire interzisă circulaţia automobilelor cu numere de hârtie sau carton, fie scrise cu mâna, fie tipuri‘.4 acestea neprezentând nici un fel de gaie. Cu acest sistem, oricine poate mistifica numărul iniţial în mai puţin de un minut. ÎNLESNIREA CIRCULAŢIEI Pentru a înlesni circulaţia, ar trebui interzis să se încarce sau descarce mărfuri de orice natură (cărbuni, lemne, etc.) în orele de mare aglomerare cel puţin pe străzile principale. De asemeni, nu este admisibil ca strada să fie transformată în grădină, curte sau grajd. In treacăt fie zis, mă întreb şi eu ca toată lumea de altfel, care este rostul aşa numiţilor „agenţi de circulaţie’’. Ei sunt singurii cari circulă, cu un beţigaş în mână, făcând pe figuranţii de operetă. Câteodată fac şi semne, care par a însemna: descurcaţi-vă. GREUTATEA ÎNCĂRCĂTURII In sfârşit, în afară de toate aceste consideraţiuni, este de dorit ca neîntârziat să se elaboreze un regulament care să fixeze ce greutate maximă să apese pe centimetrul pătrat de stradă. In adevăr, greutatea încărcăturei unei căruţe care face cărăuşie, trebue să fie într’un anumit raport cu lăţimea şinei de la roată în aşa fel, încât, pe măsură ce creşte greutatea, şina trebue să fie mai lată, pentru ca să se repartizeze pe un număr mai mare de centimetri pătraţi. Dacă şina de la roată este prea îngustă, aceasta fac pavajul sau sfărâmă piatra pe unde trece, astfel că uzura pavajului este enormă, deci întreţinerea lui costisitoare şi străzile pline de gropi. Doresc înainte de a termina, să ating chesiunea autobuzelor atât pentru importanţa cât şi pentru batjocura ce prezintă. CIRCULAŢIA AUTOBUZELOR Nu trebue pierdut din vedere că ele îndeplinesc un rol de primul rang în ce priveşte transporturile, aducând servicii considerabile, deoarece sunt cartiere întregi care nu posedă alte mijloace de locomoţiune. Deci populaţia nevoiaşă, vrând nevrănd şi în orice condiţiuni nu se poate lipsi de ele. Mai întâi sunt de o murdărie desgustătoare. Dar acest considerent este secundar dacă scapi cu viaţă din evoluţiunile acrobatice pe care se cred datori să le facă softurii respectivi, căci poţi trăi la rigoare şi în murdărie. Dacă ai avut norocul să nu fi avut vreun accident, atunci ai perspectiva de a muri asfixiat, autobuzul fiind transformat intr’o închisoare rulantă. Mi s’a întâmplat deseori să călătoresc cu alte iCititi continuarea în pag. lit a MANIFESTAŢIILE DIN IUGOSLAVIA Hotărârea lăudabilă a guvernului iugoslav de a ratifica acordurile cu baia, inaugurând prin această atitudine o fază de Încredere între cele două fără ndreplăţia speranţele în posibilitatea unei înţelegeri complecte. Furtuna manifestaţiilor publice, la Belgrad şi în oraşele principale din Croaţia, amenină să spulbere aceste speranţe şi să adâncească şi mai mult criza primejdiosă a relaţiilor italo-iugoslave. Demonsraţiile par a fi opera tineretului univeritar. Dacă ar fi limitate la aceste elemente, se poate înţelege că deşi sgomooase, pot să nu fie tragice. Primejdia ar fi dacă mişcarea pornită de căminu■ile studenţeşti, utilizată de partidele opoziţiei ca instrument de agitaţie contra guvernului, ar cuprinde massele mari de toporului, împinse împotriva Italiei, împotriva păcii, împotriva unor interese vitale pentru Iugoslavia, din socoteli de politică internă. Pentru moment, e de relevat, hotărârea guvernului iugoslav şi calmul guvernului italian. La Belograd şi în oraşele universitare se iau măsuri întinse pentru împiedecarea unor manifestaţii inoportune în cel mai înalt grad, din Roma nu ne-a sosit încă discursul răsunător al Ducelui. Sunt deci toate semnele că factorii de răspundere nu cedează unei enervări momentane şi speră să ducă la bun sfârşit negocierile începute pe calea înţelegerii. Ar fi trist din cale afară dacă manifestaţiile unui tineret nerăspunzător şi manevrat, ca pretutindeni, de interese politicianiste, ar împiedeca realizarea inter.tf.hr guvernul.... 4 m-ninirea conflict italo-iugoslav a apăsat necontenit, în ultimii ani, atmosfera internaţională. Hotărârea guvernului din Belgrad menită să înlăture această ameninţare, serveşte cauza păcii generale, în aceeaş măsură în care corespunde intereselor, ţării. După cum am mai spus, normalizarea relaţiilor dintre Italia şi Iugoslavia, poate fi punctul de plecare al unei radicale evoluţii a politicei fasciste în Europa Centrală, influenţată până acum în primul rând de tendinţa izolării şi lovirii unui adversar. Să sperăm, de aceea, că guvernul din Belgrad va reuşi să pună frâu la timp agitaţiilor periculoase Iugoslaviei şi păcii şi vor putea obţine ratificarea parlamentului, pentru politica de împăcare a cărei iniţiativă a luat-o, sub inspiraţia Franţei şi Angliei. / A. Hg. împrumutat iugoslav MANIFESTAŢIILE IUGOSLAVE PRIMEJDUESC ÎMPRUMUTUL Telegramă particulară LONDRA 30. — Presa engleză comentând conflictul italo-iugoslav, ia atitudine împotriva Belgradului. Cauza ultimelor manifestaţii primejdioase consolidării pacifice In Balcani este căutată în presiunea bancherilor englezi cari au cerut ratificarea acordurilor de la Nettuno. „Financial Times”, relevând impresia defavorabilă produsă in cercurile financiare engleze de recentele manifestatiuni consideră că este probabilă amânarea imprumutului iugoslav până după vacanța de vară. (Beri. Boersencourler) Tratativele pentru formarea noului guvern germa® BERLIN, 30. — (Rador). Azi au început tratativele oficiale relativ la noua compunere a viitorului guvern. Preşedintele Reichului a primit în audienţă în acest scop, pe, fostul preşedinte al Reichstagului, dăr Loebe, cu care s’a întreţinut asupra rezultatului alegerilor, şi a situaţii politice creiată prin aceste rezultate. Adevărata situaţie politică însă, nu va putea fi clarificată, decât după convocarea şi întrunirea Reichstagului, când se va vedea modul cum partidele reprezentate în Reichstag înţeleg să se grupeze. Până acum însă, nu s’a decis data fixă când va fi convoleat Reichstagul.