Argus, iunie 1929 (Anul 20, nr. 4837-4862)
1929-06-01 / nr. 4837
Ari a vut loc şedinţa Delegaţiei permanente a Corpului sub prezidenţia domnului Gr. Trancu-Iaşi, asistat de d. V. M. Ioachim. CONGRESUL DE LA CONSTANŢA S’a aprobat darea de seamă ce urmează a fi prezentată Congresului de la Constanţa. S’a luat cunoştinţă de rapoartele d-lor N. Butculescu şi V. Vlaicu, care asemenea se vor tipări în broşură. S’a intervenit pe lângă Consiliul de Administraţie al C. F. R., ca să se aprobe o reducere de 50 la sută pe C. F. R. S. M. R. a aprobat reducerea solicitată pentru excurie la Constantinopol, numărul locurilor fiind limitate se primesc înscrieri numai până la 10 iunie. EXAMENUL DE EXPERT-CONTABIL S-a aprobat programa analitcă pentru examenul de experţi contabili. înscrierile pentru acest examen de către cei ce întrunesc condiţiunile legii se fac la secţiunile respective din fiecare judeţ. CONCORDATUL PREVENTIV S’a luat în discuţie proectul Concordatului preventiv şi s’a relevat, între altele, faptul că proectul nu prevede cine va examina regularitatea ţinerii contabilităţii şi exactitatea afirmaţiunilor ce le face debitorul. S’a hotărât să se intervină pe lângă d. Ministru de Justiţie ca să se admită şi la concordat procedura de la moratoriu şi falimente, adică decizia chiar principală să se dea după ce s’a întocmit un raport de expertiză asupra registrelor, asupra bilanţului şi chiar asupra cauzelor cari au condus la situaţia grea a debitorului. , Această dispoziție este cu atât mai necesară cu cât proectul exclude dreptul de intervenție al creditorilor. , ASIGURĂRILE SOCIALE S.a format o Comisiune pentru a discuta proectul asigurărilor sociale întocmit de d. ministru al Muncii, proect în care deşi se prevede principiul asigurărilor funcţionarilor particulari, nu rezolvă însă acestă chestiune, lăsând-o în seama unor ulterioare deciziuni ministeriale. Această chestiune se va discuta şi la Congresul din Constanţa cu ocazia raportului asupra „Casei de asigurare a raportului”. Congresul Corpului Experţilor [Organizarea ştiinţifică a muncii Contabili I Conferinţa d-lui inginer P. P. Doliu D. ing. P. P. DULFU, secretarul general al Institutului român de organizare ştiinţifică a muncii a vorbit Marţi seara în secţia de politică socială a Institutului Social Român despre „Organizarea ştiinţifică a muncei"*. Organizarea ştiinţifică a muncii a fost definită ca: ,,ştiinţa raporturilor dintre diferiţi factori ai producţiei şi în special dintre om şi unealtă. Obiectul ei este de a obţine printr’o utilizare raţională a acestor diferiţi factor un randament optimum". Lucrările inginerului american F. W. Taylor au atras pentru prima dată atenţiunea omenirei asupra rezultatelor surprinzătoare la cari se poate ajunge, dacă se aplică principiile şi metodele ştiinţifice, utilizate până atunci numai de savanţi în laboratoare la activitatea productivă a omului. Din fabrică şi atelier de unde a pornit organizarea ştiinţifică a muncii, a pătruns în agricultură, în administraţiile publice şi particulare şi chiar în gospodăria particulară a omului. In toate aceste domenii, studiul amănunţit al diferitelor operaţiuni, ne arată că ele se pot face şi mai bine şi mai eftin. Rezultatul acestor studii este o îmbunătăţire a calităţii şi o muncă mai cu spor. Modul de aplicare depinde în fiecare caz în parte. Principiile însă sunt generale. Aceste principii sunt patru: 1) Să desvolţi pentru fiecare element al muncii lucrătorului o ştiinţă care să înlocuiască vechile metode emprrce. 1) Să specializezi, să antrenezi pe lucrător, în loc să-l laşi să-şi aleagă meseria ca mai înainte şi s’o înveţe cum o putea. 3) Să cooperezi în chip cordial cu oamenii pentru ca să obţii ca lucru să fie mai bine făcut după principiile fixate. 4) Să împărţi în mod egal răspunderea şi sarcinile între direcţiune şi lucrători, direcţiunea încărcându-se cu tot ce întrece competinţa acestora. Ţara noastră suferă actualmente de o criză profundă de dezorganizare: politică, economică şi morală. Trebue să începem o campanie pentru insuflarea ideii de „economii'' în toate straturile societăţii şi cu toţii să colaborăm pentru introducerea raţionalizării şi a organizaţii ştiinţifice. învăţământul are un rol important în această operă .Trebuesc introduse cunoştinţele despre muncă şi principiile de economie în învăţământul de toate gradele pentru a pregăti pe cei ce vor lua parte mâine la reorganizarea noastră. Desbaterile parlamentare C A M E R A Şedinţa din Pe banca ministerială d-nii: N. Costăchescu, Sever Dan, Virgil Potârcă. Prezidează d. St. Cicio Pop. D. LEON (lupist) face o comunicare ministerului de uterne, asupra unor incidente petrecute in Giurgiu. D. BOGOS întreabă pe d. ministru al agriculturei cum se vor soluţiona procesele pendinte în faţa consiliului agrar, din Rasa-Tdlbifir D. VIRGIL POTARCA, subsecretar de stat la ministerul agriculturei, răspunzând spune că toate procesele vor fi soluţionate în cel mai scurt timp. D. EXILAU face o comunicare d-lui ministru al agriculturei. m 30 Mai 1929 privinţa unui funcţionar de la consilieratul agricol din Iaşi. D. VIRGIL POTARCA subsecretar de stat la interne, răspunzând spune că consilierul agricol Georgescu a fost trimes de d. Argetoianu în străinătate la studii. D. ROZNOVANU (socialist) face o comunicare d-lui ministru de război asupra bătăii ce se practică în armată. Citează mai multe cazuri. Cere apoi ca să nu se ţie sub drapel oameni născuţi în anul 1997. D. M. VAGAUNESCU anunţă o interpelare în privinţa exproprierei proprietăţilor prinţului de Schoenburg Lieppe. Interpelarea asupra construcţiilor c. f. r. D. ILIE RADULESCU dezvolta interpelarea privitoare la situaţia de la direcţiunea de construcţii de căi ferate. D-sa face o recapitulare a lucrărilor importante executate înainte de război de către această direcţiune. Pe acea vreme nu era atâta puzderie de personal ca acum, dar lucra cu suflet şi cu respect de banul public. După război a început construirea mai multor linii noi şi tunele cari trebuiau să lege vechiul regat cu provinciile noi. Dar felul cum s’au executat nu este decât un scandal. Numai tunelul „Teliu” de pe linia Nehoiaşi-Braşov a costat 1.142.000.000 lei înghiţind astfel întreg fondul construcţiilor. Această sumă reprezintă cu 250 la sută mai mult decât prevedeau contractele.Alte lucrări au fost efectuate cu 430 la sută mai scum decât prevedeau contractele. Devizele de cost ale lucrărilor erau lăsate să fie executate de către antreprenorii lucrărilor. La toate lucrările de după război se observă un mare spor la cantităţi. Licitezi pentru 5000 m3 şi execuţi 15000 m3. De ce ? Răspunsul nu sunt eu competinte a-i da. Ceea ce trebue să spun este că metrul liniar a fost plătit cu 10000 lei aur ceea ce este extrem de scump. Nici un tunel din lume necostând vreodată mai mult de 3000 lei aur m3. D. ministru al comunicaţiilor trebue să verifice întreaga activitate a direcţiune! construcţiilor de după război spre a se remedia starea de azi. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU MADGEARU D. VIRGIL MADGEARU, ministrul comunicaţiilor, răspunzând spune că marile diferenţe de preţuri dintre momentul încheerii contractului şi îndeplinirea sa se datorează şi marilor salturi valutare de după război. Desigur că s’au făcut foarte multe abuzuri şi eu propun Camerei două altenative: sau să-mi dea permisiunea de a cerceta eu singur activitatea direcţiunei construcţiilor sau să propună o anchetă parlamentară (Aplauze). AMNESTIA Se depune legea amnestiei amendată de Senat care este votată în total cu bile. ALEGERILE DIN VASLUI D. M. MAGURA (liberal) dezvoltă interpelarea privitoare la ilegalităţile ce s’ar fi comis în timpul alegerilor din judeţul Vaslui. Spune că s’au dizolvat multe consilii comunale... D. MIRTO subsecretar de stat la interne. Aţi crezut vreodată să aveţi acest rol ingrat de a vă plânge de felul cum s-a făcut alegerile, în numele partidului liberal? Vorbiţi serios sau glumiţi d-le deputat ? (Aplauze ) D. M. MAGURA: Aţi amânat odată alegerile sub motiv că este vremea rea numai pentru că nu eraţi sigur că veţi birui. Din listele electorale au fost omişi 20 de consilieri electorali comunali. Consilierilor comunali prieteni ai partidului dvs. 11 s’au dat ansversuri pentru a se duce Vaslui. Vă pot prezintă ca să vă convingeţi unul. D. ED. MIRTO: Să nu ne daţi, din greşeală, vre-unul din 1927. D. M. MAGURA: Este o ruşine să vă lăudaţi că sunteţi aleşi liberi ai naţiunii. Toţi amicii noştri au fost maltrataţi şi geamurile clubului sparte de către bătăuşii dvs. D. ED. MIRTO : Cele ce spuneţi sunt simple poveşti pe care nu le puteţi dovedi. Ora fiind înaintată şedinţa se suspendă ca d. Măgură să-şi continue interpelarea joia viitoare. Azi la ora 3 d. a. şedinţă. Senatul ŞEDINŢA DIN 30 MAIUS în Aurel D. prof. TRAUN BRATU a deschis şedinţa la orele 4 şi prezenţa d-lui minist Vlad. Mitropolitul BALAN al Ardealului a adresat o comunicare ministrului cultelor prin care cere ca odată cu noua lege a cultelor ce se pregăteşte să se rezerve o soartă mai bună preoţilor ortodoxi. In Transilvania preoţii sunt expuşi la tot felul de privaţiuni datorite lipsei de venituri. In acest timp preoţii minoritari au situaţii de invidiat. D. ministru VLAD a răspuns că-l preocupă chestia salarizării preoţilor ortodoxi. Articolul 35 din legea cultelor va fi aplicat aşa cum trebue. A recunoscut inegalitatea de salarii dintre preoţii ortodoxi şi minoritari. Mitropolitul BALAN: Iau act de asigurările d-lui ministru al cultelor şi sunt în aşteptarea realzării lor. A fost votat apoi fără discuţie proectul de lege relativ la cedarea unui teren primăriei Piatra- Neamţ pentru clădirea Teatrului Naţional. Şedinţa a fost ridicată la orele luni. Azi şedinţă la 3 luni. 300 case distruse de foc VARȘOVIA, 30 (Radar). — Un incendiu puternic a distrus complect 300 de case, într-o localitate din împrejurimile Varșoviei. 3 Tratativele greco-torce ATENA, 30. CRador). — Conferinţa ce se ţine sub preşidenţia d-lui Venizelos, la care participă d. Carapanos şi funcţionarii superiori din ministerul de externe, a examinat nouile propuneri ale guvernui turc, şi care au fost transmise prin d. Pappas, ministrul Greciei la Angora. După terminarea şedinţei de ori a Conferinţei, s’au transmis d-lui Pappas noui Instrucţiuni. Inspectoratul de siguranţă Chişinău ne aduce la cunoştinţă că faptele, publicate in unele ziare, subt titlul „Lagărul comunist din Basarabia” nu s’au petrecut acum și în forma in care sunt publicate, ci in anii 1922 și 1924, cu totul in alte împrejurări Congresul internaţional de agricultură dela Bucureşti Delegaţii guvernelor străine.—Institutunile din străinătate cari vor participa la congres. — Raportori, rapoarte şi contribuţioni.—Reduceri pe căile ferate Al XIV-lea congres internaţional de agricultură, se va ţine în zilele de 7, 8 şi 10 Iunie 1929 la Bucureşti. DELEGAŢII OFICIALI AI GUVER NELOR STRĂINE In afară de delegaţiile de acum anunţate, vor mai T)»rU*iW * Belgia care va trimite următoarea delegaţiune: Preşedinte, Excelenţa sa d. Baels, ministru al agriculturii şi al lucrărilor publice ; membrii: d. Vander Vaeren, director general în ministerul agriculturii şi profesor la institutul agronomic al universităţii din Louvain; d. Jules Maenhant deputat, preşedntele comitetului naţional belgian de propagandă; d. Paul de Vuyet director general onorific în ministerul de agricultură; d. G- Liminage, senator; d. G. Mullie senator; d. L. Frateur profesor universitar; d- A. Delos profesor universitar; d- N. Eijsen avocat; d. J. Siele secretar general al comisiunei pentru îmbunătăţirea vieţei morale ; d. F. Grafttan, preşedintele comisiunei naţionale pentru îmbunătăţirea vieţii rurale, d. L. Saudront. Brazilia va fi reprezentată de Excelenţa Sa d. Nabuco de Gouvea, ministru plenipotenţiar. Din partea Statului Chili va veni d. Louis Rencoret, însărcinatul de afaceri şi consul general al republicei Chili la Bucureşti. Japonia va fi reprezentată de d-nii: Hiroja Ino, secretar la ministerul agriculturii şi pădurilor şi d. Hideo Suto. Din partea Cehoslovaciei va veni: d. ing- Vladislav Brdlik, vice-guvernator al Băncii Naţionale cehoslovace • d. ing. Jan Jelinek, profesor universitar şi d. Jan Vozenilek preşedintele oficiului fonciar al republicei Cehoslovace. INSTITUTIUNILE DIN STREINA STATE PARTICIPANTE LA CONGRES Din partea Spaniei: Institutul apicol Catalan din San Isidro. Din partea Franței: Uniunea centrală a sindicatelor de agricultori din Franţa ; Asociaţia Generală a producătorilor de carne ; Asociaţia franceză pentru încurajarea industriei laptelui; Comisiunea de încurajare a agriculturii şi horticulturii; Asociaţia internaţonală a selecţonărilor de plante de cultură mare; Muzeul naţional fortojic: Societatea de viticultură- Din partea Angliei: National federation of women’s Institutes, London şi The Horace Pluvkete Foundation. Din partea Greciei: Asociaţiunea agricolă a Greciei de Nord, Uniunea agronomică a Macedoniei şi a Traciei. 6Din partea Ungarie: Asociaţia satelor. Din partea Letoniei: Societatea centrală de agricultură Din partea Suediei: Biroul Internaţional de muncă. Din partea Cehoslovaciei: Oficiul fonciar al republicei cehoslovace; Oficiul statistic ; Confederaţia uniunilor cooperatiste agricole cehoslovace; delegaţia Uniunii Centrale a cooperativelor agricole; Uniunea agricolă a reepublicei cehoslovace ; Confederaţia centrală a cultivatorilor; Uniunea republicană a proprietarilor şi fermierilor; Academia de agricultură cehoslovacă- Uniunea profesională a lucrătorilor agricoli şi forestieri; Cooperativa disileriilor agricole de alcool; Oficiul provincial al Rusiei subcarpatine; Secţiunea de viticultură şi pomicultură a institutului provincial de cercetai agronomice; Biroul Internaţional saricol; Federaţia instituţiilor de cercetări economia ori cehoslovacia ; Academia de muncă Masaryk, redacţia ziarului agricol „Venkov’’; Şcoala di menaj din Cadzp Bord; Şcoala di menaj din Steefry; Facultatea de halte studii veterinare ; Facultatea de agricultură şi înalte studii tehnic din Praga; Organizaţia agricolă profesională a Rusiei subcarpatine; Itreprinderile agricole de imprimerie , editură dn Praga; biroul comitetuli naţional cehoslovac de propagandă la al XIV-lea congres internaţional aricol din Bucureşti. Din partea Igoslaviei: Uniunea agricultorilor juoslave RAPORTURI, RAPOARTE ŞI CONTIBUŢIUNI Discuţiunile vor urma pe secţiuniVor fi 7 secţiui în fecare tratânduse un subiect tnumit, asupra căruia vor raporta rerezentanţii diferitelor ţări. In prima sesiune se va discuta asupra politice economice agricole, la cadrul acestui subiect se va vorbi: 1) despre conştinţele reformei agrare în România , punctul de vedere tehnic şi ecormic şi despre organizarea pieţelo agricole şi influenţa lor asupra prorilor produselor. Subiectul spi uiei a doua va fi: economia rural, în cadrul căreia se va vorbi desp contabilitatea agricolă şi unifirea metodelor ei Subiectul cee va discuta în secţiunea 3-a va : Cooperaţia şi se va vorbi despre nţiunile directe între cooperativele consumaţie şi producţie şi pradătorii izolaţi. In secţiunea se va discuta asupra producţiunii vitale, tratnâdu-se subiectul : influţa condiţiunilor naturale asupra indiţiunilor de cultură Această cţiune va avea şi o subsecţiune aculturii, unde se va discuta asupra pericolelor unei eventuale desetri a culturii viţei în Europa. Subiectul siunii a 5-a va fi : Producţiunea mală şi se va vorbi despre influer condiţiunilor naturale asupra rodelor de creştere şi asupra producnei lânii A 7-a secţie este femenină şi se va ocupa de un femei la ţară şi importanţa sa producţiunea agricolă. REDUCI DE VOIAJ Comitetul organizaţie a fost informat că maiulte ţări, chiar în afară de cele afumate până acum, sunt pe punct de a acorda o reducere pe literate pentru participanţi. Expoze d-lui Cămaşescu D. I. Cămşescu, vice-preşedintele comitui de organizare a convocat a se la orele 10 de reprezentanţii tei cărora le-a expus în mod cllar programul congresului interonal de agricultură care se va lua București între 4—10 iunie. Ştiri artistice Aseară s’a jucat pentru prima oară, la Parcul Otetelişeanu cu un enorm succes, „Rămâi la nevastă-ta!” farsă în 3 acte de Arnold şi Bach. Interpreţii în frunte cu V. Maximilian, C. Toneanu, I. Talianu, Anicuţa Cârjă, Nora Piacentini, I. Brună, Eterle, etc. au fost aplaudaţi la scenă deschisă de nenumărate ori.* „Eu mâna ţi-o sărut Madam...!” actuala revistă a grădinei Elita (fost Frascatti), va însemna desigur succesul stagiune! teatrale de vară. Autorii Nicon Nican (N. Constantinescu şi N. Kainer) s’au întrecut de data aceasta în vervă şi spirit iar interpretarea în frunte cu Sily Vasiliu, Rosina Viquelin, Jeana Doljean, G. Timică, N. Kainer, C. Groner, etc., depășește cu mult un ansamblu obicinuit de revistă. Conducerea muzicală maestrul AI. C. Bărcănescu. AUTOMOBILE motor cu 4 cilindri, frâne pe 4 rofi, cauciuc de rezervă Lei 130.000 cu caroserie touring la LEONIDA & Co. Bucureşti, Cal. Victoriei 53 precum şi la toate sucursalele şi toţi agenţii din provincie. »*c o Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului Aviz Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari că pentru cuponul No. 20 (pe exerciţiul 1928) al acţiunilor Societăţei noastre se va plăti un dividend 20 % adică lei 40,15 net, cu începere de la 1 iunie 1929, la ghişeurile Băncei Comerciale Române, Bucureşti CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE »V E e Art Societate Anonimă Română pentru Rafinarea Petroliferă Aviz Se aduce la cunoştiinţa Domnilor acţionari că pentru cuponul No. 3 (exerciţiul 1928) al acţiunilor Societăţei noastre se va plăti un dividend de 12% adică lei 50,28 % net, cu începere dela 1 Iunie 1921, la ghişeurile Băncei Comerciale Române. București. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE *SIRIUS Societate Anonimă Română Petroliferă și Minieră Conflict de muncă aplanate Lucrătorii de la fabrica „Foresta” din Bistriţa Năsăud, în număr de 75, au reluat lucrul, în urma intervenţiei inspectorului muncii Braşov. Osia Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole Din partea Uniunei generale a sindicatelor viticole primim spre publicare următorul comunicat: Interese potrivnice viticulture si pomicultură, caută prin presă să inducă în eroare opinia publică asupra politicei viticole, dusă de Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole. Scopul ascuns şi nemărturisit al acestor manifestări, este de a produce pe lângă o opinie publică favorabilă duşmanilor viticulturei, şi o dezorientare, în rândurile pomicultorilor şi viticultorilor. Un singur Sindicat Viticol, s’a găsit, care prin gestul preşedintelui ei, a dat duşmanilor arme contra noastră. Comentările făcute în jurul scisoarei preşedintelui Sindicatului Viticol Panciu, au servit spirtarilor pentru lupta ce duc contra viticultorilor şi pomicultorilor. Trebue lămurit tuturor că politica Uniunei Generale a Sindicatelor Viticole, este una logică şi clară. — Intr’o ţară viticolă şi pomicolă ca România, vinul şi băuturile din fructe trebue să fie preferite şi apărate de falsificare, iar consumaţia spirtului de cereale să fie treptat redusă până la suprimare. Statul trebue să urmeze această politică. Aşa o cere interesul economiei naţionale, care coincide în mod fericit cu interesul vital al milioanelor de viticultori, pomicultori şi agricultori ai acestei ţări şi vine în conflict numai cu interesele a 61 fabrici industriale de spirt. Pentru a preciza politica sa şi pentru a răspunde adversarilor săi, Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole a chemat într’um Consiliu general pe toţi Preşedinţii Sindicatelor Viticole din ţară, la 29 Mai a. c. In unanimitate, cele 37 de Sindicate prezente, iar cele lipsă prin adesiuni speciale, au încheiat următorul proces-verbal, care închide definitiv orice posibilităţi de intrigă răuvoitoare şi care dovedeşte unitatea şi tăria acţiunei viticultorilor şi pomicultorilor, în apărarea dreptei lor cauze. PROCES-VERBAL Subsemnaţii Preşedinţi de Sindicate Viticole, fiind convocaţi deniunea Generală a Sindicatelor Viticole, pentru a lua cunoştinţă de intenţiunea fabricanţilor de spirt de a modifica actuala lege a băuturilor spirtoase , şi pentru a preciza punctul de vedere, pe baza căruia Uniunea şi Sindicatele Viticole, să ducă lupta mai departe, pentru înfăptuirea dezideratelor noastre, în această chestiune, hotărâm: 1. — Cerem menţinerea strictă a legiuirilor Garoflid, care fixează regimul spirtului şi a legilor de suprataxare a spirtului de cereale, în fiinţă astăzi ; 2. — Dezaprobăm atitudinea pătimaşă a d-lui Ad. Căpăţână, preşedintele Sindicatului Viticol Panciu, şi a întregului Consiliu de administraţie, care s’au solidarizat cu el, şi ca atare aprobăm excluderea întregului Consiliu şi preşedintele său şi aplicăm art. 19 punctul g, din statut al Uniunei Generale a Sindicatelor Viticole, cu privire la Sindicatul Viticol Panciu. 3. — Acordăm toată încrederea noastră d-lui Const. Garoflid, pentru reprezentarea intereselor noastre în viitor, aprobând toată politica viticolă a Domniei-Sale, dusă în calitate de președinte al Uniunei noastre. Aviz Se aduce la cunoştiinţa Domnilor acţionari că pentru cuponul No. 3 (pe exerciţiul 1928) al acţiunilor Societăţei noastre se va plăti un dividend de 10% adica lei 41,90 net, cu începere dela 1 Iunie 1929, la ghişeurile Băncei Comerciale Române, Bucureşti. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE PRIMĂRIA "^COMUNEMIRBAN DE FOCŞANI Publicafiune In ziua de 20 Iunie 1929, ora 10 jumătate dimineaţa, se va ţine la această primărie licitaţie publică cu termen urgent, prin oferte închise, fără drept de Supra ofertă pentru procurarea a trei şasiuri de autocamioane pentru un tonaj de 1.500 kgr. fiecare. Ofertele închise, sigilate şi însoţite de 6% în numerar se vor depune la primărie cel mai târziu până la 20 Iunie 1929 ora 10 jum. dimineaţa, iar deschiderea lor se va face în aceiaşi zi la ora 11 dimineaţa. Dispoziţiunile art. 72-73 din legea contabilităţii publice sunt aplicabile prezentei licitaţiuni. Condiţiunile pentru procurarea acestor trei şasiuri de autocamioane se pot vedea în orice zi la archiva primăriei şi se vor trimite imediat la cerere amatorilor. Primar, Alexandru C. Aievra Secretar, I. Româneai No. 5 367 1929 Maiu 27. Informaţiuni O delegaţie a „Sfatului Negustoresc” compusă din d-nii Toma Dobrescu, Gh. Nicolau, E. Predoreanu, Michelsohn, Gr. Niculescu Ritz, secretar general, s-au prezentat d-lui ministru Iunian, mulţumindu-i pentru iniţiativa proectului de lege al concordatului preventiv arătând punctul de vedere al comercianți-trilor cari împărtășesc în întregime "»V? principiile acestui proect de lege ! AVOCATUL I. TEDESCUL (CONTENCIOS) S’a mutat în STR. O-L IPATESCU“ 22 (prin Calea Moşilor) Casa roz Telefon 3616! D-l prof. V. M. Ioachim, secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, ne roagă să arătăm că D-sa nu are nici o legătură de rudenie cu funcţionarul cu acelaş nume, la care s’a găsit arhiva societăţii U. E. G. Grădina Elite (fost Frascatti) In fiecare seară la orele 10 formidabilul succes „EU MANA TI-0 SARUT MADAM!“! Revistă în zece tablouri de NICON-NICAN, cu: SILY VASILIU Rosina Viquelin, G. Timică, Kanner, C. Groner, Jeanna Doljean, etc. N. Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri, publicat în ,,Monitorul Oficial” din 29 Mai cor. s’a aprobat numirea pe termen de un an, în calitate de cenzori activi a d-lor Gh. Bănică, fost referendar la Curtea de conturi, colonele Georgescu şi Ion Gârneţiu, iar ca censori-supleanţi a d-lor: Şt. Tenor, Petre Grozdea, advocat şi M. Epureanu, în societatea de difuziune radio-teref'-tîr'-ă din România PRIMĂRIA COMUNEI URBANE FOCŞANI Publicaţiune Ie ziua de 2 August 1929 ora 10 dimineaţa se va ţine la această Primărie licitaţie publică cu oferte se, fărâ drept de supra oferte, pentru furnizarea următoarelor cantităţi de lemne de foc necesare in iarna anului ‘1929—1930: 1) 1400 mtri steri lemne de foc entru serviciile comunale şi funcţionarii Primăriei ; 2) 250 metri steri lemne pentru Spitalul Focşani. Lemnele vor fi numai esenţă tare fag sau stejar, calitate bună, tăiate în iarna anului 1928*1929. Predarea se va face în termen de 30 zile de la aprobarea licitaţiei, la locurile ce se vor indica de Primărie. Ofertele vor fi separate pentru fiecare cantitate prevăzută mai sus şi se vor depune în citata zi, până la ora 10 dimineaţa, iar deschiderea se va face la ora 10 luni. Garanţia provizorie este de 6°/0 din valoarea ofertei, iar cea definitivă de 15°0 din preţul adjudecaţiunei, în numerar sau efecte publice garantate de Stat, la cursul zilei. I Disp. art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice sunt aplicabile acestei licitaţiuni. I Condiţiunile se pot vedea în orice zi de lucru la arhiva primăriei. x Primar, Alexandru C. Aievra p. Secretar, J. GEORVESCU, No. 5825 27 Mai 1929. Amânarea plăţi datoriilor franceze către America Washington 30 (Radot).__ Comi sia finanţelor s’a pronunţat pentru amânarea plăţilor, pe care Franţa ie datorează Americei, pentru stokurile americane, dacă acordul dintre d-nii Mellon şi Beranger va fi ratificat înainte de 1 August