Argus, mai 1929 (Anul 20, nr. 4813-4836)
1929-05-01 / nr. 4813
Dăm mai jos intervenţia pe care a facut-o Camera de comerţ din Capitală la Ministerul de justiţie în chestiunea Concordatului preventiv. Suntem sesizaţi din partea congresiştilor şi fabricanţilor, cari au relaţiuni de afaceri cu firmele din Bucovina că, în baza ordonanţei din 10 Decembrie 1914 a fostului regim, mulţi debitori fac uz de procedura concordatului preventiv, oferind cote derizorii şi a minimum prevăzut de ordonanţă, adică 25 la sută __ plătibilă în 2 ani,__ceea ce nu reprezintă de multe ori nici dobânda la sumele ce le-au utilizat şi nu le-au regulat la timp. Prin aceasta negustorii şi industriaşii din vechiul Regat sunt puşi în greaua situaţie de a-şi vedea creanţele lor aproape fără valoare, deşi debitorii la adăpostul procedurii concordatului continuă comerţul şi nu suferă nici una din rigorile falimentului, creindu-se o categorie privilegiată pentru o anumită regiune a ţării. O asemenea ordonanţă a existat şi în Transilvania (ordonanţa Nr. 451/ 916) însă în urma abuzului ce debitorii făceau, pe baza demersurilor făcute de Camerele de comerţ şi industrie, s-a abrogat această ordonanţă prin jurnalul Consiliului de Miniştri din 1925 publicat în Monitorul Oficial Nr. 56. Astfel fiind, vă rugăm, Domnule Ministru, a avea în vedere că prin nimic nu se justifică măsura excepţională, care există şi acum în Bucovina şi care aduce însemnate prejudicii comerţului şi industriei, mai ales în aceste timpuri grele, aşa încât, ne permitem să solicităm înalta Dv. iniţiativă pentru ca, fie printrun jurnal al Consiliului de miniştri, fie printr’o lege cu articol unic să se scoată din vigoare o ordonanţă dată de fostul regim în împrejurări speciale. Prin aceasta, Domnule Ministru, instituția noastră nu înțelege să impieteze asupra legiferării viitoare a concordatului preventiv, însă până va veni o asemenea lege ale cărei dispoziţiuni sperăm că vor fi de aşa natură ca să se evite orice abuzuri, este drept, credem, ca să nu mai existe regimuri speciale pe regiuni. Comerţ - Industrie Concordatul preventiv din Bucovina Intervenţia Camerei de Comerţ din Capitală Taxarea ambalajelor la automobile în interesul unei taxări uniforme şi echitabile a automobilelor în ce priveşte legea taxelor, adică a aplicărei taxelor pentru ambalajele în care ea se importă, ţinând seamă mai ales de faptul că fiecare automobil, după greutatea lui netă, nu trebue să treacă dela o categorie inferioară la alta superioară şi nici viceversa, sau dat următoarele instrucţiuni vămilor: „Se revoacă dispoziţiunile ord. circular No. IIl 198 din 30 Aprilie 1927, precum şi ale celorlalte ordine circulare referitoare, la taxarea automobilelor, iar pe viitor vor aplica ratele de greutate netă a automobilului, fără nici un fel de ambalaj, de la aliniatul corespunzător acestei greutăţi. In ce priveşte ambalajul se va taxa separat, la art. 698 sau 699 după cum ambalajul este din scânduri sau lemne tăiate cu ferăstrăul sau date la rindea. Cum de obicei automobilele în serii sunt mai toate de acelaş tip şi de aceiaş greutate, nu este nevoie să se desfacă tot ambalajul la toate automobilele sosite în acelaşi transport, ci se va proceda prin încercare la unul sau câteva, atunci când nu există nici o altă bănuială. Este bine înţeles că prin greutatea netă a unui automobil se înţelege automobilul cu toate părţile lui necesare pentru a funcţiona. Inginerii diplomaţi cer să fie admişi în corpul technic Mimarea societăţii inginerilor diplomaţi. Cuvântările Duminică a avut loc la Fundaţia Universitară Carol I, adunarea inginerilor diplomaţi ai Universităţii, convocată pentru a se cere încadrarea inginerilor diplomaţi în corpul tehnic. Au luat parte d-nii : prof. Iorga, dr. Dănăilă directorul institutului de chimie tehnologică, Hurmuzescu directorul institutului electrotehnic, Pr Andronescu directorul general al P. T. T.-ului precum şi numeroşi profesori, studenţi şi absolvenţi diplomaţi. CUVÂNTĂRILE Au luat cuvântul d-nii: dr. ing. Tudor Ionescu, ingineri electrotechnică Buşilă Eugen Şi Dinescu Gh., dr. Dănăilă, dr. Hurmuzescu, Iacobescu Şt. Şi Benone Anastasiu, cari au arătat nedreptatea ce li se face inginerilor diplomaţi cari deşi au studii complecte, ştiinţifice şi practice, nu pot fi utilizaţi în întreprinderile Statului din cauza prevederilor cuprinse în legea corpului technic a ministerului de lucrări publice. Această lege, anachronică fiind făcută încă din anul 1894, dă prefe■ rinţă absolvenţilor politechnicii şi şcolilor din străinătate similare institutelor, tehnice universitare dela noi. Acea lege na fost schimbată atunci când s’au creat şi la noi institutele tehnice universitare care au fost înfiinţate din nevoi,, dictate de progresele realizate în ultimele decenii în ştiinţele experimentale şi recunoscute de toată lumea Ştiinţifică de la noi. D. DINESCU GH., a citit o adresă a comsiunii de echivalare a diplomelor, prin care se răspunde unui inginer diplomat, că nu i se poate echivala diploma, deoarece legea cere comisiunii să se pronunţe numai asupra diplomelor eliberate de şcoala politechnică şi de institutele universitare din străinătate, nu şi asupra diplomelor eliberate de institutele universitare din ţară. Această absurditate e posibilă îtr’adevăr, deoarece legea corpului tehnic a fost întocmită cu mulţi ani înainte de înfiinţarea la noi a institutelor universitare. Legea nu prevede ce măsură să se aplice absolvenţilor unor şcoli ce s-ar înfiinţa în viitor. Dar nu e admisibil ca o astfel de lege să rămână în vigoare fără să ţină seama de progresele aduse de o scurgere mai îndelungată de ţinut UN PROECT DE LEGE DIN INIŢIATIVA PARLAMENTARA D. prof. N. IORGA, subliniază necesitatea de a se modifica legea cordului tehnic, şi crede că cea mai bună soluţie ar fi să se propună această modificare printr’un proect de lege din iniţiativă parlamentară, pe care speră că şiva însuşi şi de ministrul al Instrucţiunii publice. D. Iorga promite tot sprijinul său acestui proect şi invită pe inginerii diplomaţi să elaboreze proectul de lege care să cuprindă o cât mai dreaptă soluţionare a problemei. Ştiri din Ardealul Economic Şomajul din industria de piei® şi încălţăminte la Ardeal Trei ta glei de ghete din Oradea îşi cxeştea pe şesse săptămâni lucrătorii SLUJ — Am arătat zilele trecute că o mare fabrică de piele din Turda care face parte din sfera de interese a Fabricei de piele şi ghete a Fraţilor Reimer din Cluj, şi-a concediat funcţionarii şi lucrătorii, în număr da peste 120 Acum vine şi ştirea din Oradea, că 'n aceiaşi branşă, şomajul este In meiere, şi trei din cele mai mari fabrici de ghete din Oradea, fabricate „Derby”. ..Primus’' şi ...Carmen’’ au luat hotărârea de a-şi închide porţile pe cel puţin şase săptămâni, ceia ce înseamnă că peste o mie de lucrători vor rămâne pe drumuri. Vorbind cu unul din directorii acestor fabrici, d-sa mi-a dat următoarele lămuriri : — De altfel, în toţi anii, încetăm cel puţin pe două săptămâni lucrul în fabrica noastră, ca să putem repara maşinile, renova atelierele şi să facem inventariul fabricei. Anul acesta însă sutem siliţi, din cauza crizei de consumaţie, să ţinem închise fabricele aproape şase săptămâni- , facem cu mare părere de rău, căci ştim ce înseamnă pentru muncitorime să nu-şi vadă asigurată pâinea de toate zilele atâta vreme, dar nu avem altă eşire din această criză- Avem cantităţi uriaşe de încălţăminte în depozitele noastre, şi cererea e foarte mică- Prin urmare, nu putem produce la infinit, numai de dragul producţiei, când nu avem posibilităţi de desfacere Neproducând timp de 6 săptămâni, realizăm o economie de cel puţin 30 milioane din capitalul de investiţie. Şi ştiţi ce înseamnă, în ziua de azi, o economie de 30 milioane. Şomajul la cele trei fabrici de ghete din Oradea, este una din laturile crizei economice de azi Numărul cumpărătorilor scade mereu. Până și o pereche de ghete se consideră acum la noi ca un articol de lux. In vreme ce în Cehoslovacia, ultima statistică arată, că se consumă anual 3—4 perechi de ghete de locuitor, la noi, vine o pereche de ghete la locuitori. Cifre triste și elocvente. L-P. Societate SOCIETATEA AMICII O- NE FDIN BUCUREŞTI No- 11816. D-tor Nicolae Lupu, col Virgil I- Bădulescu, Justin Marinescu, N. Bordeianu şi alţii au făcut o societate numităAmicii O- N. E. F- cu sediul în Bucureşti, str. Maior Ene, având de scop de a îndruma şi contribui la desvoltarea şi popularitatea educaţiei fizice etc. Durata socetăţei nelimitată. Patrimoniul iniţial se compune din 10000 lei în numerar şi se va mări prin cotizaţii, taxe de înscrieri, donaţii etc Comitetul de direcţiune se compune din d-nii dr- N- Lupu, col- Virgil Rădulescu, medic colonel dr Lascar, și Octav Onicescu- Societate colectivă ILFOV No- 11866- Vasile M- Sotirulis şi Alexandru Ionescu au făcut o societate în nume colectiv pentru comerţul de băuturi spirtoase cu amănuntul şi peritive, cu sediul în Bucureşti, str. Brâncovean, colţ cu cheiul Dâmboviţei-Durata societăţii nelimitată- Capitalul social lei 160.000, din care lei 130000 depus de Vasile M- Sotirulis și 30000 lei de Alexandru lonescu- Semnătura socială o au ambii asociați împreună- Greva de la fabricile de cherestea din Valea Mureşului CLUJ. Conflictul de muncă, ce durează de câteva săptămâni, între proprietarii fabricelor de cherestea din Valea Mureşului Şi muncitorimea, în ce priveşte fixarea orelor de lucru în noul contract colectiv, a luat acum o formă acutăPe când lucrătorii vor să muncească numai opt ore pe zi, fabricanţii cer ca ziua de lucru să fie de zece ore. Intervenţia inspectorului muncei pentru aplanarea conflictului a fost fără rezultat. In consecinţă, 4000 de muncitori din industria lemului de pe Valea Murăşului au încetat lucrul. 12 fabrici de cherestea Şi-au închis porţile. In alte 14 fabrici munca continuă încă. Sunt temeri că greva aceasta va lua o formă gravă, fiindcă directorii farbicelor au decis să scoată familiile greviştilor din casele muncitoreşti, cari sunt proprietatea fabricilor. Şi, în aceste case, fubricanţii tolerează pe muncitori, numai câtă vreme ei lucrează în uzinele lor. L- P. căror Iată statistica fabricelor, muncitori au părăsit lucrul: MUREŞ Fabrica Forestra Roşcani din Topliţa 120 lucrători. Fabrica Fraţii Lami din Topliţa 40 lucrători Fabrica Valea Mureşului din Topliţa 430 lucrători Fabrica Putna din Varvez 200 lucrători Fabrica Lomas din Gălăuţani 500 lucrători Fabrica Bangra din Lunca Brad 510 lucrători Fabrica Bistriţa Năsăud din Ditrău 78 lucrători CIUC Fabrica Bistriţa Năsăud din Gheorgheni 420 lucrători Fabrica Leo Haiman din Gheorgheni 173 lucrători Fabrica Solomon din Gheorgheni 55 lucrători Fabrica Lemnul din Gheorgheni 78 lucrători Fabrica Darvas din Gheorgheni 72 lucrători NEAMȚ Fabrica Xelon din Borsek 110 lucrători Fabrica Smilovici și Gersen din Bilbor 70 lucrători. Fabrica Putna Recefalău din Recefalău 80 lucrători Conflict de muncă aplanate Conflictul de la întreprinderile pentru instalaţii de apă din Cluj a fost aplanat de inspectoratul muncii Cluj, în favoarea muncii lorilor Adunarea meseriaşilor din Giurgiu GIURGIU. — Duminică cr., dimineaţa, a avut loc în spaţioasa sală d-lui Petre Vărbănescu din localitate o mare întrunire publică, convocată de către organizaţia locală a Uniunei Generale a Micilor Industriaşi. D. CLUJEANU, preşedintele filialei Giurgiu, mulţumeşte meseriaşilor pentru numărul mare cu care a răspuns la chemarea Uniunei Micilor Industriaşi. D. ALEXANDRU SAMOIL-Bucureşti, aduce salutul întregei meşteşugării organizată în Uniunea Generală a Micilor Industriaşi. Face o aspră critică tuturor legiuirilor cu caracter muncitoresc, cerând în aplauzele nesfârşite ale adunărei desfiinţarea corporaţiilor, autonomia asigurărilor sociale, unificarea legislaţiei muncitoreşti, reduceri pe c. f. r. abrogarea impozitelor cari apasă pe nedrept asupra meseriaşilor, grabnl, ca acordare a despăgubirilor dăunaţilor de răsboiu, credite largi pentru mica industrie, înfiinţarea camerelor de meserii şi de muncă. D-sa arată că printr-o temeinică organizare a meseriaşilor dezideratele din programul Uniunei pot fi realizate. Au mai luat cuvântul d-nii Marin Stroe, N. Nicolau, Nicu Petrescu, Nae Ionescu. D. MITICA RUSE, secretarul organizaţiei locale, dă cetire unei moţiuni , sensul celor discutate. Intrtuirea a luat sfârşit la ora 2 d. a. REP. Comisiunea pentru c©ntroiul reescontului la B. Naţionala T.-Severin In conformitate cu art.. 72 din statutele Băncei Naţionale, care spune că la fiecare secţiune este un comitet de scont compus din 3 sau 6 membrii numiţi de consiliul de administraţie, Banca Naţională a cerut Camerei de Conforţ — ca cf. al- II — să recomande 9 persoane, 3 comercianţi, 3 industriaşi şi 3 agricultori care să fie şi acţionari ai B N. R, urmând ca Centrala să aleagă 3, adică câte unul din fiecare categorie. Camera de Comerţ a rugat să i se comunice numele acţionarilor spre a putea satisface cererea* Pe baza tabloului primit, Camera a recomandat cele 9 persoane conform adresei și statutului, rămânând ca din cele 9 persoane să fie alese 3, care aleși pe termen de trei ani să controleeze și să înlesnească acordarea de scont la BV ROX 3 % Comercianţi contravela legea comerţului ambulant ia I.Severia T.-SEVERIN. — Camera de comerţ şi industrie locală a sesizat poliţia că în localitate au sosit voiajori cari fac pe comercianţii ambulanţi, vânzând din casă în casă mărfuri textile, contravenind astfel legei comerţului ambulat . Poliţia le-a dresat acte pe care Ie-a înaintat parchetului, care în baza art. 1, 2, 5 şi 21 din legea comerţului ambulant a deschis acţiune, predând, dosarul judecătoriei ocolului urban urmând a li se aplica sancţiunile art. 16 din lege. .Odată cu trimiterea în judecată a voiajorilor Goldstein şi Weinberg din Timişoara, a fost trimis în judecată şi Osias Schwartz din localitate pentru acelaş motiv. După câte suntem informaţi ar fi vândut mărfuri de aproape un milion — în mare parte pe credit — în timp de o săptămână. ROX Ştiri din Iaşi INFIINŢAREA UNOR TÂRGURI DE VITE IAŞI In urma constatărilor pe care organele Camerei de Comerţ le-au făcut, s-a înaintat un raport ministerului de Interne care a dispus desfiinţarea târgului de vite din com. Sculeni, judeţul nostru, care nu corespunde unor anumite cerinţe ale regulamentului şi nu prezenta necesităţi. ÎMPROPRIETĂRI NOUI IN JUDEŢUL IAŞI IAŞI — Am relatat că la prefectura de judeţ s’au înregistrat aproape douăsprezece mii cereri primite dela ţăranii din jud- Iaşi, cari cer a fi împroprietăriţi şi să li se facă dreptate acordându-li-se pământ. Prefectul judeţului, d-l V. Petrovanu, a făcut o intervenţie pe lângă Ministerul de Domenii pentru delegarea unei comisii, care să termine lucrările de cadastrare la moşiile din jud- Iaşi care nu au fost expropriateDin aceste moşii o porţiune de 14 mii hectare teren arabil va fi parcelată și acordată sătenilor cari au făcut cereri îndreptățite pentru împroprietărire- Scandal la Adunarea generală a Băncii de Credit Mărunt din Iaşi IAŞI 29 Aprilie. Ieri a avut loc adunarea generală a Băncii de Credit Mărunt din Iaşi. Conducătorii băncii având indicii sigure că unii acţionari, vor produce dezordine, au cerut concursul poliţiei. Sala a fost ocupată de 20 jandarmi. La un moment dat, pe când d-rul Frieling făcea o expunere asupra situaţiei băncii a izbucnit tumult, fiind necesară intervenţia poliţiei care a operat câteva arestări. INFORMAŢIUNI B. Ing. I. Arapu, secretarul general al Uniunii Industriilor Metalurgiei şi Miniere din România, va desvola în seara de Marţi 30 Aprilie, la Institutul Social Român (Academia de înalte studii comerciale), interesanta sa conferinţă despre: „Uniunle vamale europene şi extraeuropene“, privite sub unghiul intereselor româneşti. M. Segal, avocat s-a mutat din Buevardul Elisabeta 15, în str. Gl. Lehovary 12, tel. 228/22. Licitaţia pentru construcţia cămţlului de ucenici şi a cantinei muncitoreşti din cartierul Obor (Bucureşti) care urma să se ţină. Sâmbătă 27 Aprilie a. c, la Ministerul muncii (Direcţia meseriior şi învăţămâtului muncitoresc) s-a ţinut Luni 29 Aprilie, la ora 11 dim., în acelaş loc. Conflictul de la întreprinderile de construcţii din Uioara, a fost aplanat prin intermediul inspectoratului muncii Cluj. La Cernăuți a apărut ,,Bukoviinaer Volkszeitung". Ziarul este scris în limba germană și apare săptămânal. Avocatul Foto Urnim S’A KJUTAT în Str. BRAVILOR 15 Telefon 326/98 Consult. 798 p. m. Comisia de Invaliditate a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, n şedinţa dela 26 crt., a adus 16 cereri de invalditate — respingând pe celelalte — care nu îndeplineau condiţiile legale de cotizare. Au fost numiţi, ca delegaţi ai minierului de Industrie şi Comerţ, în cartitetele de direcţie ale Camerelor de comerţ şi de industrie d-nii: Alex Donan la Arad, Izrail Waldes la Ismdl, Marin Gh- Popescu la Slatina- Consfăiştirea Sindicatului Comercianţilor şi Industriaşilor Duminică seara s-au întrunit comercianţii Sindicatului la sediul lor, unde d. N. Butnaru, le-a comunicat cele decurse la întrevederea avută cu Comisia Interimară a Camerei de Comerţ, unde au fost invitate toate organiaţiile comerciale în vederea unei înţelegeri de colaborare la alegerile în preajmă a viitorului consiliu al Camerelor de Comerţ şi Industrie. D-l N. BUTNARU, comunică comercianţilor că d-l T. V. Orghidan, Preşedintele comisiei interimare, a favorizat organizaţia Sfatului Negustoresc. D-l N. CONSTANTINESCU opiniază ca Sindicatul să rupă orice tratative de colaborare cu această înţelegere şi să-şi ia libertate de acţiune. D.l JAQUES GALSTEIN cere în mod energic ca Sindicatul să-şi ia libertate de acţiune. Vorbeşte în acelaş sens d-l Al. Ferechide. D-l N. BUTNARU încheie întrunirea anunţând că în curând va avea loc o întrunire la „Dacia'“ pentru lămurirea situaţiei. Licitaţii noui MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Invalizii de război In ziu de 2 Mai 1929, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţiune cu oferte închise, însoţite de modele de efecte, în Bucureşti, la societatea „Invalizii din război“, stretla General Berthelot No. 24, pentru aprovizionarea a 150 dolmane, 2.400 costume haine, compuse din veston şi pantaloni lungi, 3.400 perechi bocanci, 750 garnituri rufe (cămăşi şi ismene), conform detaliilor prevăzute în caietul de sarcini. Cadtul de sarcini, condiţiunile generale şi speciale tehnice şi de ordine şi administraţie etc., se pot vedea de doritori în toate zilele lucrătoare, între orele 10-12 dimineaţa, la Bucureşti, la societatea „Invalizii din război“, strada General Berthelot No. 24. MINISTERUL DE INTERNE In ziua de 3 Mai 1929, ora 11 dim., se va ţine licitaţie publică, în cabinetul directorului contabilităţii Ministerului de Interne, str. Poincaré (Academiei) No. 38, pentru aprovizionarea materialelor şi efectelor necesare sergenţilor de oraş,, în exerciţiul 1929, şi anume: Seria 1 4.000 căciuli de blană neagră de miel, 3.000 cojoace (pieptare). Seria II 10.000 garnituri cămăşi şi ismene gata confecţionate. 1.000 dosuri saltele gata confecţionate. 1.000 dosuri saltele gata confecţionate. 2.000 feţe pernă gata confecţionate. 2.500 cearşafuri gata confecţionate. 3.000 perechi pantaloni de dril. Seria III 3.000 chipiuri de până de dril. 5.000 perechi mănuşi de bumbac. Seria IV 500 paturi de fier. La licitaţie sunt admişi numai furnizorii cu firma înscrisă la tribunal ca specialişti pentru furniturile pentru cari concurează. Intermediarii vor fi excluşi. PREFECTURA JUDEŢULUI ROMANAŢI In ziua de 3 Mai 1929, ora 11 a. m. se va ţine o nouă licitaţie publică cu termen scurt, în localul acestei prefecturi, cu oferte închise, pentru apovizionarea a 1.000 bucăţi stâlpi telefonici. Stâlpii vor fi esenţă de stejar sau salcâm, vor avea o lungime de 7-8 metri, iar grosimea va fi de 0,15-0,20 metri în diametru, socotit la un metru de la bază. Ofertele spre a fi luate în seamă trebuie să fie însoţite de o garanţie de 10 la sută din valoarea ofertei. PREFECTURA JUD. VASLUI In ziua de 6 Mai 1929, ora 11 dimineaţa, se va ţine în localul acestei prefecturi, al doilea temen de licitaţie publică cu oferte închise, pentru închirierea sălii teatrului judeţean Condiţiunile şi orice lămuriri se pot vedea la serviciul financiar al prefecturii, în toate zilele de lucru, între orele 11—12 jumătate din zi 17—18 p. m. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Primăria municipiului Timişoara dă în întreprindere reconstruirea şi repararea carosabilelor şi trotuarelor de asfalt de pe teritoriul oraşului. Darea în întreprindere se va face prin licitaţie publică, ce va avea loc la 7 Mai 1929, ora 10 a. m în biuroul serviciului economic al primăriei, camera 40. Caietul de sarcini cum şi condiiunile de licitaţie se pot vedea zilnic în orele oficiale, la serviciul tehnic comunal, unde se pot primi şi formularele de ofertă. PREFECTURA JUDEŢULUI PRAHOVA In ziua de 7 Mai 1929, ora 10 dimineaţa, se va ţine în localul acestei prefecturi, licitaţiune publică, cu oferte scrise şi sigilate şi fără drept de supraoferte, pentru: L200 bucăţi stâlpi de stejar de 8 ml. 200 bucăţi stâlpi de stejar de 7 ml-50 bucăţi stâlpi de stejar de 10 ml. 7.000 kgr. sârmă de fer galvanizat de 3 mm diametru. 2.800 bucăţi suporţi de fier pentru izolatori. 2.8000 izolatori de porţelan. Stâlpii se pot oferi şi în parte-Dnii amatori spre a fi admişi la concurenţă vor trebui să fie însoţiţi de cuvenitele garanţii provizorii. Devizul şi caietul de sarcini, relative la această lucrare, se pot vedea de cei interesaţi, în cancelaria serviciului, în toate zilele şi orele de lucru MINISTERUL DE RASBOI " Direcţiunea superioară a aeronauticei In ziua de 2 Mai 1929, ora 16, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise în localul acestei direcţiuni rin Bucureşti, calea Griviţei No. 28, pentru aprovizionarea cu: Benzi de lipit cauciucate. Caetul de sarcini se va putea vedea în orice zi de lucru între orele 12— 13 la direcţiunea aeronautică, secţia materiale. PULBERĂRIA ARMATEI DUDEŞTI In ziua de 6 Mai 1929, ora 10 dim, se va ţine licitaţie publică în localul Pulberăriei Armatei, pentru darea în antrepriză a lucrărilor, de canalizare de circa 290 metri liniari cu tuburi de beton comprimat şi a 10 cămine de vizitare făcute la diferite adâncimi, de pe caietul de saricini No. 2 şi planurile respective ce se pot vedea la Pulberărie în orice zi de lucru, între orele 8—12 şi 13— 16, (afară de Sâmbătă). CASA PĂDURILOR Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Mai 1929, ora 10 dimineaţa, în localul direcţiei a V-a silvică Buzău, cu sediul în Str. N. I. Constantinescu No. 40, se va vinde prin licitaţie publică cu oferte închise şi sigila- te, spre exploatare 531 arborii, formând parchetul No. 1.5 din pă-jdurea Statului, Mera Schitu, se-ria II-a, Bulaiul, situată în rază comunei Mera-Boloteşti, judeţul Putna. Vânzarea se va face pe contul vechiului antreprenor, care este I. Driva din Focşani. Estimaţia din oficiu este sumă oferită de vechiul antreprenor de lei 351.000. Garanţia provizorie este de lei 85.000. Termenul de tăiere şi ridicare este de un an. Recitate de Adunări şi Consilii SOC. AN.ŢESATORIE MECANICA ŞI FRANGHERIE DIN BUCUREŞTI Se aprobă bilanţul pe 1928. Se aprobă alegerea din nou a d-lor membrii în consiliul de administraţie: Em. Dan, Dem. Gheorghiu şi Denis Ştefănescu, care au ieşit la sorţi, a 3 censori în persoana d-lor: Chr. D. Staicovici, B. Bunescu şi N. Ştefănescu, precum şi 3 censori-supleanţi,d-nii: T., Mateescu, T. lonescu şi Vasile Popescu. BANCA CALAFATULUI Se aprobă bilanţul pe 1928. Se ratifică alegerea d-lui Ion C. lonescu ca membru în consiliul de administraţie Se realeg în consiliul de administraţie d-nii C. Negrescu şi N. Mihăilescu şi se alege din nou d. Emil I. Marian. Se aleg censori d-nii M. T. Stoiculescu, Fr. Şuteanu şi M. Dumitrescu şi censori-supleanţi d-nii Ion Dobrotă, Viorea Fr. Negreşu şi Stan Cioroianu. BANCA COMERŢULUI DIN CRAIOVA Se aprobă bilanţul pe 1928. Se alege membru în consiliul de administraţie d. Nestor Porumb. Se aleg censori d-nii I. S. Drăgulescu, C. M. Sescioreanu şi Tiberiu Axente, iar ac censori supleanţi d-nii: Emil Naiculescu, Marin N Popescu şi Radu M. Dănăricu. CLĂDIREA ROMANEASCĂ Adunarea aprobă bilanţul pe 1928. Se realeg membri în consiliul de administraţie pe o nouă perioadă de 4 ani, începând de la 1 Ianuarie ,1930, d-nii: profesor Arch. N. Ghika-Budeşti, profesor P. Missir şi prof N. Vasilescu-Karpen. Se ratifică cooptarea ca membri în consiliu a d-lor M. Oromolu şi general R. Rosetti. Se realeg ca censori pentru anul 1929 d-nii: inginer V Cristescu, Il S. Penescu şi I. C. Pilidi, iar censorisupleanţi d-ni: S. Henzel St. Gr. Popescu, alegând nou supleant pe d. Arch. E. Lăzărescu. COOPERATIVA DE CREDIT MORUNT DIN BUCUREŞTI Duminică a avut loc alegerea a patru membrii în consiliul de administraţie în locul celor eşiţi la sorţ, a cenzorilor şi cenzorilor supleanţi ai Băncii de Credit Mărunt. Această Cooperativă care numără peste 5000 de membrii, meşteşugari, muncitori, mici producători şi intelectuali, este una din cele mai puternice cooperative din Capitală. Alegerea a început la ora 8 dimineaţa şi a durat până la ora 6 seara sub prezidenţia d-lui dr. Ghelerter. Au fost aleşi cu majoritate compactă candidaţii susţinuţi de comitetul de conducere, în frune cu d. dr. Ghelerter şi de comitetele regionale ale cooperative.