Argus, ianuarie 1929 (Anul 20, nr. 4716-4739)
1929-01-24 / nr. 4734
Anul XX No. 4734 ANINCIURI DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELE , PRIN t-r -" SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER si S. BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL: 11/84 ABONAMENTE IN STRAINATATE Un an 32oo lai 6 luni 13oo M 3 luni 800 mm 3 lei In tară, 6 lei In streinătate IN TARA Un an looo lei 6 luni 55o v 3 luni 3oo n ion8 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI fondatorii S. Pauker fi H. r. valentin INDUSTRIEI sl FINANTEI Joi 24 Ianuarie 1929 mN.UNCIURI „\ dedri-eefel IN TOATE ZIARELE PRIN ' lOOETATH (XHEMU oePUSUQTATE CAROL SCHULDER ti S. BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 / ' .tel. ii/h.4 . PUBLICITATEA a Concesiunea Exclusivă a Societățe* Generale de Publicitate Dlrectorli Carol Schuldar şl s. Berg« 8tr. Eugenio Oarads (tosti Earagbeorgkevtd) * Telefon S11/S4 BIROURILE! București« Strada Sârindar 7 Et. L. — TELEFONI 306/03 vl 32360 Reorganizarea Creditului Nevoia cea mai viu simţită, astăzi, la noi, e acea a reorganizării creditului. încercările de revalorizare au dus la secătuirea creditului înăuntru şi la îngreunarea legăturilor de credit cu streinătatea. Se fac, acum, încercări de normalizare. Se aşteaptă din zi în zi încheierea împrumutului extern, pe baza căruia să se poată introduce stabilizarea monetară şi normalizarea creditului. Dar, fiindcă ţara a stat şase ani pe un teren fals, fără să reacţioneze şi fiindcă situaţia de astăzi nu e, propriu zis, o reacţiune a oamenilor, ci mai mult un produs al împrejurărilor, credem nimerit ca, în momentul acesta al tranziţiei, să fixăm câteva noţiuni, cunoscute din punct de vedere teoretic, dar foarte trebuitoare în practica noastră de politică economică. Dacă aceste noţiuni ar fi fost clare şi în mintea conducătorilor şi în mintea cetăţenilor, fără îndoială că n’am fi ajuns unde suntem. Nevoia ne obligă acum să ne întoarcem la principiile fundamentale ale vieţii economice moderne. Şi e bine ca odată reveniţi pe calea dreaptă să ne dăm seama de limita şi de direcţia ei. Organizaţia noastră economică şi politică este, în principiu, organizaţie de stat capitalist. Cuvântul acesta de capitalist e însă, adeseori, rău înţeles. De aceea se fac confuziuni regretabile în politica economică a statelor şi, la noi, confuziunea a mers până la absurd, din punct de vedere teoretic, şi până la ruină, din punct de vedere practic. Regim capitalist înseamnă producţie pentru schimbul liber. Fiecare produce ceva, un bun sau un serviciu, pentru a-l da în schimbul altor bunuri sau altor serviciu Schimbul, în regimul capitalist, se face prin credit. Creditul este baza acestui regim. Organizarea creditului este esenţial în sistemul capitalist pentru că afacerile iau o desvoltare într-o direcţie sau alta, după cum creditul este mai uşor sau mai greu de realizat De aceea creditul joacă în acest regim rolul de controlor automat al afacerilor şi al vieţii economice în genere. Creditul nu cere pentru sine decât siguranţa capitalului învestit şi un venit, o dobândă sau un profit Căci credit fără interes nu există. Interesul acesta al creditorului guvernează lumea capitalistă şi regulează automat raporturile dintre oameni, ca producători şi consumatori. Puterea aceasta discreţionară a creditului, face ca reformele sociale ce se propun să atace direct problema creditului. Oricare ar fi forma în care se prezintă sitemele inovatorii în viaţa socială, ele se reduc în fond la două categorii. Unele care tind să îmblânzească atotputernicia creditului, satisfăcându-i condiţiile lui de bază: siguranţa investiţiei şi profitul, dar utilizând puterea lui pentru binele măselei populare, pentru ridicarea mulţimei dezarmate faţă de legile de fier ale creditului. Altele care tind la distrugerea autorităţii creditului, la suprimarea lui şi înlocuirea sistemului automat de producţie şi schimb prin credit, cu un sistem de control personal al producţiei şi consumaţiei. Reformele din prima categorie, oricât de îndrăsneţe ar fi, rămân în cadrul sistemului burghez. Cele din categoria doua, sub orice variantă, fac parte din domeniul socialist Intre aceste două sisteme nu există nici un mijloc de înţelegere. Orice încercare de a produce un sistem intermediar, dă naştere la hibrizi, fără formă şi fără rezultate practice sănătoase. La noi, s’a încercat după răsboi, un fel de regim mixt un socialism sui-generia. S’a distrus creditul ca în sistemul socialist, dar nu pentru a-l înlocui printr’o creaţiune socialistă, ci pentru a forma o societate privilegiată, care să aibă controlul şi monopolul creditului Rezultatul a fost că, după încercări prelungite, toata această creaţie artificială a căzut sub ruina generală pe care a adus-o încercarea de artificializare a creditului. Problema care se pune astăzi este de a da statului nostru, în organizaţia lui economică, o formă pur capitalistă şi de a îndepărta toate analogiile sau imitaţiunile sistemului socialist. Este o problemă de viaţă pe care ne-o pun împrejurările şi greşelile din trecut Trebue să introducem regimul liberei producţiuni pentru schimbul liber, prin normalizarea condiţiilor creditului Creditul trebue readus la condiţiile lui simple şi automate : siguranţa investiţiei şi profitul, fără de nici o altă consideraţie. Introducând această reformă, vor dispare de la sine toate încercările de socializare în favoarea unei clase sau a unui grup de oameni. Dar restabilirea creditului, în funcţiunea lui normală, ar putea atinge crunt la noi, marea mulţime a poporului nedeprinsă cu exigenţele şi viaţa economică modernă, cu importanţa şi severitatea creditului. De aceea, normalizarea la noi cere un şir de reforme sociale care să transforme creditul dintr’un mijloc de opresiune, într’un mijloc de viaţă civilizată, la îndemâna celor mulţi şi,nepregătiţi Şi cea ‘ mai importantă reformă în această direcţie este organizarea unui credit agricol care să transforme viaţa rurală de astăzi, şi să-i dea putinţa de a sta în concurenţa mondială cu ajutorul capitalului. A. CORTEANU Construcţiile navale ii Marea ir.fanie IN COMPARAŢIE CU ALE CELORLALTE MARI PVTttM — LONDRA — După statisticile lui ,Lloyd Register” -Isnard în construcţie în Marea Britanie prezenta la sf&ţitul lui Decembrie trecut o creştere de 153.034 tone, faţă de Septembrie 1928. Unităţile actualmente în construcţie reprezintă 1.242.794 tone, cu 336 919 mai puţin decât la sfârşitul lui 1927-Patru ţări au, actualmente, peste 1GO.OCO tone în curs de constrcţie: Germania (382.400 tone), Olanda (182 de mii 220 tone), Franţa (161 566 tone), Japonia (118 500 tone). Tonajul global în curs de construcţie în streinătate (1.373.207 tone), este inferior cu 56.375 tone totalului de la sfârşitul lui Septembrie trecut întrece, însă, cu 132 000 tone triajul In constructia ne şantierele britanice CIRCULAŢIA IN BUCUREŞTI Interese profesionale map, obligatori după amiază, să mă duc până in Dealul Mitropoliei. Pornind din str. Sărindar şi trecând pe Brezoianu, pe Belvedere, pe cheiul Dâmboviţei, pe lângă Palatul Justiţiei şi din calea Rahovei urcând spre dealul care duce la Palatul Camerei, mersul pe jos sau într'un vehicul te face să desnădijdueşti. Ţi se pare că noţiunile civilizaţie, edilitate şi cuviinţă sunt simple iluzii. Este aproape cu neputinţă de descris halul de murdărie în care se găsesc străzile capitalei României şi dezordinea in care se face circulaţia pe aceste străzi. Zăpada care a căzut in ultimele zile, a rămas în mai toate părţile nestrânsă. Iar din locurile unde a fost adunată, stă pa marginea strimtelor străzi in grămezi aşa de mari, că face iluzorie lăţimea — şi in timp obişnuit insuficientă — a uliţelor. Pe unde bate soarele dimineaţa, şi zăpada se topeşte puţin, in spre seară îngheaţă şi strada devine un patinaj uriaş. Pietonii alunecă, automobilele patinează, caii cad. Şi, fireşte, circulaţia devine cu neputinţă in asemenea condiţiuni. Vă închipuiţi ce însemnează să se poticnească, pe strada Brezoianu de pildă, un camion al cărui cai au alunecat. Automobilele aşteaptă in şiruri lungi liberarea drumului, claxoanele urlă, şoferii înjură, birjarii ţipă. Şi in toată această înghesuială, mai intervine şi preistoricul tramvai cu cai, sărind de pe linie cu vagon şi călători, cu tot. Aiurea, când cade zăpada, oricâtrie abundent, serviciul municipal are mijloace la îndemână s-o cureţe noaptea şi repede. Ziua străzile sunt libere pentru circulaţia vehiculelor şi a pietonilor. La noi, curăţirea străzilor se face, cum se face, ziua. Şi se pot vedea lungi şiruri de căruţe, trase de cai slăbănogi, încurcând ele circulaţia. Ba uneori oprind-o cu totul, ca să descarce zăpada in canaturile din mijlocul străzilor. Pentru un municipiu, cum se intitulează pompos administraţia comunală a Capitalei, serviciile sunt rău organizate. Nu fac nici cât ale unei primării rurale de aiurea. G. H. Colaborarea financiară franco-română O recepţie în onoarea d mmiinistru Mihai Popovici PARIS, 22. (Rador). — „Comitetul International Economic" a organizat azi o recepţie pentru d-nii Popovici ministrul Finanţelor şi Lugoşianu, subsecretar de Stat. Asistau intre alţii d-nii de Peyerimhoff, preşedintele Comitetului Central al industriilor miniere, generalul Lerond. d-1 Serruys, reprezentantul Franţei in Comitetul Economic al Ligei Naţiunilor, amiralul Dumesnil şi numeroase personalităţi financiare. D-1 Charles Rîst, vice-guvernatorul Băne ai Franţei a descris opera financiară şi economică realizată de România în perioada de după război şi a salutat pe cei doi bărbaţi de Stat români. D-l Mihai Popovici a expus programul politic şi economic al noului guvern, ţinând mai ales la grab, mica punere în valoare a bogăţiilor agricole şi industriale, graţie colaborarii capitalurilor străine şi române. D-l Mihai Popovici a reamintit in linii mari politica sa budgetară şi a indicat repercursiunile pe care stabilizarea monetară le va avea asupra desvoltării economice, la care Franţa va aduce un larg concurs. D-l subsecretar de Stat Lugoşeanu a exprimat recunoştinţă pentru concursul dat de d-1 Charles Rist la pregătirea stabilizării şi a arătat că recentele evoluţiuni vor însemna într’un viitor apropiat o desvoltare a culturii, o sporire a nevoilor populaţiei şi o intensificare a producţiei. D-1 Serruys a mulţumit oratorilor şi reamintind opera Comitetului Internaţional Economic, a subliniat că acesta se va sili să contribuie la o colaborare in domeniul economic intre România şi Franţa. Revizuirea planului Dawes NEW-YORK, 22. (Rador). — Cercurile autorizate americane cred că dacă lucrările Comitetului de experţi se vor termina în mod pozitiv, ele vor determina o revizuire a planului Dawes, deoarece probabil că se va ajunge la suprimarea unor organisme prevăzute in planul Dawes. In ceea ce priveşte comercializarea datoriei germane, aceleaşi cercuri observă că posibilităţile pieţei americane par a fi In prezent foarte limitate. Poşta iugoslavă devine întreprindere privată BERLIN, 22. (Rador). — Din Belgrad se anunţă că guvernul iugoslav pregăteşte o lege prin care exploatarea poştei, telefonului şi telegrafului va fi comercializată, fiind trecută unei întreprinderi particulare 1 LEGEA MINELOR de VIATOR . ..In seria de legi economise pe cere guvernul le va remania pentru a le pune in concordanţă cu cerinţele vremei şi cu nevoile ţarei, legea Minelor ocupă locul de frunte. Este vorba de regimul de exploatare a unei comori, ştiut fiind că România e una din ţările continentale al cărui subsol e foarte bogat. Fără îndoială, toate amănunțitele legei din 1924 vor fi discutate cu chibzuinţă pentru a se fixa un regim stabil căci in chestie minieră e foarte puţin primnaos progresului, intervenţia prea frecventă a legiuitorului. . .Pe lângă dispoziţiile de detaliu ale legei, se cuvine să se insiste în primul rând asupra principiilor de bază asupra spiritului de la care porneşte. Sau ca să spunem lucrurile pe faţă : se caută crearea de venituri pentru Stat sau e vorba să se dea o desvoltare temeinică avuţiei naţiunei ? Despre aceste întrebări şi multe altele conexe, am stat de vorbă cu d. l. Gigurtu, inginer de mine. In calitatea d-sale de director general al Societăţei Mica are experienţa cerută, căci societatea Mica exploatează aur, argint, cărbuni şi petrol, patru substanţe miniere de frunte. Dăm cuvântul d-lui Gigurtu. MENIREA LEGII MINELOR „O lege cu caracter economic ca Legea Minelor, are menirea să ajute şi să încurajeze producţia. Altfel nu presintă nici un interes, deoarece legislaţia comună e îndestulătoare. Critica primordială ce se poate adresa legei Minelor existente, e că pleacă de la o pier^ă falsă aceWatcSh1f' declara că zăcămintele miniere ce se găsesc în subsol sunt proprietatea Statului. Până ce nu sunt descoperite, aceste bunuri nu există și, deci, n’au nici o valoare, Statul se declară proprietar al unui bun inexistent. Astfel, întreaga economie a legei e alterată din această cauză. Legea consideră că Statul e posesorul unor bogăţii enorme pe care le cedează spre exploatare concesionarilor ce-i convin, iar prin această concesiune își constitue venituri. In realitate nu există bunuri miniere până ce nu le descopere un explorator care îşi ridică munca şi averea în acest scop. După ce le-a descoperit exploratorul, de la Interview venit concesionar, trebue să facă cheltueli nuri a fends perdus pentru a putea extrage acele bunuri din pământ, o întreprindere ce nu reuşeşte întotdeauna din cauze pe cari nimeni nu putea să le prevadă, greutăţi de exploatare subterană, alunecări de straturi, presiuni, apă, nisip. Apoi greutăţi comerciale, conjunctura pretorilor s’a schimbat in acei doi, trei ani cât a trebuit descoperitorului să ajungă la exploatare, preţurile au scăzut cu 10 până la 50 la sută. „ vezi oscilaţiile în preţul petrolului, plumbului, argintului, zincului, chiar al cărbunului, preţ în funcţie de alte combustibile“. „Aşadar greşită este concepţia după care Statul prin legea Minelor se consideră ca un distribuitor de bunuri miniere pe care le dă unor concesionari fericiţi că le capătă. Şi deoarece se presupune că vor face averi cu bunurile Statului, se cuvine, evident, să plătească diverse taxe, să fie supuşi la tot felul de restricţiuni. Din pricina acestei concepţiuni eronate de la obârşie, se găsesc în lege numai obligaţiuni pentru explorator şi exploatator. Au dreptul de a fi mulţumiţi că au obţinut concesia plus, acela de a-şi perde capitalul“. LEGEA MINELOR NU ŞI-A ATINS SCOPUL „Iată cauza primordială pentru care legea Minelor în vigoare n’a atins scopul ei de a desvolta industria minieră. Ca să mă rezume în regulă ca avuţiile subsolului să aparţină naţiunei, însă legislaţia care asigură exploatarea lor trebue să urmărească ţelul ca nevoile economiei naţionale să fie satisfăcute înainte de toate şi nu cele fiscale ale Statului. „In loc ca Constituţia să spună că subsolul e proprietatea Statului mai bine zicea că „dreptul de a căuta şi a exploata bunurile miniere aparţine Statului“, iar acesta, printr’o lege specială, va stabili condiţiunile In care se vor valorifica aceste drepturi. Statul o face nu pentru a-șî apropria o avere noua ci pentru a încuraja găsirea și exploatarea unor bunuri ascunse a căror punere în valoare ar putea fi zădărnicită dacă ar rămâne la dispoziția proprietarului solului. De altfel sunt unele cazuri când e avantagios ca acele drepturi săt rămână la dispoziţia proprietarului, el singur fiind interesat în valorificarea lor. De aceea în general carierele au rămas pretutindeni la dispoziţia proprietarului, lignitul de asemenea, iar în Bucovina, Statul austriac a considerat că şansele de desvoltare ale industriei petrolifere sunt mai mari dacă renunţă la dreptul lui de concesionare a petrolului în favoarea proprietarului suprafeţei. REGIMUL APLICAT EXPLOATATORILOR „Precum se vede, teoriile sunt diferite (accesiune, dreptul domenial, res nullius) ele nu pot fi luate in consideraţie a priori şi recunoscute bune sau rele, ci fiecare e aplicabilă, după stadiul desvoltărei industriei într-o ţară, după felul substanţelor şi mărimea zăcămintelor. „Un examen critic al diverselor articole din lege trebue deci să pornească de la punctul de vedere arătat mai sus. Statul este deţinătorul unui drept pe care ii cedează in scop de a desvolta industria minieră pentru propăşirea economică a ţarei. El întocmeşte legea pentru a fixa raporturile intre exploatator şi Stat, intre explotator şi proprietarii funerari, între exploatatori şi lucrători, el fixează bazele poliţiei miniere pentrusiguranţa lucrătorilor şi exploatarea economică din punct de vedere naţional”. Cu principiile generale desvoltate mai sus de d. I. Gigurtu suntem de acord. O lege care determină regimul minier al unei ţări nu trebue să aibe în vedere scopuri fiscale, punând pe planul al doilea interesul economiei naţionale. O pildă, atunci când Statul, în schimbul perimetrelor petrolifere acordate diverselor societăţi, a fixat o redevenţă de SO la sută din brut, nu numai că a reluat cu o mână ceea ce a dat cu cealaltă , dar a mai ciupit și pe deasupra. Dar să nu anticipăm. Vor veni toate la rând. Modificarea Legii Camerilor de Comerţ şi Industrie Ce se urmăreşte prin proectul discutat la Senat Modificarea legii Camerilor de Comerţ şi Industrie a dat naştere la discuţii şi vii şi interesante atât în Parlament cât şi în organizaţiunile profesionale. E un fapt îmbucurător că atât factorii politici cât şi cercurile comerciale şi industriale iau parte activă la o legiferare, care priveşte un organism atât de important în viaţa economică a unei ţări, cum sunt Camerele de Comerţ şi de Industrie. E firesc ca în aceste discuţiuni să se exagereze unele lucruri şi să se ciocnească unele interese. Noi vom releva în mod obiectiv, aşa cum de altfel au făcut şi unii dni senatori, cari au discutat proiectul, părţile bune ale unei legi şi părţile susceptibile de critică. REFORME BINEFĂCĂTOARE In primul rând, trebuia să constatăm că o mare parte din modificări au fost formulate în cei trei ani de aplicare a legii de însăşi Camerte de comerţ şi industrie, aşa că în ceea ce priveşte aceste modificări nu poate fi vorba de o desfiinţare a autonomiei acestor instituţii Dintre aceste modificări menţionăm : Concentrarea Camerilor de comerţ şi industrie la mai multe judeţe, desfiinţându-se prevederea din actuala lege că se pot înfiinţa Camere în fiecare judeţ* Limitarea dreptului de vot pentru societăţile pe acţiuni, cari după legea in vigoare, puteau să aibă 320 voturi Suprimarea adunărilor generale formate din toţi alegătorii, deoarece în practică aceste adunări erau reprezentate prin 50—60 alegători dintr'un număr da câteva mii. Determinarea termenului pentru care sa face fixarea numărului meatbrilor da ales și reprezentarea lor In categorii-Suprimarea dreptului pentru guvern de a numi o jumătate din numărul membrilor. Suprimarea Comisarului Guvernului. O mai largă autonomie pentru fiecare secţiune : comercială şi industrială, având fiecare câte un preşedinte, iar pentru a preîntâmpina obiecţiunile industriaşilor împotriva Camerilor unitare, a prevăzut ca fiecare secţiune să discute separat chestiunile ce o interesează şi dacă în plenul Camerii nu se ia o hotărâre unitară cu două treimi din membrii prezenţi Camera va comunica separat opiniunile celor două secţiuni. Reducerea cotei pentru Uniune şi asigurarea Încasării cotei înfiinţarea comitetului de direcţie la Uniune. Iată dar dispoziţiuni, pentru cari cu drept cuvânt d- Virgil Madgearu ministrul industriei şi comerţului- a fost felicitat de senatorii Camerelor de comerţ şi industrie. CRITICILE ADUSE PROECTULUI Criticile aduse proiectului se referă la trei modificări mai importante, şi anume: Sistemul de votare. Dizolvarea Camerilor deComerţ şi de Industrie, 1 . Separaţia Camerilor. In ce priveşte punctul trei, întreaga negustorime, indiferent de organizaţie şi culoare politică, este împotriva separaţiei şi in acest sens sau pronunţat constant Cernerile de Comerţ. In ceea ce priveşte industria, majoritatea cere intr’adevăr „Camere industriale’, totuşi consideră ca un pas înainte autonomia ce se dă secţiunilor prin modificările introduse. SISTEMUL DE VOTARE Sistemul de votare a dat loc la cele mai vii discuţii şi am putea spune că împreună cu disolvarea automată după promulgarea legii sunt singurele puncte, cari nu întrunesc aprobarea întregei negustori noi. Trebue să precizăm că în proectul depus de d. ministru Madgearu la Senat se menţinea sistemul reprezentării pe categorii ca şi în actuala lege însă în loc ca alegerea să se facă de fiecare categorie, urma să se facă cu vot unic pe listă cuprinzând toate categoriile. Faţă de obiecţiunile aduse acestui sistem, care ar fi lăsat ca numărul cel mare al micilor comercianţi şi micilor industriaşi să decidă asupra listei de ales, in secţiuni s’a creiat trei categorii la comerţ şi două categorii la industrie. FORMAREA CATEGORIILOR Aceste categorii însă nu reprezintă diferitele ramuri de comerţ şi Industrie, ci se referă mai mult la felul întreprinderei. La comerţ s’a separat negoţul mare de negoţul cu amănuntul, deşi se poate să fie detailişti cu un comerţ mai desvoltat şi mai important decât un mic angrosist-La industrie s’a separat în *. a) Uzina, şantiere, fabrici şi b) meserii — ceeace credem că a fost o scăpare din vedere, căci meseriaşii nu sunt alegători la Camera de comerţ, majoritatea plătind impozitul profesional as 12 la sută nu şi adiţionalei»ramiere ari 5 din legea Camerilor de comerţ. (Ştiţi continuarea In pag. X IlI-a) II UN FAPT NOU. Nota prin care Polonia răspunde ultimei propuneri a guvernului sovietic înseamnă un mare pas înainte în examinarea propunerii ţintind la aplicarea pactului Kellog intre Rusia şi statele vecine. Guvernul polon declară in principiu că aprobă propunerea, menţinând condiţia de la început, ca ea să cuprindă toţi vecinii apuseni ai Rusiei. Menţiunea din nota ultimă a d-lui Litvinov că participarea României nu e împiedecată de nimic, e primită cu deosebită satisfacţie, de guvernul polon. Ceva mai mult, aliata noastră acceptă propunerea rusă de a se interesa asupra punctului de vedere al guvernului român. Ministrul Poloniei la Moscova, închee, nota, e autorizat să înceapă negocierile pentru a preciza propunerea Litvinov. Vom urmări cu toată atenţia cuvenită aceste negocieri, al căror rezultat dorit de noi ca şi de guvernul polon nu trebue să fie altul decât o cât mai sigură consolidare a păcii. Teza guvernului român e clară şi nu reclamă multe discuţii: am aderat la pactul Kellog, îl vom ratifica fără întârziere fiindcă socotim cu adevărat condamnabilă orice agresiune şi nu urmărim în toată politica noastrâ decât pacea. Nici un interes nu ne îndeamnă la vreo altă politică. Vax voim ca pacea să fie o siguranţă» Rusia, prin propunerea de a apuca pactul Kellog aduce această siguranţă ? Felul în care s’a făcut adeziunea, Sovietelor ia pactul din Paris nu In», seamnă o garanţie in acest sens» Intr adevăr rezervele sovietice atinge grav liniştea statului român. Guvernul sovietic, semnând pactul Kellogg a afirmat între altele că îşi ia angajamentul de a renunţa la războia. Insă îşi rezervă dreptul de a ridica aramele în cazul când o putere ar ocupa un teritoriu ce-i aparţine. Ştim ci până acum Sovietele au susţinut întotdeauna că in asemenea situaţie ar fi România, că unirea Basarabiei ar fi o ocupaţie militară a unui teritoriu rusesc. Menţine Rusia acest punct de vedere? In acest caz, orice discuţie, şi orice Încercare de a creia garanţii de pace sunt dinainte condamnate-Nota d-lui Litvinov, remisă la Moscova, pare a fi renunţat la această teză. In acest caz, dacă Basarabia « scoasă din discuţie, propunerea de aplicare a pactului Kellog merită ai fie examinată cu toată atenţia. Rusie să dovedească acum că nu urmăreşte o simplă manevră, ci la fel cu Polonia şi România, doreşte o sinceră garanţie de pace. __ ♦ A- H9" Răspunsul sovietelor la a doua nota polonâ BERLIN, 21. (Rador). — Din Moscova se anunţă că d-1 Litvinoff» drept răspuns la nota remisă guvernului sovietic de guvernul polon. in urma propunerei făcute de Soviete, va răspunde că in curând urmează să se semneze protocolul între cele două țări, relativ la pactul Kellog, urmând ca ulterior, prin Intermediul Poloniei, guvernul Sovietelor să facă aceiaş propunere, Statelor Baltice și României. incendiu catastrofal laCoastantinopol BERLIN, 22. (Rador). — Din Constantinopol se anunţă că in cartierul grec Tatavia, s’a produs un incendiu, care din cauza vântului a luat proporţii imense. Cartierul incendiat este foarte populat şi veche Graţie zăpezei, focul a putut fi stins intr’un timp relativ scurt. Sunt mai multe victime, insă numărul lor nu a putut fi stabilit in mod oficial până acum. Au fost distruse de Incendiu peste 1000 de case, ai căror locuitori, in număr de peste 5000, au rămas fără adăpost. Pagubele materiale sunt foarte mari, ele urmând a fi stabilite posterior, in urma anchetei ce se va face de autorități. + Expozia internaţională de la Barcelona BERLIN, 21 (Rador)— Informaţii semi-oficioale primite din Barcelona, anunţă că Expoziţia internaţională de la Barcelona, se va deschide la 15 sau 16 Mai 1929. E