Argus, iulie 1929 (Anul 20, nr. 4863-4888)
1929-07-22 / nr. 4881
&C891 V( Anil XX No. 4881 6 PAGINI CSD GSZSD CZBS9 C229 C227DGS&V A 1 E ) VOPSIRI CU LUNCA DURABILITATE SI ALBE CARE NU ÎNGĂLBENESC SE OBŢIN NUMAI CU « ULEI mOHOPOL DIR I I FABRICA ZIMMER I OC«G2C22Z3C39CSB3CZ23GaB3GBaaO ABONAMENTE: IN TARA UN AN 1.000 LEI 0 LUNI 500 „ 8 LUNI 300 » 3 LEI IN TARA, 6 LEI IN STREINATATE BIROURILE: IN STRAINATA» UN AN 2.200 LEI 6 LUNI 1.300 „ 3 LUNI 800 % INDUSTRIEI si FINAOTH N: Luni 22 Iulie BUNA ACOPERIRE: USCARE RAPIDA, LUCIU SPLENDID SI DURABILITATE LUNCA SE OBTINE NUMAI CU VOPSELELE SI LACURILE ZIMMER OCZZZ3(ZZZ5C23CZZ23CZ2Z3CZaScS3Ö PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 300/93 si 323/69 I Mu unni u Banul în America •America e ţara esperienţelor politice, sociale şi economice Succesele economice sânt însă aşa de mari, încât slăbiciunile ei politice şi sociale trec neobservate: întinderea uriaşă a teritoriului Statelor Unite, bogăţiile lor nesfârşite, firea întreprinzătoare şi organizatoare a anglo-saxonilor, populaţia de colonizare care a dat ţării limba şi obiceiurile de viaţă, toate acestea au făcut să crească, peste Ocean, o naţie nouă, pătrunsă de sentimentul avuţii, ca o datorie morală. In America, bogăţia nu e un mijloc de viaţă. E un scop în sine înseşi. O distincţie socială, care înlocueşte nobleţă atât de apreciată în Europa ca şi toate celelalte mijloace prin care europeanul îşi poate asigura un loc de seamă în stima concetăţenilor lui. Scriitorul, filosoful, artistul, inginerul, omul de ştiinţă şi îi sfârşit tot ce poate da in Europa o situaţie morală deosebită, se judecă după rezultatele financiare ale activităţii. Concepţia aceasta despre viaţă, pare crudă şi nesănătoasă europenilor. Ea are totuşi explicaţia şi rolul ei natural în America. Târgul de desfacere, ca să vorbim în limbaj comercial, e tot atât de mare în America pentru produsele intelectuale ca şi pentru cele industriale. Cine nu reuşeşte dovedeşte că nu e dintre cei aleşi de natură. Iar reuşita trebue să se materializeze prin milioane de dolari. Opinia publică nu are alt mijloc mai sumar şi mai la îndemână de a deosebi pe cei tari de cei slabi decât dolarul. Şi dolarul vine in cantităţi masive la oricine ştie să-l cheme. Averea câştigată, după ce şi-a îndeplinit rolul ei moral de a crea şi a consacra un erou naţional, se întoarce la comunitate, sub o formă sau alta. Imense parcuri publice, în jurul oraşelor, institute de cultură organizate cu un lux ce pune în evidenţă mâna miliardarului, laborator, cursuri şi conferinţe toate sunt opera americanilor, care au trecut victorioşi prin viaţă şi au putut însemna succesul lor, cu milioane de dolari. Succesiunea joacă aci un rol secundar. Ea e semnul familiei istovite, atunci când nu poate servi drept trambulină, pentru noui succese, sub formă de milioane. Când familia îşi creşte avuţia în proporţii americane, e un jubileu naţional, căci nimeni nu se îndoeşte că puterea aceasta concentrată va reveni publicului, subt o formă superioară şi inimitabilă aiurea. La New-York, plimbându-ma într’o seară pe Broadway, inima oraşului, mă uitam la anunţurile luminoase, care curg sub formă de litere de joc şi se sting pentru a reîncepe de la capăt. Privind la noua construcţie a ziarului New York Times, un Sky Scraper in formă de maşină de călcat aşezat într’o piaţă, văd alergând cuvinte luminoase care anunţau diferite noutăţi din lume. încep să urmăresc veştile şi, deodată, apare spre bucuria şi admiraţia mulţimii care căsca gura ca şi mine . „Averea familiei Mellon a crescut în ultima săptămână cu trei sute milioane de dolari“. Lasă că suma aceasta era sdrobitoare pentru imaginaţia mea, care plecasem de la Bucureşti plin de amintirea chinurilor prin care a trecut ţara pentru a realiza un împrumut de 10° milioane de dolari, dar bucuria publicului era pentru mine o surprindere mai mare chiar decât fabuloasa creştere a avuţii familiei Mellon. La noi o veste ca asta ar fi fost primită cu indignare- Presa ar fi cerut numai decât măsuri contra îmbogăţirilor excesive. In parlament s’ar fi propus o legede justiţie socială“ şi „duşmanul“, care ar fi îndrăznit să se ridice aşa de sus pe un vraf de aur, ar fi fost răpus de sentimentul egalităţii în mediocitate şi sărăcie. Aceasta e diferenţa între americanul, care măsoară totul în dolari şi europeanul continental, care sub forma tradiţiilor sociale şi a succeselor morale fără aur, distruge personalitatea şi nivelează la înălţimea mediocrităţii valorile sufleteşti ale naţii. Rezultatul este că europeanul e, în fond, mult mai interesat, mai egoist şi mai meschin sub raportul banului, decât americanul. In Europa, şi î n special în ţara noastră, avuţia trebue sa fie ipocrită, ascunsă şi modestă ca să poată rezista atacurilor opinii nivelatoare. Familia trebue asigurată, fiindcă posibilităţile de viaţă largă sunt reduse nu de sărăcia ţării, ci de îngustimea opiniei, de morala nivelatoare. Marele public nu are nimic de aşteptat de la europeanul bogat, în afară doar de taxele de sucesiune, destinate să încurajeze parazitismul funcţionăresc- Universităţi bogate, biserici şi şcoale, parcuri imense, locuri de recreaţie întreţinute ca nişte colţuri de rai, câmpuri de sport şi de educaţie fizică pentru tineret începând de la copii de 2-3 ani, toate aceste venind de la marii bogătaşi naţionali, noi nu le vom vedea niciodată. Noi vom continua să înodăm francul în colţul batistei ca să-l lăsăm moştenire, fără să afle de el nici guvernul, nici presa, nici propagandiştii abstinenţii şi ai sărăcii idealurilor morale, cu apă chioară. New Orleans, 6 iunie. ,Ali CURTEANU Importul de aur al Statelor Unite NEW-YORK. — Importul de aur al Stataior Unit» »’a ridicat in ultima săptămână la 17.671000 dolari faţă da 5.896.000 in săptămâna trecută și 1.393.000 dedări in 2 săptămâni înainta. Din Argentina s’au importat 9 milioana 485 000 dolari aur si din Londra 8.055.000 dolari aur- Exportul de aur, a fost — acelaș ca săptămâna trecută — de 55.000 dolari. Cu aceasta, depozitul de aur al Statelor Unite s-a mărit în ultimele 3 săptămâni cu 24,4 milioane dolari. ni lei. PRUDENTA Când s’a hotărât să se dea o valoare statornică leului, multi au crezut că, depe urma stabilizării monetare, va curge lapte si miere in tară. Ne aducem, cu mirare, aminte de frigurile prin care a trecut Bursa de valori, deopildă. Stabilizarea a venit, _ bine a făcut că a venit — dar fără să fie însoţită de fericirea, dorită, fiindcă, dacă poate să dea siguranţa afacerilor, ea prin ea însăşi nu e un isvor de bogăţii. Ne-am făcut atunci datoria, abngând, de la început, băgarea de seamă a tuturora. __________ Aceeaş datorie ne-o facem şi acuma, cu recolta. Nu încape măceală, că vom avea o recoltă îmbelşugată. Cantitate mare, calitate bună, preţuri bune. Aceasta e desigur un fapt foarte îmbucurător. Vor intra devize la Banca Naţională. Ţăranii vor încasa bani. Vor cumpăra ceva stambă şi va fi mişcare in comerţ, îşi vor plăti birurile şi încasările Statului vor fi mai lesnicioase şi mai cu spor. Căile ferate vor avea transporturi de făcut şi nu vor avea, prin urmare deficit. Dar să nu ne facem iluzii, ca pe vremea stabilizării. Să nu uităm că plugarii, ţărani sau proprietari, sunt mai toţi plini de datorii. Exagerăm oare dacă spunem că recolta, fie cât de bogată, e în bună parte amanetată? O recoltă bună, după atâția ani de sărăcie, te scapă de multe nevoi. Dar nu face să curgă, încă, lapte fi miert.. Evaluarea noui recolte: Orzul Cam trebue să se facă socoteala Am evaluat valoarea orzului ce vom exporta la cel puţin 10 miliarde lei. De atunci, au apărut în unele ziare diferite evaluări. Aşa, una îngrozitor de pesimist!, evalua toată recolta de exportat la 30 miliarde lei. Alta, cu o documentare destul de bună, evalua la 6 miliarde lei, preţul orzului de exportat. De ce aceste diferenţe? Nu vom vorbi decât de evaluarea la 6 miliarde lei, căci ea se bazează pe date. Dar, datele sunt râu folosite. De aci nepotrivirea. Şi noi, ca şi confraţii noştri, pornim de la o cifră precisă: 2000.000 hectare recolta de orz. CAT E RECOLTA MEDIE LA HECTAR! Cit socotim recolta medie la hectar? Noi, am socotito la 1.500 kgr. pe hectar. Alţii, o socotesc la 1.000 krg. Greşit. Recolta de 1.000 kgr. orz este sub media pe cinci ani. Anul acesta va fi mult peste recolta medie. Sunt localităţi unde va ajunge la 3.000 kgr., altele 2.000 kgr. la hectar. Sunt regiuni întregi in această ultimă situaţie. Va fi o excepţie rară recolta de 1.000 pe hectar. De aceea, într'o socoteală dreaptă, obligaţi suntem a o fixa la un minimum de 1.500 kgr. pe hectar, fiind prea prudenţi în alegerea acestei cifre. CAT TREBUIE PREŢUIT VAGONUL Cit trebue preţuit vagonul da orz ! Desigur că la preţul bordo, iar nu la preţul din sat sau din obor. La 50.000 lei vagonul bordo, corespunde preţul de 47.500 vag. linie port de export, 46.500 lei vagonul magazie port, şi cu 3000— 7000 Iei mai pufin, dupe depărtare, adică 44.000—40.000 lei, la producător. Diferenţele reprezintă transport* manipulate şi taxe. In adevăr, rămâne în tară tot ce e cuprins în preţul bordo: ţăranul dacă ia numai lei 40.000, căile ferate iau 3—7000 lei dupe depărtare, hamalii, misitii. Statul, iau restul. Şi, în ţară, intră integral preţul bord. Cu acest preţ am socotit noi şi aşa trebue socotită valoarea producţiei de orz. CAT VA DA EXPORTUL! Am scăzut pentru trebuinţele interne şi însămânţate 10KBM vagoane. E mai mult decât trebue. La noi se întrebuinţează porumbul la fabricarea alcoolului. Pe aceste date am obţinut valoarea de lei 12 miliarde a orzului de exportat. Şi am adăugat că „pe puţin“ va fi această cifră. Am avut dreptate. Azi orzul se vinde bordo cu 4.000 de lei mai mult decât când am scris articolul precedent. Iar calitatea e foarte bună. Sosirile de orz nou din Basarabia în Galați, au satisfăcut pe cei mai exigenți exportatori căci e curat și are greutate de 61 kgr. la hectolitru. Criza din industria engleză a bumbacului Londra 20. (Rador). _ Conflictul din industria bumbacului din ţinutul Lancashir, in urma deciziunii patronilor de a reduce salariile, ar fi ajuns intrun stadiu critic. Se crede că la conferinţa mixtă ce s’a ţinut ori după amiază la Manchester, reprezentanţii funcţionarilor au cerut ca preavizul din care se anunţă reducerea salariilor să fie retras in prealabil, înainte de începerea tratativelor. Patronii au refuzat să admită această cerere şi ca urmare, discuţiile au fost suspendate. Situaţia actuală este deci următoarea : dacă muncitorii nu încearcă să facă un nou demers pe lângă guvern pentru aplanarea conflictului, toţi muncitorii din industria bumbacului, adică peste o jumătate milion oameni vor rămâne fără lucru in ziua de 27 iulie. ARGUS face abonamente PENTRU BAI O LUNA Lei 100 Autonomia porturilor şi a căilor de comunicaţie pe apă Legea autonomiei porturilor, votată de Senat, face parte din mănunchiul de legi destinat să pună temelie sănătoasă vitregei noastre organizaţii economice. D. V. Madgearu, trebue să recunoaştem toţi, are marele merit de a fi conceput şi executat programul de refacerea economică a tărei. In legea pentru comercializarea bunurilor Statului d. Madgearu a axat normele generale şi precise, care pe viitor trebuesc urmate în administrarea bogăţiilor tărei. Şi îndată, apoi, în legile de organizare a căilor ferate, a poştelor telegrafelor şi telefoanelor a zonelor libere şi a autonomiei porturilor a aplicat cu o desăvârşită virtuozitate principiile temeinice ale comercializărei. Munca a fost grea dar minunate îi vor îi roadele. In câteva luni ministrul care conduce două din cele mai însemnate departamente, a izbutit să legifereze ce era mai greu de împlinit în economia naţională, dând putinţa unei organizări moderne, bine chibzuite şi pe baza ţnui plan unitar, a tuturor bunurilor producătoare de venit ale Statului. * Legile anterioae de organizare a porturilor şi comunicaţiilor pe apă nu erau mai bune ca acele ce organizau căile ferate, de pildă sau a poştelor. Şi totuşi rezultatele obţinute au fost de laudă. S-au realizat lucrări numeroase şi însemnate, care au meritat elogii de la technicienii străini ce ne-au vizitat fie înainte, fie după războiu. Mulii consideră că am fost superiori austriacilor în organizarea porturilor pe Dunăre. Care au fost cauzele că în această ramură am reuşit mai bine ca în altele ? Desigur că meritul revine în bună parte distinşilor funcţionari care au condus aceste servicii. E curios, dar e adevărat. Nu s’a adus acestor funcţionari nici o vină, de nici o natură şi niciodată- Au cumulat elogii meritate. Dar meritul revine şi unei autonomii de care s’au bucurat aceste servicii la anumite momente. Căci nădejdea noastră în rezultatele fericite ale legilor d-lui Madgearu se bizue și pe trecutul serviciilor, în care a fost o organizare autonomă-Autonomia restrânsă pe fiecare an încetează în 1911-De atunci a mers şi merge mai greu-Noua lege pune adevăratele baze ale unei bune organizări. Ea face o regie autonomă a porturilor. Aş fi dorit ca porturile principale, Galaţi, Brăila, Constanţa să fi fost, fiecare, supuse separat sistemului regiei autonome. Să sperăm că într’o zi aşa va fi. Recunosc că azi este nevoe ca toate porturile să fie înglobate în o singură regie, căci numai aşa se vor putea realiza şi lucrările necesare navigaţiei Dunărene. Această regie va lucra după principiile comercializării. Va avea bugetul ei, va încasa veniturile porturilor. Timp de zece ani aceste venituri vor fi lăsate numai pentru lucrările necesare porturilor. Consiliul de administraţie are toate posibilităţile să realizeze lucrări. La nevoe poate să recurgă şi la împrumuturi. Cred că nu va fi nevoe de împrumuturi, căci tarifele vor putea fi astfel alcătuite încât veniturile să acopere cheltueiile necesitate de noile lucrări. • Pentru complectarea operei d-lui Virgil Madgearu ar mai trebui două legi. Serviciul navigaţiei fluviale române şi serviciul maritim român trebuesc reorganizate. Momentan sunt lisate la serviciul porturilor, dar, sper, pentru pufin timp. PLESNILA Senator de Covurlui V * Noua lege a Burselor Textul expunerei de motive, care însoţeşte proectul de lege Am publicat în „Argus" principalele dispoziţiuni ale proectului de lege al Burselor. Dăm acum textul expunerei de motive, care însoţeşte acest proect. Expunerea de motive este semnată de d. Virgil Madgearu, ministru de indus- trie şi comerţ. Necesitatea adaptării uzanţelor găsite bune şi consfinţite în materie de Bursă până azi, a modului de încheere al tranzacţiunilor de efecte, acţiuni, schimb şi mărfuri, situaţiunea financiară şi economică a ţării precum şi necesităţile unui bun mers al încheerilor operaţiunilor şi apoi încrederea deplină în tranzacţiunile ce se fac la Bursă, au călăuzit la întocmirea proectului de lege ce însoţeşte această expunere de motive. In alcătuirea acestui proect de lege ne-am condus, în primul rând, de propunerile ce ne-au fost făcute de Comitetul Bursei Bucureşti, care in afară de faptul că a introdus toate dispoziţiunile intrate în practica Bursei şi care s’au dovedit în aplicare că au dat rezultate bune; apoi, a ţinut, să afirme că inovaţii nu sunt decât acolo unde nevoi reale şi bine justificate impuneau asemenea stări de lucruri. SEPARAREA BURSELOR Proedul de lege prevede, in primul rând, inovaţia fundamentală a separării Burselor ins a) Burse de efecte, acţiuni şi schimb, şi b) Burse de mărfuri, după natura operaţiilor ce sunt a se încheia in fiecare din aceste Burse. SE VOR ÎNFIINŢA NOUI BURSE In asemenea condiţiuni, Bursele de efecte, acţiuni şi schimb se vor putea înfiinţa şi în alte centre importante cu viaţă economică şi financiară notorie, ceea ce până în prezent nu era posibil. Apoi, consideraţiunea că de acum înainte vom avea o singură legiuire de aplicat pe întreg teritoriul ţării, Bursele înfiinţându-se şi organizându-se în mod unitar şi după principiile ce sunt puse la baza acestui proiect de lege. CE CUPRINDE NOUA LEGE A BURSELOR Din examinarea proiectului de lege, se constată că cuprinde cinci părţi şi anume: Partea I-a Dispoziţiuni Generale; Partea II-a Bursele de efecte, acţiuni şi schimb; Partea III-« Bursei« da mărfuri; Partea IV-a Judecarea contestaţiilor ; Partea V-a Dispoziţiuni finale şi tranzitorii. CONTROLUL BURSELOR In PARTEA I-a — DISPOZIŢIUNI GENERALE - se cuprind dispoziţiuni comune ce se aplică burselor de orice natură ar fi ele, privitoare la: supravegherea Şi administrarea Burselor, căreia i s’a dat o cât mai mare atenţiune, încredinţându-se în primul rând ministerului industriei şi comerţului, supravegherea Si controlul Burselor prin delegaţii săi Si în special prin Comisarul guvernului, căruia in afară de condiţiuni de admisibilitate, i s’au dat obligaţiuni de natură ca însărcinarea să fie efectiv exercitată în Bursă Si asupra operaţiunilor ce închee• ADMINISTRAREA BURSELOR Administrarea Burselor este încredinţată Asociaţiei Bursei şi Comitetului Bursei. Asociaţia Bursei dă posibilitatea de admitere numai persoanelor care au strânsă legătură cu Bursa şi cu interesele ei. Prin această creaţiune se desfiinţează Corporaţiunile Burselor, care în ultima lor formă erau compuse din elemente cu totul străine de interesele şi operaţiunile de Bursă. Admiterea nouilor membrii în Asociaţia Bursei nu se va putea face decât prin vot secret şi cu o majoritate de 2/3. Asociaţia Bursei se va aduna obligator de cel puţin două ori pe an, şi anume în lunile Martie şi Octombrie a fiecărui an, iar deciziunile luate se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi. COMITETUL BURSEI care are conducerea şi administrarea efectivă a Bursei, se va compune după natura Burselor, din elemente ce nu pot fi decât folositoare bunului mers al instiuţiunei, iar atribuţiunile ce i-au fost determinate îi dă posibilitatea de a veghea şi controla întreaga activitate a operaţiunilor Sindicilor, agenţilor şi mijlocitorilor oficiali, Camerei Sindicale, întocmirea cotei, modul şi lichidarea operaţiunilor, etc. SECRETARIATUL BURSEI s’a organizat prin creiarea şefului cancelariei Bursei, care va fi secretarul. In afară de condiţiuni de admisibilitate, acesta va trebui să aibă şi o practică în instituţiuni în legătură cu Bursa, iar funcţionarii Bursei şi Camerei de arbitraj să fie numiţi de Comitetul Bursei, cu păstrarea dispoziţiunilor legii pentru statutul funcţionarilor publici. FRECVENTAREA BURSELOR va fi permisă unui număr limitativ de categorii de persoane care au strânsă legătură cu operaţiunile de Bursă. VENITURI ŞI CHELTUELI Finanţe şi administrarea lor, dispoziţiuni prin care se fixează veniturile şi cheltuelile Burselor, care administrându-se singure vor avea nevoe de un buget special şi separat, ce se va supune aprobării Ministerului industriei şi comerţului şi supus controlului în conformitate cu legea contabilității generale a Statului. Bursele de efecte, acţiuni şi schimb In Partea II-a, Bursele de efecte, acţiuni şi schimb, se cuprind in afară de dispoziţiuni cu privire la înfiinţarea lor în principalele centre ale ţării, şi acele că ele pot funcţiona independent administrându-se singure. Tot aci se dă definiţia operaţiunilor în Bursele de efecte, acţiuni şi schimb, considerându-se toate negocierile făcute în Bursă în orele oficiale prin strigări, de către agenţii oficiali sau de către membrii Asociaţiei Bursei, prin intermediul agenţilor oficiali, înregistrate în cotă şi în scriptele Bursei. De asemenea se definesc ce sunt socotite operaţiuni „pe bani” gata şi „pe termen”. AGENŢII OFICIALI S’a dat titulatura „Agenţi oficiali“, persoanelor cari îndeplinind condiţiunile legii pot fi numiţi ca atare, având în atribuţiunea lor negocierea efectelor publice, obligaţiunilor, acţiunilor, devizelor, şi moneteior, din ordinul şi pe socoteala clienţilor lor. S’a fixat o garanţie de 1.000.000 lei în numerar pentru agenţii oficiali ai Bursei Bucureşti şi de 500.000 lei pentru cei dela celelalte Burse. CAMERA SINDICALA O inovaţiune de cea mai mare important este aceea a creiărei, pentru prima oară, a ,,Camerei Sindicale“ care este Asociaţie cu răspundere solidară a agenţilor de schimb, in scopul de a asigura lichidarea promptă şi sigură a operaţiunilor de Bursă. Ea se bazează pe spiritul de solidaritate in sensul ca prin garanţia colectivă a tuturor agenţilor, să răspundă solidar până la concurenţa ei pentru operaţiunile făcute de fiecare din agenţi. Este însă binestabilit că agentul oficial rămâne personal răspunzător nelimitat pentru operaţiunile sale. înfiinţarea Camerei Sindicatelor asigură în (Citiți continuarea In pag. In*a) DIVERGENTA ANGLO-FRANCEZA Planul Young fi plănuita conferinţă a reparaţiunilor pentru lichidarea chestiunilor răsboiului ne pun, pentru prima oară, în faţa unei divergenţe serioase între Anglia şi Franţa. Intr’adevăr, până acum acordul nu s’a putut stabili asupra nici uneia dintre chestiunile strâns legate cu problema reparaţiunilor, Franţa nu-i dispusă la evacuarea Rhenaniei, înainte de lichidarea satisfăcătoare a reparaţiunilor datorite de Germania, pe când, în Anglia, toate partidele inclusiv guvernul sunt favorabile evacuărei. Franţa înţelege apoi să lege formal orice soluţie nouă in materia reparaţiunilor germane cu plata datorinei interaliate. In sfârşit, oficialitatea franceză mai cere, ca o garanţie pentru respectul păcii de la Versailles, instituirea unei comisii de cancilaţie şi control în zona demilitarizată renană creată prin prevederile tratatului. Germania, la rândul ei, profitând de neînţelegerea franco-engleză, ridică pretenţii pentru evacuarea imediată, nu acceptă decât pe un timp limitat comisia in zona demilitarizată şi socoteşte fără rost legarea aranjamentului în materia reparaţiilor cu acordurile datoriilor interallate. Dezacordul anglo-francez se manifestă chiar şi în privinţa locului unde ar urma să se ţină conferinţa reparaţiunilor şi ale cărei lucrări ar trebui isprăvite înainte de adunarea din acest an a Societăţii Naţiunilor. La Oslanda? La Boulogne? sau într’un oraş neutral din Elveţia? N’ar fi exclus ca în faţa numeroaselor şi serioaselor divergenţi cele două guverne să convină, in ultimul moment, la o amânare pe Octombrie pentru ca părţile câştigând timp să afle terenul de înţelegere spre a stabili o atitudine unitară la viitoarea conferință. , INT. Unde se va ţine conferinţa Young PAEIS, 20 (Rador). — După informaţiunile din cercurile diplomatice conferinţa politică privitoare la planul Young se va ţinea într’un oraş belgian sau olandez, deoarece d. Macdonald în împrejurările actuale nu s’ar imitea îndepărta prea tare de Londra. Linia telefonică Londra-Buenos Aires Londra 20 (Radar). — Luni se inaugurează linia telefonică între Londra şi Buenos Ayres, o lungime de 11.500 km. Deocamdată serviciul se va face numai între orele 5.20 până la orele 9 seara. Taxele vor fi 6 lire sterline şi 9 shilling pentru trei minute şi 2 lire sterline 3 shillingi pentru fiecare minută următoare. In cazul când numărul cerut nu răspunde, nu se plătește nimic. Linia aceasta va fi până acum cea mai lungă linie telefonică britanică in serviciu regulat, cu toate că s’au făcut experimente cu deplin succes până acum între Londra şi Australia, distanţă de 19.500 km. In prezent se poate vorbi din Anglia cu oricare oraş din America la orice oră. San Francisco e la o distanţă de 8000 km. de Londra şi telefonul se aude foarte bine pe această distanţă. Din Londra se poate vorbi foarte bine cu Mexicul, o distanță de asemenea de 8000 km, taxa minimală în acest caz este 12 lire sterline. Importul Poloniei VARŞOVIA. — In Mai 1929, Polonia a importat mărfuri în valoare, de 272.232.000 zloţi şi a exportat în valoare de 226 852 000 zloţi, astfel încât pasivul este de 45.380.000 zloţi. In primele 5 luni ale anului, Polonia a importat în valoare de 1385,5 milioane zloţi, şi a exportat în valoare de 985,9 zloţi, pasivul balanţei comerciale fiind de 399,9 milioane zlot.