Argus, octombrie 1929 (Anul 20, nr. 4942-4967)
1929-10-02 / nr. 4942
Sm. XX No. 4942 ANUNEIURI DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER si S.HERDER STR. KARAGEORGEVICI 9 Ttt. 11/8* ABONAMENTE: IN TARA UN JUH 1.9M LEI • LUNI NO % 1 LUNI 8M m tus Di «ABA. IMB ghmimil BIROURILE: IN BTBAUIAIASB UN AN 2JW UN ■ LUNI L8N • I LUNI 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COVERIDLC?lawhMl & FADKERtf & f. TĂUNI» INDUSTRIEI si FINANȚE u dirtfU Straft Sărindar 7BU TELEFONt Mercuni 2 octombrie 1921ST, ANUNCI1JRI DE DStl CE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN 50ClETAIffl GEHERAIA de PUBLICITATL CAROL SCHULDER v S.DLRDLR 5TR. KARAGEORGEVICI 9 tol. 11/8* PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivi a SociatSp Generale de Publicitate Carol Schulder A & Berg« inda Coat KaragheorghevicÓ Táléin 8U/M 900/03 şl 339/00 IMPOZITELE €te Viator Reducerea şi repartiţia lor La multe va părea de sigur inoportună discuţia asupra reducerei impozitelor, într’o vreme când grija menţinerei echilibrului bugetar, este preocuparea de frunte a guvernanţilor şi când totuşi spectrul deficitului pândeşte la uşă- Probrema are însă și o altă latură, pe care o considerăm mai importantă decât chiar echilibrul bugetului. Boala cea mare de care suferă azi ţara românească, este lipsa de capital- De ea ne lovim la fiecare pas făcut de Stat sau de particulari pentru îndestularea nenumăratelor nevoi. Din cauza ei intem siliţi să ne adresăm mereu străinătate!, blestemând în sinea noastră asprimea condiţiunîlor ce ni se impun. Dacă un sistem fiscal este astfel întocmit, încât împiedecă sau îngreuază foarte mult Formarea de capital indigen, pe de altă parte, dacă printr'o repartiţie "ie o nedreptate strigătoare ocroteşte o categorie de cetăţeni şi năpăstueşte pe cealalta, creând astfel antagonisme sociale acolo unde trebue să domnească armonie şi solidaritate, atunci putem afirma fără şovăire ca acel sistem erau aşezat şi trabuc modificat. Iar ministerului de finanţe care va opune argumentul suprem al echilibrului bugetar, se va răspunde : „introduceţi economii în gospodăria Statului- El trăeşte pe un picior prea mare, în raport cu sărăcia cetăţenilor”. Dovada a fost făcută în acest sens, prin impozitele recente aruncate în spinarea contribuabilului- Sporul impozitului a avut efectul paradoxal de a micşora veniturile: s’a restrâns în fine Românul, a reacţionat aşa cum trebuia şi foarte bine a făcut- A dat Statului un exemplu pe care acesta va trebui să’l urmeze, vrând nevrând. Insă procesul cel mare ce se face actualului sistem impozitat, pe care l’am importat guta etichetat din străinătate, fără a examina dacă se potriveşte cu economia noastră particulară şi cu alcătuirea noastră socială, este repartiţia sarcinelor fiscale. Aici ne aflăm în faţa unor contradictiuni flagrante, unde atât bunul simt cât şi echitatea sunt absente. Suntem o ţară agricolă, în care 10 la sută din populaţie, trăeşte din cultura pământului- Pe de alta parte, numai 8 la sută din populaţia ţarei se ocupă cu industria- Or, legile noastre fiscale sunt aşa întocmite încât aceşti 8 la sută acoperă până la 4° la sută nevoile bugetare ale Statului, achita aproape 13 miliarde leir pentru Stat, plus mai bine de 3 miliarde pentru judeţ, comună şi altele. Intr’o ţară agricolă în care ţărănimea formează patru cincimi din locuitori, Statul pretinde ca industria plăpândă plus comerţul care trăeşte şi el de pe urma ei, să alimenteze cea mai mare parte din buget. Mai mult, modul de percepere la industrie şi comerţ, evaluarea arbitrară a venitului impozabil, preluarea sub diferite forme, de către fisc, a unui procent strivitor din beneficiul net, au drept rezultat o profundă descurajare în cercurile industriale. Ce e şi mai grav, apar indiciile unui antagonism între sate şi oraşe- Industriaşului, comerciantului, i se respinge orice dovadă, cum că departe de a fi realizat un câştig, a suferit o pagubă- E silit să achite bir asupra unui beneficiu iluzoriu- Dimpotrivă, evaluarea venitului unu hectar de pământ se face pe altă bază. Spune preşedintele secţiunei comerciale a Camerei de comerţ din Ploeşti, că în Prahova, de pildă, venitul unui hectar de pământ de prima calitate e fixat la 960 lei, deci proprietarul plătește un impozit de 30 la sută, 193 Iei la hectar- Venitul unui hectar de vie e stabilit la 1900 lei cu un impozit de 38 iei. Or, care agricultor nu știe că un hectar de pământ bun poate fi arendat cu 2000 11-3000 lei, că un hectar de vie produce normal 20 000 lei şi mai mult? Prin urmare chiar bazele de impunere variază după cum sunt calculate la industrie sau la agricultură- O modificare se impune dacă voim să stabilim un echilibru sănătos în diversele producţiuni ale ţarei, o convieţuire rodnică a diferitelor ramuri de activitate şi nu gânduri duşmănoase. la consideraţiunile de mai sus, am făcut abstracţie de clipa actuală, puţin prielnică pentru agricultură din pricina preţurilor scăzute. E un incident exceptional, trecător- Repetăm: un sistem impozitar bine chibzuit, trebue sa înlesnească poporului facerea de economii, să incite formarea, de capital. Dacă e astfel înjghebat încât descurajează tendinţa normală a cetăţeanului de a strânge bani albi pentru zile negre, acel sistem e rău întocmit Pe de altă parte, repartiţia birurilor in România este nedreaptă şi nesănătoasă, pentru că nu e normal ca 8 la sută din populaţie care se ocupă cu industria să plătească mai mult decât 80 la sută, cari trăesc din munca pământului, producând principala bogăţie a ţărei. Să încurajăm agricultura, să-i procurăm toate înlesnirile, dar să contribuiască în măsura putereî sale la sarcinele Statului* . . Turcia a sporit taxele vamale la import CONSTANT!NOPOL, 30 (Rador). — De mâine intră în vigoare lumile tarife protectioniste, prin care se măresc cu 20 la sută, toate taxele la import. Pavilionul român îa expoziţia din Barcelona BARCELONA, 29, (Rador). — Pavilionul României, care este deschis de 10 zile, a fost vizitat ori de directorii şi reprezentanţii principalelor ziare din Barcelona, anume ai ziarelor Vangardia, Diario Barcelona, • Dilur Correo, Catalan Noticiero, Universal Noticias, Veu de Catalana, Publicitat dia grafico, Noche nau razon Diarios Official si Journal des Etrangers. Ziariştii spanioli au fost primiţi de Comisarul Pavilionului, care a arătat scopul si importanţa participărei României la expoziţie In numele presei a răspuns d. Ferrer, de la cel mai vechia ziar spaniol, aducând elogii pentru admirabila prezentare a României şi promiţând tot concursul pentru strângerea legăturilor economice şi intelectuale a celor două ţări. *mWi " ESTERVIEWUL D-LUI RIST ,,Argus“ a avut cinstea să publice părerile d-lui Rist despre situaţie. Băncii ■Naţionale, sub regimul stabilzării, şi despre situaţia financiară a Statului. Suntem recunoscători d-l profesor Rist, că ne-a încredinţat nouă sarcina de a aduce la cunoştinţa publicului părerea sa autorizată, intr’o chestie care interesează toată lumea românească, mai mult decât orice. Şi drept că din rapoartele periodice ale Băncii Naţionale, făcute de experţii francezi, se pot trage concluziile pe care d. Rist le-a formulat atât de luminos, in interviewul ce ni-a dat. Dar publicul nostru nu e deprins să urmărească rapoartele oficiale. Şi dovada că era nevoie de o comunicare prin presă, stă in faptul că aprecierile d.lui Rist .au făcut Înconjurul întregei prese româneşti şi au fost obiectul satisfacţiei generale. S’au găsit, totuşi, şi voci discordante In această satisfacţie generală. Presa partidelor de opoziţie s’a simţit la strâmtoare in faţa cifrelor şi a perspectivei favorabile pentru ţară, ce se desprinde din ele. E un vechiu şi prost obiceiu al nostru să dispreţuim interesele ţării pentru interese de partid. Când merge ţara bine şi nu suntem la putere, a pomeni binele e un păcat. Când sunteiu la putere şi ţara merge rău, a pomeni răul e a defăima ţara. Un confrate de speţa de mai sus, pune la indoeală existenţa însăşi a declaraţiilor d-lui Rist, fie frică, însă, de cifre. Nu se atinge de ele. Alt confrate, mai grozav, răstălmăcește cifrele nu pentru a le îndrepta, ci pentru a constata că sar fi putut să fie și mai femne. Concluzia ambilor confrați e ci guvernat trebuie să plece... Obiceiul acesta, destul de urât, de a tăgădui sau răstălmăci faptele, oricare ar fi ele, pentru a ajunge la concluzia plecării guvernului, scris pe româneşte şi pentru români, nu are mare însemnătate. Scris, insă, pe franţuzeşte şi pentru străini, cum face „TIndépendance Roumaine" e foarte ruşinos. Nu e nici o Împrejurare uşurătoare pentru partidele politice şi presa lor, când primesc, cu supărare, un succes al ţării înfăptuit fără ele şi chiar împotriva lor. Patima politică şi interesul de partid trebuie să aibă, insă o margine. Puterea guvernamentală nu e o industrie şi nu toate mijloacele sunt îngăduite ca să ajungi la ea. . E un semn de inferioritate morală să-ţi pară rău că ţara merge bine şi să doreşti să se vorbească de ea cum vorbeşte Panait Istrati. Şi te întrebi dacă ziarele, pretinse româneşti, şi in special L'Indépendance Roumaine, cărora nu le place să se arate că ţara merge bine, nu sunt cumva in serviciul unor interese străine, ce nu se pot mărturisi". R. Verificarea gestiunilor la căile ferate Măsurile ce se vor lua la constatarea deficitelor Direcţiuneainanciară a căilor de- delegaţii administrației c. f. r. Aplicarea legei de urmărire se va face intervenind la administrația financiară locală, pentru executare, depunând, în acest scop, un exemplar al procesului verbal pentru constatarea deficitului. Aceleași măsuri se vor lua și contra celor ce vor sustrage materiale, stabiindu se prin procesulverbal de constatare, valoarea materialelor sustrase. Pentru sumele date ca împliniri din prime pentru diferite pagube cauzate administratiei c. fr„ se va ingriji să se ţină partidă pentru fiecare funcţionar condamnat la asemenea împliniri. In procesul verbal ce se va dresa, în asemenea ocaziimi, se va specifica in ce împrejurări s’a putut produce deficitul, cine sunt acei ce au mai putut contribui şi in ce măsură, la producerea lui, care este domiciliul şi averea complicilor, cine sunt acei cari au trebuit să supravegheze pe castelul delapidator şi şi-au neglijat atribuţiunile lor, urmând ca şi aceştia să se urmăriţi solidari pentru acoperirea deficitului. rate a observat că unele organe de control şi inspecţie procedează greşit şi uneori cu întârziere, când trebuesc încasate deficitele constatate in gestiunile casierilor de manipulare şi colectori. Din lucrările prezentate până în prezent, s-a constatat că atunci când organele c. f. r. găsesc lipsuri in casa funcţionarilor însărcinaţi cu mânuirea banilor administraţiei căilor ferate, agenţii cari stabilesc lipsa nu iau nici o măsură de a asigura plata sumelor constatate în deficit, ci se mulţumesc a deferi cazul autorităţilor superioare. Prin acest procedeu se contravine la dispoziţiunile categorice ale legei asupra contabilităţei publice şi se prejudiciază interesele administraţiei c. f. r. Pentru ca pe viitor asemenea cazuri să nu se mai înregistreze, s’a decis ca contabilii, mânuitori de bani publici, găsiţi în deficit, să fie constrânşi, prin aplicarea legei de urmărire, ca să verse, provizoriu, sumele constatate lipsă, fără judecată şi pe baza numai constatare făcute de I Valorificarea producţiei a . r . ' K. tE 1 Conferinţa de la ministerul de finanţe Eri la orele 6 d. as a avut loc la ministerul de finanţe a doua conferinţă pentru examinarea şi rezolvarea problemei agricole Au luat parte la această conferinţă d-nii: I Mihalache, ministru agriculturei şi al domeniilor; V* Potârcă, subsecretar la acest departament ; Consta Teianu, secretar general la finanţe ; dr. Ernest Ene, secretar general la industrie ; ing- T. Gâlcă, secretar general la comunicaţii ; Armand Călînescu, secretar general la domenii ; I- Cămărăşescu, fost ministru ; M- Manoilescu, preşedintele Uniunii Camerelor de comerţ,; T* V. Orghidan, preşedintele Camerei de comerţ din Bucureşti; N. P* Ştefănescu, directorul general al Băncii Româneşti; O- -Caufman, directorul general al Băncii de Credit; G* Dobrovici, directorul general al Băncii Comerciale ; Dinnerman, director general al Băncii Moldova ; Tabacovici, director la Banca Bank; I. Chintescu, director genral, al Vămilor; Mândru, doctor Mineral al Uniunei Camerei Agricole; Dăscălescu și Petrini, directori in ministerul de domenii; dr. Lăsăm Iliescu, Scarlat Arion, Partenic* etc, etc. DISCUTIUNILE URMATE : Inginer TOMA GALCA, secretarul general al ministerului de comunicații, a examiat chestiunea transporturilor de cereale din toate punctele spinând că situația se păstuau in ata fel încât nu trebue să ne gândim la ceea ce trebue să facem ci să facem ceea ce trebue PENTRU LIBERTATEA COMERŢULUI DE CEREALE D. TU. GIORGHIDAN, Preşedintele Camerei de comerţ Bucureşti, a examinat politica din trecut în chestiunea cerealelor Acea politică a ridicat cooperativele în dauna comerţului de cereale pe care la nimic). Deasemenea d-sa s’a ocupat de chestiunea taxelor de export care deasemenea au lovit în exportul de cereale• In concluzie d-sa cere să se ia toate măsurile Pentru a se reda libertatea comerțului de cerealeCONTRA PROTECȚIONISMULUI INDUSTRIAL EXCESIV D. SCARLAT ARION arată că preţul cel mai bun la grâu e acela care se oferă cel dintâi* D-sa face rechizitoriul reformei agrare şi al politicei de protecţionism Industrial. Gaţie acestui protecţionism excesiv plugul a ajuns să se vândă azi de la 4000 până la 4500 de lei. E nevoe deci să se renunţe la politica industrială de până acum şi să se facă o politică reală agricolă. MAGAZII ŞI STANDARDIZARE D- N. P ŞTEFĂNESCU, directorul general al Băncei Româneşti este de părere că trebue să se înceapă mai întâiu cu organizarea internă a comerţului industrial. De asemenea e nevoe să se înfiinţeze magazii pentru cereale astfel ca băncile să poată da creditele necesare. Lucrul acesta nu există deoarece comerţul de cereale a fost ruinat în ultimul timp şi chiar agenţii de cereale de la ţară au dispărut să se construiască deci cât mai curând magazii, să se facă standardizarea cerealelor* Cerealele să se considere gajate până în momentul când cei ce au dat bani vor primi conosamentul în mână. GAIUZELE SITUAŢIEI DE AZI DE PARTERIE relevă că preţul cerealelor pe piaţa noastră sunt de zece ani sub nivelul preţurilor de pe pieţele mondiale. Cauzele are următoarele: slabul randament cantitativ şi calitativ al producţiei noastre agricole; lipsa de organizare, deoarece azi există de fapt un monopol a câtorva case exportatoare- Producătorii români nu-Şi prea ţin angajamentul- Chestiunea transporturilor care este foarte anevoioasă- Taxele de export apasă şi ele asupra comerţului de cereale- D-sa propune pentru moment luarea următoarelor măsuri: Vânzarea în comun a cerealelor prin desvoltarea cooperativelor. D-sa cere să se organizeze o vânzare eşalonată precum şi lămurirea chestiunii taxelor de export a transporturilor fără dificultăţi precum şi chestiunea înmagazinărilor. D- VARGOLICI examinează de asemenea chestiunea comerţului de cereale făcând unele propuneri de mică importanţă CUVÂNTUL D-LUI MINISTRU MIHALACHE D-IN MIHLAACHE, ministrul agriculturei şi domeniilor, recapitulează cele expuse mai sus făcând o comparaţie între problema agricolă de la noi şi aceea din Franţa. La noi îndatoririle de diferite feluri apasă mai greu asupra agriculturei şi de aceea piaţa se poate şi ea regulamenta mai cu anevoe. In Franţa s’au luat unele măsuri puntru scurgerea imediată a producţiei agricole. Pentru rezolvarea problemei agricole atât în ceeace priveşte desfacerea produselor pe piaţa noastră precum şi în ceeace priveşte exportul cerealelor, d. ministru Mihalache propune instituirea unei comisiuni sau a mai multor subcomisiuni, care să se ocupe cu rezolvarea tuturor chestiunilor agricole. D- DI- ANTIPA propune instituirea unei singure comisiuni. ■D. MANOTLESCTI .Preeizează că această comisie va avea un mandat limitat de a căuta soluţii imediate, deocamdată pentru anul acesta-S'a hotărât ca preşedintele acestei comisiuni care urmează a se institui să fie d- l Manoilescu, fost subsecretar de stat şi actualmente preşedintele Uniunei Camerelor de comerţ-* Şedinţa s’a ridicat la orele 9 seara. M. BUCUR Congresul pacific de la Atena Sforţările pentru asigurarea păcii între popoare.—Programul desbaterilor.—înlesnirile acordate congresiştilor.— Vizita unei delegaţii la Bucureşti Numai câteva zile ne mai despart de întrunirea celui de al 37-lea congres universal al Păcii care se întruneşte, anul acesta, la Atena, sub patronajul guvernului grecesc prezidat de d- Venizelos-Amintim în treacăt ca organizaţia Biuroului Internaţional al păcii cu sediul la Geneva, prezidată de d. H. Lafontaine, vicepreşedintele Senatului belgian, şi alcătuită din personalităţi marcante în mişcarea pacifistă din diferite tari, desvoltă de aproape patru decenii o activitate stăruitoare pentru cauza păcii şi colaborarea popoarelor- E destul să pomenim că revista, „Mouvement pacifiste“, organul biuroului de la Geneva, a contribuit într’o largă măsură la consfinţirea recentă a ideilor de arbitraj obligator în cazuri de conflicte internaţionale pentru evitarea vărsărilor de sânge PROGRAMUL CONGRESULUI Programul de la Atena cuprinde următoarele 4 puncte Înscrise pe ordinea de zi : 1) Modificările pe care pactul Briand-Bellogg le impunea ordinea legislativă şi internaţională ; 2) Armistiţiul imediat şi obligator; 3) Federaţia popoarelor Si 4) Actualităţi-Asupra fiecărui punct biuroul a primit rapoarte şi propuneri de moţiuni din partea personalităţilor mai scante din diferite ţâri care vor trece prin desbaterile de la Atena înainte de a se fixa concluziile generale (H- Lafontaine, G. Scelle, G. Streit, V-V- Pella, Spiropulos, etc). FESTIVITĂŢILE ŞI LUCRĂRILE Congresul propriu zis se deschide Duminecă 6 octombrie, orele 11 dimineaţa, in sala de şedinţe a Camerei deputaţilor, dar consiliul biuroului internaţional, comisiile pregătitoare precum şi adunarea generală a delegaţilor se vor ţine în zilele de 4 -5 Octombrie, într-una din sălile palatului Camerei. Ziua de 6 Octombrie consacrată pentru începerea desbaterilor se va încheia, seara, cu o mare iluminaţie pe Acropole şi cu inaugurarea ,,Farului Păcei” ridicat pe muntele Lycabete de guvernul grecesc şi a cărui Inagurare a fost anume fixată să coincidă cu actualul congres. Farul de pe Lycabete va fi iluminat, pe viitor, numai când va avea loc la Atena o manifestaţie pacifistă internaţională şi în fiecare an in ziua deschiderii Adunării Societăţii Naţiunilor la Geneva- D- Venizelos a ţinut să sublinieze data de 6 Octombrie 1929. Congresul se va încheia în ziua de 11 Octombrie printr’o şedinţă plenară ţinută la Delii. In răstimpul liber dintre şedinţele de dimineaţă şi de după amiază precum şi seara, vor avea loc diferite vizite, recepţiuni şi banchete organizate de comitetul atenian spre a face cât mai agreabilă congresiştilor şederea lor la Atena. REDUCERI PENTRU CĂLĂTORIA CONGRESIŞTILOR Biuroul de la Geneva prin demersurile făcute din timp a obţinut reduceri de 50 la sută pe căile ferate din Franţa, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria şi regatul sârbo-croato-sloven, pe baza cărţii de identitate cu fotografie, tuturor congresiştilor trecând spre Aterni cum Si la întoarcere. O asemenea reducere la dus Si la întors, în trecerea prin România, a fost acordată şi de căile ferate romane, între î—25 octombrie, in urma intervenţiei preşidenţiei consiliului de miniştri la direcţia CF. RIn Grecia congresisti vor beneficia de gratuitatea călătoriei pe căile ferate respective în baza legitimaţiei biuroului de la Geneva- Câteva companii de navigaţie ne Mediterana au acordat de asemeni reduceri însemnate Biuroul de recepție de la Atena a organizat un serviciu de primire cu reduceri însemnate la cele mai mari hoteluri şi a instituit un comitet asemănător, la Salonic, pentr primirea congresiştilor cari trec prin acel punct spre Atena. VIZITAREA CAPITALELOR BALCANICE întrucât în programul desbaterilor figurează la punctul 3 „Federaţia popoarelor“ şi această chestiune poate lua un aspect particular la Atena, unde reprezentanţii Statelor balcanice se vor găsi laolaltă pentru prima oară la o manifestaţie pacifistă internaţională, biuroul de la Geneva a complectat programul cu o vizită în capitalele balcanice după închiderea congresului- Anume, o delegaţie a Biuroului internaţional al păcii, la care vor putea adera ulterior cât mai mulţi dintre membrii congresului de la Atena, se va duce la Constantinopole, Sofia, Bucureşti şi Belgrad spre a lua contact cu oficialitatea respectivă, cu reprezentanţii presei precum şi cu organizaţiile pacifiste din aceste patru centre. Vizita la Bucureşti va avea loc, după orariul aproximativ stabilit, în zilele de 21—22 Octombrie- Delegaţii se vor despărţi plecând fiecare spre casă de la Belgrad, în ziua de 26 Octombrie- i POLITICA EUROPEANĂ A LABURIŞTILOR • Ce politică urmăresc laburiştii faţă de Europa? Care e atitudinea pavernului Macdonald faţă de Franţa ? [ Comentarii felurite în presă, porni, te de la publicarea neautorizată a ţinut vechiu Interview, acordat de d-l. Macdonald pe când era şeful, unui partid de opoziţie şi întemeiate mai ales pe o anumită interpretare a atitudinii d.lui Snowden la Haga, au voit să răspândească părerea despre politică engleză oştilă Europei, sau în cazul cel mai bun, nepăsătoare. Pentru aceste motive, a fost cu deosebire preţioasă conferinţa ţinută îa Bucureşti de d. Rennie Smith, membru al parlamentului britanic, fruntaş laburist, cu mare influenţă in politica externă a guvernului actual. Conferenţiarul s’a ridicat cu tărie documentată împotriva greşitelor păreri ce întunecă adevărul. Politica laburistă, ne-a lămurit fruntaşul laburist, nu e îndreptată împotriva vreunei ţări, oricare ar fi ea, din simpatie sau antipatie preconcepută. Cum sar putea vorbi de germonofilic sau francofobie laburistă, fără voită ignorare a realităţilor. Dimpotrivă, democraţia laburistă nar putea avea decât cea mai caldă simpatie pentru democraţia franceză, ca şi pentru toate democraţiile europene, dacă se ia in seamă sentimentul in politica externă. Mai presus insă de aceste ,,afini,taţi elective", elementul hotărâtor in politica externă a laburiştilor este pacea. Tot ce întăreşte pacea Şi colaborarea internaţională concentrează atenţia guvernului Macdonald. El nu cunoaşte în Europa decât o singură capitală: Geneva. O singură grupăre de forţe : Liga Naţiunilor. A ,îjo.ii'Cti p... taic guvernalaburist o socoteşte cea mai sigură pentru atingerea scopului de pace. Apropierea de America nu serveşte alte interese.oi. Pentru aprecierea politicei de întărire a păcii europene avem, de la semnarea tratatelor, un barometru foarte sensibil. E presa naţionalistă ungară Reacţiunile acestui barometru indici fără greş ridicarea şi scăderea cursurilor la Bursa revizionismului. Călătoria d-lui deputat Smith în Europa centrală, oprirea lui la Budapesta unde deasemenea a expus părerile guvernului laburist, a dat prilejul unei clarificări şi insperanţele pripite ale vecinilor noştri. „A abuzat de ospitalitatea ungurească” scriau ziarele din Budapesta despre acest emisar al d-lui Macdonald. O formulă lapidară, lămuritoare, cât şi conferinţa de care ne-am ocupat. .....— ( A, Hg. Progresele financiare ale Franţei PARIS, 30 (Rador). — D. Cheron, ministrul finanţelor, a ţinut eri la Ouisirehan, în departamentul Calvados, un discurs despre opera realizată de Franţa în domeniul economic şi financiar de la armistiţiu până în prezent. D. Cheron a subliniat faptul că prin propriile ei mijloace, fără concursul străinătăţii, Franţa şi-a echilibrat bugetul, şi-a asanat tezaurul, a organizat amortizarea datoriei interne, şi-a stabilizat moneda, a fixat datoriile externe şi a lichidat definitiv în benia reparaţilor. Bateria flotantă pe termen scurt a putut fi redusă în ultimii ani cu peste 60 miliarde franci. Până la 1031, tezaurul nu mai are nici o scadenţă importantă. Casa Autonomă Şi-a amortizat în 1929 un capital,ce trece de petru miliarde. O. Cheron a încheiat arătând că situaţia financiară e acum bună, mai satisfăcătoare decât oricând dai reclamări mai departe multă prudenţă, menţinându-se politica de amortizare a datoriilor şi de respectare a echilibrului budgetar. O noua lege a circulaţiei în Anglia LONDRA, 30. (Rador). — Agentia telegrafică „Reuter”, crede asta că Ministerul Transporturilor,11 va depune în curând un proiect de lege relativla problemele traficului pe şosele Prin această lege, limită, vitezei pentru automobile uşoare,11 va fî suprimată- Se vor da însă pedepse mai severe pentru reaua conducere a automobilelor- Se va înființa o instituție centrală, cu deplină jurisdicție, care se va ocupa de problemele în legătura cu traficul pe şosele. ■4 I