Argus, noiembrie 1929 (Anul 20, nr. 4968-4993)
1929-11-25 / nr. 4989
Anni XX No. 4989 mNNtlUlR! DE ORICE HL IN TOATE ZIARELE ioaHAlCA «Ht'RftlA tt PUBUCÎTAll CAROL SCHULDER , VBLRMR STP. KARA&BORGEVICI 9 * Tti: H/S4-ABONAMENTE: ~ ;" PRIN a taxa OM AX IM va • LUNI 880 * • u«l 80» • m gTRAOVATAS m ah 8.901 im • urni uao» . • Lum • mm tara* twm btüsuaia» BIROURILE: B 9 *Ip7 Kt. I* - miVON: Luni 25 Noembrie 1Q29 mNLNCIURI DEDHI CE EEL. IN TOATE ZIARELE PRIN MIETATEA GENERALA de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ti S.BEROCR 5TR.KARAGEORŰEVICI3 TEL: 1V&.4-PUBLICI TA 1 E As Concesiunea exclusivă • Societfiţii Generale de Publicitate Ovnetoili Carol Schulder A & Berget Centoa (foți Karogheorghevfee) * Toletoa HUM 300/93 fl 323/09 Stabilizarea morală Anii de după răsboi au făcut să se rostească mereu şi stăruitor, în toate ţările, cuvintele „stabilitate“ şi „stabilizare“ drept remediu absolut necesar pentru tămăduirea rănilor, de răsboi şi refacere din ruina generală. N’am exagera spunând că pretutindeni sau făcut şi continuă să se facă, pe diferite căi, uneori aparent contradictorii, sforţări curagioase pentru dobândirea stabilităţii care constitue principala garanţie a siguranţei şi a progresului social. Stabilizarea noastră monetară înfăptuită după sforţări grele şi după experienţa costisitoare a mitului revalorizării leului, ei a fost şi ea decât prima şi unica realizare pozitivă de după răsboi pentru obţinerea condiţiilor minimale de stabilitate şi progres în ţara întregită. Dar nevoia de stabilitate in viaţa economică şi în raporturile curente de drept privat, dintre cetăţeni, nu se poate pe deplin satisface numai prin reforma stabilizării monetare. Spre a da lumei sentimentul siguranţei pentru prezent şi al încrederii în viitor, este nevoe de o reformă mai mare şi mai adâncă. In însuşi spiritul public, începând de sus în jos , de la conducătorii politici până la cel din urmă locuitor al ţării. E nevoe de o reformă spirituală care să ne dea, la toţi, stabilizarea morală şi sentimentul nesdruncinat al siguranţei O asemenea reformă morală prezintă aspecte variate după punctul de vedere din care este privită, dar înfăptuirea ei nu cere decât bunăvoinţă şi puţină înţelegere a realităţilor vieţii sociale din partea factorilor conducători în domeniul politic. Din ce-ar consta o asemenea reformă şi cum s’ar putea înfăptui ? Ea n’ar consta decât din înţelegerea realităţilor şi, evident, din conformarea factorilor politici ai ţării la aceste condiţii minimale ale nevoilor şi realităţilor sociale. In primul rând, siguranţa socială şi naţională cere întărirea spiritului de ordine şi creşterea prestigiului autorităţii constituite şi legale. E nevoe absolută, pentru dobândirea sentimentului de siguranţă, să se ştie şi să se simtă la fiecare prilej că autoritatea publică nu glumeşte şi nu şovăe în luarea hotărârilor necesare şi că nici un fel de interes lăturalnic nu poate influenţa, slăbi, întârzia sau modifica atitudinea legală şi utilă a deţinătorilor puterii de stat. Numai astfel viaţa socială ca şi siguranţa raporturilor de drept privat se pot desvolta nestingherite, în chip normal, la adăpostul garanţiilor pe care le oferă autoritatea şi puterea Statului. Dar o asemenea reformă ca să dea rezultate mai cere ceva din afară de cercul organelor puterii publice. Anume, ea cere partidelor constituite ca organe normale şi necesare în sistemul de guvernământ reprezentativ, un sentiment puternic de răspundere și un devotament constant și gata de sacrificii faţă de interesele permanente ale Statului. Partidele, prin oamenii lor de conducere ca şi prin atitudinea oficial adoptată în manifestări de opinie publică, trebue să înceteze cu jocul uşuratec de-a opoziţia, gata de a exploata orice nemulţumire în contra măsurilor luate de guvernul răspunzător şi pe care orice guvern ar tebui să le ia sub imperiul necesităţii. Partidele, în jocul de-a opoziţia, trebue să înceteze sistemul de a suscita greutăţi guvernanţilor răspunzători prin sugestia grevelor sau altor mişcări anarhice din partea slujbaşilor publici şi a celorlalte categorii de salariaţi ai Statului. In sfârşit, partidele, independent de interesele sau ambiţiile lor particulare nesatisfăcute, trebue să înceteze sistemul răsvrătirii publice împotriva legilor, actelor administrative sau contractelor de împrumut ori concesiune, regulat făcută după formele constituţionale de organele competente, să înceteze cu ameninţarea permanentă şi repetată că vor abroga sau anula, după caz, legea, actul ori contractul odată încheiat când vor veni la putere, căci aceasta este anarhie. Asemenea atitudini şi asemenea procedeuri nu servesc cu nimic interes obstesc şi dăunează spiritului de ordine şi stabilitate constituţională de care trebue să fie pătrunsă naţiunea. Nu servesc prin nimic interesul obştesc, căci legile rele, ca şi actele sau contractele abuzive, se pot abroga, revizui sau anula prin formele prescrise în Constituţie şi în legile ordinare, după cum autorii respectivi pot fi traşi la întreita răspundere politică, penală şi civilă de asemeni legale. Lucru mai grav şi asupra căreia oricât am apăsa nu mi se pare că stăruim îndestul: asemenea procedeuri distrug simţul de ordine şi de supunere faţă de puterile constituite ale Statului şi creiază, în spiritul public, credinţa că legile ru au nici o valoare imperativă şi că numai bunul plac lăsat la aprecierea fiecărui interes lezat poate hotărî de soarta actelor eşite din colaborarea regulată a organelor puterii legiuitoare. E nevoe să întărim sentimentul de respect al autorităţii constituite şi al legei, în massele populare, astăzi când prin reforma votului obştesc naţiunea are nevoe de o serioasă educaţie politică. Astfel, ar însemna să disperăm de viitor constatând că partidele n’au ajuns la maturitatea necesară spre a face educaţia politică a naţiunii. N. DAŞCOVICI Reducerea scontului şi a lombardului Băncii Naţionale Eri la amite a avut loc la Banca Naţională o şedinţă specială a consiliului de administraţie al Institutului nostru de emisiune, la care au participat şi d-niii Charles Rist şi Roger Aubont, consilieri technici pe lângă Banca Naţională. In această şedinţtă s a examinat pe larg chestiunea scontului şi a dobânzii ce urmează a o precepe Banca Naţională. Deoarece mai multe bănci de emisiune din Europa şi-au redus în ultimul timp scontul şi pentru ca şi institutul nostru de emisiune să fie in ritmul celorlalte bănci din Europa, consiliul de administraţie al Bancei Naţionale în unanimitate şi de comun acord cu dnnis Charles Rist şi Roger Auboin, a hotărât reducerea scontului de la 9 jum. la Sută la 9 la sută pe an şi a lombardului de la 10 jum. la sută la 10 la sută pe an. SLUJITORII BISERICII Părintele Neculai al Clujului tot umblă cu colindul dela preşedinţia Consiliului la Regenţă şi dela Regenţă la preşedinţia Consiliului, ca să ceară deslipirea Bisericii de Şcoală şi împreunarea ei, din nou, cu Opera-Nu e singurul fapt ce arată unde a ajuns coborârea Bisericii noastre. La aşa zisul Congres naţionalbisericesc, ales pe sprinceană, numai din liberali şi averescani, ceea ce ii scade autoritatea morală, s'a pus şi întrebarea cine să facă plata lefei preoţilor. Mitropolitul Bălan al Sibiului a vorbit despre asta ca despre ceva eteric■ Parcă ar fi fost în discuţie nemurirea sufletului. Şi, totuşi, era vorba de ceva mai pipăit. Azi, leafa preoţilor se plăteşte deadreptul de minister. Episcopii cer ca ministerul să le trimeată lor banii şi ei să plătească. Preoţii se împotrivesc. La Congresul, ce au ţinut, ca şi la întrunirea Asociaţiei lor generale, s’au rostit, hotărât, împotriva dorinţei ierarhilor. Pentru ce ? Dela minister ei primesc leafa întreaga. La Episcopie se tem că vor îi dijmuiţi, cu diferite taxe şi reţineri, pentru tot felul de pricini. Această neîncredere a preoţilor de mir — îndreptăţită sau nu — în ierarhii lor, arată, cu Prisos, cât de scăzut e moralul la eparhii. Şi când clerul e cu moralul atât de scăzut, curii voiţi ca el să înalţe moralul dreptcredincioşilor ? Asta să îngrijească pe părintele Neculai. Asta poate să aducă ,plebea ortodoxiei“- nu despărţirea cultelor de fetişcanele de la Operă sau de la Cărăbuş. Noi credem în puterea minunata a Bisericii. Dar cerem înalţilor prelaţi ce le-au cerut şi Dumastatăl, chemaţi să se roage pentru noi, să nu ne lase să îi vedem că au mai multă nevoie să se roage pentru ei înşiŞi T. P. Regimul zahărului în Franţa Păru 23 (Radar). — In şedinţa deUri a Căntetei, d.Turdreu a intervenit personal în dezbaterea asupra noului regim vamal al zahărului şi a pus chestiunea de încredere împotriva diferitelor amendamente propuse. Guvernul a obţinut votul de încredere cu 335 voturi. Proectul a fost apoi votat în total. * 1 Un eveniment cultural Donaţia d-lui C. Hamangiu Zilele acestea întreaga presa a înregistrat cu mare bucurie ştirea despre donaţia făcută Academiei Romăne de d.C. Hamangiu, consilier la Curtea de Casaţie şi emerit publicist juridic, in sumă de 5 milioane lei scrisuri funciare rurale 5 la sută dintre al căror venit să se acorde anual câte un premiu de 200 mii lei. Gestul in sine a constituit din primul moment un eveniment pentru cultura naţională căci autorul lui, un harnic şi valoros muncitor intelectual, dădea un exemplu plin de elocvenţă despre ceea ce poate fi o întrebuinţare cu folos a banului adunat din greu, cu multă trudă şi mari sacrificii de cruţare în decurs de o viaţă întreagă de muncă laborioasă. Actul de donaţie al d-lui Hamangiu, cunoscut astăzi in întregime, confirmă şi mai mult însemnătatea evenimentului cultural prin chipul chibzuit cum donatorul orândueşte in amănunt şi precis întrebuinţarea veniturilor ce vor proveni din dania sa. Se institue un ciclu de 6 premii a câte 200 mii lei cp*« «« voi atribui din oficiu de Academia Română, in fiecare an şi pe rând, celui mai bun: 1) roman, 2) lucrare dramatică 3) critică literară 4) operă de sculptură sau pictură 5) lucrări muzicale şi 8) scrieri juridice. Premiile se vor acorda pe rând după ordinea arătată pe specialităţi şi se vor repeta la inimii la fiecare răstimp de 6 ani încheiaţi. Donaţia d-lui Hamangiu are valoarea unui neobişnuit eveniment pentm cultura naţională prin importanţa sumei anuale care, raportată la deprecierea monetară, poate constitui un stimulent remarcabil de activitate productivă. Şi ea mai prezintă valoare prin prevederea că se va acorda premiul din oficiu scutind pe cei modeşti sau pe cei prea mândi şi conştienţi de valoarea lor să se prezinte Academiei Române spre premiare ca adevăraţi solicitanţi de glorie şi de gologani. Din acest punct de vedere donaţia d-lui Hamangiu poate servi ca o discretă sugestie pentru modificarea regulamentului de premii al Academiei. Felicitându-l pe donator pentru frumosul gest îi dorim suprema mulțumire de a avea și imitatori * Săptămâna Financiară de Viator Un cod oficial — Carnetul de contribuabili şi ambuscaţii. — Cursul valorilor în Bursă.—Impozitul pe venit In Belgia.—Situaţia la New-York.—Un împrumut englez.—Petrolul. Bursa Deşi economia şi literatura se exclud, întrucâtva la cea dintâi preci- ziunea gândire! are o însemnătate incomparabil mai mare decât cizelarea frazei, discursurile pronunţate la banchetul Camerelor de comerţ de un tineret care s’a ridicat prin propriul său talent şi nu prin privilegiul naşterei, prin aşa zisele aptitudini moştenite" ca să întrebuinţăm o locuţiune faimoasă, s’au distins atât prin formă cât şi prin fond . Ca să evităm literatura vom aminti deci, pe scurt, că în substanţiala ,,şa, cuvântare, d. Manolescu a insistat asupra senmelor ce permit să se întrevadă în scurtă vreme, o îmbunătăţire temeinică a economiei , naţioţionale. Le-am relevat şi noi în aceste coloane. Dar lăsăm totuşi întâietatea d-lui Charles Rist... care a fost cam ,,malmenat" într’o parte din presă pentru vedenie sale optimiste. Pe cât se pare, a fi optimist în ţara românească cu privire la apropiata ei asanare economică este, în ochii unor concetăţeni, un mare păcat. Viitorul apropiat ne va arăta cine a avut dreptate. Deocamdată ne vom opri la partea cea mai interesantă a cuvântărilor rostite, în special asupra indicaţiilor date de d. Madgearu. D-sa a dat unele desluşiri asupra finanţelor publice, pe de o parte în chestia echilibrului bugetar pe anul curent şi apoi, cu privaţia noua poliitică flscsbice «--m-»*. " E legiferată în cursul anului 1930. Indicaţiile de care vorbim sunt sumare... nici nu se putea altfel întrucât bugetul pe exerciţiul viitor e abia în pregătire. Măsurile ce se vor lua pentru reprimarea evasiunei fiscale prezintă, evident, un interes covârșitor, căci ele n ar fi mult mai productive, pentru risc decât impozitele cele mai drastice. Insă imensa majoritate a contribuabililor așteaptă ceva mai mult deja un nou cod fiscal a cărui paternitate o va avea d. V. Madgearu. Dacă împrejurările nu permit o imediată uşurare a sarcină fiscale, aşteptăm, cel puţin, o repartizare mai echitabilă a birului, o atenuare a avidităţii perceptorilor care, în prea multe ocaziuni întrece orice margine şi dă loc la nedreptăţi strigătoare. O bună repartiţie poate avea efectul unei degrevări pentru categorii foarte interesante de contribuabili şi socotim că, în această direcţie, trebue să se îndrumeze toată atenţia ministrului de finanţe. Carnetul de contribuabil care se va înfiinţa la începutul anului viitor va constitui, cu siguranţă, un mijloc de oprire a evaziunei fiscale. Nu profetizăm ca cei cari au făcut, până acum, declaraţia legală vor plăti de acum înainte, graţie carnetului mai mult ca în trecut. Aşa cum lumea s’a spovedit până azi, va continua să se spovedească şi după ianuarie 1930- Insă vor fi loviţi râu ambuscaţii, categoria numeroasă a celor cari prin fel de fel de manevre şi tertipuri, au reuşit să nu dea ochi cu perceptorul. Carnetul de contribuabil va deveni vade-mecum pentru orice cetăţean; el nu se va putea adresa nici unei autorităţi, nu va putea reclama nici un drept, civic, fără a prezenta carnetul doveditor că e în regulă cu fiscul. Va fi o mare jale între ambuscaţi pentru că nu numai că se vor vedea siliţi să facă mea culpa, dar implacabilul fisc îi va apuca şi pentru anii trecuţi, îşi vor ispăşi păcatele.... et ce sera justice! * Oare cursul hârtiilor practicat în Bursă poate fi un criteriu pentru evaluarea averei mobiliare a unei ţări ? Dacă o acţiune bancară, industrială sau comercială de pildă, a scăzut mult, din pricina unor împrejurări speciale, se poate deduce din acest fapt că economia ţărei respective e afectată şi acelaşi măsură ? Părerea aceasta a fost exprimată zilele acestea de un mare personaj politic şi ne încumetăm a dovedi că e greşită. Acţiunile unei Bănci mari din Bucureşti s-a urcat nu de mult, la peste 2000 lei, valoarea nominală fiind numai de 500 lei. Urcarea a fost pricinuită de sporirea capitalului social şi deoarece mulți capitaliști — în mare parte străini — au voit să pună mâna pe aceste hârtii, cursul s’a ridicat foarte mult. Orice marfă se scumpeşte atunci când e mult cerută. Cumpărăturile massive au încetat, cursul a scăzut, însă în fapt, detentorii serioşi ai acţiunei în chestie, acei cari au dobândit-o pentru plasament, nu sunt deloc în pagubă. Acţionarii vechi au obţinut-o pe cursul de cursul de 640 lei şi astăzi, cu toată scăderea hârtia cotează în Bursă Peste 800 lei. O urcare insolită de curs se poate produce în urma une singure operaţiuni. A trage concluziuni de la o singură încheere efemeră, este un calcul absolut fantezist. Intr’o altă ordine de idei, este tot aşa de eronat să se impute conducătorilor unei întreprinderi o scădere de curs cărei foarte des, este rezultatul fie al speculaţiund, fie al infraţiuti monetare, cum a fost cazul de pildă, ta Mai 1926, atunci când cutare acţiune petroliferă s’a urcat vertiginos., pentru că leul făcea 140 centime la Zurich şi lira sterlină cota la Bucureşti 1500 lei. Este o copilărie să se facă responsabili diriguitorii unei Societăți anonime de fluctuaţiuni bursiere pentru cart nan nici (Citiți continuarea în pag. III). Exportul in luna Septembrie Balanţa comercială s-a îmbunătăţit simţitor Direcţia generala a statisticei şi a comerţului exterior din Ministerul finanţelor, a adunat cifrele referitoare la exportul principalelor produse, din România, in luna Septembrie a. c. .Deşi cifrele, sunt provizorii, ele dovedesc cât de mare a fost activitatea exportului nostru, în luna Septembrie . O comparaţie cu datele statistice din epocile corespunzătoare ale anilor precedenţi duce la concluzia, că situaţiabalanţei comerciale s-a îmbunătăţit simţitor şi că, în lunile de activitate ce mai rămân, până la închiderea navigaţiei, se va acoperi o bună parte din pasivul din primele luni ale anului. Exportul pruneifiterir produse din Mini® In luna Intr’adevăr, în luna Septembrie a. c„ importul a fost de două miliarde 5&4 mii. 822.291 lei. Exportul a fost de trei miliarde 281 milioane 321.971 lei. Un excedent de circa şapte sute milioane ...6 . 5 In Septembrie 1928, importul a fost de două miliarde 654 milioane 288.075 lei, exportul de două miliarde 482 milioane 992.361 iei. Deci, un deficit de peste 170 milioane lei. Pasivul balanţei comerciale în nouă luni din anul trecut a fost de aproape cinci miliarde lei. In anul 1929, în şapte luni ale anului, pasivul a fost de circa patru şi jumătate miliarde lei. In următoarele două luni — August şi Septembrie — situaţia s’a îmbunătăţit însă simţitor, şi pasivul a scăzut cu mai bine de un miliard lei. . » Din Septembrie şi până azi, exportul nu a descrescut şi, sunt speranţe, că el se va menţine activ până la închiderea navigaţiei, care, se face obişnuit, în a doua jumătate a lunei Decembrie. Dacă socotim cifrele din lunile Octombrie, Noembrie şi Decembrie, la nivelul celor din lunile August şi Septembrie — deşi activitatea de export începe deabia la sfârşitul lunei August — putem afirma cu toată convingerea, că balanţa comercială, în 1929, va da un deficit neînsemnat. E o situaţie, mai mult decât mulţumitoare, dacă ţinem seama de pasivul din primele luni. „ La tabloul exportului Pe luna Septembrie, vom face constatarea că locul de frunte îl ocupă, după cum era de aşteptat, cerealele. S-a exportat, numai azi, în valoare de aproape un miliard şi două sute milioane lei. Urmează exportul fasolelor care a fost și el foarte activ. Un capital important, și statistica exportului, au fost produsele petrolifere. Numai petrol s’a exportat de aproape o jumătate miliard lei. Urmează benzina, cu 180 milioane lei La produsele forestiere, locul de frunteau ocupat scândurile şi alte râșinoase. Septembrie 1928 CONFERINŢELE DIN IANUARIE Trei conferinţe Internaţionale, de cea mai mare însemnătate pentru consolidarea păcii şi a colaborării între popoare se vor întruni în cursul lunei Ianuarie. Consiliul Ligii Naţiunilor îşi va ţine prima sesiune, după adunarea din Septembrie şi va examina diferitele propuneri formulate de plenul Societăţii. Ordinea de zi nu cuprinde chestiuni senzaţionale. Ea e caracterizată însă printr’o sumă de probleme generale, din rândul acelora ce constitue opera constructivă a Genevei. In prima decadă din Ianuarie se va întruni conferinţa de la Iisga, pentru a hotărî dacă pe baza lucrărilor pregătitoare urmate timp de patru luni, planul Y°ung, adoptat un principiu în August, va fi pus în aplicare. Inutil să stăruim aci asupra însemnătăţii problemelor de rezolvat în a doua conferinţă a planului YOunS• Ne-am ocupat de aproape de chestiunea reparaţiilor orientale, de regularea cărora depinde atitudinea atâtor state, a României în deosebi, faţă de lichidarea generală a reparaţiilor de război. Reuşita celei de a doua conferinţe — şi suntem convinşi că puterile principale nu vor îngădui să nu reușească, punând pentru aceasta în joc toată autoritatea lor in serviciul principiilor de echitate—va însemna cu, adevărat o eră nouă pentru Europa, înlăturarea atâtor litigii pendinte între state va putea permite în sfârșit o colaborare netulburata, in domeniul normalizării politice. La Londra se va întruni spre finele lunii ianuarie conferinţa navală a celor cinci puteri, rezultatul înţelegerii Hoover.MacDonald. Statele Unite, Anglia, Japonia, Franţa şi Italia vor încerca să închee un acord pentru limitarea înarmărilor pe apă. Problema nu poate fi, mărginită la patcurile direct in cauză. Ea interesează în cel mai înalt grad toate statele, fiind, că un rezultat favorabil va avea urmările cele mai bune asupra lucrărilor Comisiunei de pregătire a dezarmării, ce studiază problema sub auspielile Ligii Naţiunilor. Principala piedică ce se opunea până egim sforţărilor acesteia era aceea a mairmărilor navale. înlăturarea acestei dificultăţi ar însemna contribuţia cea mai serioasă la progresul încercărilor de limitare generală a dezarmării. închiderea Bursei din New-York jSero-York 23 (Rador). — Intru cât Joia viitoare e zi de sărbătoare, comii ciul bursei a decis să se facă punte până Luni. In felul acesta, Bursa va fi închisă în cursul săptămânii viitoare timp de trei zile. ■ —Mvmm- x- a*»' Scontul în America New-York, 23 (Rador). — „Federal Reserve Bank” din Chicago a anunțat scăderea taxei de scont de la 5 la 4 și jumătate la sută, la fel cu celelalte Bănci Federale de Rezerve. Noul budget al regiei autonome a porturilor Budgetul pe exerciţiul 1930 al regiei autonome a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă a fost complect întocmit şi aprobat de ministerul de finanţe. La venituri prevede suma de 630 milioane 300 mii lei , în care intră şi subvenţia de 55 milioane, pe care o acordă statul Serviciului Maritim român. Budgetul de cheltueli conţine 588 milioane 350.000 lei. In această sumă intră şi cheltueiile ce se vor f face cu nouile lucrări din portul Constanţa, printre cari figurează, nimul rând, repararea şi dorirea cu instalaţiunile necesare a silozului de cereale No. 3. Noul budget prevede, după cum reese din compararea sumelor de mai sus, o rezervă de 42 milioane Tiei. #1