Argus, septembrie 1929 (Anul 20, nr. 4916-4941)

1929-09-15 / nr. 4928

9 Anni XX No. 4928 'ftNtlNEN­J'RI DKURI­ti: F1L­­ »N T0AŢ£ ZIARELE JbbPllBUCITATL CAROL UHUIM F­­' VUERLER SÍR. KARAGSORGEVIC! 9 Ttf. 11/84 ABONAMENTE: IN TARA UN AN 1.090 LEI 6 LUNI E5Q * 8 LUNI 800 « or strainatatb UN AN 2.200 LEI 8 LUNI 1.300 . 8 LUNI 800 m 8 LEI IN TARA, 6 LEI ÓT SSRElNATATf ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorii S. PAUKER al a F. VALENTIN INDUSTRIEI Sl FIN­ANTEI C Duminică 15 Septembrie 1929 neuniri» DE ORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE­­PRIN SOCIETATIA GENERALĂ ce PflBliClTflit CAROL SCHULDER V. S.DEROCK STR. KARAGEORGEVICI 3 tel: 11/aa PUBLICI­TATI A: Concesiunea exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder A S. Berget­t Engen Carada dost Karagheorghevici) ». Telefon 311/84 BIROURILE B­ucur­ești, Strada Sărindar 7­ost. I. — T­ELEFON: 300/95 și 323/69 ni » — i­ Acordul economic cu Polonia Declaraţiile d-­lui Ernest Ene, se­cretarul general al ministerului de industrie, abia, întors , din Polonia, ca şi acelea ale d-lui Iwanowski, preşedintele Camerei de comerţ polono-română din Varşovia, ne-au lămurit pe deplin asupra acordului economic ce a fost semnat, la Var­şovia, între Polonia şi ţara noas­tră­ Ceea ce se dorea demult şi’n parte chiar se tratase între cele două guverne răspunzătoare de la Varşovia şi Bucureşti, dar fără a se putea ajunge la un rezultat po­zitiv, mulţumitor pentru ambele părţi, a fost în sfârşit încheiat sub forma unui acord provizoriu, pe termen de un an, până când ur­mează să se stabilească acordul definitiv de mai lungă durată sub forma unui tratat de comerţ- E vorba, în primul rând, de o înţelegere pentru asigurarea reci­procă a transitului propriu şi al ce­lui internaţional între portul polo­nez de la Baltica, Gdynia, şi portu­rile româneşti de la gurile Dunării şi Marea Neagră, Brăila, Galaţi si Constanta. Transitul acesta va fi înlesnit şi activat prin simplifica­rea formalităţilor vamale de fron­tieră, scurtarea timpului de mers intre punctele terminus, reduceri reciproce de tarif pe căile ferate lşa fel încât transportul pe apă Gdansk-Orient cu ruta de ocol, să nu fie mai eftină decât transportul pe uscat Gdansk-Orient prin teri­toriul nostru, — în sfârșit redu­ceri importante asupra taxelor de port şi din docuri. Totul încadrat în concesiunea de zone libere, în porturile noastre, pentru transpor­tul și antrepozitarea mărfurilor polo­neze de import-export pe la noi, inclusiv schimbul comercial reci­proc. Alături de chestiunea transi­tului, s’a­ avut în vedere activarea schimbului reciproc de produse, prin înlăturarea piedicilor din tre­cut pentru importul de fructe şi vi­nuri româneşti, în Polonia, conco­mitent cu o participare a industriei poloneze la marile lucrările de in­vestiţie din România şi folosinţa cantităţilor disponibile de fer vechi din părţile nordice ale ţării noas­tre de către industria metalurgică polonă. Alături de acordul economic şi de transit reciproc, un acord pro­priu zis technic pentru reorganiza­rea şi sporirea legăturilor recipro­ce de cale ferată, precum şi îm­bunătăţiri în comunicaţiile poştale, telegrafice­ şi telefonice, în aşa fel încât vechiul drum comercial şi de transit de la Baltica la Marea Neagră, cunoscut cu câteva veacuri în urmă, să se refacă foarte cu­rând în proporţii sporite şi cores­punzătoare­ importanţei actuale a celor două ţări în concertul inter­naţional. Ar fi greu să precizăm anume ce avantagii şi-au acordat şi sunt dispuse a-şi mai acorda reciproc, prin viitorul tratat de comerţ, cele două ţări aşa de intim legate prin solidaritatea intereselor politice şi comunitatea amintirilor istorice- D-l Iwanowski, în declaraţiile fă­cute ziarului nostru, socotea acor­dul de la 4 Septembrie ca fiind mai avantajos României decât Poloniei, dar îşi exprima încrederea în a­­propiatele compensaţii efective, prin care promisiunile guvernului român au sprijinit, în opinia polo­neză, sacrificiile momentan con­simţite de cabinetul de la Varşovia. Desigur, dificultăţi au fost şi mai pot fi de ambele părţi când este vorba de o sporire a colaborării e­­conomice polono-române, dar ele trebuesc şi să sperăm vor fi învinse graţie, bunei voinţe reciproce şi sincerităţii celor două guverne în tratativele de până acum, ca şi în cele care vor urma. O expoziţie generală a produse­lor româneşti la Varşovia, plănuită pentru sfârşitul lunei Noembrie cu sprijinul Camerei de comerţ po­lo­­to-română, va putea înlătura re­zervele sau rezistenţele împotriva importului de produse româneşti în Polonia prin evidenţa avanta­­giilor de preţ şi calitate, pentru a­­numite mărfuri, aduse până acum pe piaţa poloneză de aiurea cu sa­crificii mult mai mari. Ceea ce s-a încheiat la 4 Septem­brie constitue un mare şi sigur pas înainte, pentru sporirea colaborării economice polono-române, după a­­tâţia ani de întârzieri şi după nenu­mărate şi surprinzătoare­­ dificul­tăţi, care au făcut ca relaţiunile de ordin economic şi material dintre cele două ţări vecine şi aliate, să nu corespundă nici pe departe­a legă­turilor reciproce de ordin politic şi moral­ Schimbul de vizite dintre Varşo­via şi Bucureşti făcut în ultimele luni de d-nii Mironescu, ministrul nostru de afaceri streine, şi apoi de cei doui miniştri de industrie şi co­merţ, d-nii Kwiatkowskî şi Mad­­gearu, a contribuit nu cu puţin la înlăturarea acelor dificultăţi din trecut şi la stabilirea unei atmos­fere reciproce de bunăvoinţă şi în­credere. Acordul de la Varşovia cu Polo­nia constitue, de altfel,­­ prima ve­rigă din lanţul de tratate şi con­venţii comerciale cu străinătatea pe care cabinetul român actual şi-a propus să le închee din clipa sta­bilirii noului regim vamal. N. D. Situaţia sumară a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 7 SEPTEMBRIE Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale, pe ziua de 7 Septembrie a. c­, prezintă unele fluctuaţii interesante de conturi. Astfel­ circulaţia fiduciară, în creş­tere, trece de la 20 miliarde 340 mi­lioane lei, la 20 miliarde 520 miloa­ne lei-Celelalte obligaţiuni ale Băncii au crescut şi ele cu vreo 250 milioane lei-Stocul de acoperire e trecut cu 14 miliarde 608 mii. 633-822 lei (66 mi­lioane lei mai mult ca în săptămâna trecută) din care om­ul, în ţară şi străinătate, e de 8 miliarde 756 mii- 701.373 lei iar devizele 5 miliarde 851.932.249 lei. După cum se vede, raportul între obligaţii şi acoperire e mai mult de­cât mulţumitor. E de 46,72 la sută­­cu mult peste raportul stabilit prin legea de reorganizare a Băncii Naţio­nala-Portofoliul scontului, puţin scăzut, e trecut cu 9 miliarde 102 milioane 976-486 lei, după ce în săptămâna trecută, a fost de 9 miliarde 110 mi­lioane lei. Avansurile pe titluri și waranțe: 942.880.616 lei. Datoria Statului neschimbată, la 3 miliarde 958 mii. 659.838 lei­ Avansurile temporare făcute te­zaurului: un miliard 841 milioane 480.069 lei. Celelalte conturi neschimbate cu deosebiri neînsemnate. sau Incendiu la o fabrică de avioane în Polonia VARŞOVIA, 13. (Rador).­­ In noaptea trecută un incendiu s’a de­clarat ’la fabrica de avioane „La­­wica” lângă Poznan. Focul a nimi­cit două hangare în care se aflau 6 avioane aproape terminte şi 10 în construcţie­ Deasemenea a fost distrusă o parte din clădirea fabri­cii. Pagubele sunt considerabile. DESTĂINUIRE Nu ne interesează luptele dintre partide­ Dar, cronicari conştiin­cioşi, datori suntem să informăm pe cititorii noştri de întâmplările politice mai de seamă. Şi o întâmplare de seamă e măr­turisirea ce a făcut ziarul oficios al partidului liberal, că intre frun­taşii acestui partid sunt „fricţiuni şi chiar discordiiIată, în ade­văr, ce scria Viitorul, cu data de 12 Septembrie: „..­prin câteva e­­lemente alese, convenabil, care căutau numai satisfacerea intere­­selor lor de tot felul, (va fi anal­­ţărăniştii) încercau — şi în parte reuşau — de a crea intre frun­taşii partidului liberal fricţiuni şi ch­iar discordii". Ziarele s’au agăţat, cum era şi firesc, de această neaşteptată mărturisire, care a turburat pe mulţi liberali■ Viitorul, în ultimul său număr, încearcă să îi liniş­tească. El spune: „Comunitatea ele vederi şi sentimente între d-nii Vintilă Brătianu şi Duca a fost şi rămâne aşa de perfectă, încât ori­ce încercare de a le atribui încer­cări de vederi rămâne, şi de aci înainte, în domeniul invenţiuni­­lor". E o lămurire. Ea nu înlătură, totuşi, categorica afirmare, făcu­tă cu două zile înainte, că între fruntaşii partidului liberal sunt „fricţiuni şi chiar discordii". Mulţi liberali socotesc că arti­colul Viitorului a fost o mare gre­şeală politică fiindcă destăinuirea vine tocmai în momentul, când se pregătesc să se ţină, la Bucu­reşti, mult trâmbiţatul congres de organizare a partidului. Pentru reluarea rela­ţiilor anglo-ruse LONDRA 13 (Rador). — Ziarele anunţă că guvernul englez a adre­sat o notă guvernului sovietic, de­clarând că este gata să reinceapă negocierile pentru reluarea rela­ţiilor diplomatice între cele două ţări. Un armistiţiu vamal BERLIN, 13 (Rador). — Din Geneva se telegrafia, că ea s’a renunţat la ideea convocării uinei noui con­ferinţe economice inter­­naţionale. Comitetul eco­nomic al Ligei Naţiunilor va face însă un demers pe lângă guvernele sta­telor membre în Ligă, ce­rându-le să răspundă pâ­nă la 30 Noembrie dacă sunt de acord să trimită reprezentanţi într’un co­mitet de studiu, care să examineze chestiunea ho­tărârii unui armistiţiu va■ mal pe timp de doi ani. Săptămâna Cerealelor * ^ ^ ^«ie S‘ ^ocŞâneoni Lipsa de debuşeuri. — Situaţia comerţului de cereale. — Tendinţa burselor internaţionale.—Expediţiile mondiale.—Recolta porumbu­lui.—Stocurile vizibile în porturi Campania de toamnă în­ comerţul de­­cereale nu se inaugurează sub aus­picii favorabile, din lipsa de debuşeuri pentru cantităţile considerabile de mărfuri, care se prezintă spre vânzare în târgurile internaţionale. Dacă excludem grâul, cu care în a­­cest an, din cauza recoltei noastre di­­ficitare, nu putem intra în linia de con­curenţă, ţara noastră apare ca furni­­soare de articole furajere, porumb, orz şi ovăz, pentru nevoile consumu­lui european. Pe aceste bogate resurse ale noas­tre contează ţările importatoare şi, scontând slabele mijloace de rezisten­ţă ale statelor dunărene,, deţinătoare toate de recolte înbelşugate, nu arată nici o grabă în a se aproviziona. Pie­ţele importatoare aşteaptă concesiuni mai mari de preţuri pe zi ce trece şi cu cât ofertele se înmulţesc.­­ COMERŢUL DE CEREALE Înainte de răsboi, comerţul inter­­naţional de cereale era mai între­prinzător. Erau un număr mai în­semnat de speculanţi, din lipsa de capital şi din cauza îngrădirii importului prin măsuri prohibiti­ve, destinate să protejeze producţia agricolă indigenă. Acum aceşti spe­culanţi au dispărut aproape com­plect, astfel că plasamentul de ce­reale, limitat la posibilităţile de cumpărare ale consumului efectiv, care deasemenea e lipsit de mij­loace financiare, a devenit cum nu se poate mai ps­ifi­­lată motivele pentru cari numă­rul caselor serioase de export a de­venit atât de restrâns. Ele nu mai găsesc convenienţă să învestească imensele lor capitaluri intr’un co­merţ nerentabil şi riscat, preferând să se ocupe cu exportul cerealelor din America de Nord, America de Sud şi Australia, unde, deşi pro­ducătorii sunt mai avansaţi, mai înstăriţi şi mai organizaţi, se ser­vesc totuşi, mai mult, de oficiile co­merţului de export decât de acele ale „Pod­ului” şi ale altor organi­­zaţiuni speciale, ale căror rezultate până acuma, nu prea au dat sa­tisfacţie celor interesaţi. Dacă s’ar aprofunda chestiunea desfacerei cerealelor s’ar constata că mai toţi exportatorii de cereale au sfârşit ori sfârşesc în calicie. Nu e o profesie mai riscantă şi mai de plâns decât aceasta, în care şi-au găsit sfârşit tragic firme vechi cu reputaţie mondială. Nu comerţul de cerea­le sau acei cari îl exercită, determină mersul preţurilor. El depinde, ca pentru orice alt produs natural, de busola cererilor şi a ofertelor mondial sta­bilite, contra cărora nici o organi­­zaţiune, fie ea cât de puternică şi bine condusă, nu poate lupta. Orice încercare de opunere sau rezistenţă contra conjoncturilor na­turale e zadarnică. Dacă o ţară producătoare de ce­reale recoltează o producţie bogată, cu un excedent apreciabil pentru export, nu va putea ieşi cu acest prisos atâta timp cât nu va găsi cumpărători in străinătate. Ori in acest an, cumpărătorii au devenit mai rari, ceea ce constatăm acum pentru orzul şi porumburile noas­tre, articole din care dispunem mai mult. SCĂDERI DE PREŢURI LA ORZ ŞI PORUMB Ovăzul şi porumburile au încercat scăderi de peste zece mii lei la va­gon din liuna Iulie şi până acum. Re­ese că ofertele sunt mai numeroase decât cererile şi că acei cari s’au gră­­bit să vândă la timp au nimerit mai bine decât acei cari au aşteptat o con­jonctură mai favorabilă, care, deo­­camdată, nu se manifestă. „Nimeni nu e profet în ţara lui". De aceea recomandaţiile acelora care nu sunt de branşă, că prin finanţarea cerealelor în scop de a nu fi vândute la timp, s’au dovedit adesea prejudi­­cioase acelor direct interesaţi în agri­cultură şi comerţul de cereale. Sosirile zilnic crescânde de orz în porturile noastre maritime, au blocat docurile şi preţurile încearcă scăderi neobişnuite, din lipsa de cumpărători în srăinătate, mai cu seamă pentru mărfuri prompte, care astăzi chiar la 143 sh. cif se plasează greu. Pentru livrările în Octombrie şi Noembrie, orzul e plătit cu 147 sh. Pe baza acestor parităţi, după scade­­rea cheltuelilor de transport pe căile ferate, manca, înmagazinările în ham­bare sau şlepuri, transbordarea în va­poare, asigurarea, navlul, comisionul agenţilor străini, dobânzile, taxele in­­terne şi vamale de export — ar tre­­bui întocmit preţul netto pe care î l în­­casează producători loco de preda­­re. Cu afişarea cotelor burselor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, agricul­torul nu poate calcula exact valoarea zilnică a produselor sale. RECOLTA DE PORUMB Porumburile noui au început să fie culese în condiţiuni foarte pri­elnice şi dau speranţe la transacţi­­uni importante, în concurenţă cu alte provenienţe din Europa şi America. Preţurile nu sunt prea mari fiind influenţate de acelea pentru grâu, secară şi orz, care sunt destul de joase. Orzul şi secara nu se bucură de­nici o căutare, deşi costul lor ac­tual, este destul de convenabil.. OSCILAŢIILE DE PREŢURI LA FASOLE Fasolele au văzut iarăşi preţuri de peste 120.000 lei vagonul, după 80.000 lei acum câteva săptămâni. Astăzi cotează numai 110.000 lei, du­­pă paritatea din străinătate. Fluctuaţiile de pese zece mii lei din­tr-o zi într’alta, sunt primejdioase pentru comerţul serios. Se crede că acest joc a fost prici­nuit de căldurile tropicale care au compromis recoltele leguminoase în Franţa şi alte ţări europene şi sud­­americane. EXPEDIŢIILE MONDIALE DE CEREALE Expediţiile de grâu spre Europa în ultima săptămână, au fost cu vreo 44.000 tone superioare. La acest spor (Citiţi continuarea In pag. IlI-a) Mari credite pentru refacerea căilor ferate Discuţiile din Consiliul de administraţie al C. F. R. Consiliul de administraţie al căilor ferate după o vacanţă de o lună de zile, s-a întrunit ori dimineaţă, luând în discuţie chestiunea refacerei c. f. din sumele puse la dispoziţie prin împrumutul extern. Cu acest prilej s’au luat în dea­­proape examinare următoarele des­chideri de credite extraordinare. PENTRU DIRECŢIUNEA construcţiilor Un credit de 181 milioa­ne lei, destinat reconstrui­rei liniei Tecuci-Iaşi. Un credit de 18 milioa­ne destinat refacerei lini­ei­ Tecuci-Barboşi. Un credit de 116.200.000 lei destinat dublărei lini­ei Tecuci-Mărăşeşti. Un credit de 498 milioa­ne, destinat refacerei li­niei de mare trafic Teiuş- Oradea Mare. Un credit de 134 milioa­ne lei pentru refacerea liniei Orşova-Caransebeş. Un credit de 9 milioane lei destinat continuărei lucrărilor la remizele de locomotive din staţia Pa­şcani. PENTRU DIRECŢIA ATELIERELOR Un credit de 92.439­0 lei pentru furnizarea de cazane, acumulatori cu aburit turbo agregate şi două rezer­voare cu mercur, necesare atelierelor Grivița. Un credit de 1 milion 676 mii lei pentru furnizarea unei instalaţiuni de cuptor, pentru cimentat şi revenit, destinat atelierelor de locomotive Grivița. Un credit de 12 milioane 809 mii lei pentru lucrările de canalizare a atelierelor Grivița.­­ La urmă, consiliul a discutat o o­­fertă pentru procurarea unei canti­tăți de traverse, în valoare de 4 mi­lioane 680.000 lei. (Cititi continuarea In pas. III-a) Fiecare om îşi are meseria lui, că nu e cu putinţă să se facă unul pe toate- Aşa e şi cu o ţară: fie­care îşi are gospodăria ei şi felul ei de viaţă-Unele se ţin mai mult de agri­cultură, altele se ocupă mai mult cu fabricile. Şi aşa se ajută şi­­­ împli­neşte una pe alta: tara agricolă vinde pâine ţării cu fabrici, iar tara cu fabrici vinde plugari şi stămburi şi alte fabricate tarilor agricole. Noi suntem o tară agricolă. Nă­dejdea noastră este în grâu, în porumb, în orz, ovăz, legume, fructe, vin şi alte roade ale pă­mântului, apoi în vite, lapte, brânzeturi. Trebuie să ne silim să produ­cem şi pentru hrana celor ce trăiesc în ţară şi pentru vânzare la străini, ca să avem cu ce să plătim târguielile la fabricele lor. Apoi ce facem, să facem lucru bun ca să le placă şi să facem şi mult, ca să nu ne coste scump, că dacă ducem marfă proastă Şi scumpă, n’o cumpără nimeni. Trebuie să ne ţinem la pas cu ţările cari fac agricultură înain­tată-Ce avem de făcut? Pe lângă munca înţeleaptă a fiecăruia, se cere să ţinem cotul strâns, unul cu altul, întovărăşiţi în Cooperative Agricole. Pentru ce? 1) Ca să avem agricultură bună, se cere (între altele) să avem unelte bune. Meseriaşul bun se cunoaşte după scula bună: face treabă, iute şi bine. Numai cârpaciul umblă cu scule proaste. Aşa e şi cu me­seria pământului. Nu poate ţine piept plugul prost, plugului bun, şi coasa proastă, coasei tăioase. Ne trebuie: pluguri bune, grape bune şi tot astfel: tăvăluge, se­mănătoare, batoze, trioare, trac­toare şi câte altele. Am fost de curând în Dobro­­gea şi m’am mirat că ţăranii n’au întors miriştele. M’am lămurit îndată: toţi erau ocupaţi cu tree­­ratul, căci acolo se treeră cu cai ca pe vremea lui Pasvante — lipsind batozele. Câtă pierdere de vreme şi ce amestecătură de bu­cate! Cum o să fie oamenii aceştia luptă cu plugarii din America, unde s’au făcut maşini care de­odată: seceră, treeră, vântură şi lasă pe urmă paiele d’oparte, şi sacii cu grâu curat, legaţi şi cân­tăriţi gata, d’altă parte? Iată o mare nevoie a agricul­turii noastre de azi: uneltele şi maşinile agricole. 2) O a doua mare nevoie este vânzarea-Marfa trebuie curăţită, înmaga­zinată, păstrată până când se poate vinde cu preţul ei adevărat, aşa cum îl fac pieţele mari euro­pene. Dar unde s’o păstrezi? Iată ne­voia magaziilor mari, cari în alte ţări, depozitează, vântură, usucă şi curăţă cerealele fără să puie omul mâna (numai cu maşinile). Şi ce te faci de bani, până când să se ridice preţul? Zice proverbul: „marfă bună — bani gata“. Aşa e, dar trebuie organizare. In alte părţi când ai pus grâu la magazie, primeşti o ţidulă (wa­­rantă) şi această ţidulă merge la bancă drept bani-Ne silim să facem şi noi la fel, acuma, prin Banca Centrală Coo­perativă, care a şi închiriat ma­gaziile din gări în acest scop-Voim să scăpăm comerţul de cereale, de samsarii cari vor să ia rodul muncii plugarului pe de­­agata. Banca Naţională a pus la dis­poziţia Băncii Centrale toţi banii de care va avea nevoie pentru a-i da ca „avansuri“ (arvună), la plugarii ce doresc să-şi vândă roadele prin Băncile Populare­ ^ Dar ca să se poată folosi, plu­garii trebuie să se organizeze în tovărăşie. 3) Ţările înaintate în agricul­tură se silesc să nu trimită pe pieţele streine roadele lor, aşa c-am ies din pământ, ci să le pre­lucreze, să le schimbe, sau — cum zic ele să le industrializeze , adică în loc de grâu — să vândă făină ca să dea de lucru şi mori­lor şi să oprească târâtele în ţară pentru vite; apoi, în loc să tri­­meată vitele vii, să vândă numai carnea lor, ca să economisească transport şi hrană, piei, coarne, maţe; şi tot astfel: în loc de lap­te, brânză, unt; şi aşa mai de­parte. 4) Plugarii trebuie să ţie rân­durile strânse şi pentru altceva : să se lumineze unul pe altul, să cheme între ei oameni cari să-i înveţe, să se ajute, să se apare . Iată deci patru mari nevoi pe cari plugarii mici nu şi le pot îm­plini în parte, fiecare, despărţiţi unul de altul. Căci ce poate face el singur, plugarul cu 2—3 hectare? Ce maşini agricole poate el fo­losi? A patra scrisoare către plugari Plugari, întovărăşiţi-vă în Cooperative Agricole! de I. MIHALACHE Ministrul agriculturii şi domeniilor II RĂSUNETUL UNUI DISCURS Discursul ţinut la Geneva de d-l Mironescu, ministrul de externe al României, se bucură de o deosebită atenţie în toată presa europeană. Comentariile ziarelor din Budapes­­­a dovedesc cât de bine au nimerit cuvintele reprezentantului Româ­niei, ce ţinteau să denunţe de pe o tribună mondială primejdia­ unei propagande de ură şi să atragă lua­rea aminte a opiniei publice inter­naţionale asupra unei situaţii ce nu cadrează cu datoriile statelor mem­bre ale Ligii Naţiunilor şi cu sco­purile acestei instituţii de garan­tare a păcii. Comentariile din presa franceză, unanimă în a recunoaște temeiul argumentelor pe care se bazează politica României redau ecoul aces­tei cuvântări. D-l Mironescu a pre­cizat în mod definitiv politica noas­tră externă de pace, fie că e vorba de problema dezarmării, de proble­ma arbitrajului, de problema cola­borării internaţionale. La toate pre­ocupările actuale ale Ligei Naţiuni­lor, România aduce un spirit sin­cer de cooperare şi asociindu-şi sforţărilor de creare a unui viitor mai bun pentru România, priveşte sub aspectul dificultăţilor reale pro­blemele ce se impun cercetării. In această ordine de idei, analiza pe­ care d-l Mironescu a făcut-o pro­blemei arbitrajului obligator, in funcţiune de stadiul de desvoltare a dreptului internaţional, a însem­nat o lămurire şi o îndrumare pe domeniul pozitiv al realizărilor prac­tice. l presa franceză, ca şi germană, aţi dat o deosebită atenţie acelei părţi din discursul d-lui ministru Miro­nescu, care constituia o replică la discursul contelui Apponyi. „D-l Mi­ronescu a spus şi a spus bine ceea­ce trebuia să se spună”,­­ scrie un ziar francez. Intr’adevăr, faţă de propaganda ungară, ce nu cunoaşte nici o rezervă în opera de sabotare, a tratatelor, intervenţia aceasta de edificare a opiniei publice interna­ţionale se impunea. D-l Mironescu a reamintit, cu acest prilej, rolul adevărat al Ligei Naţiunilor şi a­­ceastă evocare a misiunii de ga­rantare a tratatelor internaţionale a impresionat. Succesul d-lui Mironescu e un succes al ţării, un succes al tuturor prietenilor păcii, aşa cum o garan­tează tratatele, iată impresia ce se desprinde din toate comentariile de presă externă, cari s'au ocupat de această fericită incheere a discu­ției generale la Geneva. Colonia VARŞOVIA.­­ După 28 luni pa­­sive, balanţa comercială din Iunie a. c. prezintă pentru prima oară un ac­­tiv­ care se cifrează la 10.800.000 zloţi. Dela 1 Mai 1927 până în Iulie n’a fost activă nici o singură dată şi pe deasupra pasivul ajungea câteodată la mari sume. In la 1928, deficitul s'a cifrat la nu mai puţin de 163 mii. zi. Exceden­­tul balanţei din iulie este considerat cu atât a om favorabil, cu cât a fost realizat graţie ridicării exportului, care întrece cu 40 mii, pe cel din lu­na precedentă şi a reducerii importu­lui de alimente. Această împrejurare a dat speranţă cercurilor economice poloneze că activul balanţei comer­ciale poloneze va rămânea un feno­men durabil. Ungaria BUDAPESTA. — Ministerul un­gar al agriculturii a elaborat un plan pe 5 ani, prin a cărui realizare se vor îndrepta daunele ce decurg din faptul că statele vecine sunt independente din punct de vedere igrico! După a­­cest program, o mare parte din su­prafeţele însămânţate până acum cu grâu, va fi preschimbată în suprafeţe cu culturi technice.­­ Realizarea planului necesită inves­tiţii de 3 miliarde lei, cari se vor ob­ţine în străinătate. După cum anunţă ziarele, guvernul maghiar a primit propuneri din partea unor societăţi fi­nanciare eng­leze şi olandeze.

Next