Argus, iunie 1929 (Anul 20, nr. 4837-4862)

1929-06-01 / nr. 4837

Ari a vut loc şedinţa Delegaţiei permanente a Corpului sub preziden­ţia domnului Gr. Trancu-Iaşi, asistat de d. V. M. Ioachim. CONGRESUL DE LA CONS­TANŢA S’a aprobat darea de seamă ce ur­mează a fi prezentată Congresului de la Constanţa. S’a luat cunoştinţă de rapoartele d-lor N. Butculescu şi V. Vlaicu, ca­re asemenea se vor tipări în broşură. S’a intervenit pe lângă Consiliul de Administraţie al C. F. R., ca să se a­­probe o reducere de 50 la sută pe C. F. R. S. M. R. a aprobat reducerea soli­citată pentru excurie la Constanti­­nopol, numărul locurilor fiind limitate se primesc înscrieri numai până la 10 iunie. EXAMENUL DE EXPERT-CON­TABIL S-a aprobat programa analitc­ă pen­tru examenul de experţi contabili. în­scrierile pentru acest examen de că­tre cei ce întrunesc condiţiunile le­gii se fac la secţiunile respective din fiecare judeţ. CONCORDATUL PREVENTIV S’a luat în discuţie proectul Con­cordatului preventiv şi s’a relevat, în­tre altele, faptul că proectul nu pre­vede cine va examina regularitatea ţinerii contabilităţii şi exactitatea a­­firmaţiunilor ce le face debitorul. S’a hotărât să se intervină pe lângă d. Ministru de Justiţie ca să se admită şi la concordat procedura de la moratoriu şi falimente, adică decizia chiar principală să se dea după ce s’a întocmit un raport de ex­pertiză asupra registrelor, asupra bi­lanţului şi chiar asupra cauzelor cari au condus la situaţia grea a debito­rului. , Această dispoziție este cu atât mai necesară cu cât proectul exclude dreptul de intervenție al creditorilor. , ASIGURĂRILE SOCIALE S.a format o Comisiune pentru a discuta proectul asigurărilor sociale întocmit de d. ministru al Muncii, proect în care deşi se prevede prin­cipiul asigurărilor funcţionarilor par­ticulari, nu rezolvă însă acestă che­stiune, lăsând-o în seama unor ulte­­rioare deciziuni ministeriale. Această chestiune se va discuta şi la Congresul din Constanţa cu oca­zia raportului asupra „Casei de a­­sigurare a raportului”. Congresul Corpului Experţilor [Organizarea ştiinţifică a muncii Contabili I Conferinţa d-lui inginer P. P. Doliu D. ing. P. P. DULFU, secretarul general al Institutului român de orga­nizare ştiinţifică a muncii a vorbit Marţi seara în secţia de politică so­cială a Institutului Social Român des­pre „Organizarea ştiinţifică a muncei"*. Organizarea ştiinţifică a muncii a fost definită ca: ,,ştiinţa raporturilor dintre diferiţi factori ai producţiei şi în special dintre om şi unealtă. Obiectul ei este de a obţine printr’o utilizare raţională a acestor diferiţi factor un randament optimum". Lucrările inginerului american F.­­ W. Taylor au atras pentru prima da­tă atenţiunea omenirei asupra rezul­tatelor surprinzătoare la cari se poate ajunge, dacă se aplică principiile şi metodele ştiinţifice, utilizate până a­­tunci numai de savanţi în laboratoare la activitatea productivă a omului. Din fabrică şi atelier de unde a por­nit organizarea ştiinţifică a muncii, a pătruns în agricultură, în administra­ţiile publice şi particulare şi chiar în gospodăria particulară a omului. In toate aceste domenii, studiul amănun­ţit al diferitelor operaţiuni, ne arată că ele se pot face şi mai bine şi mai eftin. Rezultatul acestor studii este o îmbunătăţire a calităţii şi o muncă mai cu spor. Modul de aplicare depinde în fie­care caz în parte. Principiile însă sunt generale. Aceste principii sunt patru: 1) Să desvolţi pentru fiecare ele­ment al muncii lucrătorului o ştiinţă care să înlocuiască vechile metode em­prrce. 1) Să specializezi, să antrenezi pe lucrător, în loc să-l laşi să-şi aleagă meseria ca mai înainte şi s’o înveţe cum o putea. 3) Să cooperezi în chip cordial cu oamenii pentru ca să obţii ca lucru­ să fie mai bine făcut după principiile fixate. 4) Să împărţi în mod egal răspun­derea şi sarcinile între direcţiune şi lucrători, direcţiunea încărcându-se cu tot ce întrece competinţa acestora. Ţara noastră suferă actualmente de o criză profundă de dezorganizare: politică, economică şi morală. Trebue să începem o campanie pentru insuflarea ideii de „economii'' în toate straturile societăţii şi cu toţii să colaborăm pentru introduce­rea raţionalizării şi a organizaţii ştiin­ţifice. învăţământul are un rol important în această operă .Trebuesc introduse cunoştinţele despre muncă şi princi­piile de economie în învăţământul de toate gradele pentru a pregăti pe cei ce vor lua parte mâine la reorgani­zarea noastră. Desbaterile parlamentare C A M E R A Şedinţa din Pe banca ministerială d-nii: N. Costăchescu, Sever Dan, Vir­gil Potârcă. Prezidează d. St. Cicio Pop. D. LEON (lupist) face o comu­nicare ministerului de u­­­terne, asupra unor incidente petrecute in Giurgiu. D. BOGOS întreabă pe d. mi­nistru al agriculturei cum se vor soluţiona procesele pendinte în faţa consiliului agrar, din Rasa-Tdlbifir D. VIRGIL POTARCA, subse­cretar de stat la ministerul agri­culturei, răspunzând spune că toate procesele vor fi soluţionate în cel mai scurt timp. D. EXILAU face o comunicare d-lui ministru al agriculturei. m 30 Mai 1929 privinţa unui funcţionar de la consilieratul agricol din Iaşi. D. VIRGIL POTARCA subse­cretar de stat la interne, răspun­zând spune că consilierul agricol Georgescu a fost trimes de d. Ar­­getoianu în străinătate la studii. D. ROZNOVANU (socialist) face o comunicare d-lui ministru de război asupra bătăii ce se practică în armată. Citează mai multe cazuri. Cere apoi ca să nu se ţie sub drapel oameni născuţi în anul 1997. D. M. VAGAUNESCU anunţă o interpelare în privinţa expro­prierei proprietăţilor prinţului de Schoenburg Lieppe. Interpelarea asupra construcţiilor c. f. r. D. ILIE RADULESCU dezvol­ta­ interpelarea privitoare la si­tuaţia de la direcţiunea de cons­trucţii de căi ferate. D-sa face o recapitulare a lu­crărilor importante executate îna­inte de război de către această direcţiune. Pe acea vreme nu era atâta puzderie de personal ca a­­cum, dar lucra cu suflet şi cu res­pect de banul public. După răz­boi a început construirea mai multor linii noi şi tunele cari tre­buiau să lege vechiul regat cu provinciile noi. Dar felul cum s’au executat nu este decât un scandal. Numai tunelul „Teliu” de pe linia Nehoiaşi-Braşov a costat 1.142.000.000 lei înghiţind astfel întreg fondul construcţii­lor. Această sumă reprezintă cu 250 la sută mai mult decât pre­vedeau contractele.Alte lucrări au fost efectuate cu 430 la sută mai scum decât prevedeau contrac­tele. Devizele de cost ale lucrărilor erau lăsate să fie executate de către antreprenorii lucrărilor. La toate lucrările de după răz­boi se observă un mare spor la cantităţi. Licitezi pentru 5000 m3 şi execuţi 15000 m3. De ce ? Răs­punsul nu sunt eu competinte a-i da. Ceea ce trebue să spun este că metrul liniar a fost plătit cu 10000 lei aur ceea ce este extrem de scump. Nici un tunel din lume necostând vreodată mai mult de 3000 lei aur m3. D. ministru al comunicaţiilor trebue să verifice întreaga acti­vitate a direcţiune! construcţiilor de după război spre a se remedia starea de azi. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU MADGEARU D. VIRGIL MADGEARU, mi­nistrul comunicaţiilor, răspun­zând spune că marile diferenţe de preţuri dintre momentul în­­cheerii contractului şi îndeplini­rea sa se datorează şi marilor sal­turi valutare de după război. De­sigur că s’au făcut foarte multe abuzuri şi eu propun Camerei două altenative: sau să-mi dea permisiunea de a cerceta eu sin­gur activitatea direcţiunei con­strucţiilor sau să propună o an­chetă parlamentară (Aplauze). AMNESTIA Se depune legea amnestiei a­­mendată de Senat care este vo­tată în total cu bile. ALEGERILE DIN VASLUI D. M. MAGURA (liberal) dez­voltă interpelarea privitoare la ilegalităţile ce s’ar fi comis în timpul alegerilor din judeţul Vas­lui. Spune că s’au dizolvat m­ulte consilii comunale... D. MIRTO subsecretar de stat la interne. Aţi crezut vreodată să aveţi acest rol ingrat de a vă plânge de felul cum s-a făcut a­­legerile, în numele partidului li­beral? Vorbiţi serios sau glumiţi d-le deputat ? (Aplauze ) D. M. MAGURA: Aţi amânat odată alegerile sub motiv că este vremea rea numai pentru că nu eraţi sigur că veţi birui. Din listele electorale au fost omişi 20 de consilieri electorali comunali. Consilierilor comunali prieteni ai partidului dvs. 11 s’au dat ans­­versuri pentru a se duce Vaslui. Vă pot prezintă ca să vă con­vingeţi unul. D. ED. MIRTO: Să nu ne daţi, din greşeală, vre-unul din 1927. D. M. MAGURA: Este o ruşine să vă lăudaţi că sunteţi aleşi li­beri ai naţiunii. Toţi amicii noştri au fost mal­trataţi şi geamurile clubului spar­te de către bătăuşii dvs. D. ED. MIRTO : Cele ce spu­neţi sunt simple poveşti pe care nu le puteţi dovedi. Ora fiind înaintată şedinţa se suspendă ca d. Măgură să-şi con­tinue interpelarea joia viitoare. Azi la ora 3 d. a. şedinţă. Senatul ŞEDINŢA DIN 30 MAIU­S în Aurel D. prof. TRAUN BRATU a deschis şedinţa la orele 4 şi prezenţa d-lui minist Vlad. Mitropolitul BALAN al Ardea­lului a adresat o comunicare mi­nistrului cultelor prin care cere ca odată cu noua lege a cultelor ce se pregăteşte să se rezerve o soartă mai bună preoţilor orto­doxi. In Transilvania preoţii sunt ex­puşi la tot felul de privaţiuni da­torite lipsei de venituri. In acest timp preoţii minoritari au situaţii de invidiat. D. ministru VLAD a răspuns că-l preocupă chestia salarizării preoţilor ortodoxi. Articolul 35 din legea cultelor va fi aplicat aşa cum trebue. A recunoscut inegalitatea de salarii dintre preoţii ortodoxi şi minori­tari. Mitropolitul BALAN: Iau act de asigurările d-lui ministru al cultelor şi sunt în aşteptarea rea­lzării lor. A fost votat apoi fără discuţie proectul de lege relativ la ceda­rea unui teren primăriei Piatra- Neamţ pentru clădirea Teatrului Naţional. Şedinţa a fost ridicată la orele luni. Azi şedinţă la 3 luni. 300 case distruse de foc VARȘOVIA, 30 (Radar). — Un incendiu puternic a distrus complect 300 de case, într-o localitate din împrejurimile Varșoviei. 3 Tratativele greco-torce ATENA, 30. CRador). — Confe­rinţa ce se ţine sub preşidenţia d-lui Venizelos, la care participă d. Carapanos şi funcţionarii supe­riori din ministerul de externe, a examinat nouile propuneri ale gu­vern­­ui turc, şi care au fost tran­smise prin d. Pappas, ministrul Greciei la Angora. După termina­rea şedinţei de ori a Conferinţei, s’au transmis d-lui Pappas noui In­strucţiuni. Inspectoratul de siguranţă Chişi­nău ne aduce la cunoştinţă că faptele, publicate in unele ziare, subt titlul „Lagărul comunist din Basarabia” nu s’au petrecut acum și în forma in care sunt publicate, ci in anii 1922 și 1924, cu totul in alte împrejurări Congresul internaţional de agricultură dela Bucureşti Delegaţii guvernelor străine.—Institutunile din străinătate cari vor participa la congres. — Raportori, rapoarte şi contribuţioni.—Reduceri pe căile ferate Al XIV-lea congres internaţional de agricultură, se va ţine în zilele de 7, 8 şi 10 Iunie 1929 la Bucureşti. DELEGAŢII OFICIALI AI GUVER­ NELOR STRĂINE In afară de delegaţiile de acum a­nunţa­te, vor mai T)»rU­*iW * Belgia care va trimite următoarea delegaţiune: Preşedinte, Excelenţa sa d. Baels, ministru al agriculturii şi al lucrărilor publice ; membrii: d. Vander Vaeren, director general în ministerul agriculturii şi profesor la institutul agronomic al universităţii din Louvain; d. Jules Maenhant de­putat, preşedntele comitetului naţio­nal belgian de propagandă; d. Paul de Vuyet director general onorific în ministerul de agricultură; d. G- Lim­inage, senator; d. G. Mullie senator; d. L. Frateur profesor universitar; d- A. Delos profesor universitar; d- N. Eijsen avocat; d. J. Siele secretar ge­neral al comisiunei pentru îmbunătă­ţirea vieţei morale ; d. F. Grafttan, preşedintele comisiunei naţionale pen­tru îmbunătăţirea vieţii rurale, d. L. Saudront. Brazilia va fi reprezentată de Ex­celenţa Sa d. Nabuco de Gouvea, mi­nistru plenipotenţiar. Din partea Statului Chili va veni d. Louis Rencoret, însărcinatul de a­­faceri şi consul general al republicei Chili la Bucureşti. Japonia va fi reprezentată de d-nii: Hiroja Ino, secretar la ministerul a­­griculturii şi pădurilor şi d. Hideo Suto. Din partea Cehoslovaciei va veni: d. ing- Vladislav Brdlik, vice-guver­­nator al Băncii Naţionale cehoslova­ce • d. ing. Jan Jelinek, profesor uni­versitar şi d. Jan Vozenilek preşe­dintele oficiului fonciar al republicei Cehoslovace. INSTITUT­IU­NILE DIN STREIN­A S­TATE PARTICIPANTE LA CONGRES Din partea Spaniei: Institutul api­col Catalan din San Isidro. Din partea Franței: Uniunea cen­trală a sindicatelor de agricultori din Franţa ; Asociaţia Generală a produ­cătorilor de carne ; Asociaţia france­ză pentru încurajarea industriei lap­telui; Comisiunea de încurajare a a­­griculturii şi horticulturii; Asociaţia internaţonală a selecţonărilor de plante de cultură mare; Muzeul na­ţional fortojic: Societatea de viticul­tură- Din partea Angliei: National fede­ration of women’s Institutes, London şi The Horace Pluvkete Foundation. Din partea Greciei: Asociaţiunea agricolă a Greciei de Nord, Uniunea agronomică a Macedoniei şi a Tra­­ciei. 6Din partea Ungarie: Asociaţia sa­telor. Din partea Letoniei: Societatea cen­trală de agricultură­ Din partea Suediei: Biroul Inter­naţional de muncă. Din partea Cehoslovaciei: Oficiul fonciar al republicei cehoslovace; O­­ficiul statistic ; Confederaţia uniuni­lor cooperatiste agricole cehoslovace; delegaţia Uniunii Centrale a coopera­tivelor agricole; Uniunea agricolă a re­­epublicei cehoslovace ; Confederaţia centrală a cultivatorilor; Uniunea re­publicană a proprietarilor şi fermie­rilor; Academia de agricultură ceho­slovacă- Uniunea profesională a lu­crătorilor agricoli şi forestieri; Coope­rativa disileriilor agricole de alcool; Oficiul provincial al Rusiei sub­car­patine; Secţiunea de viticultură şi pomicultură a institutului provincial de cercetai agronomice; Biroul In­ternaţional saricol; Federaţia institu­ţiilor de cercetări economia ori ce­hoslovacia ; Academia de muncă Ma­­saryk­, redacţia ziarului agricol „Ven­­kov’’; Şcoala di menaj din Cadzp Bord; Şcoala di menaj din Steefry; Facultatea de halte studii veterina­re ; Facultatea de agricultură şi înal­te studii tehnic din Praga; Organi­zaţia agricolă profesională a Rusiei subcarpatine; Itreprinderile agricole de imprimerie , editură dn Praga; bi­roul comitetuli naţional cehoslovac de propagandă la al XIV-lea congres internaţional aricol din Bucureşti. Din partea Igoslaviei: Uniunea a­­gricultorilor juoslave RAPORTURI, RAPOARTE ŞI CON­­TIBUŢIUNI Discuţiunile vor urma pe secţiuni­­Vor fi 7 secţiui în fecare tratându­­se un subiect tnumit, asupra căruia vor raporta rerezentanţii diferitelor ţări. In prima sesiune se va discuta a­­supra politice economice agricole, la cadrul acestui subiect se va vorbi: 1) despre conştinţele reformei agrare în România , punctul de vedere tehnic şi ecormic şi despre organi­zarea pieţelo agricole şi influenţa lor asupra prorilor produselor. Subiectul spi uiei a doua va fi: economia rural, în cadrul căreia se va vorbi desp contabilitatea agri­colă şi unifirea metodelor ei­ Subiectul cee va discuta în sec­ţiunea 3-a va : Cooperaţia şi se va vorbi despre nţiunile directe între cooperativele consumaţie şi pro­ducţie şi pradătorii izolaţi. In secţiunea se va discuta asupra producţiunii vitale, tratnâdu-se su­biectul : influţa condiţiunilor na­turale asupra indiţiunilor de cul­tură­ Această cţiune va avea şi o subsecţiune a­­culturii, unde se va discuta asupra pericolelor unei e­­ventuale desetri a culturii viţei în Europa. Subiectul siunii a 5-a va fi : Producţiunea mală şi se va vorbi despre influer condiţiunilor natu­rale asupra rodelor de creştere şi asupra producnei lânii A 7-a secţie este femenină şi se va ocupa de un femei la ţară şi importanţa sa producţiunea agri­colă. REDUCI DE VOIAJ Comitetul organizaţie a fost in­format că maiulte ţări, chiar în afară de cele afumate până acum, sunt pe punct de a acorda o redu­cere pe l­iterate pentru partici­­panţi. Expoze d-lui Că­­maşescu D. I. Cămşescu, vice-preşe­­dintele comitu­i de organizare a convocat a se la orele 10 de re­prezentanţii tei cărora le-a ex­pus în mod cllar programul con­gresului interonal de agricultură care se va lua București între 4—10 iunie. Ştiri artistice Aseară s’a jucat pentru prima oară, la Parcul Otetelişeanu cu un enorm succes, „Rămâi la nevas­­tă-ta!” farsă în 3 acte de Arnold şi Bach. Interpreţii în frunte cu V. Ma­ximilian, C. Toneanu, I. Talianu, Anicuţa Cârjă, Nora Piacentini, I. Brună, Eterle, etc. au fost aplaudaţi la scenă deschisă de nenumărate ori.* „Eu mâna ţi-o sărut Madam...!” actuala revistă a grădinei Elita (fost Frascatti), va însemna desigur suc­­cesul stagiune! teatrale de vară. Autorii Nicon­ Nican (N. Constan­­tinescu şi N. Kainer) s’au întrecut de data aceasta în vervă şi spirit iar interpretarea în frunte cu Sily Vasiliu, Rosina Viquelin, Jeana Doljean, G. Timică, N. Kainer, C. Groner, etc., depășește cu mult un ansamblu obicinuit de revistă. Con­ducerea muzicală maestrul AI. C. Bărcănescu. AUTOMOBILE motor cu 4 cilindri, frâne pe 4 rofi, cauciuc de rezervă Lei 130.000 cu caroserie touring la L­EONIDA & Co. Bucureşti, Cal. Victoriei 53 precum şi la toate sucursalele şi toţi agenţii din provincie. »*c o Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului Aviz Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari că pentru cuponul No. 20 (pe exerciţiul 1928) al acţiunilor Societăţei noastre se va plăti un dividend 20 % adică lei 40,15 net, cu începere de la 1 iunie 1929, la ghişeurile Băncei Comer­ciale Române, Bucureşti CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE »V E e Art Societate Anonimă Română pentru Rafinarea Petroliferă A­viz Se aduce la cunoştiinţa Domnilor acţionari că pentru cuponul No. 3 (exer­ciţiul 1928) al acţiunilor­ Societăţei noastre se va plăti un dividend de 12% adică lei 50,28 % net, cu începere dela 1 Iunie 1921, la ghişeurile Băncei Comerciale Române. București. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE *­S­IRIUS Societate Anonimă Română Petroliferă și Minieră Conflict de muncă aplanate Lucrătorii de la fabrica „Foresta” din Bistriţa Năsăud, în număr de 75, au reluat lucrul, în urma interven­ţiei inspectorului muncii Braşov. Osia Uniunea Generală a Sindi­catelor Viticole Din partea Uniunei generale a sindicatelor viticole primim spre pu­blicare următorul comunicat: Interese potrivnice viticulture­ si pomicultură, caută prin presă să in­ducă în eroare opinia publică asupra politicei viticole, dusă de Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole. Scopul ascuns şi nemărturisit al a­­cestor manifestări, este de a produce pe lângă o opinie publică favorabilă duşmanilor viticulturei, şi o dezorien­tare, în rândurile pomicultorilor şi vi­ticultorilor. Un singur Sindicat Viticol, s’a gă­sit, care prin gestul preşedintelui ei, a dat duşmanilor arme contra noastră. Comentările făcute în jurul scisoa­­rei preşedintelui Sindicatului Viticol Panciu, au servit spirtarilor pentru lupta ce duc contra viticultorilor şi pomicultorilor. Trebue lămurit tuturor că politica Uniunei Generale a Sindicatelor Vi­ticole, este una logică şi clară. — Intr’o ţară viticolă şi pomicolă ca România, vinul şi băuturile din fructe trebue să fie preferite şi apă­rate de falsificare, iar consumaţia spirtului de cereale să fie treptat re­dusă până la suprimare. Statul trebue să urmeze această politică. Aşa o cere interesul economiei na­ţionale, care coincide în mod fericit cu interesul vital al milioanelor de viticultori, pomicultori şi agricultori ai acestei ţări şi vine în conflict nu­mai cu interesele a 61 fabrici indus­triale de spirt. Pentru a preciza politica sa şi pen­tru a răspunde adversarilor săi, Uniu­nea Generală a Sindicatelor Viticole a chemat într’um Consiliu general pe toţi Preşedinţii Sindicatelor Viticole din ţară, la 29 Mai a. c. In unanimitate, cele 37 de Sindi­cate prezente, iar cele lipsă prin a­­desiuni speciale, au încheiat următo­rul proces-verbal, care închide defi­nitiv orice posibilităţi de intrigă rău­voitoare şi care dovedeşte unitatea şi tăria acţiunei viticultorilor şi po­micultorilor, în apărarea dreptei lor cauze. PROCES-VERBAL Subsemnaţii Preşedinţi de Sindi­cate Viticole, fiind convocaţi de­­­­­niunea Generală a Sindicatelor Viti­cole, pentru a lua cunoştinţă de inten­­ţiunea fabricanţilor de spirt de a mo­difica actuala lege a băuturilor spir­toase , şi pentru a preciza punctul de vedere, pe baza căruia Uniunea şi Sin­dicatele Viticole, să ducă lupta mai departe, pentru înfăptuirea dezidera­telor noastre, în această chestiune, hotărâm: 1. — Cerem menţinerea strictă a legiuirilor Garoflid, care fixează re­gimul spirtului şi a legilor de supra­taxare a spirtului de cereale, în fi­inţă astăzi ; 2. — Dezaprobăm atitudinea pă­timaşă a d-lui Ad. Căpăţână, pre­şedintele Sindicatului Viticol Panciu, şi a întregului Consiliu de administra­ţie, care s’au solidarizat cu el, şi ca atare aprobăm excluderea întregului Consiliu şi preşedintele său şi apli­căm art. 19 punctul g, din statut al Uniunei Generale a Sindicatelor Vi­ticole, cu privire la Sindicatul Viti­col Panciu. 3. — Acordăm toată încrederea noastră d-lui Const. Garoflid, pentru reprezentarea intereselor noastre în viitor, aprobând toată politica vitico­lă a Domniei-Sale, dusă în calitate de președinte al Uniunei noastre. Aviz Se aduce la cunoştiinţa Domnilor acţionari că pentru cuponul No. 3 (pe exerciţiul 1928) al acţiunilor Societăţei noastre se va plăti un dividend de 10% adica lei 41,90 net, cu începere dela 1 Iunie 1929, la ghişeurile Băncei Comerciale Române, Bucureşti. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE PRIMĂRIA "^COMUNEMIRB­AN DE FOCŞANI Publicafiune In ziua de 20 Iunie 1929, ora 10 jumătate dimineaţa, se va ţine la această primărie licitaţie publică cu termen urgent, prin oferte în­chise, fără drept de Supra ofertă pentru procurarea a trei şasiuri de autocamioane pentru un to­­naj de 1.500 kgr. fiecare. Ofertele închise, sigilate şi înso­ţite de 6% în numerar se vor de­pune la primărie cel mai târziu până la 20 Iunie 1929 ora 10 jum. dimineaţa, iar deschiderea lor se va face în aceiaşi zi la ora 11 di­mineaţa. Dispoziţiunile art. 72-73 din le­gea contabilităţii publice sunt apli­cabile prezentei licitaţiuni. Condiţiunile pentru procurarea acestor trei şasiuri de autocamioane se pot vedea în orice zi la archiva primăriei şi se vor trimite imediat la cerere amatorilor. Primar, Alexandru C. Aievra Secretar, I. Româneai No. 5 367 1929 Maiu 27. Informaţiuni O delegaţie a „Sfatului Negusto­resc” compusă din d-nii Tom­a Do­­brescu, Gh. Nicolau, E. Predoreanu, Michelsohn, Gr. Niculescu Ritz, se­cretar general, s-au prezentat d-lui ministru Iunian, mulţumindu-i pen­tru iniţiativa proectului de lege al concordatului preventiv arătând punctul de vedere al comercianți-tri­lor cari împărtășesc în întregime "»V? principiile acestui proect de lege ! AVOCATUL I. TEDESCUL (CONTENCIOS) S’a mutat în STR. O-L IPATESCU“ 22 (prin Calea Moşilor) Casa roz Telefon 361­6! D-l prof. V. M. Ioachim, secreta­­rul Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, ne roagă să arătăm că D-sa nu are nici o legătură de rudenie cu funcţionarul cu acelaş nume, la care s’a găsit arhiva so­cietăţii U. E. G. Grădina Elite (fost Frascatti) In fiecare seară la orele 10 formidabilul succes „EU MANA TI-0 SARUT MADAM!“! Revistă în zece tablouri de NICON-NICAN, cu: SILY VASILIU Rosina Viquelin, G. Timică, Kanner, C. Groner, Jeanna Doljean, etc. N.­ Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, publicat în ,,Monitorul Oficial” din 29 Mai cor. s’a apro­bat numirea pe termen de un an, în calitate de cenzori activi a d-lor Gh. Bănică, fost referendar la Curtea de conturi, colonel­e Georgescu şi Ion Gârneţiu, iar ca censori-supleanţi a d-lor: Şt. Te­­nor, Petre Grozdea, advocat şi M. Epureanu, în societatea de difu­ziune radio-teref'-tîr'-ă din Româ­nia PRIMĂRIA COMUNEI URBANE FOCŞANI Publicaţiune Ie ziua de 2 August 1929 ora 10 dimineaţa se va ţine la această Primărie licitaţie publică cu oferte­­ se, fărâ drept de supra oferte, pentru furnizarea următoarelor can­tităţi de lemne de foc necesare in iarna anului ‘1929—1930: 1) 1400 m­tri steri lemne de foc entru serviciile comunale şi func­ţionarii Primăriei ; 2) 250 metri steri lemne pentru Spitalul Focşani. Lemnele vor fi numai esenţă tare fag sau stejar, calitate bună, tăiate în iarna anului 1928*1929. Predarea se va face în termen de 30 zile de la aprobarea licitaţiei, la locurile ce se vor indica de Pri­mărie. Ofertele vor fi separate pentru fiecare cantitate prevăzută mai sus şi se vor depune în citata zi, până la ora 10 dimineaţa, iar deschide­rea se va face la ora 10 luni. Garanţia provizorie este de 6°/0 din valoarea ofertei, iar cea defi­nitivă de 15°0 din preţul adjudeca­­ţiunei, în numerar sau efecte pub­lice garantate de Stat, la cursul zilei. I Disp. art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice sunt aplica­bile acestei licitaţiuni. I Condiţiunile se pot vedea în orice zi de lucru la arhiva primă­riei. x Primar, Alexandru C. Aievra p. Secretar, J. GEORVESCU, No. 5825 27 Mai 1929. Amânarea plăţi datorii­lor franceze către America Washington 30 (Radot).__ Comi­ sia finanţelor s’a pronunţat pentru amânarea plăţilor, pe care Franţa ie datorează Americei, pentru stokurile americane, dacă acordul dintre d-nii Mellon şi Beranger va fi ratificat îna­inte de 1 August

Next