Argus, februarie 1929 (Anul 20, nr. 4740-4759)

1929-02-01 / nr. 4740

Cooperaţia Economică Internaţională Conferinţa d-lui V. Madgearu la Institutul Social Român Marţi seara, la ora 6, a avut loc în Aula Academiei Comer­ciale conferinţa d-lui Ministru V. N. Madgearu, despre: „Ideea de cooperaţie economică interna­ţională". Făcând istoricul aces­tei idei, conferenţiarul arată cum ea a apărut ca o consecinţă a războiului mondial, care a fost o luptă între imperialismele eco­nomice. Pactul Societăţii Naţiu­nilor nu cuprindea în prevederile lui principiul colaborării econo­mice între state decât în privinţa ideii mandatului în problema do­­minaţiunii coloniale. Conferinţele Internaţionale care s-au urmat au fost dominate de atmosfera apăsătoare a problemi petrolului şi au dat rezultate efective. Pri­mele soluţiuni practice le-a încer­cat Societatea Naţiunilor în ce priveşte recunostrucţia finan­ciară a statelor. Ideea de coope­­rare financiară şi-a găsit dome­niul de aplicare practică cea din­tâi. Conferinţa economică interna­ţională de la Geneva a făcut un pas mai departe prin înlătura­rea teoriilor şi prin studiul condi­ţiunilor cale create de război Producţiunea industrială a între­cut pe cea agricolă. Preţurile produselor agricole au căzut la un nivel inferior celui al produ­selor industriale. Consecinţa este o exploatare a statelor a­­grare de către statele industriale. Agricultura lipsită de protecţia de care se bucură industria, se găseşte în inferioritate. Această situaţie a coincis cu revoluţia agrară din răsăritul Europei, care n’a putut fi desăvârşită din cauza lipsei de capitaluri. In statele industriale criza post-be­­lică s'a manifestat sub forma şomajului de mari proporţii, da­torită regimului de monopol na­ţional al muncii şi în acelaş timp ca o consecinţă a crizelor din ţă­rile agrare. Prin industrializarea ţărilor agricole şi regimul protec­ţionist corelativ, conlucrarea e­­conomică întâmpină noi dificul­tăţi, care nu pot fi soluţionate decât prin organizarea unei coo­perări economice între statele Societăţii Naţiunilor, mişcare în care se integrează practica ini­ţiativă recentă a Micei Antante economice. Iniţiativa I. S. R. de a studia aceste probleme e din cele mai binevenite. Sâmbătă, 2 Februarie, orele 9 seara va vorbi d-l Dem. Negu­­lescu despre: Problema minorită­ţilor şi jurisprudenţa Curţii de la Haga (Secţia de Politică exter­nă). Chestiunea Comercializă­rii bunurilor Statului In discuţia Asociaţiei Economiştilor din Ro­man­a Asociaţia Economiştilor a ţinut şe­dinţă Marţi seară sub preşidenţia d-lui prof. dr. I. N. ANGHELESCU. Au luat parte d-nii: prof. V. Slăves­­cu, prof. N. N. Stoica, ing. Micles­­cu, director C. E. R., consilier Cr. Chicoș, Al. Cusin, M. Sezeanu, V. Iordăchescu, N. Moruzi, St. Dumi­­trescu, N. Leon, N. Caramfil din di­vizia economică a ministerului de ex­terne, X. Netta, dr. N. Demetrescu, etc D-l AL. VIRGIL GANE, membru referent titular al Consiliului Legisla­tiv, a făcut o comunicare despre ex­ploatarea bunurilor Statului în legă­tură cu problema comercializării lor acum la ordinea zilei. SERVICIILE ECONOMICE Serviciile publice cu caracter eco­nomic, ca poşta, căile ferate, trans­porturile p­e apă, etc., sunt in­directă legătură cu apărarea naţională şi ca atare trebue să fie exploatate de că­tre Stat direct. Pentru aceste moti­ve se explică controlul şi intervenţia Statelor In materie de învăţământ, in chestiuni de asistenţă socială, de asi­gurări muncitoreşti, de restricţiuni in comerţul de droguri, de tutun, sub­stanţe toxice, produse alimentare, etc. După război, în constituţiunile sta­telor moderne s’au introdus diferite dispoziţiuni de ordin economic con­sfinţind aceste intervenţiuni. La noi, Constituţia din 1923 consacră ieri principii mari de ordin economic: 1) naţionalizarea subsolului, care a dat proprietăţii Statului toate bogăţiile miniere; 2) Exproprierea în vederea refor­mei agrare, care a creat o nouă cla­să producătoare; 3) Stabilirea principiului c­­ toţi factorii de producţie trebue să se bu­cure de un tratament egal REZULTATELE INTERVENŢII­­­NISMULUI Ca rezultat al intervenţionismului, Statul s’a improvizat în comerciant şi industriaş, de proastă calitate în genere. De aceea s’a ajuns la cooperarea Statului cu capitalul particular pen­tru punerea în valoare a bunurilor sale. Ceeace a forţat la aceasta este faptul că Statul singur nu poate din lipsa de capital să exploateze bunuri­le sale, iar particularii nu pot pe de altă parte singuri să asigure aceste exploatări, mai ales cănd e vor­ba de servicii de interes public Astăzi statele europene sărăcite și îndatorate de pe urma războiului, nu se pot gândi să pună în valoare bo­găţiile lor prin slabele lor puteri Ele fac apel la grupări particulare, în care cetăţenii naţionali vin cu eco­nomiile lor ce destină plasamentului. Aşa se concepe o asemenea colabo­rare în alte ţări mai avute. La noi insă, chestiunea se complică prin fap­tul că fondurile de rezervă naţionale sunt insuficiente pentru a valorifica bogăţiile noastre şi suntem siliţi a fa­ce apel la capitalul străin. Legea de comercializare din 1924 a fixat nor­mele după care capitalul stră­in poate conlucra cu cel naţional. Ea a fixat o pro­porţie între acestea ca şi în pri­vinţa consiliilor de administraţie a a­­sociaţiilor, ori a proporţiei mânei de lucru străine. Astăzi legiuitorul revi­ne asupra acestei materii oferind un tratament egal capitalului străin. Con­ferenţiarul socoteşte că în această che­stiune legiuitorul ar trebui să fie mai prudent, de­oarece s'ar putea să ne găsim într'o zi în situația tristă ca Sta­tul să fie subjugat de grupări străine şi puternice care să dicteze conduita noastră în afară, poate chiar contrar propriilor noastre interese. Conferenţiarul examinează apoi caracterul diferitelor categorii de drepturi şi bunuri ce se găsesc în do­meniul public şi economic al Statului. Vorbind despre domeniul minier al României, d-sa crede că acesta trebue imediat valorificat, mai cu seamă in ce priveşte petrolul, a cărei utilitate şi valoare e supusă la variaţi­uni mari în timp, constituind o bogăţie aleato­rie. AUTONOMIA CAILOR DE CO­MUNICAŢIE In ce priveşte serviciile publice în legătură cu interesele mari naţionale precum: C. F. R., P. T. T., R. M. S., S. M. R, atelierele armatei, etc., d-sa crede că ele trebuesc să fie organiza­te autonom in aşa fel ca să fie scoa­se de sub sarcina Statului deci a con­tribuabilului, producând prin ele sin­gure. Pentru aceasta, în aceste servicii, trebue să se introducă: ultimele crea­­ţiuni de utilaj, raţionalizare, sisteme­le reale ale comerţului privat ca re­clamă, recompense şi participări la beneficii ale funcţionarilor, etc. Ca remediu imediat indicat, d-sa propune suprimarea gratuităţii. Principiul de la care trebue plecat este după d-sa acel al recunoaşterii proprietăţii statului asupra imnurilor sale prin exerciţiul unui eficace mij­loc de control, care să înlăture riscul dependenţei Statului de grupări puter­nice private, încredinţându-se însă ge­stiunea acestor bunuri iniţiativei par­ticulare sub formă de colaborare cu capitalul privat sau sub aceea a a­­doptări complete a sistemelor între­buinţate în întreprinderile mari parti­culare. ............... Urmează apoi o discuţiune asupra problemelor ridicate de chestiunea ex­ploatării bunurilor Statului şi anume asupra rolului ce trebue să-şi păstre­ze Statul în exploatarea bunurilor sa­le, asupra concesionării, arătându-se că este o formă de exploatare înve­chită, menită să dispară, şi asupra ca­pitalului străin în exploatarea bunu­rilor Statului, intr’un moment de lip­să de capital naţional. Iau parte la această discuţie d-nii­­ N. Angelescu, Victor Slăvescu, N. Caranfil, A. Ga­­ne, etc. Reglementarea consu­mului cu alcool metilic Su­b preşidenţia d-lui prof. dr. IU­LIU MOLDOVAN, secretarul gene­ral al ministerului, s-a întrunit azi la ministerul sănătăţii comisiunea pentru reprimarea fraudelor în bă­uturile alcoolice. La şedinţă au luat parte d-nii dr. Petre Vişoianu, directorul ge­neral al serviciului sanitar, dr. Kaminski, subdirectorul serv. san., dr. Daniil și dr. Caragea, etc. Comisiunea s’a ocupat de modifi­carea ce trebue adusă proectului întocmit de ministerul agriculturii și domeniilor, pentru reprimarea fraudelor în băuturile alcoolice. De asemeni comisiunea lucrează la elaborarea unui anteproect de lege prin care să fie reglementat consumul alcoolului metilic. Regele Angliei se însănătoşeşte LONDRA, 30 (Rador). — Bu­letinul medical publicat azi dimi­neaţă anunţă că Suveranul con­tinuă să câştige în mod lent, for­ţe, progresul Majestăţii Sale fiind satisfăcător CAMERA A RATIFICAT PACTUL 30 Ianuarie 1929Ş­edinţa După câteva comunicări fară im­­prtanţă Camera ia în discuţie pro­­ectul pentru ratificarea pactului Kel­log. D. G. G. MIROESCU­, ministru de externe. Domnule preşedinte, dom­nilor deputaţi, pentru a sublima im­portanţa ratificării, pe care vă o so­licit, voi deroga de la regalele obiş­nuite şi voi arăta eu mai întâi, in câteva cuvinte, însemnătatea votu­lui, pe care vi-l cer. Pactul Kellog este afirmarea unui progres nou şi fundamental în rela­ţiile dintre popoare. El reprezintă un punct culminant in evoluţia socie­tăţilor omeneşti. Dealungul veacuri­lor, din timpurile cele mai vechi şi te reprez riia După cum ştiţi, in scopul de a în­cerca să facă războaiele cât mai ra­re, sau poate imposibile, s’a instituit Societatea Naţiunilor, instituţie de o grandioasă importanţă morală. Dar pactul Societăţii Naţiunilor, deşi este o încercare de a împiedica răz­boiul, de a-l face, dacă voiţi, chiar imposibil nu contestă legitimitatea acestui mijloc de tranşare a diferen­delor internaţionale. Pactul Kellog adaugă tocmai acest lucru nou, re­prezintă acest nou şi măreţ progres, faţă de pactul Ligii Naţiunilor, că el declară nelegitim războiul, repu­diază războiul ca instrument de po­litică naţională. Prin acest pact, Pu­terile semnatare îşi iau în mod solemn angajamentul de a renunţa la răsboi ca instrument de i politică naţională şi de a tranşa toate diferendele dintre dânsele pun mijloace pactnice, obli­­gându-se la acesta tranşare pac­nică, care este, după aceia, asigurată prin ratificarea pactului de către toate părţile contractante. Acest pact este datorit nobilei e­­mulaţiuni din Franţa şi Statele­ U­­nite. Opera generoasă, pe care au înj­ghebat-o aceste două naţiuni, merită omagiile tuturor popoarelor şi ea va aduce roade fecunde, nebănuite încă,­in desvoltarea relaţiunilor dintre na­ţiuni (aplauze prelungite). Iniţiativa a fost luată de către d- Aristide Briand, ministrul Republi­­cei Franceze (Aplauze prelungite, strigăte de: să trăiască !), care, la 6 Aprilie 1927, adresându-se poporului american, în ziua in care se împlinea a zecea aniversare a intrării in răz­boi a Statelor-Unite, a declarat că Franţa este gata să încheie cu Sta­tele-Unite un pact de amiciţie per­petuă, prin care să pună afară de lege războiul intre aceste două na­ţiuni. Această propunere a d-lui Brand a fost bine primită în Statele­ Unite şi, faţă de primirea ce îi s’a făcut, d. Briand a venit, mai târziu, la 20 iunie 1927, să precizeze propunerea sa formulând un ante-proiect de pact în trei articole, care, în definitiv, este origina pactului actual. Statele- Unite au acceptat principiul pus de d. Briand, dar au lărgit în mod consi­derabil orizontul. Statele-Unite, prin nota d-l­ui ministru secretar de stat, Kellog, din 29 Decembrie 1927, a ce­rut ca asemenea pact să fie încheiat nu numai intre cele două ţări despre cari era vorba: Franţa şi Statele-U­nite, ci între toate puterile princi­pale ale lumii. Astfel s’a nascut pac­tul actual. Dacă, der, iniţiativa ori­ginală a aces­tui pact pleacă dela Franţa, forma ei actuală, formă care i-a dat caracterul de universalitate şi care a transformat acest pact intr’un element de progres important al rele­ţiunilor dintre State, forma aceasta aparţine d-lui Kellog, ministru secre­tar de stat al Statelor­ Unite (aplauze prelungite). SANCŢIUNILE S’a zis că acest proiect este lip­sit de sancţiune. Este adevărat că el nu cuprinde sancţiuni materiale, dar rămân sancţiunile morale. S’a văzut, cu prilegiul războiului mon­dial din urmă, cum consideraţiuni pur moral© produc cele mai eficace rezultate. Vă aduceţi aminte că in­tervenţia decisivă în războiul mon­­dial a Statelor Unite a fost provo­cată numai de consideraţiuni de înaltă morală. De aceia valoarea practică a Pactului rămâne numai, chiar şi fă­ră sancţiuni materiale; pe de altă parte s’a explicat prin nota dom­nului Kellog din 23 iunie 1928, no­tă interpretativă pe care am alătu­rat-o la proiectul de lege, fiindcă ea face parte integrantă în reali­tate din Pact; s’a ex­puicat că a­­cest Pact se împacă cu Pactul So­cietăţii Naţiunilor şi cu convenţiu­­nea de la Locarno şi că nu atinge dreptul de legitimă apărare, nici nu contrazice tratatele de neutralitate existene. POLITICA EXTERNA A RO­MÂNIEI România dornică de pace şi ho­tărâtă a duce o politică profund pacifică, pentru motivele pe care le-am expus încă odată aici, şi le am arătat din nou în expunerea de motive, a aderat cu cea mai vie satisfacţiune de la 4 Septembrie 1928 la pactul acesta propus de că­tre secretarul de Stat Kellog al Statelor Unite intervenit în urma colaborării dintre Franţa şi Ame­rica (aplauze prelungite pe băncile majorităţii). România a considerat de datoria ei să-şi dea adeziunea la acest nou instrument (»3 garanţie al păcii Vă cerem astăzi ratificarea lui, prin care in ceia ce priveşte ţara ro­mânească, parlamentul îşi va face o datorie către patrie ocrotind sub o formă nouă interesele supreme până astăzi, războiul a fost mijlocul prin care s’au rezolvat conflictele dintre triburi şi mai în urmă dintre state. El a fost considerat şi poate şi era, ca o necesitate, insă in măsura în care civilizaţia s’a accentuat, răz­boaiele au devenit tot mai rare. To­tuşi juriştii internaţionali şi filo­zofii nu s’au ridicat niciodată împo­triva principiului războiului ci au con­siderat totdeauna războiul ca un mij­loc legitim de a tranşa diferendele dintre state. Ultimul război, care a luat propor­ţii catastrofale, a zguduit multe din noţiunile tradiţionale de până acum. El a aruncat o îndoială şi asupra le­gitimităţii războiului. i.actul Ke.rog are naţiunii române (aplauze vii şi prelungite pe băncile majorităţii). DECLARAŢIILE CELORLALTE PARTIDE D. LOT­AR RADUCEANU (socia­list). Spune că pactul Kellog este primul proect de lege pe care parti­dul socialist îl poate vota. Aceasta pentru că este prima concesie pe care guvernele burgheze o face clasei muncitoreşti. craţiei a ajuns şi limbajul Olor­erm Limbajul nostru al social democra­ţiei a ajuns şi limbajul guvernelor burgheze pentru că clasa muncitoa­re a ţinut totdeauna steagul păcei sus. Nu trebue să credem că pactul Kellog are o însemnare, poate nici nu este decât o declaraţie platonică care nu va împiedica totuşi răz­boiul. Care sunt garanţiile pe care le a­­duce acest pact că nu este tot un petec de hârtie? In locul acestor ga­ranţii sunt o mulţime de rezerve. Ca­re sunt criteriile de apărare în contra războiului? Mai întâi dezarmare generală şi apoi vom putea vorbi de speranţa u­­nei politici a păcei. D. PAMFIL ŞEICARU: vorbiţi şi de rezervele Sovietelor. DR. PISTINER: Noi aşezăm gu­vernele burgheze pe acelaşi plan cu acel al sovietelor. D. LOTAR RADUCEANU conti­nuând spune că o politică de pace sinceră este de dorit şi dorim ca gu­vernele să facă toate sforțările în a­­cest sens. Faptul chiar că Sovietele au ade­rat la acest pact ne arată lipsa de sinceritate a acestuia. România trebue să ducă o politică sinceră de pace nu cu un buget în­cărcat cu cheltueli de înarmări. D. PAMFIL ȘEICARU: Vă rog d-le Rădăceanu care este cea mai pacifistă politică externă pe care o ducem. Unde vedeţi agresivitatea României ? D. LOTAR RADACEANU: nu spun că România duce o politică de agresiune pentru că existenţa Româ­niei depinde de pace (apt). Termină spunând că votează rati­ficarea. DISCURSUL D-LUI L G. DUCA D. DUCA spune că partidul liberal aderă din toată inima la acest pact pentru că pe deasupra intereselor de partid România duce o politică pro­fund pacifistă. Noi suntem organic pacifişti şi declaraţiile noastre în a­­ceasta privinţă sunt absolut sincere. Tratatele noastre de alianţă sunt o dovadă strălucită a pacifismului nos­tru. Aceste tratate sunt pur decisive. Noi am îmbrăţişat cu toată căldura Liga Naţiunilor când în 1924 M. S. Regele Ferdinand şi M. S. Regina a făcut o vizită oficială la Geneva. Când am stat la departamentul exter­nelor am semnat pact de arbitraj cu două state, urmaşii mei au continuat cu aceste semnări şi sunt convins că d. Mironescu va urma această poli­tică. Sovietelor chiar in­­ rânduri am oferit păduri de neagresiune. Tre­bue să protestez conte­a unei fraze a d-lui Rădăceanu când a spus că in­ dosul intreselor României sunt alte interese acelea ale Franţei sau ale Angliei. __ Trebue si declar ci România a fost întotdeauna mai presus de inte­resele altor state şi nu avem şi nu vom avea in vedere de­cât interesele ţări noastre (apl.) Eu sunt optimist şi nu împărtă­şesc credinţele sceptice ale altora. Trebue să primesc pactul Kellog ca un nou pas înainte în evoluţia către pa­ce (aplauze). D. OCT. GOGA citeşte din partea partidului poporului o declaraţie prin care spune că votează ratifica­rea pactului Kellog. D. FISCHER din partea grupului parlamentar evreesc citeşte deaseme­­nea o declaraţie prin care spune că votează ratificarea pactului Kellog. D. POHOATA din partea partidu­lui ţărănesc spune că votează ratifi­carea pactului Kellog. Se pune la vot procetul de lege al ratificărei pac­tului care este votat în lí­ráim imitate. --- Ill HIM ♦ — iom­rţisi exterior de „ereaie aî cermaraies (Continuare din pag. I-a) Cifrele de mai sus şi mai ales a­­cele din ultima coloană ne obligă să facem următoarele observaţiuni: 1) In parze furajere, primul loc îl ocupă Statele­ Unite cu 71.966 tone. In 1927 proporţia era inversă şi im­portul din România a fost de două ori mai mare decât cel din America. 2) In parze grele pentru industrie, locul al doilea după România nu e ocupat de nici unul din marile ţări exportatoare, ci de Danemarca, cu 5.264 tone; această graţie recoltei record din 1928. 3) In porumbari, Argentina are primul loc cu 70.291 tone, apoi A­­frica-de-Sud cu 7.969 tone, Statele- Unite cu 648 tone şi România cu numai 469 tone ocupă incă locul al patrulea. 4) Cantitatea minimală de grâu im­portată de la noi şi locul al 19-lea, pe­­ care îl ocupăm astfel, cere o expli­caţie mai amănunţită, asupra căreia vom reveni. Constatăm deci că, cu toată recolta noastră deficitară, cu toată aversiu­nea progresivă a cumpărătorilor ger­mani contra cauzelor noastre, cu toa­tă concurenţa atâtor mari ţări agri­cole şi exportatoare de produse agri­cole , menţinem încă un loc de frunte în importul german de cereale şi derivate. Şi e de relevat, că în ob­­servaţiunile noastre ne bazăm pe da­tele statistice ale unei luni excesiv de slabe ale exportului nostru de pro­duse agricole. Intr un articol viitor vom examina chestiunea din punctul de vedere al exportului românesc și vom vedea, că rolul, pe care îl joacă Germania­­ca debușeu pentru cerealele noastre, este încă destul de important Berlin, Ianuarie. LOTHAR SCHWERER Cărţi reviste Camera internaţională de comerţ­­a terminat redactarea publicaţiuni­­lor ei şi a început să le publice în revista Economie Internaţionale, care afară de ediţia franţuzească a apărut şi într’una germană „Inter­nationale Wirtschaft“ şi una engle­zească: „World Trade“. Primul nu­măr — apărut în decursul acestei lumi — are 200 pagini şi conţine a­­fară de bibliografie, documente şi o privire generală asupra activi­tăţii Camerei de comerţ internaţio­nale precum şi numeroase articole tehnice O neno­polie de cale ferată în Germania BERLIN, 30 (Rador). — Di­recţiunea căilor ferate din Re­gensburg, anunţă că azi dimi­neaţă la ora 1.50, trenul accele­rat 155, 6­ a ciocnit în staţia Suen­king, situată pe linia Plattling- Regensburg, cu un tren de mar­fă. Vagonul de bagaje şi un va­gon de clasa III, de la trenul ac­celerat s-au răsturnat după linie, fiind grav avariate. Sunt trei morţi un grav rănit şi 7 pasa­geri uşor răniţi. Numele victi­melor nu sunt încă cunoscute. Răniţii au fost internaţi în spita­lul din Suenking. Personalul lo­comotivei trenului de marfă şi mecanicul trenului accelerat au scăpat complect teferi. Adunarea generală a Societății „România Petroliferă Adunarea generală a „României Petrolifere“ s-a întrunit Miercuri 30 Ianuarie. D. Dinopol, secretar gene­ral, citeşte o scrisoare a d-lui C. M. Vasiliu, aflător acum la Nizza, în care îşi exprimă regretul că din cauza indispoziţiei sale, nu poate lua parte la bucuria acţionarilor în urma stărei înfloritoare a Societăţii. Din raportul Consiliului reesă că programul Societăţei e în constantă ascendenţă. Vechile sonde de la Gropi tot mai produc, sonda 10 Teiş a produs până la sfârşitul anului 1928, 16000 tone. La Runcu sonda 8 a produs până la 31 Decembrie 41000 tone ţiţei, sonda 9 Runcu, vecina, produce vre-o 30 tone zilnic. Pe pe­rimetrele concesionate de Stat, son­dele 210 şi 213 au atins stratul de petrol la 876 şi 917 metrii. Sonda 210 a fost pusă în producţie şi dă 60-80 tone pe zi. Rafinăria din Ploeşti, închiriată Creditului Minier, a prelucrat în 1928 un total de 60150 tone. In absenţa d-lui C. N. Vasiliu, prezidează d. Nic. Seceleanu. Se a­­probă darea de seamă a Consiliului, raportul cenzorilor citit de d. Clin­­ceanu, se dă descărcare consiliului de Administraţie, D. Corist. Fundăţ­anu spune că în Bursă au circulat zvonuri cum că Societatea ar avea intenţia să facă o emisiune nouă Aceste zvonuri sunt false. Societatea dispune de mijloace îndestulătoare pentru a continua cu succes lucrările ei. Incendiul sondei noastre No. 11 nu ne-a pricinuit nici o pierdere. Sonda era suspendată a ars numai turla care e cu prisosinţă asigurată. Dividendul este de 600 lei netto (deci peste 120 lei brut) şi se plă­teşte cu începere de la 31 Ianuarie la cassa Societăţei. Sifilis­tie de trenări întreruptă BELGRAD 30 (Rador). — Din cauza zăpezilor mari, circulaţia tre­nurilor e aproape complect între­ruptă în regiunile Serbiei, Bosniei şi He­rţegovinei. Comandamente ILFOV Dos. 21286 din 1927. Deb. Stelian Marinescu _ cred. Banca Tezauru­lui — imob. Calea arhovei 218 fost 224 _ datoria lei 3.842.934. Dos. 2041 din 1928. Miţa şi Necu­lae Roşculescu — imob. b-dul Ghica Tei 397 bis _ lei 62.000. M­inisterul Instrucţiunii Direcţiunea Contabilităţii Publicaţie No. 11415/929 In ziua de 9 Februarie a. c. ora 6 p. m. se va ţine licitaţie pu­blică cu oferte închise conform legii Comptabilităţii, pentru a­­provizionarea cu următoarele motoare şi maşini-unelte pentru şcoalele inferioare de meserii din Bucureşti şi Piteşti (câte una pentru fiecare din aceste şcoale, exceptând grupul electrogen, care se va furniza numai pentru şcoala de la Bucureşti). 1. UN GRUP ELECTROGEN DE 25 HP — motor Deutz cu motorină, dinam pentru curent alternativ trifazic, 208 volţi, 50 perioade şi tablou de distribuţie,­­ numai pentru şcoala de me­serii din Bucureşti. Pentru Piteşti se va face legătura de la motorul pe care şcoa­la îl posedă actualmente. 2. DOUA STRUNGURI RAPIDE cu dispozitiv „Norton“ pen­tru 32 gherinduri şi 32 mişcări în lung şi în lat, cu următoarele dimensiuni: înălțimea vârfurilor deasupra patului de 250 m. m. di­stanta dintre vârfuri 1.500 m. m. 3. DOUA STRUNGURI DE PRECIZIE cu înălțimea vârfuri­lor de la pat de 150 m.m. Distanta dintre chernere 800 mm. 4. DOUA RABOTEZE cu masă mobilă. Lungimea de rabotat 1500 mm. înălțime de rabotat circa 600 mm. lățime de rabotat circa 610 mm. 5. DOUA MAȘINI DE GĂURIT universale (în toate sensurile) până la 30 mm. 6. DOUA APARATE PENTRRU ASCUŢIT BURGHIE spirale până la 30 mm. 7. DOUA FIERASTRAE — maşini — pentru metale până la 200 mm. grosime. 8. DOUA STANŢE pentru tăiat diferite forme de fier. 9. DOUA CIOCANE cu aer comprimat cu nicovală (greutatea bătăii 150—200 kg). 10. DOUA VENTILATOARE fiecare pentru cinci guri de foc acuplate cu electromotor dela 2600—3000 ture pe muut. 11. DOUA FORJE duble prevăzute cu jghiaburi de apă și bur­lane pentru legătura între ventil­ator și gura de foc, mărimea mesei 1400X1000 mm. înălțimea 800 mm. cu pâlnie pentru fum. 12. DOUA APARATE COMPLECTE PENTRU SUDURA E­­LECTRICA acționate direct cu dinamul. 13. DOUA FIERASTRAE PANGLICA diametrul 750 mm, mă­rimea mesei 1000X1000 înălțimea de tăiat 490 mm, diametrul pânzelor 350 mm. 14. DOUA MAŞINI UNIVERSALE de făţuit, de grosime, de frezat și găurit. 15. DOUA MAŞINI PENTRU ŞLIŢUIT cu toate accesoriile. 16. DOUA MAŞINI PENTRU ASCUŢIT CUŢITE cu toate ac­cesoriile. 17. DOUA STRUNGURI PENTRU LEMN de 2 m. Intre cherne­re, automat, cu toate accesoriile. Toate maşinile vor fi cuplate direct cu un electromotor. Ele vor fi prevăzute cu dispozitive apărătoare contra acciden­telor şi vor fi instalate de către furnizor la şcoalele respective şi predate în perfectă stare de funcţionare, împreună cu toate sculele şi accesoriile necesare şi care vor fi specificate detailat în ofertă, garantându-se pe timp de 2 ani TERMEN DE LIVRA­RE 6 săptămâni de la data comenzii. Fundaţiile de beton pentru fiecare maşină privesc pe furni­zor. Furnizorii vor indica în ofertă toate datele, dimensiunile in­clusiv greutatea maşinii şi marca de fabricaţie. Ministerul îşi rezervă dreptul a aproba întreaga sau numai parte din ofertă. Plata se va face 50% la depozitarea maşinelor la localurile respective şi 50% mai puţin garanţia, după instalarea de către ofertant şi recepția provizorie, făcută de organele desemnate de Minister. No. 11415/29 ian. 1929. Firme înregistrate ILFOV INDIVIDUALE Dos. 584 din 929. Georges Richard­son — întreprinderi de construcţii de case, operaţiuni financiare imobiliare „Entreprise Lebeau-Piketti’’ _ str. Doamnei 27, Dos. 588 din 1929. Dimitrie G. Mironescu — editarea ziarului „La Nation Roumaine’* _ str. Pitar Mo­şi 5. Dos. 585 din 1929. Florea Tăcălu­­ţă — coloniale şi manufactură — co­muna Moara Domnească (Ilfov). Dos. 578 din 1929. Jean Spiegel— magazin de coşuri, cărucioare şi mo­bile de paie — Pas. Imobiliara 3. Dos. 579 din 1929. Sami Nachbar — librărie şi debit de tutun _ Ca­lea Dudeşti 123. Dos. 583 din 1929. Despina Dumi­tru A. Grigore — băcănie, manufac­tură şi mărunţişuri — com. Iofoceni (Ilfov). Dos. 587 din 929. Constantin Tu­dor M. Gheorghe — băuturi spirtoa­se, coloniale, depou de lemne, cerea­le, furaje ş. a. la „La Călăraşu" — com­. Roşu (Ilfov). Dos. 589 din 1929. Ion Niculescu — măcelărie en gros la abatorul co­munal şi en detail „la Ciobănoiu’’ — Calea Văcărești 157. SOCIALE Dos. 586 din 1929. Dragomir A. Cernea și Andrei A. Cernea __­ehe­restea, lemne de foc — str. Chiristi­­gii 18 fost 16. Societăţi colective ILFOV No. 2791. — Costică Mihai şi Ion Th. Ganea au făcut o societate în nu­me colectiv pentru comerţul de co­loniale şi băuturi spirtoase cu amă­nuntul cu sediul în Bucureşti, stra­da Mihai Vodă No. 2 la Grand Ho­tel. Durata societăţii nelimitată. Capitalul social este de 160.000 din care 120.000 lei depus de Cos­tică Mihai şi 30.000 lei de Th. Ga­nea. Semnătura socială o au ambii aso­ciaţi împreună. No. 2639. __ Margareta Moscu personal şi în calitate de tutore a minorilor def. Moscu Feldman şi D-tru A. Hoenig asociaţii societăţei în nume colectiv pentru comerţul import şi fabricaţie de tot felul de articole technice constituită în 1919 cu emblema Sanitaria au convenit ca asociatul Dr. A. Hoenig se retrage din societatea „Sanitaria“ în schimb va primi partea sa de capital şi be­neficii în sumă de 760.056 lei plăti­­bilă în 12 rate egale trimestriale de la Margareta Moscu fără dobândă care pimeşte asupra sa tot activul şi pa­sivul social şi va contina comerţul. Urmăriri de venituri ILFOV Dos. 2435 din 1929. Deb. Vasile Anton — cred. Panait Ion — urmă­rirea venit. imob. din str. 13 Septem­brie 2, — lei 100.000. I Cereri de declarare în stare de faliment ILfov 1 Dos. 546 din 1929. Albert Furchg ű cerut trib. Ilfov secţia I comerc, declararea in stare de faliment,­­ comerc. Filip Bundulescu din Piaţa Amzei 26, fiind în încetare de plăti — datoria lei 70.000. Dos. 547 din 1929. Idem, idem a Soc. anon. pentru industria comer­ţului petrolului „Medusa“ din str. V-le Boerescu 12, idem, lei 80pop, Dos. 548 din 1929. Banca Avis-­­tenia S. A., idem a comerc. M. E­­bersohn, din calea Văcăreşti 351 idem, lei 20,000. Dos. 549 din 1929. Idem, idem a comerc. Bernhard Eckstein, din ca­lea Moşilor 356, idem, lei 28,230. , Dos. 551 din 1929. Antoaneta A­­vramescu, idem a comerc. loan Gri­gorescu, din strada Bana Montai 42, idem, lei 20).. Dos. 558 din 1929. David Eskena­­si, idem a comerc. Iancu Leibovici, din Calea Văcărești 2, idem, lei 4825. Dos. 490 din 1929. Banco Mara­morosch Blank et Co., S. A., idem a d-lui H. Manole, din calea Grivi­­tei 286, idem, lei 4300. Dos. 495 din 1929. Idem, idem a comerc. Elias Lehrer, din str. Bă­­răţiei 34, idem lei 6000. Dos. 495 din 1929. Ed. Prochat­­ka­til din Timisoara prin procura­tor, idem a comerc. A. Nicolau, din calea Rahov­ei 116, idem, lei 48.000. Dos. 504 din 1029. Dumitru Fin­­tesett, idem a soc. anon. ,Europa“, din strada Aurel Vlaicu 23, idem, lei 985.000. Dos. 512 din 1929. Banca Mohi­dova S. A., idem a comerc. Leon Bianovici, din calea Văcărești­­i, idem, lei 96.066, termen la 5 Fe­bruarie 1929. Dos. 516 din 1929. Banca Mar­­morosch Blank et Co. S. A., idem a d-lui S. Altbuch, din str. Soare­lui 4, idem, lei lOfiOO. Dos. 517 din 1929. Idem, idem a d-lui Leopold Peretz, din strada Gabroveni 24, idem, lot 12,OOQ. Dos. 525 din 1929. Serviciul de camionaj al C. F. R. S. A., idem a comerc. N-lae Dumitrescu, din comuna Principele Carol (Ilfov), idem, lei 195.850. Dos. 527 din 1929. Paid Molda, idem a comerc. D. Antonia, din co­muna Fiundulea (Ilfov), idem, lei 50.000. Dos. 528 din 1929. Idem, idem a comerc. loan S. Cristea, din Bu­curești, strada Filimon II-lea 17, idem lei 150.000. Dos. 530 din 1929. Fraţii Lernet fabrică de basmale şi casanci din Cernăuţi prin procur., idem a co­merciantului Pincu­ Broitman din calea Rahovei 160, fost cu domici­liul în dos. M. Bravu­ 68, idem, lei 8000.

Next