Argus, iulie 1929 (Anul 20, nr. 4863-4888)

1929-07-22 / nr. 4881

&C891 V( Anil XX No. 4881 6 PAGINI CSD GSZSD CZBS9 C229 C227DGS&V A 1 E ) VOPSIRI CU LUNCA DURABILITATE SI ALBE CARE NU ÎNGĂLBENESC SE OBŢIN NUMAI CU « ULEI mOHOPOL DIR I I FABRICA ZIMMER I OC«G2C22Z3C39CSB3CZ23GaB3GBaaO ABONAMENTE: IN TARA UN AN 1.000 LEI 0 LUNI 500 „ 8 LUNI 300 » 3 LEI IN TARA, 6 LEI IN STREINATATE BIROURILE: IN STRAINATA» UN AN 2.200 LEI 6 LUNI 1.300 „ 3 LUNI 800 % INDUSTRIEI si FINAOTH N: Luni 22 Iulie BUNA ACOPERIRE: USCARE RAPIDA, LUCIU SPLENDID SI DURABILITATE LUNCA SE OBTINE NUMAI CU VOPSELELE SI LACURILE ZIMMER­ OCZZZ3(ZZZ5C23CZZ23CZ2Z3CZaScS3Ö PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 300/93 si 323/69 I M­­­u unni u Banul în America •America e ţara esperienţelor politice, sociale şi economice­ Suc­cesele economice sânt însă aşa de mari, încât slăbiciunile ei politice şi sociale trec neobservate: întinderea uriaşă a teritoriului Statelor­ Unite, bogăţiile lor nes­fârşite, firea întreprinzătoare şi organizatoare a anglo-saxonilor, populaţia de colonizare care a dat ţării limba şi obiceiurile de viaţă, toate acestea au făcut să crească, peste Ocean, o naţie nouă, pă­trunsă de sentimentul avuţii, ca o datorie morală. In America, bogăţia nu e un mijloc de viaţă. E un scop în sine înseşi. O distincţie socială, care înlocueşte nobleţă atât de apre­ciată în Europa ca şi toate cele­lalte mijloace prin care europea­nul îşi poate asigura un loc de seamă în stima concetăţenilor lui. Scriitorul, filosoful, artistul, ingi­nerul, omul de ştiinţă şi î­i sfâr­şit tot ce poate da in Europa o situaţie morală deosebită, se ju­decă după rezultatele financiare ale activităţii. Concepţia aceasta despre viaţă, pare crudă şi nesănătoasă europe­nilor. Ea are totuşi explicaţia şi rolul ei natural în America. Târgul de desfacere, ca să vorbim în limbaj comercial, e tot atât de mare în America pentru produsele intelec­tuale ca şi pentru cele industriale. Cine nu reuşeşte dovedeşte că nu e dintre cei aleşi de natură. Iar reuşita trebue să se materializeze prin milioane de dolari. Opinia publică nu are alt mijloc mai su­mar şi mai la îndemână de a deo­sebi pe cei tari de cei slabi decât dolarul. Şi dolarul vine in canti­tăţi masive la ori­cine ştie să-l cheme. Averea câştigată, după ce şi-a îndeplinit rolul ei moral de a crea şi a consacra un erou naţio­nal, se întoarce la comunitate, sub o formă sau alta. Imense parcuri publice, în jurul oraşelor, institute de cultură or­ganizate cu un lux ce pune în evi­denţă mâna miliardarului, labora­tor, cursuri şi conferinţe toate sunt opera americanilor, care au trecut victorioşi prin viaţă şi au putut însemna succesul lor, cu milioane de dolari. Succesiunea joacă aci un rol se­cundar. Ea e semnul familiei is­tovite, atunci când nu poate servi drept trambulină, pentru noui suc­cese, sub formă de milioane. Când familia îşi creşte avuţia în propor­ţii americane, e un jubileu naţio­nal, căci nimeni nu se îndoeşte că puterea aceasta concentrată va reveni publicului, subt o formă superioară şi inimitabilă aiurea. La New-York, plimbându-ma într’o seară pe Broadway, inima oraşului, mă uitam la anunţurile luminoase, care curg sub formă de litere de joc şi se sting pentru a reîncepe de la capăt. Privind la noua construcţie a ziarului New­ York Times, un Sky Scraper in formă de maşină de călcat aşezat într’o piaţă, văd alergând cuvinte luminoase­ care anunţau diferite noutăţi din lume. încep să urmă­resc veştile şi, deodată, apare spre bucuria şi admiraţia mulţi­mii care căsca gura ca şi mine . „Averea familiei Mellon a crescut în ultima săptămână cu trei sute milioane de dolari“. Lasă că suma aceasta era sdro­­bitoare pentru imaginaţia mea, care plecasem de la Bucureşti plin de amintirea chinurilor prin care a trecut ţara pentru a realiza un împrumut de 10° milioane de do­lari, dar bucuria publicului era pentru mine o surprindere mai mare chiar decât fabuloasa creş­tere a avuţii familiei Mellon. La noi o veste ca asta ar fi fost primită cu indignare- Presa ar fi cerut numai decât măsuri contra îmbogăţirilor excesive. In parla­ment s’ar fi propus o lege­­de justiţie socială“ şi „duşmanul“, care ar fi îndrăznit să se ridice aşa de sus pe un vraf de aur, ar fi fost răpus de sentimentul egali­tăţii în mediocitate şi sărăcie. Aceasta e diferenţa între ameri­canul, care măsoară totul în do­lari şi europeanul continental, care sub forma tradiţiilor sociale şi a succeselor morale fără aur, distruge personalitatea şi nive­lează la înălţimea mediocrităţii valorile sufleteşti ale naţii. Rezultatul este că europeanul e, în fond, mult mai interesat, mai egoist şi mai meschin sub rapor­tul banului, decât americanul. In Europa, şi î n special în ţara noa­­s­tră, avuţia trebue sa fie ipocrită­, ascunsă şi modestă ca să poată rezista atacurilor opinii nivela­toare. Familia trebue asigurată, fiindcă posibilităţile de viaţă largă sunt reduse nu de sărăcia ţării, ci de îngustimea opiniei, de morala nivelatoare. Marele public nu are nimic de aşteptat de la europeanul bogat, în afară doar de taxele de sucesiune, destinate să încurajeze parazitis­mul funcţionăresc- Universităţi bogate, biserici şi şcoale, parcuri imense, locuri de recreaţie între­ţinute ca nişte colţuri de rai, câm­puri de sport şi de educaţie fi­zică pentru tineret începând de la copii de 2-3 ani, toate aceste ve­nind de la marii bogătaşi naţionali, noi nu le vom vedea niciodată. Noi vom continua să înodăm francul în colţul batistei ca să-l lăsăm moştenire, fără să afle de el nici guvernul, nici presa, nici propagandiştii abstinenţii şi ai să­răcii idealurilor morale, cu apă chioară. New Orleans, 6 iunie. ,A­li CURTEANU Importul de aur al Statelor Unite NEW-YORK. — Importul de aur al Stataior­ Unit» »’a ridicat in ultima săptămână la 17.671000 do­lari faţă da 5.896.000 in săptămâna trecută și 1.393.000 dedări in 2 săp­tămâni înainta. Din Argentina s’au importat 9 mi­lioana 485 000 dolari aur si din Lon­dra 8.055.000 dolari aur- Exportul de aur, a fost — acelaș ca săptămâna trecută — de 55.000 dolari. Cu aceasta, depozitul de aur al Statelor­ Unite s-a mărit în ultimele 3 săptămâni cu 24,4 milioane do­lari. ni lei. PRUDENTA Când s’a hotărât să se dea o va­loare statornică leului, multi au crezut că, depe urma stabilizării monetare, va curge lapte si miere in tară. Ne aducem, cu mirare, a­­minte de frigurile prin care a tre­cut Bursa de valori, deopildă. Stabilizarea a venit, _ bine a fă­cut că a venit — dar fără să fie în­soţită de fericirea, dorită, fiindcă, dacă poate să dea siguranţa aface­rilor, ea prin ea însăşi nu e un is­­vor de bogăţii. Ne-am făcut atunci datoria, a­­b­ngând, de la început, băgarea de seamă a tuturora. __________ Aceeaş datorie ne-o facem şi acu­ma, cu recolta. Nu încape m­ăceală, că vom avea o recoltă îmbelşugată. Cantitate mare, calitate bună, preţuri bune. Aceasta e desigur un fapt foarte îmbucurător. Vor intra devize la Banca Naţională. Ţăranii vor în­casa bani. Vor cumpăra ceva stam­bă şi va fi mişcare in comerţ, îşi vor plăti birurile şi încasările Sta­tului vor fi mai lesnicioase şi mai cu spor. Căile ferate vor avea trans­porturi de făcut şi nu vor avea, prin urmare deficit. Dar să nu ne facem iluzii, ca pe vremea stabilizării. Să nu uităm că plugarii, ţărani sau proprietari, sunt mai toţi plini de datorii. Exagerăm oare dacă spunem că recolta, fie cât de bogată, e în bună parte amanetată? O recoltă bună, după atâția ani de sărăcie, te scapă de multe nevoi. Dar nu face să curgă, încă, lapte fi miert.­­. Evaluarea noui recolte: Orzul Cam trebue să se facă socoteala Am evaluat valoarea orzului ce vom­ exporta la cel puţin 10 mi­liarde lei. De atunci, au apărut în unele ziare diferite evaluări. Aşa, una îngrozitor de pesimist!, evalua toată recolta de exportat la 30 miliarde lei. Alta, cu o documen­tare destul de bună, evalua la 6 miliarde lei, preţul orzului de ex­portat. De ce aceste diferenţe? Nu vom vorbi de­cât de evalua­rea la 6 miliarde lei, căci ea se bazează pe date. Dar, datele sunt râu folosite. De aci nepotrivirea. Şi noi, ca şi confraţii noştri, pornim de la o cifră precisă: 2000.000 hectare recolta de orz. CAT E RECOLTA MEDIE LA HECTAR! Cit socotim recolta medie la hec­tar? Noi, am socoti­to la 1.500 kgr. pe hectar. Alţii, o socotesc la 1.000 krg. Greşit. Recolta de 1.000 kgr. orz este sub media pe cinci ani. Anul a­­cesta va fi mult peste recolta medie. Sunt localităţi unde va ajunge la 3.000 kgr., altele 2.000 kgr. la hectar. Sunt regiuni întregi in această ultimă situaţie. Va fi o excepţie rară recol­ta de 1.000 pe hectar. De aceea, într'o socoteală dreaptă, obligaţi suntem a o fixa la un minimum de 1.500 kgr. pe hectar, fiind prea prudenţi în ale­gerea acestei cifre. CAT TREBUIE PREŢUIT VAGONUL Cit trebue preţuit vagonul da orz ! De­sigur că la preţul bordo, iar nu la preţul din sat sau din obor. La 50.000 lei vagonul bordo, co­respunde preţul de 47.500 vag. li­nie port de export, 46.500 lei va­gonul magazie port, şi cu 3000— 7000 Iei mai pufin, dupe depăr­tare, adică 44.000—40.000 lei, la producător. Diferenţele reprezintă transport* manipulate şi taxe. In adevăr, rămâne în tară tot ce e cuprins în preţul bordo: ţă­ranul dacă ia numai lei 40.000, căile ferate iau 3—7000 lei dupe depărtare, hamalii, misitii. Sta­tul, iau restul. Şi, în ţară, intră integral preţul bord. Cu acest preţ am socotit noi şi aşa trebue socotită valoarea pro­ducţiei de orz. CAT VA DA EXPORTUL! Am scăzut pentru trebuinţele interne şi însămânţate 10KBM vagoane. E mai mult decât tre­bue. La noi se întrebuinţează po­rumbul la fabricarea alcoolului. Pe aceste date am obţinut va­loarea de lei 12 miliarde a orzu­lui de exportat. Şi am adăugat că „pe puţin“ va fi această cifră. Am avut dreptate. Azi orzul se vinde bordo cu 4.000 de lei mai mult decât când am scris artico­lul precedent. Iar calitatea e foarte bună. So­sirile de orz nou din Basarabia în Galați, au satisfăcut pe cei mai exigenți exportatori căci e curat și are greutate de 61 kgr. la hectolitru. Criza din industria engleză a bumbacului Londra 20. (Rador). _ Conflictul din industria bumbacului din ţinutul Lancashir, in urma deciziunii patro­nilor de a reduce salariile, ar fi ajuns intrun stadiu critic. Se crede că la conferinţa mixtă ce s’a ţinut ori după amiază la Manchester, reprezentanţii funcţionarilor au cerut ca preavizul din care se anunţă reducerea salarii­lor să fie retras in prealabil, înainte de începerea tratativelor. Patronii au refuzat să admită această cerere şi ca urmare, discuţiile au fost suspendate. Situaţia actuală este deci următoa­rea : dacă muncitorii nu încearcă să facă un nou demers pe lângă gu­vern pentru aplanarea conflictului, toţi muncitorii din industria bumba­cului, adică peste o jumătate milion oameni vor rămâne fără lucru in ziua de 27 iulie. ARGUS face abonamente PENTRU BAI O LUNA Lei 100 Autonomia porturilor şi a căilor de comunicaţie pe apă Legea autonomiei porturilor, vo­tată de Senat, face parte din mă­nunchiul de legi destinat să pună temelie sănătoasă vitregei noastre organizaţii economice. D. V. Madgearu, trebue să recu­noaştem toţi, are marele merit de a fi conceput şi executat programul de refacerea economică a tărei. In legea pentru comercializarea bunurilor Statului d. Madgearu a axat normele generale şi precise, care pe viitor trebuesc urmate în administrarea bogăţiilor tărei. Şi îndată, apoi, în legile de organizare a căilor ferate, a poştelor telegra­felor şi telefoanelor a zonelor li­bere şi a autonomiei porturilor a a­­plicat cu o desăvârşită virtuozitate principiile temeinice ale comerciali­­zărei. Munca a fost grea dar minunate îi vor îi roadele. In câteva luni mi­nistrul care conduce două din cele mai însemnate departamente, a iz­butit să legifereze ce era mai greu de împlinit în economia naţională, dând putinţa unei organizări mo­derne, bine chibzuite şi pe baza ţ­­nui plan unitar, a tuturor bunurilor producătoare de venit ale Statului. * Legile anterioa­­e de organizare a porturilor şi comunicaţiilor pe apă nu er­au mai bune ca acele ce organizau căile ferate, de pildă sau a poştelor. Şi totuşi rezultatele obţinute au fost de laudă. S-au realizat lucrări numeroase şi însemnate, care au meritat elogii de la technicienii străini ce ne-au vizitat fie înainte, fie după războiu. Mulii consideră că am fost supe­riori austriacilor în organizarea porturilor pe Dunăre. Care au fost cauzele că în acea­stă ramură am reuşit mai bine ca în altele ? Desigur că meritul revine în bună parte distinşilor funcţionari care au condus aceste servicii. E curios, dar e adevărat. Nu s’a adus acestor funcţionari nici o vină, de nici o na­tură şi niciodată- Au cumulat elogii meritate. Dar meritul revine şi unei auto­nomii de care s’au bucurat aceste servicii la anumite momente. Căci nădejdea noastră în rezultatele fe­ricite ale legilor d-lui Madgearu se bizue și pe trecutul serviciilor, în care a fost o organizare autonomă-Autonomia restrânsă pe fiecare an încetează în 1911-De atunci a mers şi merge mai greu-Noua lege pune adevăratele baze ale unei bune organizări. Ea face o regie autonomă a por­turilor. Aş fi dorit ca porturile principale, Galaţi, Brăila, Constanţa să fi fost, fiecare, supuse separat sistemului regiei autonome. Să sperăm că într’o zi aşa va fi. Recunosc că azi este nevoe ca toate porturile să fie înglobate în o singură regie, căci numai aşa se vor putea realiza şi lucrările ne­cesare navigaţiei Dunărene. Această regie va lucra după prin­cipiile comercializării. Va avea bu­getul ei, va încasa veniturile por­turilor. Timp de zece ani aceste venituri vor fi lăsate numai pentru lucrările necesare porturilor. Consiliul de administraţie are toate posibilităţile să realizeze lu­­crări. La nevoe poate să recurgă şi la împrumuturi. Cred că nu va fi nevoe de împrumuturi, căci tarifele vor putea fi astfel alcătuite încât veniturile să acopere cheltueiile ne­cesitate de noile lucrări. • Pentru complectarea operei d-lui Virgil Madgearu ar mai trebui două legi. Ser­viciul navigaţiei fluviale ro­mâne şi serviciul maritim român trebuesc reorganizate. Momentan sunt lisate la serviciul porturilor,­­ dar, sper, pentru pufin timp­. PLESNILA Senator de Covurlui V * Noua lege a Burselor Textul expunerei de motive, care însoţeşte proectul de lege Am publicat în „Argus" princi­palele dispoziţiuni ale proectului de lege al Burselor. Dăm acum textul expunerei de motive, care însoţeşte acest proect. Expunerea de motive este semnată de d. Vir­gil Madgearu, ministru de indus-­ trie şi comerţ. Necesitatea adaptării uzanţelor gă­­site bune şi consfinţite în materie de Bursă până azi, a modului de înche­­ere al tranzacţiunilor de efecte, ac­ţiuni, schimb şi mărfuri, situaţiunea financiară şi economică a ţării pre­cum şi necesităţile unui bun mers al încheerilor operaţiunilor şi apoi în­crederea deplină în tranzacţiunile ce se fac la Bursă, au călăuzit la întoc­mirea­ proectului de lege ce însoţeşte această expunere de motive. In alcătuirea acestui proect de lege ne-am condus, în primul rând, de propunerile ce ne-au fost făcute de Comitetul Bursei Bucureşti, care in afară de faptul că a introdus toate dispoziţiunile intrate în practica Bur­sei şi care s’au dovedit în aplicare că au dat rezultate bune; apoi, a ţinut, să afirme că inovaţii nu sunt decât acolo unde nevoi reale şi bine justificate impuneau asemenea stări de lucruri. SEPARAREA BURSELOR Proedul de lege pre­vede, in primul rând, ino­vaţia fundamentală a se­parării Burselor ins a) Burse de efecte, ac­ţiuni şi schimb, şi b) Burse de mărfuri, după natura operaţiilor ce sunt a se încheia in fiecare din aceste Burse. SE VOR ÎNFIINŢA NOUI BURSE In asemenea c­ondi­­ţiuni, Bursele de efecte, acţiuni şi schimb se vor putea înfiinţa şi în alte centre importante cu via­ţă economică şi financia­ră notorie, ceea ce până în prezent nu era posibil. Apoi, consideraţiunea că de acum înainte vom avea o singură legiuire de aplicat pe întreg teri­toriul ţării, Bursele înfi­­inţându-se şi organizân­­du-se în mod unitar şi după principiile ce sunt puse la baza acestui pro­iect de lege. CE CUPRINDE NOUA LEGE A BURSELOR Din examinarea proiectului de lege, se constată că cuprinde cinci părţi şi anume: Partea I-a Dispoziţiuni Generale; Partea II-a Bursele de efecte, ac­ţiuni şi schimb; Partea III-« Bursei« da mărfuri; Partea IV-a Judecarea contesta­ţiilor ; Partea V-a Dispoziţiuni finale şi tranzitorii. CONTROLUL BURSELOR In PARTEA I-a — DISPOZI­ŢIUNI GENERALE - se cuprind dispoziţiuni comune ce se aplică burselor de orice natură ar fi ele, privitoare la: supravegherea Şi administrarea Burselor, căreia i s’a dat o cât mai mare atenţiune, încredinţându-se în primul rând ministerului industriei şi comerţu­lui, supravegherea Si controlul Burselor prin delegaţii săi Si în special prin Comisarul guvernului, căruia in afară de condiţiuni de admisibilitate, i s’au dat obliga­ţiuni de natură ca însărcinarea să fie efectiv exercitată în Bursă Si asupra operaţiunilor ce închee• ADMINISTRAREA BURSELOR Administrarea Burselor este încre­dinţată Asociaţiei Bursei şi Comite­tului Bursei. Asociaţia Bursei dă po­sibilitatea de admitere numai persoa­nelor care au strânsă legătură cu Bursa şi cu interesele ei. Prin aceas­tă creaţiune se desfiinţează Corpora­­ţiunile Burselor, care în ultima lor formă erau compuse din elemente cu totul străine de interesele şi opera­ţiunile de Bursă. Admiterea nouilor membrii în Asociaţia Bursei nu se va putea face decât prin vot secret şi cu o majoritate de 2/3. Asociaţia Bursei se va aduna obligator de cel puţin două ori pe an, şi anume în lunile Martie şi Octombrie a fiecă­rui an, iar deciziunile luate se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi. COMITETUL BURSEI care are conducerea şi administrarea efectivă a Bursei, se va compune du­pă natura Burselor, din elemente ce nu pot fi decât folositoare bunului mers al instiuţiunei, iar atribuţiunile ce i-au fost determinate îi dă posi­bilitatea de a veghea şi controla în­treaga activitate a operaţiunilor Sin­dicilor, agenţilor şi mijlocitorilor ofi­­ciali, Camerei Sindicale, întocmirea cotei, modul şi lichidarea operaţiuni­lor, etc. SECRETARIATUL BURSEI s’a organizat prin creiarea şefului cancelariei Bursei, care va fi secreta­rul. In afară de condiţiuni de admi­sibilitate, acesta va trebui să aibă şi o practică în instituţiuni în legătură cu Bursa, iar funcţionarii Bursei şi Camerei de arbitraj să fie numiţi de Comitetul Bursei, cu păstrarea dis­­poziţiunilor legii pentru statutul func­ţionarilor publici. FRECVENTAREA BURSELOR va fi permisă unui număr limitativ de categorii de persoane care au strânsă legătură cu operaţiunile de Bursă. VENITURI ŞI CHELTUELI Finanţe şi administrarea lor, dis­poziţiuni prin care se fixează venitu­rile şi cheltuelile Burselor, care ad­­ministrându-se singure vor avea ne­voe de un buget special şi separat, ce se va supune aprobării Ministe­rului industriei şi comerţului şi supus controlului în conformitate cu legea contabilității generale a Statului. Bursele de efecte, acţiuni şi schimb In Partea II-a, Bursele de efecte, acţiuni şi schimb, se cuprind in a­­fară de dispoziţiuni cu privire la în­fiinţarea lor în principalele centre ale ţării, şi acele că ele pot funcţiona independent administrându-se singure. Tot aci se dă definiţia operaţiuni­lor în Bursele de efecte, acţiuni şi schimb, considerându-se toate nego­cierile făcute în Bursă în orele ofi­ciale prin strigări, de către agenţii oficiali sau de către membrii Aso­ciaţiei Bursei, prin intermediul agen­ţilor oficiali, înregistrate în cotă şi în scriptele Bursei. De asemenea se definesc ce sunt socotite operaţiuni „pe bani” gata şi „pe termen”. AGENŢII OFICIALI S’a dat titulatura „Agenţi oficiali“, persoanelor cari îndeplinind condiţiu­­nile legii pot fi numiţi ca atare, având în atribuţiunea lor negocierea efec­telor publice, obligaţiunilor, acţiuni­lor, devizelor, şi moneteior, din ordi­nul şi pe socoteala clienţilor lor. S’a fixat o garanţie de 1.000.000 lei în numerar pentru agenţii oficiali ai Bursei Bucureşti şi de 500.000 lei pentru cei dela celelalte Burse. CAMERA SINDICALA O inovaţiune de cea mai mare important este aceea a creiărei, pentru prima oară, a ,,Camerei Sindicale“ care este Asociaţie cu răspundere solidară a agenţilor de schimb, in scopul de a asigura li­chidarea promptă şi sigură a ope­raţiunilor de Bursă. Ea se­ ba­zează pe spiritul de solidaritate in sensul ca prin garanţia colectivă a tuturor agenţilor, să răspundă solidar până la concurenţa ei pen­tru operaţiunile făcute de fiecare din agenţi. Este însă bine­­stabilit că agentul oficial rămâne perso­nal răspunzător nelimitat pentru operaţiunile sale. înfiinţarea Camerei Sindicatelor asigură în (Citiți continuarea In pag. In­*a) DIVERGENTA ANGLO-FRANCEZA Planul Young fi plănuita conferinţă a reparaţiunilor pentru lichidarea chestiunilor răsboiului ne pun, pen­tru prima oară, în faţa unei diver­genţe serioase între Anglia şi Franţa. Intr’adevăr, până acum acordul nu s’a putut stabili asupra nici u­­neia dintre chestiunile strâns le­gate cu problema reparaţiunilor, Franţa nu-i dispusă la evacuarea Rhenaniei, înainte de lichidarea sa­tisfăcătoare a reparaţiunilor dato­rite de Germania, pe când, în An­glia, toate partidele inclusiv guver­­nul sunt favorabile evacuărei. Fran­ţa înţelege apoi să lege formal orice soluţie nouă in materia reparaţiu­nilor germane cu plata datorinei interaliate. In sfârşit, oficialitatea franceză mai cere, ca o garanţie pentru respectul păcii de la Versailles, instituirea unei comisii de cancila­­ţie şi control în zona demilitari­zată renană creată prin prevederile tratatului. Germania, la rândul ei, profitând de neînţelegerea franco-engleză, ridi­că pretenţii pentru evacuarea im­e­­diată, nu acceptă decât pe un timp limitat comisia in zona demilitari­­zată şi socoteşte fără rost legarea a­­ranjamentului în materia reparaţii­lor cu acordurile datoriilor interal­late. Dezacordul anglo-francez se ma­nifestă chiar şi în privinţa locului unde ar urma să se ţină conferinţa reparaţiunilor şi ale cărei lucrări ar trebui isprăvite înainte de adu­narea din acest an a Societăţii Na­ţiunilor. La Oslanda? La Boulogne? sau în­­tr’un oraş neutral din Elveţia? N’ar fi exclus ca în faţa nume­­roaselor şi serioaselor divergenţi cele două guverne să convină, in ul­­timul moment, la o amânare pe Oc­tombrie pentru ca părţile câştigând timp să afle terenul de înţelegere spre a stabili o atitudine unitară la viitoarea conferință. , INT. Unde se va ţine con­­ferinţa Young PAEIS, 20 (Rador). — După informaţiunile din cercurile di­plomatice conferinţa politică pri­vitoare la planul Young se va ţi­nea într’un oraş belgian sau o­­landez, deoarece d. Macdonald în împrejurările actuale nu s’ar imi­­tea îndepărta prea tare de Lon­dra. Linia telefonică Londra-Buenos Aires Londra 20 (Radar). — Luni se inaugurează linia telefonică între Lon­dra şi Buenos Ayres, o lungime de 11.500 k­m. Deocamdată serviciul se va face numai între orele 5.20 până la orele 9 seara. Taxele vor fi 6 lire sterline şi 9 shilling­ pentru trei mi­nute şi 2 lire sterline 3 shillingi pen­tru fiecare minută următoare. In ca­­zul când numărul cerut nu răspunde, nu se plătește nimic. Linia aceasta va fi până acum cea mai lungă linie telefonică britanică in serviciu regu­lat, cu toate că s’au făcut experimen­te cu deplin succes până acum între Londra şi Australia, distanţă de 19.500 km. In prezent se poate vor­­bi din Anglia cu oricare oraş din America la orice oră. San Francisco e la o distanţă de 8000 km. de Lon­­dra şi telefonul se aude foarte bine pe această distanţă. Din Londra se poate vorbi foarte bine cu Mexicul, o distanță de asemenea de 8000 km, taxa minimală în acest caz este 12 lire sterline. Importul Poloniei VARŞOVIA. — In Mai 1929, Po­­­lonia a importat mărfuri în valoare, de 272.232.000 zloţi şi a exportat în valoare de 226­ 852­ 000 zloţi, astfel încât pasivul este de 45.380.000 zloţi. In primele 5 luni ale anului, Po­lonia a importat în valoare de 1385,5 milioane zloţi, şi a exportat în valoare de 985,9 zloţi, pasivul balanţei comerciale fiind de 399,9 milioane zlot.

Next