Argus, iunie 1929 (Anul 20, nr. 4837-4862)

1929-06-01 / nr. 4837

Anul XX No. 4837 CAROL I STR. K­ARAGEORGEVICI 9 TIL. 11/sf ABONAMEN­TE IN STRAINATATE Un an 2200 lei 6 lun­­l3oo „ 3 luni 800 M 3 lai In tară, 6 lai In străinătate IN TARA Un an looolel 6 luni S5o M I luni 3oo „ ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorii s. Pauker vl H. p. valentin INDUSTRIEI si FINANTEI BIROURIEE, București, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON! O Sâmbătă 1 Iunie 1923 PUBLICITA­TEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Diractoric Carol Schulder fl S. Barsoi Btr. Eugenio Carada (fostă Karaghsorghetiei) 9 Telefon 811/84 306/93 și 323/69 O operă culturală de Viator In chestia funcţionarilor producţia întrece­ru pe ultim­a statistica oficiala a­­avem In tara 345.507 funcţionari pu­blici la Stat, Căi ferate şi Poştă, fără cei de la comună şi judeţ. E o armată respectabilă. La un buget total de 53 miliarde, inclusiv Căile ferate, salariile anuale represintă vreo 19 miliarde, deci 35 la sută. O îngrijorare tulbură în momen­­­tul de faţă, pe toţi aceşti slujbaşi. Fiecare din ei vede sabia lui Damo­cles atârnată pe capul lui, şi aş­teaptă din zi în zi hotărârea fatală, prin care e asvârlit pe stradă şi pierde bucata de pâine zilnică. Soarta acestor oameni cari plătesc astăzi greşelile tuturora, aminteşte­­şi confirmă vorba lui Iehova, Dum­nezeul aspru şi răsbunător care spune, după Biblie, că păcatele pă­rinţilor se resfrâng asupra copiilor până într’a patra generaţie. In primul moment, se revoltă Conştiinţa morală la gândul că un nevinovat va expia păcatele al­tuia. Dar cea ce se petrece sub o­­chii noştri şi se desfăşoară ca o necesitate inexorabilă, dovedeşte că aşa e. Fii şi fraţii noştri cari ser­vesc Statul aşa cum e obiceiul ţa­rei din timpurile de belşug, sunt de o dată ameninţaţi cu pierderea e­­xistenţei materiale. Li se poate re­proşa ceva, au păcătuit oare? De cel Nu ei sunt de vină ci părinţii şi părinţii părinţilor cari i-au vârât in cap că a fi lefegiul Statului, pen­tru a muri pensionar, e suprema ţintă, că nici o existenţă nu e mai confortabilă decât acea bazată pe suma fixă primită la sfârşitul lunei. Au păcătuit predecesorii atuncea când, pentru a răsplăti un serviciu, adesea de categoria acelora ce nici nu se mărturisesc, au profitat de influenţa lor pe la puternicii zi­lei pentru a plasa un favorit. Astăzi se adevereşte că au adus cel mai rău serviciu protejatului lor pentru că, din pricina pletorei slujbelor, în loc de a face din protejatul lor un om harnic, Independent, produc­tiv, au creat în majoritatea cazuri­lor un părăsit, un perde-vară. Pen­tru numărul restrâns de impiegaţi in servicii active, de pildă un tele­grafist care stă opt ore nemişcat în faţa aparatului, un impiegat de mişcare la C­F. R. care face ser­viciu neîntrerupt 24 ore, câţi func­ţionari de birou nu lucrează nici două ore efectiv într’o zi? Fostul ministru al comunicaţiilor, id. general Alevra, a vrut să se convingă şi el de visu, ce fac sluj­başii, chiar cei exacţi, cari trec re­gulat pe la condica de prezenţă. Ne declară „că a găsit funcţionari cari n’au trecut nici o pagină com­plectă în registru, dactilografe cari, în cinci ore au scris o singură pa­gină la maşină". D. Alevra cerea o schimbare radicală a repartiţiei personalului, dându-se cât mai mulţi funcţionari la serviciile teeh­­nice şi exterioare — unde e lipsă căci pe acolo nu se înghesueşte ni­meni — şi cât mai puţini pentru funcţiunile de birou pentru cari ori­cine se simte pregătit. Creşterea atât de mare a numă­rului funcţionarilor provine în multe măsuri din causa nechibzuirei în re­partiţia muncei. La un moment dat se cere de la un serviciu să facă în­tr’o zi, lucrări pentru care ar trebui cel puțin o săptămână. Acest eve­niment, deşi se întâmpla odată sau de două ori într’un an, însă fiind că lucrarea a fost extrem de urgentă şi în ziua acea toţi slujbaşii la un foc n’au putut să termine, se mai numesc alţi pentru ca apoi, în tot restul anului să nu mai facă nimic. Rea îndrumare pentru existenţe, rău serviciu pentru viaţă s'a dat tuturor aceşti tineri orientându-i în massă spre funcţiunile Statului. La recentele sărbători din Alba-Iulia înaltul Regent Buzdugan, a atins in cuvântarea sa problema desvol­­tărei continue a vieţei economice de care depinde condiţiunea morală şi materială a populaţiei. „Mai presus de preocupările zil­nice, spunea D-sa, impuse de ac­tualele grele împrejurări, apare ca ideal de realizat opera culturală. Se impune în mod imperios intensi­ficarea învăţământului profesional şi agricol în massele populare spre a le îndruma spre meserii şi agri­cultură”. In perioada grea ce o străbatem mulţi părinţi s’o fi întrebând azi: Ce vor deveni copii noştri? Expe­rienţa zilei îi învaţă că soarta func­ţionarului, cu tot statutul lui, nu e I de invidiat îşi mai dau seama că profesia medicală, avocăţească, in­­­ginerească , supra-încărcată şi că cererea, înapoi spre meserii şi agricultură, răs­punde d. Buzdugan, înapoi spre in­dependenţa şi traiul asigurat. Să priceapă fiecare că studiile superi­oare, universitare, nu pot fi decât apanagiul unei elite din care se vor recruta viitorii conducători şi că toţi nu pot fi conducători, precum într’o armată toţi nu pot fi generali. Criza economică de care sufere ţara va­ avea cel puţin atâta folos că va tămădui o bună parte din compatrioţii noştri de credinţa că a fi înrolat­ în armata funcţionă­rească este maximul fericirei. Cei daţi afară din slujbă sunt de altă părere. Lucrările tarifului vamal Erî au continuat la ministerul in­dustriei şi comerţului discuţiile cu reprezentanţii industriilor, privi­tor la noul tarif vamal. S-au discutat capitolele cuprin­zând hârtia, preparatele chimice şi îngrăşămintele. Discuţiunile vor continua azi. Rectificarea budgetului C. F. R. Dri dimineaţă a avut loc la direc­ţiunea generală a căilor ferate o conferinţă, prezidată de d. Ing. Vi­­drighin, directorul general d­r. la care au participat toţi directorii din administraţia centrală. S’a discutat cu acest prilej ches­tiunea rectificărei actualului budget. In urma discuțiunilor urmate, s’a stabilit un plan pentru reducerea tuturor cheltuelilor la strictul nece­­sar şi aceasta până la 1 Iulie 1929. TELEFONUL Primim de la un cititor o intere­santă scrisoare, al cărei cuprins îl supunem mai marilor de la serviciul telefoanelor. Iată textul acestei scrisori: „Ziarele aduc îmbucurătoarea veste că putem vorbi la telefon cu Elveţia şi cu Parisul. Mâine vom vorbi, desigur, cu Londra, iar poi­mâine cu New-Yorkid, cu Yoko­­hama şi cu Pekingul Minunată in­venţie şi minunat progres. „Dar mă întreb: nu ar fi mai bine ca atâta energie să fie chel­tuită pentru lecuirea nenorocitei stări de la centrala de pe calea Vic­toriei şi din b-dul Dacia ? „Ne zorim să vorbim cu d. Drou­­het, directorul serviciului studiilor de la poşta din Paris Şi reuşim chiar să-i recunoaştem vocea. Ne spargem, însă, pieptul şi ne sfârâie toţi nervii când vrem să vorbim cu Drouhet-ul din Bucureşti şi mei nu reuşim fiindcă e un chin să treci printr’o centrală, dar şi mai mare să treci prin centrala automată. Şi după ce ai isbutit să pui mâna, in sfârşit, pe cele două domnişoare telefoniste, ţi se dă, mai totdeauna, un număr greşit. Şi o începi ,fa­­ca pe al fine. „Şi atunci iată ce e de făcut: „Sau fetele sunt nebăgătoare de seamă şi e nevoie să născociască d-nii tehnicieni un sistem ca în momentul când se ridică recepto­rul, un ac să împingă uşor pe tele­fonistă într’o parte a corpului. „Sau sunt prea puţine telefoniste şi atunci e nevoie să se mărească numărul lor. „Fiindcă abonamentul a ajuns aproape de nesuferit şi la preţul lui, abonaţii au dreptul ca sănăta­tea tor sa ne menajarii. Dl Mihail Roşea, subdirectorul general al poştelor, cel care a vor­bit şi a primit felicitările d-lui Drouhet de la Paris, are cuvântul­­. Consiliile de miniştri de orn Consiliul de dimineaţă Expunerea d-lui Mironescu.­­ Chestiunea dentiştilor Cavalerii ordinului „Mihai Viteazul“ şi invalizii vor avea gratuităţi pe c. f. r. Un consiliu de miniştri a avut loc ori la orele 11 a. m. sub preşi­­denţia d-lui Iuliu Maniu. EXPOZEUL D-LUI MIRONESCU D. Gh. Mironescu, ministrul de externe a făcut o lungă expunere asupra rezultatelor conferinţei Micii înţelegeri, care a decurs în cea mai perfectă armonie stabilin­­du-se un acord perfect asupra pro­blemelor discutate. Deasemeni d-sa a arătat primirea călduroasă ce sa făcut delegaţiilor români la excursia făcută în Iugoslavia. Preşedintele consiliului a mulţu­mit d-lui Mironescu pentru­­nodul strălucit cum a reprezentat ţara la această conferinţă. CHESTIUNEA DENTIŞTILOR Chestiunea dentiştilor a făcut obiectul unei lungi discuţii în con­siliu şi d. Sever Dan a fost din nouă însărcinat să refere asupra situaţiei dentiştilor netitraţi şi să întocmească un proect de lege în acest sens. RGANIZAREA C. F. R. D. Virgil Madgearu, ministrul co­municaţiilor a pus in curent pe mem­brii guvernului cu modifică­r­ile ce se fac in organizaţia căilor ferate în legătură cu noua lege ce este In discuţia parlamentului. De asemeni d-sa a propus şi con­siliul a aprobat ca în c® priveşte gratuităţile se menţin in noua lege de organizare a căilor ferate drep­turile cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul” şi ale invalizilor, întrucât au mai rămas chestiuni importante de rezolvat consiliul a rămas să se întrunească în conti­nuare pentru ori seară la ora 7. Consiliul de aseară Legea Concordatului preventiv şi a­ Creditului agricol din seară la orele 8 s’a întrunit din nou consiliul de miniştri. Şe­dinţa a durat până la 9 juni. seara, fiind prezidată de d. Iuliu Maniu. După şedinţă s’a dat presei urmă­torul comunicat: „Consiliul de miniştri ia cu regret cunoştinţă de accidentul întâmplat d-lui ministru de lucrări publice Pantelimon Halippa şi întrucât în­sănătoşirea d-sale va dura mai mu­lt timp, însărcinează cu interimatul pe d. ministru Voicu Niţescu. CONCORDATUL PREVENTIV D. ministru de justiţie prezintă proceul de lege relativ la modifi­carea unor dispoziţiuni de proce­dură civilă şi comercială pentru în­lesnirea şi accelerarea judecărilor, înaintea tribunalelor şi Curţilor de Apel. Proectul acesta de lege va f­i depus luni pe biroul Senatului precum şi pro­­ectul de lege al concorda­tului preventiv. CREDITUL AGRICOL /­. ministru al agricultu­rii I. Mihalache prezintă proectul de lege pentru organizarea creditului funciar­ şi al creditului a­gricol făcând o expunere asupra structurei şi eco­nomiei legei, care urmă­reşte rezolvirea unei pro­bleme foarte importante pentru ţara noastră agri­colă. Consiliul de miniştri a­­probă proectul şi îl trimite în studiul delegaţiei eco­nomice. Construcţii de căi ferate In Turcia ANGORA. 30 (Rador). —­ Camera turcă a votat deschiderea unor credi­te de 14° milioane lire turceşti, pen­tru construirea de căi ferate şi de 100 milioane pentru navigaţia flu­vială. Rezultatul definitiv al alegerilor belgiene BRUXELLES, 30 (Rador). — Re­zultatele complecte ale alegerilor ge­nerale din Belgia, au dat cifrele ur­mătoare: la Cameră: catolicii 76; so­cialiştii 70; liberalii 28;­ fruntiştii Î1; comuniştii 1, la Senat: catolcii 41; liberalii 13; socialiștii 36; activiștii 2. Relaţiile comerciale între Germania şi România Declaraţiile d-lui N. P. Comnen, ministrul României la Berile — De la trimisul nostru special — BERLIN. — Am rugat pe d. N. P. Comnen să-mi spună care e pă­rerea sa despre reluarea relaţiilor comerciale normale între Germania şi România. Cu bună voinţa care-l caracterizează, ministrul nostru ,la Berlin, ne-a făcut următoarele de­clarativii: NEGOCIERILE DE LA PARIS — Relaţii tunr economice dintre România şi Germania se amelio­rează pe zi ce trece• Ritmul reluării acestor relaţiuni între piaţa germană şi cea română a fost încetinit în bună parte de importantele negocieri de la Paris în chestia reparaţiilor, cari au obli­gat atât pe industrişti, cât şi pe oa­menii de finanţe din Germania să-şi impună o oarecare rezervă. Cu toate acestea marile bănci au deschis credite importante băncilor şi unora din industriile române. Unele bănci Armane au colaborat în mod curajat, cu finanţa română. Altele se preoţesc să le imite. Unele întreprinderi industriale şi financiare au von­tat de acest in­terval pentru a studia diferitele chestiuni de pră importantă de la recif, curm­a riidigurri­lor inundabile, colaborare cu indus­tria noastră de petrol, construire de căi ferate particulare, etc. După cum se speră aici, dacă negocierile de la Paris vor ajunge la bun sfârşit , piaţa germană îşi va putea relua in mod normal ac­tivitatea, vom trista, in curând, la o dezvoltare cit mai îmbucură­toare a colaboării noastre econo­mice cu Germana. — Colaboraea economică cu Germania ar putea exclude sau mic­şora colaborarea economică cu ce­lelalte state amice? — Când zic colaborarea econo­­mică cu Germania, e bine­înţeles că nu înţeleg excluderea colabo­rării României cu industria şi capi­­talurile altor tari. Din potrivă, de­oare­ce tot Apusul ştie că cine cu­noaşte mai bine ţara noastră este Germania, care a lucrat cu noi a­­proape trei sferturi de veac. In ziua când se va şti că Germania fără de nici o îngrijorare învesteşte capita­luri importante în ţara noastră, este bine înţeles că şi celelalte ţări din Apus vor înţelege mai bine conve­nienţa pieţei româneşti, America, de pildă, nu ne cu­noaşte decât foarte puţin. Cunoaşte in schimb seriozitatea pieţei ger­­mane şi ştie foarte bine că acolo unde această piaţă îşi riscă capita­lurile, poate face şi ea acelaş lu­­cru. Nu odată ni s’a spus din Ame­rica: „unde va pune Germania o marcă, America va pune doi do­lari”. ROMANIA ARE NEVOE DE CAPI­TALURI MARI — Tora nnr.cfrjt ar avea t posibili­tate să colaboreze cu capitalurile din toate ţările amice? — România are atâtea posibili­tăţi şi atâtea bogăţii de pus în va­loare, încât e loc pentru colaborare reală şi cu Germania, şi cu Ame­rica şi cu Franţa şi cu Anglia şi cu Italia. E o copilărie să se vorbea­scă despre monopol sau despre o acaparare din partea cutărei sau cutărei ţări. Poate să existe mici gelozii provocate de vanitatea cu­tăror oameni, aparţinând, atâtor grupări. Pentru multă vreme, însă, nu cred că se poate vorbi, în mod serios, despre o reală competiţiune între capitalurile cutărei sau cută­­rei ţări. Am convingerea că nu mai puţin de un an vom putea stabili, din acest punct de vedere, un bi­­lanţ de activitate, care se va solda în favoarea ţărei noastre. PIAŢA GERMANA NE E BINE VOITOARE — Cercurile economice germane cunosc starea de lucruri din ţara noastră? — Legaţia noastră de aci, prin buletinele sale periodice, prin dife­ritele broşuri, prin vizitele ger­mane ce le organizează in ţară la noi, prin conferinţe, prin nouile mijloace de radiofuziune şi, mai ales, prin contactul personal cu oamenii politici, ca industriaşii, cu financiarii, cu presa, etc., caută să informeze, cât mai mult publicul german despre România. Rezulta­tele obţinute de pe urma acestei propagande simt destul de satisfă­cătoare. — Cercurile germane ne sunt bi­ne­voitoare *? — Desigur! Atât autorităţile ger­­mane, începând din sferele cele mai înalte, cât şi, în genere, piaţa şi o­­pinia publică germană apreciază Ro­mânia la justa ei valoare şi înţelege tot ce se poate face in ţara noastră. Repet, ogorul este bun, sămânţa a fost aruncată. Am nădejdea că, in curând, ea va rodi cu prisosinţă, spre binele ambelor ţări. M. BUCUR Fixarea razei portului­­franc Sulina Port de ontrabandă sau port-franc ? — Istoricul portului Sulina. — Hotararea Comisiei Europene a Dunării.—Ce cuprinde proectmvi de lege Contrabandei ce nu mai iau sfârșit în porți liber Sulina vreo cupă, de vrere îndelungată, pe conducătorii drecfiei generale a vămilor» Toat măsurile de a se împedica comabandele luate în decursul ulimlor douăzeci de ani, sau dovedit di prisos. Deaceea d. M. Popovici, ninistrul finanțelor, a decis să sfăteascâ cu acest fo­car de contrabindă Și a hotărât să delimiteze razi portului­ franc. In acest scop s’a alcătuit la ministe­rul de finanţe ui proect de lege ce va fi depus —după aprobarea lui de către consiul de miniştri şi consiliul legisav — pe biroul Ca­mera. ISTORICUL PRTULUI SULINA Expunerea d motive care înso­ţeşte acest prect de lege prezintă un scurt şi intesant istoric al por­tului Sulina. La 29 iunie îl, Comisiunea Eu­ropeană a Dum­ii a solicitat înal­tei Porţi priviliiul de porto-franc pentru oraşul Jiina,­­ adică scu­tire de taxe mare. Abia după nouă ani, la 18, Ismail Bey, dele­gatul Turciei îComisia Europeană a anunţat că Oradea a Sultanului acordă Sulineicest privilegiu, cu expresa condiţ să se împrejmu­­iască oraşul cun şanţ adânc um­plut cu apă, ca să împiedice con­trabandele. D ce motive nu se ştie, şanţul nu fost făcut şi lipsind acest mijloc de revedere, Sulina s’a transmat­­cu timpul — din port-franc în rt de contrabandă. Dobrogea fii, trecută României, s’a votat în 18 — în urma cererii Comisiei Europe și în conformi­tate cu tratatu dela Berlin — o nouă lege primre s’a hotărât să se menţie priegiul acordat de Poartă. Sulinei ORAŞUL COTRABANDELOR Temerea deiatu­ tare s'a do­vedit întemeiată, şi zecile de mii de procese de contrabandă şi ra­poartele inspectorilor vamali sunt cea mai vie dovadă a acestei stări de lucruri. Zeci şi sute de şlepuri, calcuri şi bărci, părăsesc armat acest port, încărcate cu mărfuri, fără să poată fi controlate de or­ganele vamale, cauzând prin acea­sta importante pierderi Statului. Această stare de lucruri trebuia să înceteze şi — în urma legii al­cătuită de d. M. Popovici, mini­strul finanţelor — va înceta♦ DECIZIA COMISIEI EUROPENE A DUNĂRII Pentru motivele enumărate mai sus, măsura de prevedere impusă de delegatul turc, trebuia aplicată din timp. Nefîind făcut până azi a­­cest lucru, legea ce va fi depusă spre votare, o va face. Comisia Europeană a Dunării în şedinţa de la 14 Mai a. c., în urma cererii delegatului român, a admis delimitarea cerută şi a aprobat toate măsurile preconizate. CUM VA FUNCŢIONA PORTUL­­FRANC Proectul de lege fixea­ză, în primul rând, cartie­rele cari vor continua să rămâe în portul liber. Privilegiile de porto­­franc se vor acorda numai locuitorilor din porţiunea de oraş delimitată de le­­ge, adică numai celor din vechiul port Sulina. Pentru a se opri conti­nuarea contrabandelor în această fază delimitată, legea va prevede că nici un magazin, depozit de mărfuri, han, local de consum sau orice altă în­treprindere comercială sau industrială nu va pu­tea lua fiinţă în viitor. De asemenea toţi negus­torii existenţi azi nu-şi vor putea schimba felul de comerţ, nici să adauge altul la cel existent ori. La fel nu se poate trans­mite fondul comercial sau industrial prin nici o for­mă (vânzare, succesiune, locaţiune, concesiune, do­­naţiune, etc.) fondul stin­­gându-se prin deces sau încetarea comerţului. * In această formă proiectul de lege va fi trimis — probabil — încă în cursul zilei de azi consiliului le­­gislativ. GH. I.EGRFL. IM ♦ — Conferinţa Internaţio­nală a Muncii GENEVA, 30 (Rador). — Azi s’a deschis sesiunea celei de a 12-a Conferinţe internaţionale a Mun­cei. In urma propunerei făcută de reprezentantul Franţei, a fost ales ca preşedinte d. Brauns, fost mi­nistru al Muncei, în Germania. Propunerea delegatului Franţei, a fost susţinută şi de delegatul An­gliei, iar alegerea preşedintelui, s’a făcut cu unanimitatea voturilor tuturor delegaţilor * GENEVA, 30 (Rador). - D. Ră­­ducanu, ministru Muncei, însoţit de d-nîi Setlacek, Enescu, Arapu, Soepkez, Boszormany, Flueraş, Bartalos Georgescu şi Rahtivan, au sosit la Geneva, fiind salutat în gară de d. ministru Antóniade, de întreg personalul Legaţiei, precum şi de numeroşi studenţi şi români, aflat­ la Geneva. II ARANJAMENTUL IN CHESTIU­­NEA REPARAŢIILOR După tratative de 4 luni conferinţa experţilor financiari a ajuns să rea­lizeze acordul cu delegaţii germani pentru tranşarea definitivă a proble­mei reparaţiilor. De câteva ori, In cursul celor 4 luni, au fost momente critice şi nu odată s’a vorbit de pri­mejdia ruperii definitive a tratative­lor. Meritul principal pentru realiza­rea acordului revine delegaţilor ame­ricani, d-lor Owen Young şi Pierpont Morgan. D-l Young este cel care a redactat memoriul, pe baza căruia s’a realizat înţelegerea. Tot el a stăruit pentru ca punctele de vedere, la înce­put ireconciliabile, să se apropie spre a se ajunge în sfârşit la acordul de astăzi. Valoarea de astăzi a reparaţiunilor germane, a fost fixată la 37 miliarde mărci aur, adecă 224 miliarde franci francezi. Acordul va intra în vigoare la 1 Aprilie 1929, iar plăţile sunt eşa­lonate pe 37 ani. In primii zece ani anuităţile vor fi de 1700 milioane mărci aur, apoi vor spori la 2042 mi­liarde până la 1966, când anuităţile vor fi de 2200_2300 milioane mărci aur. Aranjamentul de la Paris trebuie să bucure pe toată lumea. Prin acordul realizat de experţi s’au creat bazele adevărate, pentru o apropiere între popoare şi pentru colaborarea econo­mică, la care râvneşte lumea întrea­gă, dela război încoace. înţelegerea de la Paris are insă şi o latură, care ne priveşte direct şi care nu ne oferă perspective tocmai îmbucurătoare. Experţii germani au primit planul de plăţi al d-lui Young cu rezerve. Una din rezerve este ca să se scadă din sumele ce au de pri­mit statele succesoare de la germani, — aşa numita „taxă de liberare, un fel de contribuţie a statelor mici la cheltuelile de război ale marilor aliaţi, un premiu pentru ajutorul militar pe care „cei mari“ lau dat „celor mici" în cursul războiului, ca să-şi poată realiza idealul naţional respectiv. Cei mai mulţi dintre aliaţi au renunţat la încasarea acestor „taxe" ciudate, pe care acum Germania vrea să le con­tabilizeze in favoarea sa, reducându­­ne sumele ce averi de primit pe baza aranjamentului dela Spa. Sperăm că o asemenea nedreptate faţă de „statele succesoare", nu va fi admisă de guvernele aliate, mai ales in ce priveşte România. La Spa ni s’a făcut o nedreptate strigătoare la cer, fixându-se partea noastră din despăgubirile germane la 1,1%. A­­ceastă nedreptate nu va putea fi a­­gravată şi mai mult prin acceptarea menţionatei rezerve germane. Guvernul nostru şi-a spus, de alt­fel, categoric, cuvântul, declarând că alături de Iugoslavia nu admite nici un fel de reducere a sumelor ce are de primit din reparațiunile germane. INT. Statele­ Unite NEW-YORK. — Marile insti­­tuţiuni bancare Balir et Co. şi Bancamerica au fuzionat. Noul institut, care se va numi Banca­merica—Blair Comp. va condu­ce afacerile de efecte ale lul Bank of America.Jugoslavs? BEILGRAD. — Ultimele lu­crări pregătitoare pentru înte­­meerea uni cartel al spirtului, au fost sfârșite. Industria spirtului, dă un contingent de 30000 hecto­litri anual. Ea va fi reorganizată, astfel, ca din cele 14 fabrici de spirt iugoslave, opt să se mute în alte regiuni. Argentina BUENOS-AIRES. — Comitetul de direcţie al Bursei cerealelor din Buenos-Aires a cerut guvernului să ia măsurile necesare pentru a opri la grâu scăderea preţului, care a cotat 8 pesos 30, suta de kilograme, cursul cel mai scăzut cotat de la 1914 încoace. Turcia CONSTANTINOPOL. — Guver­nul turc a anunţat o licitaţie pentru cumpărarea a 1000 automobile de transport pentru armata turcă. Vor participa numeroase firme străine. Condițiunile de livrare vor­­fi publicate în curând.

Next