Argus, august 1929 (Anul 20, nr. 4889-4915)
1929-08-01 / nr. 4889
Anul XX No. 4889 0 C272D C22D CZS9 CZ223 QB23CB23C21DO 1 VOPSIRI CU LUNGA § 0 DURABILITATE Sl ALBE Q B CARE NU ÎNGĂLBENESC H g SE OBTIN NUMAI CU n 1 ULEI IR0R0P0L DIB § I FABRICA ZIMMER I017?gicroc23C2223i«///^(a3G!î5RO ABONAMENTE: IN TARA UN AN 1.000 LSI 6 LUNI 650 * S LUNI 300 •> 3 LEI IN TARA, 6 LEI IN STREINATAZB IN STRAINATAIB UN AN 2.200 LEI B LUNI 1.300 „ 3 LUNI 800 N ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: $. PAUKER ai B. F. VALENTIN INDUSTRIEI si FINANTE! Joi 1 August 1929 BURA ACOPERIRI: USCARE RAPIDA: LUCIU SPLERSID $1 DURABILITATE LUHIIA SE 03TII DE HORIA! CU VOPSELELE Sl LACURILE ZIMMER PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 BIROURILE: Bucur e ş t i, Strada Sărindar 7 Et. I.TELEFON: 306/93 şi 323/6© Cerealele şi comerţul lor In cuvântarea rostita de d. Iuliu Maniu, cu prilejul retragerei opoziţiei, găsim o reflecţie ce merită a fi pusă mai bine în evidenţă. Spunea preşedintele consiliului că momentul realizărilor se apropie şi că sacrificiile cerute azi poporului vor fi cu prisosinţă compensate prin roadele ce ie vor da reformele de curând înfăptuite sau proectate. Sacrificiile sunt necesare şi nu puteau fi înlăturate. In momente grele, alte popoare au făcut jertfe mai mari, au remis Statului ultimul giuvaer, ultima monedă de aur pentru a asigura independenţa ţarei Astăzi luptăm pentru independenţa economică şi financiară, căci o periclitare a stabilizărei ar constitui o catastrofă. Orice om imparţial va aproba deci politica bugetară şi impozitară a guvernului. Rămâne de văzut cum şi când vom putea obţine compensaţia de care vorbea d. Maniu. A cere ca legile votate în cursul ultimelor şase luni să şi dea îndată roade, este o copilărie- Sunt legi de bună gospodărie, de pildă, legea contabilităţei publice care, nădăjduim va împiedeca multe nereguli şi fraude, legea comercializărilor şi alte. Mai sunt legi care influenţează şi încurajează direct producţia şi cum producţia a 80 la sută din populaţia acestei ţări este agricultura, e lămurit că cel mai mare interes trebue să se îndreimeze spre legile ce le prezintă ministrul domeniilor- Caracteristica acestui guvern, întreaga sa ideologie este ridicarea păturei ţărăneşti, scoaterea agriculturei din indiferenţa în care a fost lăsată de la război încoace, trezirea tuturor că munca pământului constitue şi va constitui marea avuţie a României. Punctul principal ce l-a şi câştigat este că acest adevăr a pătruns în conştiinţa tuturor şi că în privinţa aceasta până şi adversarii săi îi dau dreptate. Acum o sută de ani, în 1829, ţara românească, mică şi vasală, a repurtat prima sa victorie economică când prin tratatul de la Adrianopol, a dobândit libertatea relaţiunilor externe şi a făcut primele încercări de organizare comercială în vederea unui export de cereale. Populaţia ambelor principate nici nu atingea pe atunci trei milioane locuitori şi producţia de cereale depăşea foarte puţin strictul necesar pentru acoperirea trebuinţelor proprii. Intr’un studiu foarte instructiv publicat de d- profesor Brancovici, sub titlul de „Cerealele şi comerţul lor in România” d-sa aminteşte data aceasta atât de importantă in istoria economică a ţarei şi pune in evidenţă progresele realizate de atunci. La începutul domniei regelui Carol I, în 1866, în mica Românie de atunci se cultivau 2-230.000 hectare de cereale, leguminoase şi oleaginoase, cu o producţie de 18 milioane hectolitri, cea ce corespunde la circa 1.500.000 tone, deci un rendiment de 8 hectolitri la hectar. In 1913, producţia a sporit la 80 milioane hectolitri, sau 6 milioane tone, pe o suprafaţă cultivată de 5.212.000 hectare, reprezentând un rendiment de aproape 15 şi jumătate hectolitri la hectar Sporul de producţie în intervalul celor 47 ani ai domniei marelui rege Carol I este uriaş, căci a fost mai mult decât îndoita ca suprafaţă cultivată şi aproape îndoită ca rendiment, deci a fost mărită mai mult decât de patru ori. Afară de aceasta, greutatea hectolitrică a crescut necontenit, fără gunoire, apropiindu-se mult de media apusului european. Grâul de 80 kilog la hectolitru tindea să se generalizeze, ovăzul de 50 kilog, şi orzul furajer de 63 kilog. la hectolitru, devin din cele mai frecvente. Recunoaştem, împreună cu d. profesor Brancovici, că progresele mari în agricultura României sunt datorite, în prima linie, marii proprietăţi. Din punctul de vedere social, proprietatea latifundiară a avut inconveniente, însă sub raportul bogăţiei naţionale, nu se poate tăgădui că a fost principalul factor de desvoltare economică a României. A constituit o etapă indispensabilă, căci a ridicat valoarea funciară, a creat capitalul mobiliar, a determinat înmulţirea mijloacelor de comunicaţie şi de transport. Revoluţia agrară postbelică cu exproprierea a 6 milioane hectare, a avut până acum un efect negativ, dar acest efect e vremelnic, nu vor trece mulţi ani, şi România îşi va relua treptat rangul ei de mare producător și exportator de cereale de Viator de cantare bună- Aveam, precum am arătat mai sus, înaintea războiului, un rendiment de 15 jumătate hectolitri la hectar, astăzi rendimentul e de 11, ceea ce corespun, după calculul d-lui Brancovici, la un minus de 5 milioane tone în medie pe an Deocamdată, bătălia cerealelor — ca să întrebuinţăm expresia — italiană — consistă în recucerirea acestor 5 milioane tone. Trebue să producem bine, trebue să producem eftin, trebue să procurăm ţăranului capital în condiţiuni avantajoase, să-i dăm seminţe alese, să îmbunătăţim instrucţia agricolă, să ridicăm viaţa sătească, într’un cuvânt, să înfăptuim programul agricol al guvernului Maniu, program la realizarea căruia s’a înhămat d. Mihalache cu toată puterea convingerilor sale. Atunci, şi numai atunci, va sosi şi compensaţia făgăduită de șeful guvernului. Un spirit nou în guvernarea României SCRIE ZIARUL FRANCEZ „LE TEMPS” PARIS, 30 (Rador). •— „Le Temps’*, în articolul de fond de azi, comentând închiderea sesiunei Parlamentului român, constată c& experiența făcută în decursul primelor șeapte luni de guvernare, este favorabilă conducătorilor partidului naţionalţărănsc-In politica externă, scrie ,Le Temps“, d- Maniu s’a oferit să facă improvizaţii prea îndrăzneţe, menţinând continuitatea politicei bazată pe consolidarea alianţelor, întărirea Micei înţelegeri şi pe politica păcei, in cadrul Societăţii Naţiunilor. Această acţiune este absolut sănătoasă, ea răspunzând intereselor şi aspiraţiilor poporului român şi dându-i posibilitatea să garanteze apărarea drepturilor României Mari. Inolitica internă, guvernul d-lui Maniu şi-a impus şi sarcina de a lua măsuri excepţionale, şi metoda democratică nu a reuşit prea rău Intrigile în favoarea fostului principe Carol, au pierdut orice importanţă. Tentativele aşa zisului complot militar, nu au fost decât o intrigă absurdă. Tactica opoziţiei de a părăsi Parlamentul, nu este dintre cele mai bune, ea nereuşind niciodată partidelor cari au recurs la ea. Guvernul nu a dat inapoi înaintea importanţei sarcinei sale, şi a avut curajul de a-şi lua răspunderea Opera înfăptuită, arată că guvrnul rămâne logic cu el însuşi, în realizarea programului reformelor, dovedind afirmarea unui spirit nou, in toate domeniile ».AVENTURIERII" Zilele trec şi apare, tot mai vădit, greşala politică pe care a târcat-o partidul liberal că s’a retras din parlament. Şi retragerea numai, încă ar fi fost o vină mai uşor de îndreptat. Se putea găsi, oricând, în sesiunea viitoare, prilej de revenire. Dar partidul liberal a înrăutăţit greşala, prin manifestul său cătr tară. In adevăr, între multe altele, iată ce spune acest manifest: ,Timp de peste cincizeci de ani, guvernele ţării au luptat pentru întărirea şi neatârnarea economiei naţionale. „A fost destul o guvernare de câteva luni a partidului naţional-ţărănesc pentru ca roadele acestei îndelungate sforţări să fie primejduite şi ţara să intre în făgaşul regimurilor coloniale şi al ţărilor subjugate. „In aceste condiţiuni nu pot veni capitalurile străine serioase, ci acelea oferite de aventurierii internaţionali. O astfel de colaborare nu poate servi intereselor mari ale ţării ci determină condiţiuni prielnice acaparării şi robirii marilor instrumente ale economiei naţionale” Vorbe mari şi răsunătoare, fireşte. Dar tot atât de vinovate şi de nesocotite, nu încape îndoială. Să vedem. De pe urma politicii economice a guvernului, două grupuri financiare, reprezentând capitalul străin, au venit până acum în țară. Unul pentru construirea canalului București-Dunăre, celălalt să ajute la întemeerea Băncii Agricole.. In fruntea celui dintâi grup stă Overseas Bank, care a luat parte la împrumutul de consolidare, din 1922. In fruntea celuilalt grup stă Banque de Paris et des Pays-Bas care a luat o parte activă la încheerea si subscrierea împrumutului de stabilizare si de refacere din 1929. Amândouă sunt mari institute de credit, cu renume mondial. Ele să fie „aventurierii internaţionali", care umblă după ,,acapararea şi robirea marilor instrumente ale economiei naţionale“ ? Ele „aventurierii“, cărora guvernul le-a deschis ,,făgaşul regimurilor coloniale şi al ţărilor subjugate“, dupe cum, prea înţelept şi prea elegant, trâmbiţează manifestul partidului liberal ? Asemenea manifeste nu fac rău guvernului. 11 întăresc. Dar fac rău opoziţiei, pe care o depărtează de la cârmuirea ţării. *R. aşini pentru agricultori Se vor împărţi vânturătoare şi trioare. Ministerul de Domenii va suporta 25°j0 din cost La Uniunea Camerelor agricole s’a întrunit dri dimineaţă comisiunea instituită de ministerul de agricultură şi domenii, pentru procurarea de maşini agricole. A prezidat d. Moldovanu. Au luat parte la şedinţă d-nii: Petrinu ing. Sterian, Mândru, Filipescu Şi Vârgolici. REPARTIAREA VANTURATOARELOR In urma discuţiilor s’a hotărât în următoarele: Din primul lot de 240 vânturătoare cumpărate, au fost distribuite câte 20 vânturătoare judeţelor: Caliacra, Covurlui, Cahul, Ialomiţa, Tulcea Brăila, Ismail, Lăpuşna, Soroca, Iaşi, Şf Constanţa. Iar judeţelor: Orhei şi R. Sărat li s’au distribuit câte 10 vânturătoare. Ministerul de agricultură şi domenii a plătit prompt întreaga furnitură de vânturătoare. Vănturătoarele vor fi predate Unităţilor cooperatiste pentru a fi distribuite producătorilor. MODALITĂȚILE DE PLATA Modalitățile de plată vor fi următoarele: Ministerul de agricultură și domenii va suporta 25 la sută din valoarea furniturii, urmând ca producătorii, prin unitățile cooperative sa achite restul de 75 la sută. Comisunea urmează să examineze celelalte tipuri de vânturători cari i-au fost oferite, până la complectarea numărului de 4000 de care se simte nevoie. Se va căuta ca în termen de o lună să se cumpere 2000 vânturătoare. Restul vor fi procurate până la campania viitoare. TRIOARELE In ce priveşte triorele, comisiunea a examinat Vinerea trecută, la ferma „Băneasa“ mai multe mărci. Comisiunea a dispus cumpărarea unui prim lot de 300 trioare aflătoare în ţară. Se vor căuta mijloacele pentru a se ajunge până la 1800 bucăţi şi daca va fi cu putinţă ele să fie predate până la sfârşitul lui August 1929. Tot unităţilor cooperative vor fi însărcinate cu distribuirea trioardor şi încasarea valorii lor dela producători. In şedinţa viitoare comisiunea va repartiza trioarele. N. CAR. Mâine intră în vigoare noul tarif vamal Instrucţiunile Ministerului de Finanţe Ministerul de Finanţe a trimis un ordin circular tuturor punctese anunţă că pe ziua de 1 August 1929 intră în vigoare noul tarif vamal votat de Corpurile Legiuitoare. S’a atras atenţiunea că taxele din noul tarif vamal sunt numai în lei hârtie. CELE DOUA COLOANE Nouile taxe sunt prevăzute în două coloane deosebite, prima cuprinzând tariful general, iar a doua pe cel minimal. In prima coloană (tarif general) sunt prevăzute taxe pentru toate articolele din tariful vamal. In a doua coloană (tarif minimal) sunt cuprinse taxe numai pentru anumite articole, taxe cari nu se pot reduce prin viitoarele convenţii. Până la 1 Martie 1930 se va aplica pentru mărfurile sosite din orice ţară taxele prevăzute în coloana tarifului minimal şi numai când în această coloană nu se găsesc taxe pentru unele mărfuri, atunci pentru acele mărfuri se vor aplica taxele din coloana tarifului general. Așa de exemplu, încălțămintei din piei tăbăcite cu produse minerale zise boxuri, care este prevăzut la art. 123 din noul tarif, se vor aplica taxele minimale de 27000 lei pe suta de kgr. pentru cele negre şi 36000 lei pe suta de kgr. pentru cele în orice altă culoare, iar pentru încălţămintea din piei de antilopă, sau din ţesături de mătase, vizată de art. 130 şi 131 se vor aplica taxele de 90000 lei de suta de kgr. din coloana tarifului general întrucât pentru această încălţăminte nu sunt prevăzute taxe în coloana tarifului minimal. Se fac excepţie la cele arătate până aci, pentru mărfurile sosite din ţări cu cari nu avem relaţiuni comerciale şi nici un fel de acord, cum este Rusia, şi pentru cari mărfuri se vor aplica numai taxele prevăzute în coloana tarifului general. CONVENŢIILE CU SPANIA ŞI GRECIA In ce priveşte recentele convenţii comerciale încheiate cu Grecia şi cu Spania, care au fost comunicate cu ordinele circulare Nr. 87973 din Aprilie 1927 şi 156322 din Iunie 1927, se va continua a se aplica şi de aci înainte taxele fixate în acele convenţii şi anume: Pentru stafidele de Corint şi pentru strugurii de Malaga prevăziţi la art. 406 din noul tarif, taxa de 400 lei suta de kgr., iar pentru lucrările de plată dela art. 701, 702, 703 şi 705 tot din noul tarif, taxa de 200 lei de suta kgr. TAXELE VAMALE LA AUTOMOBILE Ca inovaţie faţă de tariful până azi în vigoare, automobilele pentru persoane prin noul tarif vamal art. 1293, nu se mai taxează după greutate şi după felul caroseriei ci după valoare şi anume: la aliniatul a sunt prevăzute automobile având o valoare până la 150.000 Iei pentru care veţi percepe 12 la sută la valoare. La al. b sunt prevăzute automobilele având o valoare peste 150.000 lei şi taxarea lor se va face în modul următor: pentru primii 150.000 lei din valoarea automobilului se va percepe 12 la sută, iar pentru restul valorii peste 150.000 lei se va percepe 35 la sută. Cu alte cuvinte dacă valoarea automobilului este de 250.000 lei, se va percepe pentru primii 150.000 lei 12 la sută, adică 18.000 mii lei, iar pentru restul de 100.000 lei se va percepe 35 la sută, adică 35.000 lei sau in total 18.000 plus 35.000 lei egal cu 53400 lei taxă. Valoarea automobilelor se stabileşte de Minister şi în curând se va trimite un tablou cu preţurile principalelor automobile ce se importă şi asupra cărora veţi aplica normele de taxare. In ce priveşte automobilele necuprinse în tablou, se va lua de bază preturile din facturile ce vi se prezintă, cerând avizul Ministerului ori de câte ori aveţi vreo bănuială asupra nesinceritătii pretului. LEGEA TAXELOR Odrtă cu noul tarif vamal intră in vigor., şi noua lege pentru stabilirea normelor de cântărire a mărfurilor tarifate pe greutate și care va fi publicate în Monitorul Oficial. In noul tarif vamal se găsește specificat în dreptul fiecărui articol cântărirea pe brutto, pe netto-legal sau netto-real, iar în legea specială se va găsi in tabelele anexe B. și C. modul de cântărire pentru fiecare fel de marfă. Concomitent cu noul tarif vamal, Direcţiunea Generală a Contribuţiunilor a pus în concordanţă tariful unitar al impozitului pe lux şi cifra de afaceri cu noua nomenclatură a tarifului vamal. Acest tarif unitar se va trimite la timp pentru a putea percepe acest impozit la mărfurile care se prezintă spre vămuire după noul tarif vamal. Ca încheiere, se atrage atențiunea că nu se face nici o derogare de la art. 5 din legea generală a vămilor privitoare la regimul ce se aplică mărfurilor. Astfel fiind, se va aplica taxele noului tarif pentru toate mărfurile pentru cari se depun declarațiuni cu începere dela 1 August a. c, indiferent de data la care au fost expediate acele mărfuri din străinătate. Perspectivele recoltei de porumb Se anunţă bine în Europa, mediocre în America După datele comunicate Institutului Internaţional de Agricultură din Roma, iată care este situaţia culturilor de porumb in Europa şi America: Diverşi factori au contribuit la o nouă sporire a culturii porumbului în principalele ţări exportatoare europene, care, de altfel, nu au încetat să-şi mărească culturile de la 1921 încoace. Aceşti factori sunt: rezistenţă mai mare a porumbului la tendinţa generală de scădere a cursurilor celorlalte cereale în lunile anterioare, nevoia de a întoarce multe culturi de iarnă distruse de îngheţ şi de a le face culturi de primăvară, şi, în sfârşit, Iugoslavia nu a comunicat încă cifra suprafeţei, dar se ştie că ea întrece cu mult pe cea de anul trecut. In Statele-uinite, care sunt primii producători de porumb din lume, dar nu ocupă decât un rang mediocru in comerţul internaţional al acestei cereale, suprafaţa cultivată anul acesta e cea mai mică de la 1921 încoace. Scăderea faţă de anul trecut şi media din 1923—27 e de 983.000 şi 1.092.000 hectare. Primele informaţiuni despre vegetaţie din emisferul de nord arată că, dacă culturile sunt oarecum în inîntârziere, ele, in general, n'au suferit nici de secetă, nici de frig ii intră motive de ordin tehnico-agricol, cari au făcut, din cauza prelungirii frigului în primăvară, să se dea preferinţă porumbului pentru aceste reînsemânţări. Dacă se grupează ţările europene, care au comunicat cifrele suprafeţelor din acest an, în ţări exportatoare şi în ţări în acelaş timp producătoare şi importatoare, se observă o sporire foarte însemnată a suprafeţelor în Bulgaria, Ungaria şi în România, în timp ce în ţările din grupul al doilea (Franţa, Italia, Elveţia, Cehoslovacia) suprafeţele rămân aproape neschimbate, deci, în bune condiţiuni in perioada critică a desvoltării lor. Argentina a comunicat evaluarea oficială a producţiunei sale. Nimeni nu se aştepta la o scădere a recoltei într-o măsură atât de mare ca aceea indicată de statistica oficială. Ţinându-se seama, pe de o parte de slaba recoltă din Argentina, pe de altă parte de recolta bună din Uniunea Sud Africană şi de disponibilităţile celorlalte ţări — producătoare mai mici — se poate afirma că piaţa mondială va fi îndestul aprovizionată până la începutul lui Noembrie, când vor începe să sosească noile recolte dunărene. Preţul porumbului, urmând mişcarea celorlalte cereale a mers scăzând până la sfârşitul lunii Mai, când a atins cursul cel mai mic. In Iunie, preţurile s’au mai înviorat, şi în prima săptămână din luna Iulie s’au menţinut la un nivel destul de mare. SITUAŢIA CULTURILOR IN DIVERSE TARI AUSTRIA: Porumbul a suferit din cauza ploilor şi vegetaţia, în general, e întârziată. BULGARIA: Porumbul e în întârziere din cauza s frigului din primăvară. Culturile de cereale de iarnă care au suferit din cauza frigului au fost în parte reînsămânţate cu porumb. Graţie ploilor din Mai şi Iunie, starea culturilor de porumb s-a îmbunătăţit foarte mult. Se prevede, pentru acest an, o producţie de 7.590.000 quintale, adică 63,3 la sută mai mult ca acum un an și 23,9 la sută peste media din 1923—27. FRANȚA: Porumbul se prezintă bine, deși în unele regiuni din Sud- Vest a început să sufere din cauza secetei. Furtunele locale destul de violente de la începutul lunii iulie au făcut oarecari stricăciuni. UNGARIA: Luna Iunie a fost favorabilă creşterei porumbului. Ploile din a două chenzină a lunei a fost cu deosebire bine făcătoare. ROMANIA: Porumbul, la sfârşitul lunii Iunie, se desvolta în condiţiuni excelente. Dacă în Iulie şi August nu va secetă, România va avea o bună recoltă. IUGOSLAVIA: Întârzierea primăverei a stânjenit mult semănăturile de porumb, mai mult, frigul a distrus seminţele in unele regiuni. Totuşi, graţie timpului favorabil din lunile următoare şi graţie măsurilor luate de agricultori, sub imboldul guvernului, semănăturile erau terminate la începutul lunii Mai. După ministerul agriculturii, suprafaţa cultivată cu porumb depăşeşte, anul acesta, cu mult (Citiţi continuarea în pag. III-a). Suprafeţe cultivate cu porumb (In mii de hectare) PROCESUL DE LA BRATISLAVA Luni a început, la Bratislava,_un___ senzaţional proces de înaltă trădare, în care principalul acuzat este deputatul Bela Tuka, slovac, fost profesor, la Universitatea din Bratislava pe timpul stăpânirii maghiare şi membru conducător in partidul catolic autonomist slovac de sub şefia vestitului abate Hlinka. Autonomist şi simpatizant cu Ungaria, deşi slovac precum a declarat-o acum în urmă, Bela Tuka se înscrisese singur, la primul recensământ din 1919 făcut in Cehoslovacia, ca Ungur. In sânul mişcării autonomiste a partidului clerical slovac, Tuka, jurist de seamă, juca rol de conducător abil pentru a spori divergenţele dintre Cehi şi Slovaci. El lucra indirect pentru cauza refacerii Ungariei. Pe temeiul unui text apocrif, acuzatul de astăzi argumentase că Slovacii şi-ar fi rezervat prin actul de unire cu Cehii dela 1918, putinţa de a reveni după zece ani şi, prin urmare, că din anul 1928 ar exista în raporturile juridice cehoslovace un vacuum juris. Reforma administrativă de la sfătuia anului 1927 sporind autonomia slovacă şi înlăturând motivele locale de nemulţumire, a avut drept consecinţă o refacere a coaliţiei guvernamentale din Cehoslovacia cu participarea grupării autonomiste a abatelui , Hlinka. Intre timp, rolul lui Tuka, autonomist înverşunat în partidul clerical slovac, a slăbit, iar din afară de partid s’au ridicat împotriva lui acuzaţii precise de înaltă trădare. In loc să-şi dea in judecată acuzatorii, două personalităţi marcante, d-nii Ivanka, leader al partidului naţionaldemocrat slovac, şi Ivan Derer, şeful socialiştilor slovaci, Bela Tuka şi-a văzut mai departe de acţiunea lui dizolvantă. Acuzatorii lui, însă, au mers înainte şi s’au declarat gata să aducă dovezi că Tuka pregătise o organizaţie care, prin provocarea unei răscoale populare armate, avea să pregătească unirea Slovaciei cu Ungaria. Momentul acesta a fost hotăritor. Cu toate protestările abatelui Hlinka, imunitatea parlamentară a lui Tuka a fost suspendată şi procesul s-a deschis pentru verificarea unor acuzaţii aşa de grave. Ceea ce se desfăşoară acum, la Bratislava, în atenţia emoţionată a intregei opinii publice din Statul vecin şi a ziariştilor din lumea întreagă, este nu numai procesul lui Bela Tuka, dar procesul procedeurilor infinite de perfidie şi insinuaţie prin care Ungaria încearcă opera de dizolvare în viaţa Statelor întregite pe temeiul tra-s tatului de la Trianon. INT. Situaţia în industria de bumbac engleză LONDRA 30, (Rador). — Situaţiunea creată în industria bumbacului în urma anunţului proprietarilor de torcătorii că salariile se scad cu 2 şilingi şi jumătate la lira sterlină, guvernul a luat în examinare chestiunea căutând o soluţiune spre a împiedeca un eventual dezastru. Ministrul Muncii, Miss Margaret Bontfield a primit un raport asupra tratativelor duse între proprietarii torcătorilor şi muncitori, socoteşte însă că Ministerul d-sale încă nu poate interveni cu destul succes. Problema trebuie studiată şi mai serios. Intre timp mai multe torcătorii cari nu sunt afiliate la federaţiunea torcătorilor de bumbac au decis să continuie munca în uzini cu aceeaşi intensitate fără a reduce salariile. LONDRA 30. (Rador). — Conflictul între proprietarii de torcătorii de bumbac şi muncitori continuă Şi unii şi alţii au ţinut întruniri separate; până acum însă n’au făcut nici unii nici alţii declaraţii, indicând o soluţie şi o aplanare a conflictului. REPERCUSIUNILE ASUPRA INDUSTRIEI DE BUMBAC AMERICANE WASHINGTON, 30. (Rador). Din Greenwill, Carolina de Sud, torcătoriile de bumbac sunt influenţate în acţiunea lor de către situaţia torcătoriilor din Anglia în special din Lancaster. Dacă greva în Anglia va dura mai mult torcătorile americane vor lua măsuri ca să-şi mărească activitatea şi în special exportul. Greva torcătoriilor, de bumbac din Anglia este urmă-| rită cu mult Interes.