Argus, octombrie 1929 (Anul 20, nr. 4942-4967)

1929-10-02 / nr. 4942

Sm. XX No. 4942 ANUNEIURI DE ORI­CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER si S.HERDER STR. KARAGEORGEVICI 9 Ttt. 11/8* ABONAMENTE: IN TARA UN JUH 1.9M LEI • LUNI NO % 1 LUNI 8M m tus Di «ABA. IMB ghmimil BIROURILE: IN BTBAUIAIASB UN AN 2JW UN ■ LUNI L8N • I LUNI 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COVERIDLC?­lawhMl & FADKER­tf & f. TĂUNI» INDUSTRIEI si FINANȚE u d­irtfU Straft Sărindar 7BU T­ELEFONt Mercuni 2 octombrie 1921ST, ANUNCI1JRI DE DStl­ CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN 50ClETAIffl GEHERAIA de PUBLICITATL CAROL SCHULDER v S.DLRDLR 5TR. KARAGEORGEVICI 9 tol. 11/8* PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivi a SociatSp Generale de Publicitate Carol Schulder A & Berg« inda Coat KaragheorghevicÓ Táléin 8U/M 900/03 şl 339/00 IMPOZITELE €te Viator Reducerea şi repartiţia lor­ ­La multe va părea de sigur ino­portună discuţia asupra reducerei impozitelor, într’o vreme când gri­ja men­ţinerei echilibrului bugetar, este preocuparea de frunte a gu­vernanţilor şi când totuşi spectrul deficitului pândeşte la uşă- Pro­­br­ema are însă și o altă latură, pe care o considerăm mai importan­tă decât chiar echilibrul bugetului. Boala cea mare de care suferă azi ţara românească, este lipsa de capital- De ea ne lovim la fiecare pas făcut de Stat sau de particu­lari pentru îndestularea nenumă­ratelor nevoi. Din cauza ei in­tem­ siliţi să ne adresăm mereu străinătate!, blestemând în sinea noastră asprimea condiţiunîlor ce ni se impun. Dacă un sistem fis­cal este astfel întocmit, încât îm­­­piedecă sau îngreu­ază foarte mult Formarea de capital indigen, pe de altă parte, dacă printr'o repartiţie "ie o nedreptate strigătoare ocro­teşte o categorie de cetăţeni şi năpăstueşte pe cealalta, creând astfel antagonisme sociale acolo unde trebue să domnească armo­­nie şi solidaritate, atunci putem afirma fără şovăire ca acel sistem e­rau aşezat şi trabuc modificat. Iar ministerului de finanţe care va opune argumentul suprem al echi­librului bugetar, se va răspunde : „introduceţi economii în gospo­dăria Statului- El trăeşte pe un picior prea mare, în raport cu să­răcia cetăţenilor”. Dovada a fost făcută în acest sens, prin impozitele recente arun­cate în spinarea contribuabilului- Sporul impozitului a avut efectul paradoxal de a micşora veniturile: s’a restrâns în fine Românul, a reacţionat aşa cum trebuia şi foar­te bine a făcut- A dat Statului un exemplu pe care acesta va trebui să’l urmeze, vrând nevrând. Insă procesul cel mare ce se face actualului sistem impozitat, pe care l’am importat guta eti­­chetat din străinătate, fără a exa­mina dacă se potriveşte cu eco­nomia noastră particulară şi cu al­cătuirea noastră socială, este re­partiţia sarcinelor fiscale. Aici ne aflăm în faţa unor contradictiuni flagrante, unde atât bunul simt cât şi echitatea sunt absente. Sun­tem o ţară agricolă, în care 10 la sută din populaţie, trăeşte din cul­tura pământului- Pe de alta parte, numai 8 la sută din populaţia ţa­rei se ocupă cu industria- Or, le­gile noastre fiscale sunt aşa în­tocmite încât aceşti 8 la sută aco­peră până la 4° la sută nevoile bu­getare ale Statului, achita aproape 13 miliarde leir pentru Stat, plus mai bine de 3 miliarde pentru ju­deţ, comună şi altele. Intr’o ţară agricolă în care ţă­rănimea formează patru cincimi din locuitori, Statul pretinde ca industria plăpândă plus comerţul care trăeşte şi el de pe urma ei, să alimenteze cea mai mare parte din buget. Mai mult, modul de percepere la industrie şi comerţ, evaluarea arbitrară a venitului im­pozabil, preluarea sub diferite for­me, de către fisc, a unui procent strivitor din beneficiul net, au drept rezultat o profundă descura­jare în cercurile industriale. Ce e şi mai grav, apar indiciile unui antagonism între sate şi oraşe- In­dustriaşului, comerciantului, i se respinge orice dovadă, cum că de­parte de a fi realizat un câştig, a suferit o pagubă- E silit să achite bir asupra unui beneficiu iluzoriu- Dimpotrivă, evaluarea venitului unu hectar de pământ se face pe altă bază. Spune preşedintele sec­­ţiunei comerciale a Camerei de comerţ din Ploeşti, că în Prahova, de pildă, venitul unui hectar de pământ de prima calitate e fixat la 960 lei, deci proprietarul plă­tește un impozit de 30 la sută, 193 Iei la hectar- Venitul unui hectar de vie e stabilit la 1900 lei cu un impozit de 38­ iei. Or, care agri­cultor nu știe că un hectar de pă­mânt bun poate fi arendat cu 2000 11-3000 lei, că un hectar de vie produce normal 20­ 000 lei şi mai mult? Prin urmare chiar bazele de im­punere variază după cum sunt cal­culate la industrie sau la agricul­tură- O modificare se impune dacă voim să stabilim un echilibru să­nătos în diversele producţiuni ale ţarei, o convieţuire rodnică a di­feritelor ramuri de activitate şi nu gânduri duşmănoase­­. la consideraţiunile de mai sus, am făcut abstracţie de clipa ac­tuală, puţin prielnică pentru agri­cultură din pricina preţurilor scă­zute. E un incident exceptional, trecător- Repetăm: un sistem im­­pozitar bine chibzuit, trebue sa înlesnească poporului facerea de economii, să incite formarea, de capital. Dacă e astfel înjghebat în­cât descurajează tendinţa normală a cetăţeanului de a strânge bani albi pentru zile negre, acel sistem e rău întocmit­ Pe de altă parte, repartiţia birurilor in România este nedreaptă şi nesănătoasă, pentru că nu e normal ca 8 la sută din populaţie care se ocupă cu in­dustria să plătească mai mult de­cât 80 la sută, cari trăesc din munca pământului, producând principala bogăţie a ţărei. Să în­curajăm agricultura, să-i procu­răm toate înlesnirile, dar să con­­tribuiască în măsura putereî sale la sarcinele Statului* . . Turcia a sporit taxele vamale la import CONSTANT!NOPOL, 30 (Rador). — De mâine in­tră în vigoare lumile tari­­fe protection­iste, prin care se măresc cu 20 la sută, toate taxele la im­port. Pavilionul român îa expoziţia din Barcelona BARCELONA, 29, (Rador). — Pavilionul României, care este des­chis de 10 zile, a fost vizitat ori de directorii şi reprezentanţii principalelor ziare din Barcelona, anume ai ziarelor Vangardia, Dia­­rio Barcelona, • Dilur Correo, Ca­talan Noticiero, Universal Noti­­cias, Veu de Catalana, Publicitat dia grafico, Noche nau razon Dia­­rios Official si Journal des Etran­­gers. Ziariştii spanioli au fost pri­miţi de Comisarul Pavilionului, car­­e­ a arătat scopul si importanţa participărei României la expoziţie In numele presei a răspuns d. Ferrer, de la cel mai vechia ziar spaniol, aducând elogii pentru ad­mirabila prezentare a României şi promiţând tot concursul pentru strângerea legăturilor economice şi intelectuale a celor două ţări. *­mW­i " ESTERVIEWUL D-LUI RIST ,,Argus“ a avut cinstea să publice părerile d-lui Rist despre situaţie. Băncii ■Naţionale, sub regimul stabi­lzării, şi despre situaţia financiară a Statului. Suntem recunoscători d-l profe­sor Rist, că ne-a încredinţat nouă sarcina de a aduce la cunoştinţa pu­blicului părerea sa autorizată, intr’o chestie care interesează toată lumea românească, mai mult decât orice. Şi drept că din rapoartele periodice ale Băncii Naţionale, făcute de ex­­perţii francezi, se pot trage conclu­ziile pe care d. Rist le-a formulat atât de luminos, in interviewul ce ni­­-a dat. Dar publicul nostru nu e deprins să urmărească rapoartele oficiale. Şi dovada că era nevoie de o comuni­care prin presă, stă in faptul că apre­cierile d.lui Rist .au făcut Înconjurul întregei prese româneşti şi au fost o­­biectul satisfacţiei generale. S’au găsit, totuşi, şi voci discordan­te In această satisfacţie generală. Pre­­sa partidelor de opoziţie s’a simţit la strâmtoare in faţa cifrelor şi a per­spectivei favorabile pentru ţară, ce se desprinde din ele. E un vechiu şi prost obiceiu al nostru să dispreţuim inte­resele ţării pentru interese de partid. Când merge ţara bine şi nu suntem la putere, a pomeni binele e un păcat. Când sunteiu la putere şi ţara merge rău, a pomeni răul e a defăima ţara. Un confrate de­ speţa de mai sus, pune la indoeală existenţa însăşi a de­claraţiilor d-lui Rist, fie frică, însă, de cifre. Nu se atinge de ele. Alt confra­te, mai grozav, răstălmăcește cifrele nu pentru a le îndrepta, ci pentru a constata că sar fi putut să fie și mai femne. Concluzia ambilor confrați e ci gu­vernat trebuie să plece­­... Obiceiul acesta, destul de urât, de a tăgădui sau răstălmăci faptele, ori­care ar fi ele, pentru a ajunge la con­cluzia plecării guvernului, scris pe româneşte şi pentru români, nu are mare însemnătate. Scris, insă, pe franţuzeşte şi pentru străini, cum face „TIndépendance Rou­maine" e foarte ruşinos. Nu e nici o Împrejurare uşurătoare pentru partidele politice şi presa lor, când primesc, cu supărare, un succes al ţării înfăptuit fără ele şi chiar îm­­potriva lor. Patima politică şi intere­sul de partid trebuie să aibă, insă o margine. Puterea guvernamentală nu e o industrie şi nu toate mijloacele sunt îngăduite ca să ajungi la ea. . E un semn de inferioritate morală să-ţi pară rău că ţara merge bine şi să doreşti să se vorbească de ea cum vorbeşte Panait Istrati. Şi te întrebi dacă ziarele, pretinse româneşti, şi in special L'Indépen­­dance Roumaine, cărora nu le place să se arate că ţara merge bine, nu sunt cumva in serviciul unor interese străine, ce nu se pot mărturisi". R. Verificarea gestiunilor la căile ferate Măsurile ce se vor lua la constatarea deficitelor Direcţiunea­inanciară a căilor de- delegaţii administrației c. f. r. Aplicarea legei de ur­mărire se va face inter­venind la administrația financiară locală, pentru executare, depunând, în acest scop, un exemplar al procesului verbal pen­tru constatarea deficitu­lui. Aceleași măsuri se vor lua și contra celor ce vor sustrage materiale, stabi­­­indu­ se prin procesul­­verbal de constatare, va­loarea materialelor sus­trase. Pentru sumele date ca împliniri din prime pentru diferite pagube cauzate administratiei c. f­r„ se va ingriji să se ţină partidă pentru fiecare funcţio­­nar condamnat la asemenea împliniri. In procesul verbal ce se va dresa, în asemenea ocaziimi, se va specifica in ce împrejurări s’a putut produce deficitul, cine sunt acei ce au mai pu­tut contribui şi in ce măsură, la pro­ducerea lui, care este domiciliul şi a­­verea complicilor, cine sunt acei cari au trebuit să supravegheze pe caste­­lul delapidator şi şi-au neglijat atri­buţiunile lor, urmând ca şi aceştia să se urmăriţi solidari pentru acoperi­rea deficitului. rate a observat că unele organe de control şi inspecţie procedează gre­şit şi uneori cu întârziere, când tre­­buesc încasate deficitele constatate in gestiunile casierilor de manipulare şi colectori. Din lucrările prezentate până în prezent, s-a constatat că atunci când organele c. f. r. găsesc lipsuri in casa funcţionarilor însărcinaţi cu mânuirea banilor administraţiei căilor ferate, a­­genţii cari stabilesc lipsa nu iau nici o măsură de a asigura plata sumelor constatate în deficit, ci se mulţumesc a deferi cazul autorităţilor superioare. Prin acest procedeu se contravine la dispoziţiunile categorice ale legei a­­supra contabilităţei publice şi se pre­­judiciază interesele administraţiei c. f. r. Pentru ca pe viitor ase­menea cazuri să nu se mai înregistreze, s’a de­cis ca contabilii, mânui­tori de bani publici, găsiţi în deficit, să fie con­strânşi, prin aplicarea le­gei de urmărire, ca să verse, provizoriu, sumele constatate lipsă, fără ju­decată şi pe baza numai constatare­ făcute de I Valorificarea producţiei a­­ . r . ' K­. tE 1 Conferinţa de la ministerul de finanţe Eri la orele 6 d. as a avut loc la ministerul de finanţe a doua con­ferinţă pentru examinarea şi re­zolvarea problemei agricole­ Au luat parte la această confe­rinţă d-nii: I­ Mihalache, minis­tru agriculturei şi al domeniilor; V* Potârcă, subsecretar la acest de­partament ; Consta Teianu, se­cretar general la finanţe ; dr. Er­nest Ene, secretar general la in­dustrie ; ing- T. Gâlcă, secretar general la comunicaţii ; Armand Călînescu, secretar general la do­menii ; I- Cămărăşescu, fost mini­stru ; M- Manoilesc­u, preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ,; T* V. Orghidan, preşedintele Came­rei de comerţ din Bucureşti; N. P* Ştefănescu, directorul general al Băncii Româneşti; O- -Caufman, directorul general al Băncii de Credit; G* Dobrovici, directorul general al Băncii Comerciale ; Dinnerman, director general al Băncii Moldova ; Tabacovici, di­rector la Banca B­ank­; I. Chin­­tescu, director gen­ral, al Vămilor; Mândru, doctor Mineral al Uniu­­nei Camerei Agricole; Dăscălescu și Petrini, directori in ministerul de domenii; dr.­­ Lăsăm Iliescu, Scarlat Arion, Partenic* etc­, etc.­ DISCUTIUNILE URMATE : Inginer TOM­A GALCA, se­cretarul­ general al ministerului de comunicații, a exami­at chestiu­nea transporturilor de cereale din toate punctele spinând că situația se păstuau in ata fel încât nu trebue să ne gândim la ceea ce trebue să facem ci să fa­­cem ceea ce trebue­ PENTRU LIBERTATEA COMER­ŢULUI DE CEREALE D. TU. GI­ORGHIDAN, Preşe­­dintele Camerei de comerţ Bucu­reşti, a examinat politica din tre­cut în chestiunea cerealelor­ Acea politică a ridicat cooperativele în dauna comerţului de cereale pe care la nimic)­. Deasemenea d-sa s’a ocupat de chestiunea taxelor de export care deasemenea au lovit în exportul de cereale• In concluzie d-sa cere să se ia toate măsurile Pentru a se reda libertatea comerțului de ce­reale­­CONTRA PROTECȚIONISMULUI INDUSTRIAL EXCESIV D. SCARLAT ARION arată că preţul cel mai bun la grâu e acela care se oferă cel dintâi* D-sa face rechizitoriul reformei agrare şi al politicei de protecţionism Indus­trial. Gaţie acestui protecţionism excesiv plugul a ajuns să se vândă azi de la 4000 până la 4500 de lei. E nevoe deci să se renunţe la politica industrială de până acum şi să se facă o politică reală agricolă. MAGAZII ŞI STANDARDIZARE D- N. P­ ŞTEFĂNESCU, direc­torul general al Băncei Româneşti este de părere că trebue să se în­ceapă mai întâiu cu organizarea internă a comerţului industrial. De asemenea e nevoe să se înfiin­ţeze magazii pentru cereale astfel ca băncile să poată da creditele ne­cesare. Lucrul acesta nu există de­oarece comerţul de cereale a fost ruinat în ultimul timp şi chiar agen­ţii de cereale de la ţară au dispărut să se construiască deci cât mai cu­rând magazii, să se facă standardi­zarea cerealelor* Cerealele să se considere gajate până în momentul când cei ce au dat bani vo­r primi conosamentul în mână. GAIUZELE SITUAŢIEI DE AZI DE PARTER­IE relevă că preţul cerealelor pe piaţa noastră sunt de zece ani sub nivelul preţurilor de pe pieţele mondiale. Cauzele ar­e următoarele: slabul randament cantitativ şi calitativ al producţiei noastre agricole; lipsa de organi­zare, deoarece azi există de fapt un monopol a câtorva case expor­tatoare- Producătorii români nu-Şi prea ţin angajamentul- Chestiunea transporturilor care este foarte anevoioasă- Taxele de export a­­pasă şi ele asupra comerţului de cereale- D-sa propune pentru mo­ment luarea următoarelor măsuri: Vânzarea în comun a cerealelor prin desvoltarea cooperativelor. D-sa cere să se organizeze o vân­zare eşalonată precum şi lămuri­rea chestiunii taxelor de export a transporturilor fără dificultăţi pre­cum şi chestiunea înmagazinărilor. D- VARG­O­LI­CI examinează de asemenea chestiunea comerţului de cereale făcând unele propuneri de mică importanţă­ CUVÂNTUL D-LUI MINISTRU MIHALACHE D-­IN MIHLAACHE, ministrul a­­griculturei şi domeniilor, recapitu­lează cele expuse mai sus făcând o comparaţie între problema agri­colă de la noi şi aceea din Franţa. La noi îndatoririle de diferite feluri apasă mai greu asupra agriculturei şi de aceea piaţa se poate şi ea re­­gulamenta mai cu anevoe. In Franţa s’au luat unele măsuri pun­tru­ scurgerea imediată a producţiei agricole. Pentru rezolvarea problemei a­gricole atât în ceeace priveşte des­facerea produselor pe piaţa noastră precum şi în ceeace priveşte ex­portul cerealelor, d. ministru Mi­halache propune instituirea unei comisiuni sau a mai multor sub­­comisiuni, care să se ocupe cu re­zolvarea tuturor chestiunilor agri­cole. D- DI- ANTIPA propune insti­tuirea unei singure comisiuni. ■D. MANOTLESCTI .Preeizează că această comisie va avea un man­dat limitat de a căuta soluţii ime­diate, deocamdată pentru anul acesta-S'a hotărât ca preşedintele ace­stei comisiuni care urmează a se institui să­­ fie d- l­ Manoilescu, fost subsecretar de stat şi actual­mente preşedintele Uniunei Came­relor de comerţ-* Şedinţa s’a ridicat la orele 9 seara. M. BUCUR Congresul pacific de la Atena Sforţările pentru asigurarea păcii între popoare.—Programul des­­baterilor.—înlesnirile acordate congresiştilor.— Vizita unei delegaţii la Bucureşti Numai câteva zile ne mai des­part de întrunirea celui de al 37-lea congres universal al Păcii care se întruneşte, anul acesta, la Atena, sub patronajul guvernului grecesc prezidat de d- Venizelos-Amintim în treacăt ca organi­zaţia Biuroului Internaţional al păcii cu sediul la Geneva, prezi­dată de d. H. Lafontaine, vice­preşedintele Senatului belgian, şi alcătuită din personalităţi marcante în mişcarea pacifistă din diferite tari, desvoltă de aproape patru decenii o activitate stăruitoare pentru cauza păcii şi colaborarea popoarelor- E destul să pomenim că revista, „Mouvement pacifiste“, organul biuroului de la Geneva, a contribuit într’o largă măsură la consfinţirea recentă a ideilor de arbitraj obligator în cazuri de con­flicte internaţionale pentru­ evita­rea vărsărilor de sânge­ PROGRAMUL CONGRESULUI Programul de la Atena­ cuprinde următoarele 4 puncte Înscrise pe ordinea de zi : 1) Modificările pe care­ pactul Briand-Bellogg le impune­a ordi­nea legislativă şi internaţională ; 2) Armistiţiul imediat şi obliga­tor; 3) Federaţia popoarelor Si 4) Actualităţi-Asupra fiecărui punct biuroul a primit rapoarte şi propuneri de moţiuni din partea personalităţilor mai scante din diferite ţâri care vor trece prin desbaterile de la Atena înainte de a se fixa concluziile ge­nerale (H- Lafontaine, G. Scelle, G. Streit, V-V- Pella, Spiropulos, etc­). FESTIVITĂŢILE ŞI LUCRĂRILE Congresul propriu zis se deschide Duminecă 6 octombrie, orele 11 dimineaţa, in sala de şedinţe a Camerei deputaţilor, dar consiliul biuroului internaţional, comisiile pregătitoare precum şi adunarea generală a delegaţilor se vor ţine în zilele de 4 -5 Octombrie, în­­tr-una din sălile palatului Camerei. Ziua de 6 Octombrie consacrată pentru începerea desbaterilor se va încheia, seara, cu o mare iluminaţie pe Acropole şi cu inaugurarea ,,Fa­rului Păcei” ridicat pe muntele Lycabete de guvernul grecesc şi a cărui Inagurare a fost anume fixată să coincidă cu actualul congres. Farul de pe Lycabete va fi ilumi­nat, pe viitor, numai când va avea loc la Atena o manifestaţie pacifistă internaţională şi în fiecare an in ziua deschiderii Adunării Societăţii Naţiunilor la Geneva- D- Venizelos a ţinut să sublinieze data de 6 Oc­tombrie 1929. Congresul se va încheia în ziua de 11 Octombrie printr’o şedinţă plenară ţinută la Delii. In răstimpul liber dintre şedin­ţele de dimineaţă şi de după amiază precum şi seara, vor avea loc di­ferite vizite, recepţiuni şi banchete organizate de comitetul atenian spre a face cât mai agreabilă con­­gresiştilor şederea lor la Atena. REDUCERI PENTRU CĂLĂTO­RIA CONGRESIŞTILOR Biuroul de la­ Geneva prin demer­surile făcute din timp a obţinut reduceri de 50 la sută pe căile fe­rate din Franţa, Polonia, Cehoslo­vacia, Ungaria, Bulgaria şi regatul sârbo-croato-sloven, pe baza cărţii de identitate cu fotografie, tuturor congresiştilor trecând spre Aterni cum Si la întoarcere. O asemenea reducere la dus Si la întors, în tre­cerea prin România, a fost acor­dată şi de căile ferate romane, în­tre î—25 octombrie, in urma in­tervenţiei preşidenţiei consiliului de miniştri la direcţia C­­F. R­In Grecia cong­resist­­i vor bene­ficia de gratuitatea călătoriei pe căile ferate respective în baza legi­timaţiei biuroului de la Geneva-­ Câteva companii de navigaţie ne Mediterana au acordat de asemeni reduceri însemnate­ Biuroul de recepție de la Atena a organizat un serviciu de primire cu reduceri însemnate la cele mai mari hoteluri şi a instituit un co­mitet asemănător, la Salonic, pen­­tr primirea congresiştilor cari trec prin acel punct spre Atena. VIZITAREA CAPITALELOR BALCANICE întrucât în programul desbate­rilor figurează la punctul 3 „Fede­raţia popoarelor“ şi această ches­tiune poate lua un aspect particu­lar la Atena, unde reprezentanţii Statelor balcanice se vor găsi laolaltă pentru prima oară la o manifestaţie pacifistă internaţio­nală, biuroul de la Geneva a com­plectat programul cu o vizită în capitalele balcanice după închide­rea congresului- Anume, o delega­ţie a Biuroului internaţional al pă­cii, la care vor putea adera ulte­rior cât mai mulţi dintre membrii congresului de la Atena, se va duce la Constantinopole, Sofia­, Bucu­reşti şi Belgrad spre a lua contact cu oficialitatea respectivă, cu re­prezentanţii presei precum şi cu organizaţiile pacifiste din aceste patru centre. Vizita la Bucureşti va avea loc, după orariul aproxi­mativ stabilit, în zilele de 21—22 Octombrie- Delegaţii se vor des­părţi plecând fiecare spre casă de la Belgrad, în ziua de­ 26 Octom­brie- i POLITICA EUROPEANĂ A­­ LABURIŞTILOR • Ce politică urmăresc laburiştii faţă de Europa? Care e atitudinea paver­­nului Macdonald faţă de Franţa ? [ Comentarii felurite în presă, porni­, te de la publicarea neautorizată a ţi­nut vechiu Interview, acordat de d-l. Macdonald pe când era şeful, unui partid de opoziţie şi întemeiate mai ales pe o anumită interpretare a ati­tudinii d.lui Snowden la Haga, au voit să răspândească părerea despr­e politică engleză oştilă Europei, sau în cazul cel mai bun, nepăsătoare. Pentru aceste motive, a fost cu de­osebire preţioasă conferinţa ţinută îa Bucureşti de d. Rennie Smith, mem­bru al parlamentului britanic, fruntaş laburist, cu mare influenţă in politica externă a guvernului actual. Conferenţiarul s’a ridicat cu tărie documentată împotriva greşitelor pă­reri ce întunecă adevărul. Politica laburistă, ne-a lămurit frun­taşul laburist, nu e îndreptată împo­triva vreunei ţări, oricare ar fi ea, din simpatie sau antipatie preconcepută. Cum sar putea vorbi de ger­mono­filic sau francofobie laburistă, fără voită ignorare a realităţilor. Dimpotrivă, democraţia laburistă nar putea avea decât cea mai caldă simpatie pentru democraţia franceză, ca şi pentru toate democraţiile europene, dacă se ia in seamă sentimentul in politica ex­­ternă. Mai presus insă de aceste ,,afini,­taţi elective", elementul hotărâtor in politica externă a laburiştilor este pacea. Tot ce întăreşte pacea Şi cola­­bor­area internaţională concentrează atenţia guvernului Macdonald. El nu cunoaşte în Europa decât o singură capitală: Geneva. O singură grupăre de forţe : Liga Naţiunilor. A ,îjo.ii'Cti p... taic guverna­­laburist o socoteşte cea mai sigură pentru atingerea scopului de pace. A­­propierea de America nu serveşte alte interese.­­­o­i. Pentru aprecierea politicei de întă­rire a păcii europene avem, de la sem­­narea tratatelor, un barometru foarte sensibil. E presa naţionalistă ungară Reacţiunile acestui barometru indici fără greş ridicarea şi scăderea cursu­­rilor la Bursa revizionismului. Călă­toria d-lui deputat Smith în Europa centr­ală, oprirea lui la Budapesta unde deasemenea a expus părerile guvernului laburist, a dat prilejul unei clarificări şi in­­speranţele pripite ale vecinilor noştri. „A abuzat­ de ospita­litatea ungurească” scriau ziarele din Budapesta despre acest emisar al d-lui Macdonald. O formulă lapidară, lă­muritoare, cât şi conferinţa de care ne-am ocupat. .....— ( A, Hg. Progresele financiare ale Franţei PARIS, 30 (Rador). — D. Cheron, ministrul finanţelor, a ţinut eri la Ouisirehan, în departamentul Calva­dos, un discurs despre opera realiza­tă de Franţa în domeniul economic şi financiar de la armistiţiu până în prezent. D. Cheron a subliniat faptul că prin propriile ei mijloace, fără concursul străinătăţii, Franţa şi-a echilibrat bugetul, şi-a asanat tezaurul, a orga­­nizat amortizarea datoriei interne, şi-a stabilizat moneda, a fixat dator­iile externe şi a lichidat definitiv în b­enia reparaţilor. Bateria flotantă pe termen scurt a putut fi redusă în ultimii ani cu peste­­ 60 miliarde franci. Până la 1031, te­zaurul nu mai are nici o scadenţă im­portantă. Casa Autonomă Şi-a amor­tizat în 1929 un capital,ce trece de petru miliarde. O. Cheron a încheiat arătând că situaţia financiară e acum bună, mai satisfăcătoare decât oricând dai re­clamă­ri mai departe multă pruden­ţă, menţinându-se politica de amor­­­tizare a datoriilor şi de respectare a echilibrului budgetar. O noua lege a circu­laţiei în Anglia LONDRA, 30. (Rador). — Agen­­tia telegrafică „Reuter”, crede a­sta că Ministerul Transporturilor,11 va depune în curând un proiect de­ lege relativ­­la problemele traficului pe şosele­ Prin această lege, limită, vitezei pentru automobile uşoare,11 va fî suprimată- Se vor da însă pe­depse mai severe pentru reaua con­­ducere a automobilelor- Se va în­­ființa o instituție centrală, cu depli­­nă jurisdicție, care se va ocupa de problemele în legătura cu traficul pe şosele. ■4 I

Next