Argus, septembrie 1929 (Anul 20, nr. 4916-4941)
1929-09-15 / nr. 4928
9 Anni XX No. 4928 'ftNtlNENJ'RI DKURIti: F1L »N T0AŢ£ ZIARELE JbbPllBUCITATL CAROL UHUIM F' VUERLER SÍR. KARAGSORGEVIC! 9 Ttf. 11/84 ABONAMENTE: IN TARA UN AN 1.090 LEI 6 LUNI E5Q * 8 LUNI 800 « or strainatatb UN AN 2.200 LEI 8 LUNI 1.300 . 8 LUNI 800 m 8 LEI IN TARA, 6 LEI ÓT SSRElNATATf ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatorii S. PAUKER al a F. VALENTIN INDUSTRIEI Sl FINANTEI C Duminică 15 Septembrie 1929 neuniri» DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELEPRIN SOCIETATIA GENERALĂ ce PflBliClTflit CAROL SCHULDER V. S.DEROCK STR. KARAGEORGEVICI 3 tel: 11/aa PUBLICITATI A: Concesiunea exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder A S. Bergett Engen Carada dost Karagheorghevici) ». Telefon 311/84 BIROURILE București, Strada Sărindar 7ost. I. — TELEFON: 300/95 și 323/69 ni » — i Acordul economic cu Polonia Declaraţiile d-lui Ernest Ene, secretarul general al ministerului de industrie, abia, întors , din Polonia, ca şi acelea ale d-lui Iwanowski, preşedintele Camerei de comerţ polono-română din Varşovia, ne-au lămurit pe deplin asupra acordului economic ce a fost semnat, la Varşovia, între Polonia şi ţara noastră Ceea ce se dorea demult şi’n parte chiar se tratase între cele două guverne răspunzătoare de la Varşovia şi Bucureşti, dar fără a se putea ajunge la un rezultat pozitiv, mulţumitor pentru ambele părţi, a fost în sfârşit încheiat sub forma unui acord provizoriu, pe termen de un an, până când urmează să se stabilească acordul definitiv de mai lungă durată sub forma unui tratat de comerţ- E vorba, în primul rând, de o înţelegere pentru asigurarea reciprocă a transitului propriu şi al celui internaţional între portul polonez de la Baltica, Gdynia, şi porturile româneşti de la gurile Dunării şi Marea Neagră, Brăila, Galaţi si Constanta. Transitul acesta va fi înlesnit şi activat prin simplificarea formalităţilor vamale de frontieră, scurtarea timpului de mers intre punctele terminus, reduceri reciproce de tarif pe căile ferate lşa fel încât transportul pe apă Gdansk-Orient cu ruta de ocol, să nu fie mai eftină decât transportul pe uscat Gdansk-Orient prin teritoriul nostru, — în sfârșit reduceri importante asupra taxelor de port şi din docuri. Totul încadrat în concesiunea de zone libere, în porturile noastre, pentru transportul și antrepozitarea mărfurilor poloneze de import-export pe la noi, inclusiv schimbul comercial reciproc. Alături de chestiunea transitului, s’a avut în vedere activarea schimbului reciproc de produse, prin înlăturarea piedicilor din trecut pentru importul de fructe şi vinuri româneşti, în Polonia, concomitent cu o participare a industriei poloneze la marile lucrările de investiţie din România şi folosinţa cantităţilor disponibile de fer vechi din părţile nordice ale ţării noastre de către industria metalurgică polonă. Alături de acordul economic şi de transit reciproc, un acord propriu zis technic pentru reorganizarea şi sporirea legăturilor reciproce de cale ferată, precum şi îmbunătăţiri în comunicaţiile poştale, telegrafice şi telefonice, în aşa fel încât vechiul drum comercial şi de transit de la Baltica la Marea Neagră, cunoscut cu câteva veacuri în urmă, să se refacă foarte curând în proporţii sporite şi corespunzătoare importanţei actuale a celor două ţări în concertul internaţional. Ar fi greu să precizăm anume ce avantagii şi-au acordat şi sunt dispuse a-şi mai acorda reciproc, prin viitorul tratat de comerţ, cele două ţări aşa de intim legate prin solidaritatea intereselor politice şi comunitatea amintirilor istorice- D-l Iwanowski, în declaraţiile făcute ziarului nostru, socotea acordul de la 4 Septembrie ca fiind mai avantajos României decât Poloniei, dar îşi exprima încrederea în apropiatele compensaţii efective, prin care promisiunile guvernului român au sprijinit, în opinia poloneză, sacrificiile momentan consimţite de cabinetul de la Varşovia. Desigur, dificultăţi au fost şi mai pot fi de ambele părţi când este vorba de o sporire a colaborării economice polono-române, dar ele trebuesc şi să sperăm vor fi învinse graţie, bunei voinţe reciproce şi sincerităţii celor două guverne în tratativele de până acum, ca şi în cele care vor urma. O expoziţie generală a produselor româneşti la Varşovia, plănuită pentru sfârşitul lunei Noembrie cu sprijinul Camerei de comerţ poloto-română, va putea înlătura rezervele sau rezistenţele împotriva importului de produse româneşti în Polonia prin evidenţa avantagiilor de preţ şi calitate, pentru anumite mărfuri, aduse până acum pe piaţa poloneză de aiurea cu sacrificii mult mai mari. Ceea ce s-a încheiat la 4 Septembrie constitue un mare şi sigur pas înainte, pentru sporirea colaborării economice polono-române, după atâţia ani de întârzieri şi după nenumărate şi surprinzătoare dificultăţi, care au făcut ca relaţiunile de ordin economic şi material dintre cele două ţări vecine şi aliate, să nu corespundă nici pe departea legăturilor reciproce de ordin politic şi moral Schimbul de vizite dintre Varşovia şi Bucureşti făcut în ultimele luni de d-nii Mironescu, ministrul nostru de afaceri streine, şi apoi de cei doui miniştri de industrie şi comerţ, d-nii Kwiatkowskî şi Madgearu, a contribuit nu cu puţin la înlăturarea acelor dificultăţi din trecut şi la stabilirea unei atmosfere reciproce de bunăvoinţă şi încredere. Acordul de la Varşovia cu Polonia constitue, de altfel, prima verigă din lanţul de tratate şi convenţii comerciale cu străinătatea pe care cabinetul român actual şi-a propus să le închee din clipa stabilirii noului regim vamal. N. D. Situaţia sumară a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 7 SEPTEMBRIE Situaţia sumară a Băncii Naţionale, pe ziua de 7 Septembrie a. c, prezintă unele fluctuaţii interesante de conturi. Astfel circulaţia fiduciară, în creştere, trece de la 20 miliarde 340 milioane lei, la 20 miliarde 520 miloane lei-Celelalte obligaţiuni ale Băncii au crescut şi ele cu vreo 250 milioane lei-Stocul de acoperire e trecut cu 14 miliarde 608 mii. 633-822 lei (66 milioane lei mai mult ca în săptămâna trecută) din care omul, în ţară şi străinătate, e de 8 miliarde 756 mii- 701.373 lei iar devizele 5 miliarde 851.932.249 lei. După cum se vede, raportul între obligaţii şi acoperire e mai mult decât mulţumitor. E de 46,72 la sutăcu mult peste raportul stabilit prin legea de reorganizare a Băncii Naţionala-Portofoliul scontului, puţin scăzut, e trecut cu 9 miliarde 102 milioane 976-486 lei, după ce în săptămâna trecută, a fost de 9 miliarde 110 milioane lei. Avansurile pe titluri și waranțe: 942.880.616 lei. Datoria Statului neschimbată, la 3 miliarde 958 mii. 659.838 lei Avansurile temporare făcute tezaurului: un miliard 841 milioane 480.069 lei. Celelalte conturi neschimbate cu deosebiri neînsemnate. sau Incendiu la o fabrică de avioane în Polonia VARŞOVIA, 13. (Rador). In noaptea trecută un incendiu s’a declarat ’la fabrica de avioane „Lawica” lângă Poznan. Focul a nimicit două hangare în care se aflau 6 avioane aproape terminte şi 10 în construcţie Deasemenea a fost distrusă o parte din clădirea fabricii. Pagubele sunt considerabile. DESTĂINUIRE Nu ne interesează luptele dintre partide Dar, cronicari conştiincioşi, datori suntem să informăm pe cititorii noştri de întâmplările politice mai de seamă. Şi o întâmplare de seamă e mărturisirea ce a făcut ziarul oficios al partidului liberal, că intre fruntaşii acestui partid sunt „fricţiuni şi chiar discordiiIată, în adevăr, ce scria Viitorul, cu data de 12 Septembrie: „..prin câteva elemente alese, convenabil, care căutau numai satisfacerea intereselor lor de tot felul, (va fi analţărăniştii) încercau — şi în parte reuşau — de a crea intre fruntaşii partidului liberal fricţiuni şi chiar discordii". Ziarele s’au agăţat, cum era şi firesc, de această neaşteptată mărturisire, care a turburat pe mulţi liberali■ Viitorul, în ultimul său număr, încearcă să îi liniştească. El spune: „Comunitatea ele vederi şi sentimente între d-nii Vintilă Brătianu şi Duca a fost şi rămâne aşa de perfectă, încât orice încercare de a le atribui încercări de vederi rămâne, şi de aci înainte, în domeniul invenţiunilor". E o lămurire. Ea nu înlătură, totuşi, categorica afirmare, făcută cu două zile înainte, că între fruntaşii partidului liberal sunt „fricţiuni şi chiar discordii". Mulţi liberali socotesc că articolul Viitorului a fost o mare greşeală politică fiindcă destăinuirea vine tocmai în momentul, când se pregătesc să se ţină, la Bucureşti, mult trâmbiţatul congres de organizare a partidului. Pentru reluarea relaţiilor anglo-ruse LONDRA 13 (Rador). — Ziarele anunţă că guvernul englez a adresat o notă guvernului sovietic, declarând că este gata să reinceapă negocierile pentru reluarea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. Un armistiţiu vamal BERLIN, 13 (Rador). — Din Geneva se telegrafia, că ea s’a renunţat la ideea convocării uinei noui conferinţe economice internaţionale. Comitetul economic al Ligei Naţiunilor va face însă un demers pe lângă guvernele statelor membre în Ligă, cerându-le să răspundă până la 30 Noembrie dacă sunt de acord să trimită reprezentanţi într’un comitet de studiu, care să examineze chestiunea hotărârii unui armistiţiu va■ mal pe timp de doi ani. Săptămâna Cerealelor * ^ ^ ^«ie S‘ ^ocŞâneoni Lipsa de debuşeuri. — Situaţia comerţului de cereale. — Tendinţa burselor internaţionale.—Expediţiile mondiale.—Recolta porumbului.—Stocurile vizibile în porturi Campania de toamnă în comerţul decereale nu se inaugurează sub auspicii favorabile, din lipsa de debuşeuri pentru cantităţile considerabile de mărfuri, care se prezintă spre vânzare în târgurile internaţionale. Dacă excludem grâul, cu care în acest an, din cauza recoltei noastre dificitare, nu putem intra în linia de concurenţă, ţara noastră apare ca furnisoare de articole furajere, porumb, orz şi ovăz, pentru nevoile consumului european. Pe aceste bogate resurse ale noastre contează ţările importatoare şi, scontând slabele mijloace de rezistenţă ale statelor dunărene,, deţinătoare toate de recolte înbelşugate, nu arată nici o grabă în a se aproviziona. Pieţele importatoare aşteaptă concesiuni mai mari de preţuri pe zi ce trece şi cu cât ofertele se înmulţesc. COMERŢUL DE CEREALE Înainte de răsboi, comerţul internaţional de cereale era mai întreprinzător. Erau un număr mai însemnat de speculanţi, din lipsa de capital şi din cauza îngrădirii importului prin măsuri prohibitive, destinate să protejeze producţia agricolă indigenă. Acum aceşti speculanţi au dispărut aproape complect, astfel că plasamentul de cereale, limitat la posibilităţile de cumpărare ale consumului efectiv, care deasemenea e lipsit de mijloace financiare, a devenit cum nu se poate mai psifilată motivele pentru cari numărul caselor serioase de export a devenit atât de restrâns. Ele nu mai găsesc convenienţă să învestească imensele lor capitaluri intr’un comerţ nerentabil şi riscat, preferând să se ocupe cu exportul cerealelor din America de Nord, America de Sud şi Australia, unde, deşi producătorii sunt mai avansaţi, mai înstăriţi şi mai organizaţi, se servesc totuşi, mai mult, de oficiile comerţului de export decât de acele ale „Podului” şi ale altor organizaţiuni speciale, ale căror rezultate până acuma, nu prea au dat satisfacţie celor interesaţi. Dacă s’ar aprofunda chestiunea desfacerei cerealelor s’ar constata că mai toţi exportatorii de cereale au sfârşit ori sfârşesc în calicie. Nu e o profesie mai riscantă şi mai de plâns decât aceasta, în care şi-au găsit sfârşit tragic firme vechi cu reputaţie mondială. Nu comerţul de cereale sau acei cari îl exercită, determină mersul preţurilor. El depinde, ca pentru orice alt produs natural, de busola cererilor şi a ofertelor mondial stabilite, contra cărora nici o organizaţiune, fie ea cât de puternică şi bine condusă, nu poate lupta. Orice încercare de opunere sau rezistenţă contra conjoncturilor naturale e zadarnică. Dacă o ţară producătoare de cereale recoltează o producţie bogată, cu un excedent apreciabil pentru export, nu va putea ieşi cu acest prisos atâta timp cât nu va găsi cumpărători in străinătate. Ori in acest an, cumpărătorii au devenit mai rari, ceea ce constatăm acum pentru orzul şi porumburile noastre, articole din care dispunem mai mult. SCĂDERI DE PREŢURI LA ORZ ŞI PORUMB Ovăzul şi porumburile au încercat scăderi de peste zece mii lei la vagon din liuna Iulie şi până acum. Reese că ofertele sunt mai numeroase decât cererile şi că acei cari s’au grăbit să vândă la timp au nimerit mai bine decât acei cari au aşteptat o conjonctură mai favorabilă, care, deocamdată, nu se manifestă. „Nimeni nu e profet în ţara lui". De aceea recomandaţiile acelora care nu sunt de branşă, că prin finanţarea cerealelor în scop de a nu fi vândute la timp, s’au dovedit adesea prejudicioase acelor direct interesaţi în agricultură şi comerţul de cereale. Sosirile zilnic crescânde de orz în porturile noastre maritime, au blocat docurile şi preţurile încearcă scăderi neobişnuite, din lipsa de cumpărători în srăinătate, mai cu seamă pentru mărfuri prompte, care astăzi chiar la 143 sh. cif se plasează greu. Pentru livrările în Octombrie şi Noembrie, orzul e plătit cu 147 sh. Pe baza acestor parităţi, după scaderea cheltuelilor de transport pe căile ferate, manca, înmagazinările în hambare sau şlepuri, transbordarea în vapoare, asigurarea, navlul, comisionul agenţilor străini, dobânzile, taxele interne şi vamale de export — ar trebui întocmit preţul netto pe care î l încasează producători loco de predare. Cu afişarea cotelor burselor din Brăila, Galaţi şi Constanţa, agricultorul nu poate calcula exact valoarea zilnică a produselor sale. RECOLTA DE PORUMB Porumburile noui au început să fie culese în condiţiuni foarte prielnice şi dau speranţe la transacţiuni importante, în concurenţă cu alte provenienţe din Europa şi America. Preţurile nu sunt prea mari fiind influenţate de acelea pentru grâu, secară şi orz, care sunt destul de joase. Orzul şi secara nu se bucură denici o căutare, deşi costul lor actual, este destul de convenabil.. OSCILAŢIILE DE PREŢURI LA FASOLE Fasolele au văzut iarăşi preţuri de peste 120.000 lei vagonul, după 80.000 lei acum câteva săptămâni. Astăzi cotează numai 110.000 lei, după paritatea din străinătate. Fluctuaţiile de pese zece mii lei dintr-o zi într’alta, sunt primejdioase pentru comerţul serios. Se crede că acest joc a fost pricinuit de căldurile tropicale care au compromis recoltele leguminoase în Franţa şi alte ţări europene şi sudamericane. EXPEDIŢIILE MONDIALE DE CEREALE Expediţiile de grâu spre Europa în ultima săptămână, au fost cu vreo 44.000 tone superioare. La acest spor (Citiţi continuarea In pag. IlI-a) Mari credite pentru refacerea căilor ferate Discuţiile din Consiliul de administraţie al C. F. R. Consiliul de administraţie al căilor ferate după o vacanţă de o lună de zile, s-a întrunit ori dimineaţă, luând în discuţie chestiunea refacerei c. f. din sumele puse la dispoziţie prin împrumutul extern. Cu acest prilej s’au luat în deaproape examinare următoarele deschideri de credite extraordinare. PENTRU DIRECŢIUNEA construcţiilor Un credit de 181 milioane lei, destinat reconstruirei liniei Tecuci-Iaşi. Un credit de 18 milioane destinat refacerei liniei Tecuci-Barboşi. Un credit de 116.200.000 lei destinat dublărei liniei Tecuci-Mărăşeşti. Un credit de 498 milioane, destinat refacerei liniei de mare trafic Teiuş- Oradea Mare. Un credit de 134 milioane lei pentru refacerea liniei Orşova-Caransebeş. Un credit de 9 milioane lei destinat continuărei lucrărilor la remizele de locomotive din staţia Paşcani. PENTRU DIRECŢIA ATELIERELOR Un credit de 92.4390 lei pentru furnizarea de cazane, acumulatori cu aburit turbo agregate şi două rezervoare cu mercur, necesare atelierelor Grivița. Un credit de 1 milion 676 mii lei pentru furnizarea unei instalaţiuni de cuptor, pentru cimentat şi revenit, destinat atelierelor de locomotive Grivița. Un credit de 12 milioane 809 mii lei pentru lucrările de canalizare a atelierelor Grivița. La urmă, consiliul a discutat o ofertă pentru procurarea unei cantități de traverse, în valoare de 4 milioane 680.000 lei. (Cititi continuarea In pas. III-a) Fiecare om îşi are meseria lui, că nu e cu putinţă să se facă unul pe toate- Aşa e şi cu o ţară: fiecare îşi are gospodăria ei şi felul ei de viaţă-Unele se ţin mai mult de agricultură, altele se ocupă mai mult cu fabricile. Şi aşa se ajută şi împlineşte una pe alta: tara agricolă vinde pâine ţării cu fabrici, iar tara cu fabrici vinde plugari şi stămburi şi alte fabricate tarilor agricole. Noi suntem o tară agricolă. Nădejdea noastră este în grâu, în porumb, în orz, ovăz, legume, fructe, vin şi alte roade ale pământului, apoi în vite, lapte, brânzeturi. Trebuie să ne silim să producem şi pentru hrana celor ce trăiesc în ţară şi pentru vânzare la străini, ca să avem cu ce să plătim târguielile la fabricele lor. Apoi ce facem, să facem lucru bun ca să le placă şi să facem şi mult, ca să nu ne coste scump, că dacă ducem marfă proastă Şi scumpă, n’o cumpără nimeni. Trebuie să ne ţinem la pas cu ţările cari fac agricultură înaintată-Ce avem de făcut? Pe lângă munca înţeleaptă a fiecăruia, se cere să ţinem cotul strâns, unul cu altul, întovărăşiţi în Cooperative Agricole. Pentru ce? 1) Ca să avem agricultură bună, se cere (între altele) să avem unelte bune. Meseriaşul bun se cunoaşte după scula bună: face treabă, iute şi bine. Numai cârpaciul umblă cu scule proaste. Aşa e şi cu meseria pământului. Nu poate ţine piept plugul prost, plugului bun, şi coasa proastă, coasei tăioase. Ne trebuie: pluguri bune, grape bune şi tot astfel: tăvăluge, semănătoare, batoze, trioare, tractoare şi câte altele. Am fost de curând în Dobrogea şi m’am mirat că ţăranii n’au întors miriştele. M’am lămurit îndată: toţi erau ocupaţi cu treeratul, căci acolo se treeră cu cai ca pe vremea lui Pasvante — lipsind batozele. Câtă pierdere de vreme şi ce amestecătură de bucate! Cum o să fie oamenii aceştia luptă cu plugarii din America, unde s’au făcut maşini care deodată: seceră, treeră, vântură şi lasă pe urmă paiele d’oparte, şi sacii cu grâu curat, legaţi şi cântăriţi gata, d’altă parte? Iată o mare nevoie a agriculturii noastre de azi: uneltele şi maşinile agricole. 2) O a doua mare nevoie este vânzarea-Marfa trebuie curăţită, înmagazinată, păstrată până când se poate vinde cu preţul ei adevărat, aşa cum îl fac pieţele mari europene. Dar unde s’o păstrezi? Iată nevoia magaziilor mari, cari în alte ţări, depozitează, vântură, usucă şi curăţă cerealele fără să puie omul mâna (numai cu maşinile). Şi ce te faci de bani, până când să se ridice preţul? Zice proverbul: „marfă bună — bani gata“. Aşa e, dar trebuie organizare. In alte părţi când ai pus grâu la magazie, primeşti o ţidulă (warantă) şi această ţidulă merge la bancă drept bani-Ne silim să facem şi noi la fel, acuma, prin Banca Centrală Cooperativă, care a şi închiriat magaziile din gări în acest scop-Voim să scăpăm comerţul de cereale, de samsarii cari vor să ia rodul muncii plugarului pe deagata. Banca Naţională a pus la dispoziţia Băncii Centrale toţi banii de care va avea nevoie pentru a-i da ca „avansuri“ (arvună), la plugarii ce doresc să-şi vândă roadele prin Băncile Populare ^ Dar ca să se poată folosi, plugarii trebuie să se organizeze în tovărăşie. 3) Ţările înaintate în agricultură se silesc să nu trimită pe pieţele streine roadele lor, aşa c-am ies din pământ, ci să le prelucreze, să le schimbe, sau — cum zic ele să le industrializeze , adică în loc de grâu — să vândă făină ca să dea de lucru şi morilor şi să oprească târâtele în ţară pentru vite; apoi, în loc să trimeată vitele vii, să vândă numai carnea lor, ca să economisească transport şi hrană, piei, coarne, maţe; şi tot astfel: în loc de lapte, brânză, unt; şi aşa mai departe. 4) Plugarii trebuie să ţie rândurile strânse şi pentru altceva : să se lumineze unul pe altul, să cheme între ei oameni cari să-i înveţe, să se ajute, să se apare . Iată deci patru mari nevoi pe cari plugarii mici nu şi le pot împlini în parte, fiecare, despărţiţi unul de altul. Căci ce poate face el singur, plugarul cu 2—3 hectare? Ce maşini agricole poate el folosi? A patra scrisoare către plugari Plugari, întovărăşiţi-vă în Cooperative Agricole! de I. MIHALACHE Ministrul agriculturii şi domeniilor II RĂSUNETUL UNUI DISCURS Discursul ţinut la Geneva de d-l Mironescu, ministrul de externe al României, se bucură de o deosebită atenţie în toată presa europeană. Comentariile ziarelor din Budapesa dovedesc cât de bine au nimerit cuvintele reprezentantului României, ce ţinteau să denunţe de pe o tribună mondială primejdia unei propagande de ură şi să atragă luarea aminte a opiniei publice internaţionale asupra unei situaţii ce nu cadrează cu datoriile statelor membre ale Ligii Naţiunilor şi cu scopurile acestei instituţii de garantare a păcii. Comentariile din presa franceză, unanimă în a recunoaște temeiul argumentelor pe care se bazează politica României redau ecoul acestei cuvântări. D-l Mironescu a precizat în mod definitiv politica noastră externă de pace, fie că e vorba de problema dezarmării, de problema arbitrajului, de problema colaborării internaţionale. La toate preocupările actuale ale Ligei Naţiunilor, România aduce un spirit sincer de cooperare şi asociindu-şi sforţărilor de creare a unui viitor mai bun pentru România, priveşte sub aspectul dificultăţilor reale problemele ce se impun cercetării. In această ordine de idei, analiza pe care d-l Mironescu a făcut-o problemei arbitrajului obligator, in funcţiune de stadiul de desvoltare a dreptului internaţional, a însemnat o lămurire şi o îndrumare pe domeniul pozitiv al realizărilor practice. l presa franceză, ca şi germană, aţi dat o deosebită atenţie acelei părţi din discursul d-lui ministru Mironescu, care constituia o replică la discursul contelui Apponyi. „D-l Mironescu a spus şi a spus bine ceeace trebuia să se spună”, scrie un ziar francez. Intr’adevăr, faţă de propaganda ungară, ce nu cunoaşte nici o rezervă în opera de sabotare, a tratatelor, intervenţia aceasta de edificare a opiniei publice internaţionale se impunea. D-l Mironescu a reamintit, cu acest prilej, rolul adevărat al Ligei Naţiunilor şi această evocare a misiunii de garantare a tratatelor internaţionale a impresionat. Succesul d-lui Mironescu e un succes al ţării, un succes al tuturor prietenilor păcii, aşa cum o garantează tratatele, iată impresia ce se desprinde din toate comentariile de presă externă, cari s'au ocupat de această fericită incheere a discuției generale la Geneva. Colonia VARŞOVIA. După 28 luni pasive, balanţa comercială din Iunie a. c. prezintă pentru prima oară un activ care se cifrează la 10.800.000 zloţi. Dela 1 Mai 1927 până în Iulie n’a fost activă nici o singură dată şi pe deasupra pasivul ajungea câteodată la mari sume. In la 1928, deficitul s'a cifrat la nu mai puţin de 163 mii. zi. Excedentul balanţei din iulie este considerat cu atât a om favorabil, cu cât a fost realizat graţie ridicării exportului, care întrece cu 40 mii, pe cel din luna precedentă şi a reducerii importului de alimente. Această împrejurare a dat speranţă cercurilor economice poloneze că activul balanţei comerciale poloneze va rămânea un fenomen durabil. Ungaria BUDAPESTA. — Ministerul ungar al agriculturii a elaborat un plan pe 5 ani, prin a cărui realizare se vor îndrepta daunele ce decurg din faptul că statele vecine sunt independente din punct de vedere igrico! După acest program, o mare parte din suprafeţele însămânţate până acum cu grâu, va fi preschimbată în suprafeţe cu culturi technice. Realizarea planului necesită investiţii de 3 miliarde lei, cari se vor obţine în străinătate. După cum anunţă ziarele, guvernul maghiar a primit propuneri din partea unor societăţi financiare engleze şi olandeze.