Argus, august 1929 (Anul 20, nr. 4889-4915)

1929-08-01 / nr. 4889

Anul XX No. 4889 0 C272D C22D CZS9 CZ223 QB23CB23C21DO 1 VOPSIRI CU LUNGA § 0 DURABILITATE Sl ALBE Q B CARE NU ÎNGĂLBENESC H g SE OBTIN NUMAI CU n 1 ULEI IR0R0P0L DIB § I FABRICA ZIMMER I­017?gicroc23C2223i«///^(a3G!î5RO ABONAMENTE: IN TARA UN AN 1.000 LSI 6 LUNI 650 * S LUNI 300 •> 3 LEI IN TARA, 6 LEI IN STREINATAZB IN STRAINATAIB UN AN 2.200 LEI B LUNI 1.300 „ 3 LUNI 800 N ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: $. PAUKER ai B. F. VALENTIN INDUSTRIEI si FINANTE! Joi 1 August 1929 BURA ACOPERIRI: USCARE RAPIDA: LUCIU SPLERSID $1 DURABILITATE LUHIIA SE 03TII DE HORIA! CU VOPSELELE Sl LACURILE ZIMMER PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 BIROURILE: Bucur e ş t i, Strada Sărindar 7 Et. I.T­ELEFON: 306/93 şi 323/6© Cerealele şi comerţul lor In cuvântarea rostita de d. Iuliu Maniu, cu prilejul retragerei opozi­ţiei, găsim o reflecţie ce merită a fi pusă mai bine în evidenţă. Spu­nea preşedintele consiliului că mo­mentul realizărilor se apropie şi că sacrificiile cerute azi poporului vor fi cu prisosinţă compensate prin roadele ce ie vor da reformele de curând înfăptuite sau proectate. Sacrificiile sunt necesare şi nu puteau fi înlăturate. In momente grele, alte popoare au făcut jertfe mai mari, au remis Statului ultimul giuvaer, ultima monedă de aur pentru a asigura independenţa ţa­rei­ Astăzi luptăm pentru indepen­denţa economică şi financiară, căci o periclitare a stabilizărei ar con­stitui o catastrofă. Orice om impar­ţial va aproba deci politica buge­tară şi impozitară a guvernului. Rămâne de văzut cum şi când vom putea o­bţine compensaţia de care vorbea d. Maniu. A cere ca legile votate în cursul ultimelor şase luni să şi dea îndată roade, este o copilărie- Sunt legi de bună gospodărie, de pildă, legea contabilităţei publice care, nădăj­duim va împiedeca multe nereguli şi fraude, legea comercializărilor şi alte. Mai sunt legi care influen­ţează şi încurajează direct produc­ţia şi cum producţia a 80 la sută din populaţia acestei ţări este agri­cultura, e lămurit că cel mai mare interes trebue să se îndreimeze spre legile ce le prezintă ministrul domeniilor- Caracteristica acestui guvern, întreaga sa ideologie este ridicarea păturei ţărăneşti, scoate­rea agriculturei din indiferenţa în care a fost lăsată de la război în­coace, trezirea tuturor că munca pământului constitue şi va constitui marea avuţie a României. Punctul principal ce l-a şi câştigat este că acest adevăr a pătruns în con­ştiinţa tuturor şi că în privinţa a­­ceasta până şi adversarii săi îi dau dreptate. Acum o sută de ani, în 1829, ţara românească, mică şi vasală, a re­purtat prima sa victorie economică când prin tratatul de la Adrianopol, a dobândit libertatea relaţiunilor externe şi a făcut primele încer­cări de organizare comercială în vederea unui export de cereale. Populaţia ambelor principate nici nu atingea pe atunci trei milioane locuitori şi producţia de cereale depăşea foarte puţin strictul nece­sar pentru acoperirea trebuinţelor proprii. Intr’un studiu foarte instructiv publicat de d- profesor Brancovici, sub titlul de „Cerealele şi comerţul lor in România” d-sa aminteşte data aceasta atât de importantă in istoria economică a ţarei şi pune in evidenţă progresele realizate de atunci. La începutul domniei rege­lui Carol I, în 1866, în mica Româ­nie de atunci se cultivau 2-230.000 hectare de cereale, leguminoase şi oleaginoase, cu o producţie de 18 milioane hectolitri, cea ce cores­punde la circa 1.500.000 tone, deci un rendiment de 8 hectolitri la hec­tar. In 1913, producţia a sporit la 80 milioane hectolitri, sau 6 mili­oane tone, pe o suprafaţă cultivată de 5.212.000 hectare, reprezentând un rendiment de aproape 15 şi ju­mătate hectolitri la hectar­ Sporul de producţie în intervalul celor 47 ani ai domniei marelui rege Carol I este uriaş, căci a fost mai mult de­cât îndoita ca suprafaţă cultivată şi aproape îndoită ca rendiment, deci a fost mărită mai mult decât de patru ori. Afară de aceasta, gre­utatea hectolitrică a crescut necon­tenit, fără gunoire, apropiindu-se mult de media apusului european. Grâul de 80 kilog­ la hectolitru tin­dea să se generalizeze, ovăzul de 50 kilog, şi orzul furajer de 63 ki­log. la hectolitru, devin din ce­le mai frecvente. Recunoaştem, împreună cu d. pro­fesor Brancovici, că progresele mari în agricultura României sunt datorite, în prima linie, marii pro­prietăţi. Din punctul de vedere so­cial, proprietatea latifundiară a a­­vut inconveniente, însă sub rapor­tul bogăţiei naţionale, nu se poate tăgădui că a fost principalul factor de desvoltare economică a Româ­niei. A constituit o etapă indispen­sabilă, căci a ridicat valoarea fun­ciară, a creat capitalul mobiliar, a determinat înmulţirea mijloacelor de comunicaţie şi de transport. Re­voluţia agrară postbelică cu expro­prierea a 6 milioane hectare, a a­­vut până acum un efect negativ, dar acest efect e vremelnic, nu vor trece mulţi ani, şi România îşi va relua treptat rangul ei de mare pro­ducător și exportator de cereale de Viator de cantare bună- Aveam, precum am­ arătat mai sus, înaintea războiu­lui, un rendiment de 15 jumătate hectolitri la hectar, astăzi rendi­­mentul e de 11, ceea ce corespun, după calculul d-lui Brancovici, la un minus de 5 milioane tone în me­die pe an­ Deocamdată, bătălia cerealelor — ca să întrebuinţăm expresia — italiană — consistă în recucerirea acestor 5 milioane tone. Trebue să producem bine, trebue să produ­cem eftin, trebue să procurăm ţă­ranului capital în condiţiuni avan­tajoase, să-i dăm seminţe alese, să îmbunătăţim instrucţia agricolă, să ridicăm viaţa sătească, într’un cuvânt, să înfăptuim programul a­­gricol al guvernului Maniu, pro­gram la realizarea căruia s’a înhă­mat d. Mihalache cu toată puterea convingerilor sale. Atunci, şi numai atunci, va sosi şi compensaţia făgăduită de șeful guvernului. Un spirit nou în guvernarea României SCRIE ZIARUL FRANCEZ „LE TEMPS” PARIS, 30 (Rador). •— „Le Temps’*, în articolul de fond de azi, comen­tând închiderea sesiunei Parlamen­tului român, constată c& experiența făcută în decursul primelor șeapte luni de guvernare, este favorabilă conducătorilor partidului naţional­­ţărănsc-In politica externă, scrie ,­Le Temps“, d- Maniu s’a oferit să facă improvizaţii prea îndrăzneţe, menţi­nând continuitatea politicei bazată pe consolidarea alianţelor, întărirea Micei înţelegeri şi pe politica păcei, in cadrul Societăţii Naţiunilor. A­­ceastă acţiune este absolut sănătoa­să, ea răspunzând intereselor şi as­piraţiilor poporului român şi dându-i posibilitatea să garanteze apărarea drepturilor României Mari. In­olitica internă, guvernul d-lui Maniu şi-a impus şi sarcina de a lua măsuri excepţionale, şi metoda de­mocratică nu­­ a reuşit prea rău In­trigile în favoarea fostului principe Carol, au pierdut orice importanţă. Tentativele aşa zisului complot mi­litar, nu au fost decât o intrigă ab­surdă. Tactica opoziţiei de a părăsi Parlamentul, nu este dintre cele mai bune, ea nereuşind niciodată parti­delor cari au recurs la ea. Guvernul nu a dat inapoi înaintea importanţei sarcinei sale, şi a avut curajul de a-şi lua răspunderea­ Opera înfăp­tuită, arată că guvrnul rămâne logic cu el însuşi, în realizarea programu­lui reformelor, dovedind afirmarea unui spirit nou, in toate domeniile­ ».AVENTURIERII" Zilele trec şi apare, tot mai vă­­dit, greşala politică pe care a târ­cat-o partidul liberal că s’a retras din parlament. Şi retragerea numai, încă ar fi fost o vină mai uşor de îndreptat. Se putea găsi, oricând, în sesiunea viitoare, prilej de revenire. Dar partidul liberal a înrăutăţit greşala, prin manifestul său cătr tară. In adevăr, între multe altele, iată ce spune acest manifest: ,Timp de peste cincizeci de ani, guvernele ţării au luptat pentru în­tărirea şi neatârnarea economiei naţionale. „A fost destul o guvernare de câteva luni a partidului naţional-ţă­­rănesc pentru ca roadele acestei în­delungate sforţări să fie primejduite şi ţara să intre în făgaşul regimu­rilor coloniale şi al ţărilor subju­gate. „In aceste condiţiuni nu pot veni capitalurile străine serioase, ci ace­lea oferite de aventurierii interna­ţionali. O astfel de colaborare nu poate servi intereselor mari ale ţării ci determină condiţiuni prielnice acaparării şi robirii marilor instru­mente ale economiei naţionale” Vorbe mari şi răsunătoare, fi­reşte. Dar tot atât de vinovate şi de nesocotite, nu încape îndoială. Să vedem. De pe urma politicii economice a guvernului, două gru­puri financiare, reprezentând capi­talul străin, au venit până acum în țară. Unul pentru construirea ca­nalului București-Dunăre, celălalt să ajute la întemeerea Băncii Agri­cole.. In fruntea celui dintâi grup stă Overseas Bank, care a luat parte la împrumutul de consolidare, din 1922. In fruntea celuilalt grup stă Banque de Paris et des Pays-Bas care a luat o parte activă la în­­cheerea si subscrierea împrumutu­lui de stabilizare si de refacere din 1929. Amândouă sunt mari in­stitute de credit, cu renume mon­dial.­­ Ele să fie „aventurierii interna­ţionali", care umblă după ,,acapa­rarea şi robirea marilor instru­mente ale economiei naţionale“ ? Ele „aventurierii“, cărora guver­nul le-a deschis ,,făgaşul regimuri­lor coloniale şi al ţărilor subju­gate“, dupe cum, prea înţelept şi prea elegant, trâmbiţează manifes­tul partidului liberal ? Asemenea manifeste nu fac rău guvernului. 11 întăresc. Dar fac rău opoziţiei, pe care o depărtează de la cârmuirea ţării. *R. aşini pentru agricultori Se vor împărţi vânturătoare şi trioare. Mi­nisterul de Domenii va suporta 25°j0 din cost La Uniunea Camerelor agricole s’a întrunit dri dimineaţă comi­­siunea instituită de ministerul de agricultură şi domenii, pentru pro­curarea de maşini agricole. A prezidat d. Moldovanu. Au luat parte la şedinţă d-nii: Petrinu ing. Sterian, Mândru, Filipescu Şi Vârgolici. REPARTIAREA VANTURATOA­RELOR In urma discuţiilor s’a hotărât în următoarele: Din primul lot de 240 vântură­toare cumpărate, au fost distri­buite câte 20 vânturătoare judeţe­lor: Caliacra, Covurlui, Cahul, Ia­lomiţa, Tulcea Brăila, Ismail, Lă­­puşna, Soroca, Iaşi, Şf Constanţa. Iar judeţelor: Orhei şi R. Sărat li s’au distribuit câte 10 vântură­toare. Ministerul de agricultură şi do­menii a plătit prompt întreaga fur­nitură de vânturătoare. Vănturătoarele vor fi predate Unităţilor cooperatiste pentru a fi distribuite producătorilor. MODALITĂȚILE DE PLATA Modalitățile de plată vor fi ur­mătoarele: Ministerul de agricultu­ră și domenii va suporta 25 la sută din valoarea furniturii, urmând ca pro­ducătorii,­­ prin unitățile cooperative sa achite restul de 75 la sută. Comisunea urmează să exami­neze celelalte tipuri de vântură­­tori cari i-au fost oferite, până la complectarea numărului de 4000 de care se simte nevoie. Se va căuta ca în termen de o lună să se cumpere 2000 vântură­toare. Restul vor fi procurate până la campania viitoare. TRIOARELE In ce priveşte triorele, comisiu­nea a examinat Vinerea trecută, la ferma „Băneasa“ mai multe mărci. Comisiunea a dispus cumpăra­rea unui prim lot de 300 trioare a­­flătoare în ţară. Se vor căuta mij­loacele pentru a se ajunge până la 1800 bucăţi şi daca va fi cu putinţă ele să fie predate până la sfârşitul lui August 1929. Tot unităţilor coo­perative vor fi însărcinate cu dis­tribuirea trioardor şi încasarea va­lorii lor dela producători. In şedinţa viitoare comisiunea va repartiza trioarele. N. CAR. Mâine intră în vigoare noul tarif vamal Instrucţiunile Ministerului de Finanţe Ministerul de Fin­anţe a trimis un ordin circular tuturor puncte­­se anunţă că pe ziua de 1 August 1929 intră în vigoare noul tarif va­mal votat de Corpurile Legiui­toare. S’a atras atenţiunea că taxele din noul tarif vamal sunt numai în lei hârtie. CELE DOUA COLOANE Nouile taxe sunt prevăzute în două coloane deosebite, prima cu­prinzând tariful general, iar a doua pe cel minimal. In prima coloană (tarif general) sunt prevăzute taxe pentru toate articolele din tariful vamal. In a doua coloană (tarif minimal) sunt cuprinse taxe numai pentru anu­mite articole, taxe cari nu se pot reduce prin viitoarele convenţii. Până la 1 Martie 1930 se va aplica pentru măr­furile sosite din orice ţa­ră taxele prevăzute în co­loana tarifului minimal şi numai când în această co­loană nu se găsesc taxe pentru unele mărfuri, a­­tunci pentru acele măr­furi se vor aplica taxele din coloana tarifului ge­neral. Așa de exemplu, încălțămintei din piei tăbăcite cu produse minerale zise boxuri, care este prevăzut la art. 123 din noul tarif, se vor aplica taxele minimale de 27000 lei pe suta de kgr. pentru cele negre şi 36000 lei pe suta de kgr. pentru cele în orice altă cu­loare, iar pentru încălţămintea din piei de antilopă, sau din ţesături de mă­tase, vizată de art. 130 şi 131 se vor aplica taxele de 90000 lei de suta de kgr. din coloana tarifului general în­trucât pentru această încălţăminte nu sunt prevăzute taxe în coloana tarifu­lui minimal. Se fac excepţie la cele arătate până aci, pentru mărfurile sosite din ţări cu cari nu avem relaţiuni comerciale şi nici un fel de acord, cum este Rusia, şi pentru cari mărfuri se vor aplica numai taxele prevăzute în coloana ta­rifului general. CONVENŢIILE CU SPANIA ŞI GRECIA In ce priveşte recentele conven­ţii comerciale încheiate cu Grecia şi cu Spania, care au fost comuni­cate cu ordinele circulare Nr. 87973 din Aprilie 1927 şi 156322 din Iunie 1927, se va continua a se aplica şi de aci înainte taxele fixate în a­­cele convenţii şi anume: Pentru stafidele de Corint şi pentru stru­gurii de Malaga prevăziţi la art. 406 din noul tarif, taxa de 400 lei suta de kgr., iar pentru lucrările de plată dela art. 701, 702, 703 şi 705 tot din noul tarif, taxa de 200 lei de suta kgr. TAXELE VAMALE LA AUTO­MOBILE Ca inovaţie faţă de tariful până azi în vigoare, automobilele pen­tru persoane prin noul tarif va­mal art. 1293, nu se mai taxează după greutate şi după felul caro­seriei ci după valoare şi anume: la aliniatul a sunt prevăzute auto­mobile având o valoare până la 150.000 Iei pentru care veţi percepe 12 la sută la valoare. La al. b sunt prevăzute automo­bilele având o valoare peste 150.000 lei şi taxarea lor se va face în mo­dul următor: pentru primii 150.000 lei din valoarea automobilului se va percepe 12 la sută, iar pentru restul valorii peste 150.000 lei se va percepe 35 la sută. Cu alte cu­vinte dacă valoarea automobilului este de 250.000 lei, se va percepe pentru primii 150.000 lei 12 la sută, adică 18.000 mii lei, iar pentru re­stul de 100.000 lei se va percepe 35 la sută, adică 35.000 lei sau in to­tal 18.000 plus 35.000 lei egal cu 534­00 lei taxă. Valoarea automobilelor se stabi­leşte de Minister şi în curând se va trimite un tablou cu preţurile principalelor automobile ce se im­portă şi asupra cărora veţi aplica normele de taxare. In ce priveşte automobilele ne­cuprinse în tablou, se va lua de bază preturile din facturile ce vi se prezintă, cerând avizul Minis­­terului ori de câte ori aveţi vreo bănuială asupra nesinceritătii pre­tului. LEGEA TAXELOR Odrtă cu noul tarif vamal intră in vigor­., şi noua lege pentru stabilirea normelor de cântărire a mărfurilor ta­rifate pe greutate și care va fi publi­cate în Monitorul Oficial. In noul tarif vamal se găsește spe­cificat în dreptul fiecărui articol cân­tărirea pe brutto, pe netto-legal sau netto-real, iar în legea specială se va găsi in tabelele anexe B. și C. mo­dul de cântărire pentru fiecare fel de marfă. Concomitent cu noul tarif vamal, Direcţiunea Generală a Contribuţiuni­lor a pus în concordanţă tariful uni­tar al impozitului pe lux şi cifra de afaceri cu noua nomenclatură a tari­fului vamal. Acest tarif unitar se va trimite la timp pentru a putea percepe acest im­pozit la mărfurile care se prezintă spre vămuire după noul tarif vamal. Ca încheiere, se atrage atențiu­nea că nu se face nici o derogare de la art. 5 din legea generală a vămilor privitoare­ la regimul ce se aplică mărfurilor. Astfel fiind, se va aplica taxele noului tarif pentru toate mărfurile pentru cari se depun declarațiuni cu începere dela 1 August a. c, indiferent de data la care au fost expediate a­cele mărfuri din străinătate. Perspectivele recoltei de porumb Se anunţă bine în Europa, mediocre în America După datele comunicate Institutu­lui Internaţional de Agricultură din Roma, iată care este situaţia culturilor de porumb in Europa şi America: Diverşi factori au contribuit la o nouă sporire a culturii porumbului în principalele ţări exportatoare euro­­pene, care, de altfel, nu au încetat să-şi mărească culturile de la 1921 încoace. Aceşti factori sunt: rezis­tenţă mai mare a porumbului la ten­dinţa generală de scădere a cursurilor celorlalte cereale în lunile anterioare, nevoia de a întoarce multe culturi de iarnă distruse de îngheţ şi de a le fa­­ce culturi de primăvară, şi, în sfârşit, Iugoslavia nu a comunicat încă ci­fra suprafeţei, dar se ştie că ea în­trece cu mult pe cea de anul trecut. In Statele-uinite, care sunt primii producători de porumb din lume, dar nu ocupă decât un rang mediocru in comerţul internaţional al acestei ce­reale, suprafaţa cultivată anul acesta e cea mai mică de la 1921 încoace. Scăderea faţă de anul trecut şi me­­dia din 1923—27 e de 983.000 şi 1.092.000 hectare. Primele informaţiuni despre vege­taţie din emisferul de nord arată că, dacă culturile sunt oarecum în in­­întârziere, ele, in general, n'au suferit nici de secetă, nici de frig ii intră­ motive de ordin tehnico-agricol, cari au făcut, din cauza prelungirii frigu­­lui în primăvară, să se dea preferinţă porumbului pentru aceste reînsemân­­ţări. Dacă se grupează ţările europene, care au comunicat cifrele suprafeţe­lor din acest an, în ţări exportatoare şi în ţări în acelaş timp producătoare şi importatoare, se observă o sporire foarte însemnată a suprafeţelor în Bulgaria, Ungaria şi în România, în timp ce în ţările din grupul al doilea (Franţa, Italia, Elveţia, Cehoslova­­cia) suprafeţele rămân aproape ne­­schimbate, deci, în bune condiţiuni in perioada critică a desvoltării lor. Argentina a comunicat evaluarea oficială a producţiunei sale. Nimeni nu se aştepta la o scădere a recoltei într-o măsură atât de mare ca aceea indicată de statistica oficială. Ţinându-se seama, pe de o parte de slaba recoltă din Argentina, pe de altă parte de recolta bună din U­­niunea Sud Africană şi de disponibi­­lităţile celorlalte ţări — producătoa­re mai mici — se poate afirma că pia­ţa mondială va fi îndestul aprovizio­­nată până la începutul lui Noembrie, când vor începe să sosească no­­ile recolte dunărene. Preţul porumbului, urmând mişcarea celorlalte cereale a mers scăzând până la sfârşitul lunii Mai, când a atins cursul cel mai mic. In Iunie, preţurile s’au mai înviorat, şi în prima săptă­­mână din luna Iulie s’au menţinut la un nivel destul de mare. SITUAŢIA CULTURILOR IN DIVERSE TARI AUSTRIA: Porumbul a suferit din cauza ploilor şi­ vegetaţia, în gene­ral, e întârziată. BULGARIA: Porumbul e în întâr­­ziere din cauza s frigului din primăva­­ră. Culturile de cereale de iarnă care au suferit din cauza frigului au fost în parte reînsămânţate cu porumb. Graţie ploilor din Mai şi Iunie, starea culturilor de porumb s-a îmbunătăţit foarte mult. Se prevede, pentru acest an, o producţie de 7.590.000 quinta­­le, adică 63,3 la sută mai mult ca acum un an și 23,9 la sută peste me­dia din 1923—27. FRANȚA: Porumbul se prezintă bine, deși în unele regiuni din Sud- Vest a început să sufere din cauza secetei. Furtunele locale destul de violente de la începutul lunii iulie au făcut oarecari stricăciuni. UNGARIA: Luna Iunie a fost fa­vorabilă creşterei porumbului. Ploile din a două chenzină a lunei a fost cu deosebire bine făcătoare. ROMANIA: Porumbul, la sfârşitul lunii Iunie, se desvolta în condiţiuni excelente. Dacă în Iulie şi August nu va­­ secetă, România va avea o bună recoltă. IUGOSLAVIA: Întârzierea primă­­verei a stânjenit mult semănăturile de porumb, mai mult, frigul a distrus seminţele in unele regiuni. Totuşi, graţie timpului favorabil din lunile următoare şi graţie măsurilor luate de agricultori, sub imboldul guvernu­lui, semănăturile erau terminate la în­ceputul lunii Mai. După ministerul agriculturii, suprafaţa cultivată cu po­rumb depăşeşte, anul acesta, cu mult (Citiţi continuarea în pag. III-a). Suprafeţe cultivate cu porumb (In mii de hectare) PROCESUL DE LA BRATISLAVA Luni a început, la Bratislava,_un___ senzaţional proces de înaltă trădare, în care principalul acuzat este depu­tatul Bela Tuka, slovac, fost profesor, la Universitatea­­ din Bratislava pe timpul stăpânirii maghiare şi membru conducător in partidul catolic auto­nomist slovac de sub şefia vestitului abate Hlinka. Autonomist şi simpatizant cu Un­garia, deşi slovac precum a declarat-o acum în urmă, Bela Tuka se înscri­sese singur, la primul recensământ din 1919 făcut in Cehoslovacia, ca Un­gur. In sânul mişcării autonomiste a partidului clerical slovac, Tuka, jurist de seamă, juca rol de conducător abil pentru a spori divergenţele dintre Cehi şi Slovaci. El lucra indirect pentru cauza refacerii Ungariei. Pe temeiul unui text apocrif, acu­zatul de astăzi argumentase că Slo­vacii şi-ar fi rezervat prin actul de unire cu Cehii dela 1918, putinţa de a reveni după zece ani şi, prin urma­re, că din anul 1928 ar exista în rapor­turile juridice cehoslovace un vacuum juris.­­ Reforma administrativă de la sfăt­ui­a anului 1927 sporind autonomia slovacă şi înlăturând motivele locale de nemulţumire, a avut drept conse­cinţă o refacere a coaliţiei guverna­mentale din Cehoslovacia cu partici­parea grupării autonomiste a abatelui , Hlinka. Intre timp, rolul lui Tuka, autonom­­ist înverşunat în partidul clerical slovac, a slăbit, iar din afară de par­tid s’au ridicat împotriva lui acuzaţii precise de înaltă trădare. In loc să-şi dea in judecată acuza­torii, două personalităţi marcante, d-nii Ivanka, leader al partidului naţional­­democrat slovac, şi Ivan Derer, şeful socialiştilor­ slovaci, Bela Tuka şi-a văzut mai departe de acţiunea lui di­zolvantă. Acuzatorii lui, însă, au mers înainte şi s’au declarat gata să aducă dovezi că Tuka pregătise o organiza­ţie care, prin provocarea unei răs­coale populare armate, avea să pre­gătească unirea Slovaciei cu Ungaria.­­ Momentul acesta a fost hotăritor.­ Cu toate protestările abatelui Hlinka,­ imunitatea parlamentară a lui Tuka a­ fost suspendată şi procesul s-a des­chis pentru verificarea unor acuzaţii aşa de grave. Ceea ce se desfăşoară acum, la­ Bratislava, în atenţia emoţionată a in­­tregei opinii publice din Statul vecin şi a ziariştilor din lumea întreagă, este nu numai procesul lui Bela Tuka, dar procesul procedeurilor infinite de perfidie şi insinuaţie prin care Unga­ria încearcă opera de dizolvare în viaţa Statelor întregite pe temeiul tra-s tatului de la Trianon. INT. Situaţia în industria de bumbac engleză LONDRA 30, (Rador). — Situa­­ţiunea creată în industria bumbacului în urma anunţului proprietarilor de torcătorii că salariile se scad cu 2 şilingi şi jumătate la lira sterlină, gu­vernul a luat în examinare chestiunea căutând o soluţiune spre a împiedeca un eventual dezastru. Ministrul Mun­cii, Miss Margaret Bontfield a pri­­mit un raport asupra tratativelor duse între proprietarii torcătorilor şi mun­citori, socoteşte însă că Ministerul d-sale încă nu poate interveni cu des­tul succes. Problema trebuie studiată şi mai serios. Intre timp mai multe torcătorii cari nu sunt afiliate la fe­­deraţiunea torcătorilor de bumbac au decis să continuie munca în uzini cu­ aceeaşi intensitate fără a reduce sa­lariile. LONDRA 30. (Rador). — Con­flictul între proprietarii de torcă­torii de bumbac şi muncitori con­tinuă­ Şi unii şi alţii au ţinut întru­niri separate; până acum însă n’au­ făcut nici unii nici alţii declaraţii, indicând o soluţie şi o aplanare a conflictului. REPERCUSIUNILE ASUPRA IN­DUSTRIEI DE BUMBAC AME­RICANE WASHINGTON, 30. (Rador). D­in Greenwill, Carolina de Sud, tor­­cătoriile de bumbac sunt influen­ţate în acţiunea lor de către situa­ţia torcătoriilor din Anglia în spe­cial din Lancaster. Dacă greva în Anglia va dura mai mult torcăto­­r­ile americane vor lua măsuri ca să-şi mărească activitatea şi în spe­cial exportul. Greva torcătoriilor, de bumbac din Anglia este urmă-| rită cu mult Interes.

Next