Argus, mai 1929 (Anul 20, nr. 4813-4836)

1929-05-01 / nr. 4813

Dăm mai jos intervenţia pe care a facut-o Camera de comerţ din Ca­­pitală la Ministerul de justiţie în chestiunea Concordatului preventiv. Suntem sesizaţi din partea congre­­siştilor şi fabricanţilor, cari au rela­­ţiuni de afaceri cu firmele din Bu­covina că, în baza ordonanţei din 10 Decembrie 1914 a fostului regim, mulţi debitori fac uz de procedura concordatului preventiv, oferind cote derizorii şi a­ minimum prevăzut de ordonanţă, adică 25 la sută __ plăti­bilă în 2 ani,__ceea ce nu reprezintă de multe ori nici dobânda la sumele ce le-au utilizat şi nu le-au regulat la timp. Prin aceasta negustorii şi indus­triaşii din vechiul Regat sunt puşi în greaua situaţie de a-şi vedea crean­ţele lor aproape fără valoare, deşi debitorii la adăpostul procedurii con­cordatului continuă comerţul şi nu suferă nici una din rigorile falimentu­lui, creindu-se o categorie privilegia­tă pentru o anumită regiune a ţării. O asemenea ordonanţă a existat şi în Transilvania (ordonanţa Nr. 451/ 916) însă în urma abuzului ce debi­torii făceau, pe baza demersurilor fă­cute de Camerele de comerţ şi indus­trie, s-a abrogat această ordonanţă prin jurnalul Consiliului de Miniştri din 1925 publicat în Monitorul Ofi­cial Nr. 56. Astfel fiind, vă rugăm, Domnule Ministru, a avea în vedere că prin nimic nu se justifică măsura excep­ţională, care există şi acum în Bu­covina şi care aduce însemnate pre­judicii comerţului şi industriei, mai ales în aceste timpuri grele, aşa încât, ne permitem să solicităm înalta Dv. iniţiativă pentru ca, fie printrun jur­nal al Consiliului de miniştri, fie printr’o lege cu articol unic să se scoată din vigoare o ordonanţă dată de fostul regim în împrejurări spe­ciale. Prin aceasta, Domnule Ministru, instituția noastră nu înțelege să im­pieteze asupra legiferării viitoare a concordatului preventiv, însă până va veni o asemenea lege ale cărei dispoziţiuni sperăm că vor fi de aşa natură ca să se evite orice abuzuri, este drept, credem, ca să nu mai exi­ste regimuri speciale pe regiuni. Comerţ - Industrie Concordatul preventiv din Bucovina Intervenţia Camerei de Comerţ din Capitală Taxarea ambalajelor la automobile în interesul unei taxări uniforme şi echitabile a automobilelor în ce priveşte legea taxelor, adică a apli­­cărei taxelor pentru ambalajele în care ea se importă, ţinând seamă mai ales de faptul că fiecare automo­bil, după greutatea lui netă, nu tre­­bue să treacă dela o categorie infe­rioară la alta superioară şi nici vice­versa, sau dat următoarele instruc­ţiuni vămilor: „Se revoacă dispoziţiunile ord. cir­cular No. IIl 198 din 30 Aprilie 1927, precum şi ale celorlalte ordine circu­lare referitoare, la taxarea automo­bilelor, iar pe viitor vor aplica ra­tele de greutate netă a automobilu­lui, fără nici un fel de ambalaj, de la aliniatul corespunzător acestei greu­tăţi. In ce priveşte ambalajul se va taxa separat, la art. 698 sau 699 după cum ambalajul este din scânduri sau lemne tăiate cu ferăstrăul sau date la rindea. Cum de obicei automobilele în serii sunt mai toate de acelaş tip şi de ace­­iaş greutate, nu este nevoie să se des­facă tot ambalajul la toate automo­bilele sosite în acelaşi transport, ci se va proceda prin încercare la unul sau câteva, atunci când nu există nici o altă bănuială. Este bine înţeles că prin greutatea netă a unui automobil se înţelege au­tomobilul cu toate părţile lui necesare pentru a funcţiona. Inginerii diplomaţi cer să fie admişi în corpul technic Mimarea societăţii inginerilor diplomaţi.­­ Cuvântările Duminică a avut loc la Fun­daţia Universitară Carol I, aduna­rea inginerilor diplomaţi ai Uni­versităţii, convocată pentru a se cere încadrarea inginerilor diplo­maţi în corpul tehnic. Au luat parte d-nii : prof. Iorga, dr. Dănăilă directorul institutului de chimie tehnologică, Hurmuzescu directorul institutului electroteh­nic, Pr­ Andronescu directorul ge­neral al P. T. T.-ului precum şi numeroşi profesori, studenţi şi ab­­solvenţi diplomaţi. CUVÂNTĂRILE Au luat cuvântul d-nii: dr. ing. Tudor Ionescu, ingineri electro­­technică Bu­şilă Eugen Şi Dinescu Gh., dr. Dănăilă, dr. Hurmuzescu, Iacobescu Şt. Şi Benone Anastasiu, cari au arătat nedreptatea ce li se face inginerilor diplomaţi cari deşi au studii complecte, ştiinţifice şi practice, nu pot fi utilizaţi în între­prinderile Statului din cauza pre­vederilor cuprinse în legea corpu­lui technic a ministerului de lucrări publice. Această lege, anachronică fiind făcută încă din anul 1894, dă prefe■ rinţă absolvenţilor politechnicii şi şcolilor din străinătate similare institutelor, tehnice universitare dela noi. Acea lege na fost schimbată atunci când s’au creat şi la noi in­stitutele tehnice universitare care au fost înfiinţate din nevoi,, dic­tate de progresele realizate în ul­timele decenii în ştiinţele experi­mentale şi recunoscute de toată lumea Ştiinţifică de la noi. D. DINESCU GH., a citit o a­­dresă a comsiunii de echivalare a diplomelor, prin care se răs­punde unui inginer diplomat, că nu i se poate echivala diploma, de­oarece legea cere comisiunii să se pronunţe numai asupra diplo­melor eliberate de şcoala polite­­chnică şi de institutele universi­tare din străinătate, nu şi asupra diplomelor eliberate de institutele universitare din ţară. Această absurditate e posibilă îtr’adevăr, deoarece legea corpu­lui tehnic a fost întocmită cu mulţi ani înainte de înfiinţarea la noi a institutelor universitare. Legea nu prevede ce măsură să se aplice absolvenţilor unor şcoli ce s-ar înfiinţa în viitor. Dar nu e admisibil ca o astfel de lege să rămână în vigoare fără să ţină seama de progresele aduse de o scurgere mai îndelungată de ţinut UN PROECT DE LEGE DIN INI­ŢIATIVA PARLAMENTARA D. prof. N. IORGA, subliniază necesitatea de a se modifica legea cordului tehnic, şi crede că cea mai bună soluţie ar fi să se pro­pună această modificare printr’un proect de lege din iniţiativă par­­lamentară, pe care speră că şi­­va însuşi şi de ministrul al Instruc­ţiunii publice. D. Iorga promite tot sprijinul său acestui proect şi invită pe in­ginerii diplomaţi să elaboreze pro­ectul de lege care să cuprindă o cât mai dreaptă soluţionare a problemei. Ş­tiri din Ardealul Economic Şomajul din industria de piei® şi încălţăminte la Ardeal Trei ta glei de ghete din Oradea îşi cxeş­tea pe şesse săptămâni lucrătorii SLUJ­ — Am arătat zilele trecute că o mare fabrică de piele din Turda care face parte din sfera de interese a Fabricei de piele şi ghete a Fraţilor Reimer din Cluj, şi-a concediat func­ţionarii şi lucrătorii, în număr da peste 120­ Acum vine şi ştirea din O­­radea, că 'n aceiaşi branşă, şomajul este In meiere, şi trei din cele mai mari fabrici de ghete din Oradea, fa­bricate „Derby”. ..Primus’' şi ...Car­men’’ au luat hotărârea de a-şi în­chide porţile pe cel puţin şase săptă­mâni, ceia ce înseamnă că peste o mie de lucrători vor rămâne pe drumuri. Vorbind cu unul din directorii aces­tor fabrici, d-sa mi-a dat următoarele lămuriri : — De altfel, în toţi anii, încetăm cel puţin pe două săptămâni lucrul în fabrica noastră, ca să putem repara maşinile, renova atelierele şi să facem inventariul fabricei. Anul acesta însă sutem siliţi, din cauza crizei de consumaţie, să ţinem închise fabricele aproape şase săptă­mâni- , facem cu mare părere de rău, căci ştim ce înseamnă pentru munci­torime să nu-şi vadă asigurată pâinea de toate zilele atâta vreme, dar nu a­­vem altă eşire din această criză- A­­vem cantităţi uriaşe de încălţăminte în depozitele noastre, şi cererea e foarte mică- Prin urmare, nu putem produce la infinit, numai de dragul producţiei, când nu avem posibilităţi de desfacere­ Neproducând timp de 6 săptămâni, realizăm o economie de cel puţin 30 milioane din capitalul de investiţie. Şi ştiţi ce înseamnă, în ziua de azi, o economie de 30 mili­oane. Şomajul la cele trei fabrici de ghe­­te din Oradea, este una din laturile crizei economice de azi­ Numărul cumpărătorilor scade mereu. Până și o pereche de ghete se consideră acum la noi ca un articol de lux. In vreme ce în Cehoslovacia, ultima statistică arată, că se consumă anual 3—4 pe­rechi de ghete de locuitor, la noi, vine o pereche de ghete la­­ locuitori. Ci­fre triste și elocvente. L-­P. Societate SOCIETATEA AMICII O- N­E F­­DIN BUCUREŞTI No- 11816. D-tor Nicolae Lupu, col Virgil I- Bădulescu, Justin Marinescu, N. Bordeianu şi alţii au făcut o so­cietate numită­­Amicii O- N. E. F- cu sediul în Bucureşti, str. Maior Ene, având de scop de a îndruma şi con­tribui la desvoltarea şi popularitatea educaţiei fizice etc. Durata socetăţei nelimitată. Patrimoniul iniţial se compune din 10000 lei în numerar şi se va mări prin cotizaţii, taxe de înscrieri, do­naţii etc­ Comitetul de direcţiune se compu­ne din d-nii dr- N- Lupu, col- Virgil Rădulescu, medic colonel dr­ Lascar, și Octav Onicescu- Societate colectivă ILFOV No- 11866- Vasile M- Sotirulis şi A­­lexandru Ionescu au făcut o societa­te în nume colectiv pentru comerţul de băuturi spirtoase cu amănuntul şi peritive, cu sediul în Bucureşti, str. Brâncovean, colţ cu cheiul Dâmbovi­­ţei-Durata societăţii nelimitată- Capi­talul social lei 160.000, din care lei 130­000 depus de Vasile M- Sotirulis și 30000 lei de Alexandru lonescu- Semnătura socială o au ambii aso­ciați împreună- Greva de la fabricile de cherestea din Valea Mureşului CLUJ.­­ Conflictul de muncă, ce durează de câteva săptămâni, între proprietarii fabricelor de che­restea din Valea Mureşului Şi mun­citorimea, în ce priveşte fixarea orelor de lucru în noul contract co­lectiv, a luat acum o formă acută­­Pe când lucrătorii vor să mun­cească numai opt ore pe zi, fabri­canţii cer ca ziua de lucru să fie de zece ore. Intervenţia inspectorului muncei pentru aplanarea conflictu­lui a fost fără rezultat. In conse­cinţă, 4000 de muncitori din indus­tria lemului de pe Valea Murăşu­lui au încetat lucrul. 12 fabrici de cherestea Şi-au închis porţile. In alte 14 fabrici munca continuă încă. Sunt temeri că greva aceasta va lua o formă gravă, fiindcă direc­torii farbicelor au decis să scoată familiile greviştilor din casele mun­citoreşti, cari sunt proprietatea fa­bricilor. Şi, în aceste case, fu­bri­canţii tolerează pe muncitori, nu­mai câtă vreme ei lucrează în uzi­nele lor. L- P. căror Iată statistica fabricelor, muncitori au părăsit lucrul: MUREŞ Fabrica Forestra Roşcani din To­­pliţa 120 lucrători. Fabrica Fraţii Lami din Topliţa 40 lucrători Fabrica Valea Mureşului din To­pliţa 430 lucrători Fabrica Putna din Varvez 200 lu­crători Fabrica Lomas din Gălăuţani 500 lucrători­ Fabrica Bangra din Lunca Brad 510 lucrători Fabrica Bistriţa Năsăud din Ditrău 78 lucrători CIUC Fabrica Bistriţa Năsăud din Gheor­gheni 420 lucrători Fabrica Leo Haiman din Gheor­­gheni 173 lucrători Fabrica Solomon din Gheorgheni 55 lucrători Fabrica Lemnul din Gheorgheni 78 lucrători Fabrica Darvas din Gheorgheni 72 lucrători­ NEAMȚ Fabrica Xelon din Borsek 110 lu­crători Fabrica Smilovici și Gersen din Bilbor 70 lucrători. Fabrica Putna Recefalău din Rece­falău 80 lucrători Conflict de muncă aplanate Conflictul de la întreprinderile pentru instalaţii de apă din Cluj a fost aplanat de inspectoratul muncii Cluj, în favoarea munci­­i lorilor Adunarea meseriaşi­lor din Giurgiu GIURGIU. — Duminică cr., di­mineaţa, a avut loc în spaţioasa sală d-lui Petre Vărbănescu din loca­­litate o mare întrunire publică, con­vocată de către organizaţia locală a Uniunei Generale a Micilor Indus­triaşi. D. CLUJEANU, preşedintele fili­alei Giurgiu, mulţumeşte meseriaşilor pentru numărul mare cu care a răs­puns la chemarea Uniunei Micilor Industriaşi. D. ALEXANDRU SAMOIL-Bu­­cureşti, aduce salutul întregei meşte­­şugării organizată în Uniunea Gene­rală a Micilor Industriaşi. Face o aspră critică tuturor legiuirilor cu ca­racter muncitoresc, cerând în aplau­zele nesfârşite ale adunărei desfiin­ţarea corporaţiilor, autonomia asigu­rărilor sociale, unificarea legislaţiei muncitoreşti, reduceri pe c. f. r. a­­brogarea impozitelor cari apasă pe nedrept asupra meseriaşilor, grabnl, ca acordare a despăgubirilor dăuna­­ţilor de răsboiu, credite largi pentru mica industrie, înfiinţarea camerelor de meserii şi de muncă. D-sa arată că printr-o temeinică or­ganizare a meseriaşilor dezideratele din programul Uniunei pot fi realizate. Au mai luat cuvântul d-nii Marin Stroe, N. Nicolau, Nicu Petrescu, Nae Ionescu. D. MITICA RUSE, secretarul organizaţiei locale, dă cetire unei mo­ţiuni , sensul celor discutate. Intrtuirea a luat sfârşit la ora 2 d. a. REP. Comisiunea pentru c©n­­troiul reescontului la B. Naţionala T.-Severin In conformitate cu art.­. 72 din sta­tutele Băncei Naţionale, care spune că la fiecare secţiune este un comitet de scont compus din 3 sau 6 membrii numiţi de consiliul de administraţie, Banca Naţională a cerut Camerei de Conforţ — ca cf. al- II — să recoman­­de 9 persoane, 3 comercianţi, 3 indu­striaşi şi 3 agricultori care să fie şi acţionari ai B­ N. R­, urmând ca Cen­trala să aleagă 3, adică câte unul din fiecare categorie. Camera de Comerţ a rugat să i se comunice numele acţionarilor spre a putea satisface cererea* Pe baza tabloului primit, Camera a recomandat cele 9 persoane conform adresei și statutului, rămânând ca din cele 9 persoane să fie alese 3, care a­­leși pe termen de trei ani să controlee­ze și să înlesnească acordarea de scont la B­­V ROX­ 3 % Comercianţi contrave­­la legea comer­ţului ambulant ia I.­Severia T.-SEVERIN. — Camera de co­merţ şi industrie locală a sesizat poliţia că în localitate au sosit voiajori cari fac pe comercianţii ambulanţi, vânzând din casă în casă mărfuri textile, contravenind astfel legei comerţului ambulat . Poliţia le-a dresat acte pe care Ie-a înaintat parchetului, care în baza art. 1, 2, 5 şi 21 din legea comerţului ambulant a deschis acţiune, predând, dosarul judecă­toriei ocolului urban urmând a li se aplica sancţiunile art. 16 din lege. .Odată cu trimiterea în judecată a voiajorilor Goldstein şi Wein­berg din Timişoara, a fost trimis în judecată şi Osias Schwartz din localitate pentru acelaş motiv. După câte suntem informaţi ar fi v­ândut mărfuri de aproape un milion — în mare parte pe credit — în timp de o săptămână. ROX Ştiri din Iaşi INFIINŢAR­EA UNOR TÂRGURI DE VITE IAŞI­ In urma constatărilor pe care organele Camerei de Comerţ le-au făcut, s-a înaintat un raport ministerului de Interne care a dis­pus desfiinţarea târgului de vite din com. Sculeni, judeţul nostru, care nu corespunde unor anumite cerinţe ale regulamentului şi nu prezenta ne­cesităţi. ÎMPROPRIETĂRI NOUI IN JU­DEŢUL IAŞI IAŞI­ — Am relatat că la prefec­tura de judeţ s’au înregistrat aproape douăsprezece mii cereri primite dela ţăranii din jud- Iaşi, cari cer a fi îm­proprietăriţi şi să li se facă dreptate acordându-li-se pământ. Prefectul judeţului, d-l V. Petrova­­nu, a făcut o intervenţie pe lângă Mi­nisterul de Domenii pentru delegarea unei comisii, care să termine lucrările de cadastrare la moşiile din jud- Iaşi care nu au fost expropriate­Din aceste moşii o porţiune de 14 mii hectare teren arabil va fi parce­lată și acordată sătenilor cari au fă­cut cereri îndreptățite pentru împro­prietărire- Scandal la Adunarea generală a Băncii de Credit Mărunt din Iaşi IAŞI 29 Aprilie. I­eri a avut loc adunarea generală a Băncii de Credit Mărunt din Iaşi. Conducătorii băncii având indicii sigure că unii acţionari, vor produce dezordine, au cerut con­cursul poliţiei. Sala a fost ocupată de 20 jandarmi. La un moment dat, pe când d-rul Frieling făcea o expunere asupra situaţiei băncii a izbucnit tu­mult, fiind necesară intervenţia poli­ţiei care a operat câteva arestări. INFORMAŢIUNI B. Ing. I. Arapu, secretarul gene­ral al Uniunii Industriilor Metalur­giei şi Miniere din România, va des­­vola în seara de Marţi 30 Aprilie, la Institutul Social­ Român (Acade­mia de înalte studii comerciale), in­­teresanta sa conferinţă despre: „Uni­­unle vamale europene şi extraeuro­­pene“, privite sub unghiul intereselor româneşti. M. Segal, avocat s-a mutat din Buevardul Elisabeta 15, în str. Gl. Lehovary 12, tel. 228/22. Licitaţia pentru construcţia că­­mţlului de ucenici şi a cantinei muncitoreşti din cartierul Obor (Bucureşti) care urma să se ţi­nă. Sâmbătă 27 Aprilie a. c­, la Ministerul muncii (Direcţia mese­riior şi învăţămâtului muncito­resc) s-a ţinut Luni 29 Aprilie, la ora 11 dim., în acelaş loc. Conflictul de la întreprinderile de construcţii din Uioara, a fost aplanat prin intermediul inspec­toratului muncii Cluj. La Cernăuți a apărut ,,Bukovii­­naer Volkszeitung". Ziarul este scris în limba germană și apare săptămânal. Avocatul Foto Urnim S’A KJUTAT în Str. BRAVILOR 15 Telefon 326/98 Consult. 798 p. m. Comisia de Invaliditate a Ca­sei Centrale a Asigurărilor So­­ciale, n şedinţa dela 26 crt., a ad­­us 16 cereri de invalditate — res­pingând pe celelalte — care nu îndeplineau condiţiile legale de cotizare. Au fost numiţi, ca delegaţi ai mi­nierului de Industrie şi Comerţ, în cartitetele de direcţie ale Camerelor de comerţ şi de industrie d-nii: Alex­ Donan la Arad, Izrail Waldes la Is­­mdl, Marin Gh- Popescu la Slatina- Consfăiştirea Sindicatu­lui Comercianţilor şi Industriaşilor Duminică seara s-au întrunit co­mercianţii Sindicatului la sediul lor, unde d.­ N. Butnaru, le-a comunicat cele decurse la întrevederea avută cu Comisia Interimară a Camerei de Comerţ, unde au fost invitate toate organiaţiile comerciale în vederea u­­nei înţelegeri de colaborare la ale­gerile în preajmă a viitorului consi­liu al Camerelor de Comerţ şi In­dustrie. D-l N. BUTNARU, comunică comercianţilor că d-l T. V. Orghi­­dan, Preşedintele comisiei interimare, a favorizat organizaţia Sfatului Ne­gustoresc. D-l N. CONSTANTINESCU o­­piniază ca Sindicatul să rupă orice tratative de colaborare cu această înţelegere şi să-şi ia libertate de ac­ţiune. D.l JAQUES GALSTEIN cere în mod energic ca Sindicatul să-şi ia libertate de acţiune. Vorbeşte în acelaş sens d-l Al. Ferechide. D-l N. BUTNARU încheie întru­nirea anunţând că în curând va avea loc o întrunire la „Dacia'“ pentru lă­murirea situaţiei.­ Licitaţii noui MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Invalizii de război In ziu de 2 Mai 1929, ora 10 dimi­neaţa, se va ţine licitaţiune c­u oferte închise, însoţite de modele de efecte, în Bucureşti, la societatea „Invalizii din război“, stretla General Berthelot No. 24, pentru aprovizionarea a 150 dolmane, 2.400 costume haine, com­puse din veston şi pantaloni lungi, 3.400 perechi bocanci, 750 garnituri rufe (cămăşi şi ismene), conform detaliilor prevăzute în caietul de sar­cini. Cadtul de sarcini, condiţiunile gene­rale ş­i speciale tehnice şi de ordine şi administraţie etc., se pot vedea de do­ritori în toate zilele lucrătoare, între orele 10-12 dimineaţa, la Bucureşti, la societatea „Invalizii din război“, strada General Berthelot No. 24. MINISTERUL DE INTERNE In ziua de 3 Mai 1929, ora 11 dim., se va ţine licitaţie publică, în cabinetul directorului contabi­lităţii Ministerului de Interne, str. Poincaré (Academiei) No. 38, pentru aprovizionarea materia­lelor şi efectelor necesare sergen­ţilor de oraş,, în exerciţiul 1929, şi anume: Seria 1 4.000 căciuli de blană neagră de miel, 3.000 cojoace (pieptare). Seria II 10.000 garnituri cămăşi şi is­mene gata confecţionate. 1.000 dosuri saltele gata con­fecţionate. 1.000 dosuri saltele gata con­fecţionate. 2.000 feţe pernă gata confec­ţionate. 2.500 cearşafuri gata confecţio­nate. 3.000 perechi pantaloni de dril. Seria III 3.000 chipiuri de până de dril. 5.000 perechi mănuşi de bum­bac.­ ­Seria IV 500 paturi de fier. La licitaţie sunt admişi numai furnizorii cu firma înscrisă la tri­bunal ca specialişti pentru furni­turile pentru cari concurează. Intermediarii vor fi excluşi. PREFECTURA JUDEŢULUI ROMANAŢI In ziua de 3 Mai 1929, ora 11 a. m. se va ţine o nouă licitaţie publică cu termen scurt, în localul acestei prefecturi, cu oferte închise, pentru apovizionarea a 1.000 bucăţi stâlpi telefonici. Stâlpii vor fi esenţă de stejar sau salcâm, vor avea o lungime de 7-8 metri, iar grosimea va fi de 0,15-0,20 metri în diametru, socotit la un metru de la bază. Ofertele spre a fi luate în seamă trebuie să fie însoţite de o garanţie de 10 la sută din valoarea ofertei. PREFECTURA JUD. VASLUI In ziua de 6 Mai 1929, ora 11 di­mineaţa, se va ţine în localul aces­tei prefecturi, al doilea temen de li­citaţie publică cu oferte închise, pen­tru închirierea sălii teatrului judeţean Condiţiunile şi orice lămuriri se pot vedea la serviciul financiar al prefecturii, în toate zilele de lucru, între orele 11—12 jumătate din zi 17—18 p. m. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA Primăria municipiului Timişoara dă în întreprindere reconstruirea şi repararea carosabilelor şi trotua­relor de asfalt de pe teritoriul ora­şului. Darea în întreprindere se va face prin licitaţie publică, ce va avea loc la 7 Mai 1929, ora 10 a. m în biuroul serviciului economic al primăriei, camera 40. Caietul de sarcini cum şi con­­diiunile de licitaţie se pot vedea zilnic în orele oficiale, la serviciul tehnic comunal, unde se pot primi şi formularele de ofertă. PREFECTURA JUDEŢULUI PRAHOVA In ziua de 7 Mai 1929, ora 10 di­mineaţa, se va ţine în localul ace­stei prefecturi, licitaţiune publică, cu oferte scrise şi sigilate şi fără drept de supraoferte, pentru: L200 bucăţi stâlpi de stejar de 8 ml. 200 bucăţi stâlpi de stejar de 7 ml-50 bucăţi stâlpi de stejar de 10 ml. 7.000 kgr. sârmă de fer galvani­­zat de 3 mm diametru. 2.800 bucăţi suporţi de fier pen­tru izolatori. 2.8000 izolatori de porţelan. Stâlpii se pot oferi şi în parte-D­nii amatori spre a fi admişi la concurenţă vor trebui să fie înso­ţiţi de cuvenitele garanţii provi­zorii. Devizul şi caietul de sarcini, re­lative la această lucrare, se pot vedea de cei interesaţi, în cance­laria serviciului, în toate zilele şi orele de lucru­­ MINISTERUL DE RASBOI " Direcţiunea superioară a aeronauticei In ziua de 2 Mai 1929, ora 16, se va ţine licitaţie publică cu oferte în­chise în localul acestei direcţiuni rin Bucureşti, calea Griviţei No. 28, pen­tru aprovizionarea cu: Benzi de lipit cauciucate. Caetul de sarcini se va putea ve­dea în orice zi de lucru între orele­ 12— 13 la direcţiunea aeronautică,­ secţia materiale. PULBERĂRIA ARMATEI DUDEŞTI In ziua de 6 Mai 1929, ora 10 dim, se va ţine licitaţie publică în loca­lul Pulberăriei Armatei, pentru da­rea în antrepriză a lucrărilor, de ca­nalizare de circa 290 metri liniari­ cu tuburi de beton comprimat şi a 10 cămine de vizitare făcute la di­ferite adâncimi, de pe caietul de sar­i­cini No. 2 şi planurile respective ce­ se pot vedea la Pulberărie în orice­ zi de lucru, între orele 8—12 şi­ 13— 16, (afară de Sâmbătă). CASA PĂDURILOR Se publică spre cunoştinţa ge­­­nerală că în ziua de 8 Mai 1929, ora 10 dimineaţa, în localul direc­ţiei a V-a silvică Buzău, cu se­diul în Str. N. I. Constantinescu No. 40, se va vinde prin licitaţie­ publică cu oferte închise şi sigila-­ te, spre exploatare 531 arborii,­ formând parchetul No. 1.5 din pă-j­durea Statului, Mera Schitu, se-­­ria II-a, Bulaiul, situată în rază­ comunei Mera-Boloteşti, judeţul Putna. Vânzarea se va face pe contul­ vechiului antreprenor, care este I.­ Driva din Focşani. Estimaţia din oficiu este sumă oferită de vechiul antreprenor de­ lei 351.000. Garanţia provizorie este de lei 85.000. Termenul de tăiere şi ridicare este de un an. Recitate de Adunări şi Consilii SOC. AN.­ŢESATORIE MECA­NICA ŞI FRANGHERIE DIN BUCUREŞTI Se aprobă bilanţul pe 1928. Se aprobă alegerea din nou a d-lor membrii în consiliul de administraţie: Em. Dan, Dem. Gheorghiu şi Denis Ştefănescu, care au ieşit la sorţi, a 3 censori în persoana d-lor: Chr. D. Staicovici, B. Bunescu şi N. Ştefă­nescu, precum şi 3 censori-supleanţi,­­d-nii: T., Mateescu, T. lonescu şi Vasile Popescu. BANCA CALAFATULUI Se aprobă bilanţul pe 1928. Se ratifică alegerea d-lui Ion C. lonescu ca membru în consiliul de ad­ministraţie Se realeg în consiliul de adminis­traţie d-nii C. Negrescu şi N. Mi­­hăilescu şi se alege din nou d. Emil I. Marian. Se aleg censori d-nii M. T. Stoi­­culescu, Fr. Şuteanu şi M. Dumitre­­scu şi censori-supleanţi d-nii Ion Do­­brotă, Viorea Fr. Negreşu şi Stan Cio­­roianu. BANCA COMERŢULUI DIN CRAIOVA Se aprobă bilanţul pe 1928. Se alege membru în consiliul de ad­­ministraţie d. Nestor Porumb. Se aleg censori d-nii I. S. Dră­­gulescu, C. M. Sescioreanu şi Tiberiu Axente, iar ac censori supleanţi d-nii: Emil Naiculescu, Marin N Popescu şi Radu M. Dănăricu. CLĂDIREA ROMANEASCĂ Adunarea aprobă bilanţul pe 1928. Se realeg membri în consiliul de administraţie pe o nouă perioadă de 4 ani, începând de la 1 Ianuarie ,1930, d-nii: profesor Arch. N. Ghika-Bu­­deşti, profesor P. Mis­sir şi prof N. V­asilescu-Karpen. Se ratifică cooptarea ca membri în consiliu a d-lor M. Oromolu şi gene­ral R. Rosetti. Se realeg ca censori pentru anul 1929 d-nii: inginer V­ Cristescu, Il S. Penescu şi I. C. Pilidi, iar censori­­supleanţi d-ni: S. Henzel St. Gr. Po­pescu, alegând nou supleant pe d. Arch. E. Lăzărescu. COOPERATIVA DE CREDIT MO­­RUNT DIN BUCUREŞTI Duminică a avut loc alegerea a pa­tru membrii în consiliul de administra­ţie în locul celor eşiţi la sorţ, a cen­zorilor şi cenzorilor supleanţi ai Băn­cii de Credit Mărunt. Această Cooperativă care numără peste 5000 de membrii, meşteşugari, muncitori, mici producători şi intelec­tuali, este una din cele mai puternice cooperative din Capitală. Alegerea a început la ora 8 dimineaţa şi a durat până la ora 6 seara sub prezidenţia d-lui dr. Ghelerter. Au fost aleşi cu majoritate compac­tă candidaţii susţinuţi de comitetul de conducere, în frune cu d. dr. Gheler­ter şi de comitetele regionale ale coo­­perative.

Next