Argus, noiembrie 1929 (Anul 20, nr. 4968-4993)
1929-11-01 / nr. 4968
Primim din partea Ministerului de industrie şi comerţ următoarele cu rugămintea de a publica: Căutând să explice situaţia în care se găseşte şi scăderea acţiunilor sale la bursă direcţiunea societăţii Creditului Minier» încearcă să atribue ministerului de industrie o parte din vina situaţiei sale actuale. Afirmaţia societăţii este cu totul nefutdat şeoarece niciodată ministerul de industrie nu a urmărit să arunce discredit asupra nici unei societăţi din ţară- Din contra a căutat să dea concursul necesar pentru a putea lucra şi produce în bune condiţiuni-Curând după venirea la guvern de Virgil Madgearu constatând situaţia în care se află I. R. D. P ca şi alte societăţi de petrol a chemat pe d. prof. Mrazec fost ministru şi i-a propus să se însărcineze cu concentrarea societăţilor de petrol cu capital românesc pentru a le salva din situaţia la care le dusese politica petroliferă aşa zisă naţională a d-lui Vintilă Brătianu. D. Virgil Madgearu a spus textual d-lui Mrazec: „Ai răspunderea morală pentru această tristă situaţie şi trebue să lucrezi repede la asanarea societăţilor, creiată prin Politica recomandată de dumneata“ Văzând că d- Mrazec nu voeşte a se ocupa cu această chestiune gravă, d- Madgearu a intervenit în repetate rânduri pe lângă conducătorii societăţilor de petrol pentru promovarea acţiunii de concentrare. Abia acum câteva zile societatea Creditului Minier a făcut o cerere prin care acceptă sugestia d-lui Madgearu declarând că e gata a fuziona cu alte societăţi. Relativ la aşa zisele vexaţiuni pe care le-ar fi suferit Creditul Minier din partea ministerului, lucrurile stau astfel: In cursul lunei Iulie societatea datora statului o importantă cantitate de trei din redevenţele ce această societate le datoraUrmând legea minelor şi contabilitatea statului, ministerul de industrie a ţinut licitaţie pentru vânzarea redevenţelor de petrol în care se găseau cele datorate de Creditul Minier. La această licitaţie s-a prezentat o societate cumpărătoare oferind un preţ favorabil. Ministerul fiind dator a urmări încasarea redevenţelor, indiferent de cine ar fi datorate, era gata să adjudece asupra societăţii ofertante cantitatea datorată de Creditul Minier. Cum această societate vânduse în prealabil pe cont propriu redevenşi nu le mai avea în depozit după cum era obligată, a intervenit la minister şi a oferit un preţ superior cu o sută lei de vagon pentru a se putea adjudeca asupra ei prin bună învoială. Ministerul deşi se afla în faţa unei situaţiuni care l-ar fi putut determina la luarea de sancţiuni, ţinând seamă de situaţia grea în care se găsea societatea, a convenit a adjudeca asupra ei cantitatea ce datora cu condiţia de a achita imediat la tezaur contravaloarea care întrecea suma de 20 de milioane lei Deşi a acceptat cu mulţumire această soluţie totuşi timp de 9 luni cu toate invitaţiile făcute de minister, numita societate nu a achitat suma datorată. Achitarea a fost obţinută numai după ce ministerul de industrie, având nevoe, în vederea necesităţilor de numerar ale tezaurului a luat măsuri de executare. Prin urmare nu ministerul de industrie a adus un discredit asupra ei ci societatea însăşi prin nerespectarea angajamentelor sale şi-a adus discreditul determinând scăderea acţiunilor sale. Ne mulţumim deocamdată la aceste lămuriri. Dacă conducătorii societăţii „Creditul Minier“ socotesc că este în interesul bunului mers al întreprinderei să polemizeze cu ministerul de industrie prin presă îi stăm la dispoziţie şi nu ne vom da înapoi să dăm numele unuia din conducătorii societăţii care în luna iulie trecut răspundea versiunii alarmiste cu privire la mersul societăţii criticând actele direcţiei generale, după cum nu ne vom da îndărăt să recomandăm acţionarilor să cerceteze origina averea unora din conducătorii acestei societăţi fiind paradoxal ca aceştia să se fi îmbogăţit, iar societatea să fi sărăcit. Industrie-Finanţe Situaţia „Creditului Minier“ Lămuririle date de Ministerul de Industrie şi Comerţ JUDICIARE (Ilfov) CONCORDATE PREVENTIVE Deși legea a fost pusă în apiicare la începutul lui Iulie, iar de atunci s’au depus peste10 de cereri de concordate, — dintre care multe au fost admise în principiu (adică s'a găsit că se află în condițiunile îngăduite de lege pentru a se proceda la lucrările preparatorii), — totuşi până acum nu s'a ajuns măcar la rezolvarea definitivă a unui concordat. Şi fiind că lumea comercială aştepta să vadă cum se va comporta această lege în practică, socotim interesant să anunţăm că astăzi se va decide de către trib. comerc., de soarta primului concordat preventiv, ajuns la faza ultimă, aceea a omologării. Este vorba de concordatul cerut de șoc. „Podgoriile Unite”. — Pe ziua de ieri s’a mai înregistrat o cerere de concordat și anume din partea societ, în nume colectiv Rudolf Vlașca et Solomon Arabia, cu emblema „Ing. Th. Blaşca, birou technic succesori”, din strada Carol 10, înfiinţată în 1921, pentru comerţul de articole technice şi în special de articole de canalizare, a dus-o până acum, când din pricina crizei mereu agravate, a ajuns la soluţia concordatului preventiv, spre a preîntâmpina falimentul. In cerere se mai arată că activul este mai mic cu 200.000 lei decât pasivul (5.554-651 fată de 5.315.000 Iei). ■ Oferă o cotă de 50 la sută plătibila în 3 ani, în trei rate (10, 20 si 30 la sută). ACTIUNEA SOC. SONAMETAN A FOST RESPINSA In fata Curţii de Apel S. N, chemată să judece acţiunea Societăţii Sonametan care cerea anularea deciziilor prin care ministerul de industrie a scăzut preţul gazului metan, ministerul de industrie, a rndicat incidentul că instanţa Contenciosului nu este competentă să judece acţiunea, întrucât deciziunile atacate, nu constituesc acte administrative de autoritate, ci sunt acte de pură gestiune,pe cari ministerul le-a făcut, în exerciţiul unor drepturi contractuale. Incidentul ridicat de minister, a fost găsit întemeiat; actul a fost socotit ca fiind de gestiune şi ca atare acţiunea societăţii a fost respinsă ca inadmisibilă. RISCURILE IN CAZ DE VANZARI DE VALUTE „A TERMEI' D. Herman Goldenberg cumpărase hs 1919, un cec de ruble de la banca Mayer şi Aftalion, livrabile la cererea sa. Intre timp rublele pierduseră complect ,valoarea lor, până ce au ajuns să dispară din circulaţie ca monedă, fără ca cumpărătorul lor să le fi reclamat. Aproape 10 ani mai târziu, d. H. Goldemberg a cerut tribunalului Ilfov secţia II-a comercială să rezilieze vânzarea şi să condamne Banca la restituirea preţului de lei. Banca Mayer şi Aftaliona prin d. avocat I. Cohen s'a opus la rezilierea vânzărei deoarece prin creditarea rublelor în contul reclamantului s’ar fi transmis proprietatea lor. Tribunalul a admis însă acţiunea reclamantului pe consideraţiunile expuse de avocaţii săi, d-nii dr. L. Osias şi Rosemberg, că rublele fiind bunuri „în genere“ și nedeterminante, riscurile privesc exclusiv pe vânzător. Radio-farul dela Caliacra distrus de trăznet CONSTANŢA, 30. — In timpul ploii torenţiale care s’a abătut ori asupra regiunii din jurul Constanţei, trăznetul a căzut pe radio-farul dela cggul Caliacra, proprietatea serviciului porturilor maritime, distrugând complect instalaţiunile şi producând stricăciuni mari clădire. Telegrafistul care se afla la aparat, a scăpat ca prin minune de la moarte. Radio farul a fost construit anul acesta şi in ultimul timp fusese înzestrat cu diverse instalaţiuni speciale aduse din Anglia. Avea o importanţă deosebită pentru navigatori. Oasele libere la export ..Monitorul Oficial 4 din 29 octontbrie crt. publică decretul prin care, începând de la 1 Octombrie crt., oasele au fost lăsate libere la export, cu plata taxei vamale de 120 lei de auto de kgrf 3 Prima sesiune a Comitetului Fiscal Internaţional Problema dublei impuneri. — Reciprocitatea clauzei naţiunei celeimai favorizate. — Circulaţia automobilelor străine — Bela corespondentul nostru — GENEVA 28 — întrunirea experţilor guvernamentali din 1928 însărcinase Comitetul Fiscal să studieze diferite chestiuni pe care ea nu avusese timp să le aprofundeze. întrunit în prima sa sesiune zilele acestea, la Geneva, Comitet F fiscal a avut să se ocupe de aranjamentele încheiate recent de diverse țări, tinzând să evite dubla impunere într’un sens general. Comitetul a constatat că aceste Convenţiuni nu sunt numeroase dar a considerat că pentru a aprecia, în mod just, situaţiunea, trebue ţinut seama de faptul că recomandaţiunile Conferinţei experţilor guvernamentali n’a putut însă da toate roadele. Se poate, însă, spera, că diferite acorduri importante vor fi încheiate şî iscălite în curând. IMPUNEREA TRUSTURILOR INTERNATIONALE O altă chestiune examinată de Comitetul Fiscal a fost „regulele de ventilatorie, aplicabile beneficiilor şi capitalului întreprinderilor, cari lucrează in mai multe ţări şi măsuri cari să permită a evita dubla impunere Trusturilor internaţionali şi compagniilor de Holding”. Comitetul Fiscal a procedat la o discuţiune preliminară a ansamblului acestor chestiuni şi a ajuns la concluzia că, pentru a îndeplini o operă utilă, este esenţial de a cunoaşte, în mod detailat, practica urmărită actualmente in diversele ţări■ In acest scop el a adresat o scrisoare tuturor membrilor săi şi membrilor corespondenţi, rugându-i să-i comunice informaţiuni detailate. A cerut apoi reprezentanţilor Camerei de comerţ internaţionale să comunice dacă această Organizaţiune ar fi, eventual, în stare să colaboreze la o anchetă Şi dacă este în măsură să-i comunice cam sunt, după părerea sa, cele mai bune metode de ventilaţiune. Pentru căutarea principiilor tinzând a evita dubla impunere drepturilor de autor şi drepturilor de inventar, Comitetul e de părere că o anchetă se impune Cât despre chestiunea atât de complexă a reciprocităţii clauzei naţiunei celei mai favorizate, în raporturile ei cu problema dublei impuneri, Comitetul na putut avea decât un schimb de vederi foarte mărginit. O va menţine deci la ordinea de zi a viitoarei sale sesiuni in vederea unui examen aprofundat. SISTEMELE FISCALE In ce priveşte informaţiunile asupra sistemelor fiscale existente Comitetul, după ce a examinat in ce fel ar putea fi alcătuite răspunsurile sistematice asupra diverselor sisteme fiscale, pe care întrunirea experţilor guvernamentali ii însărcinase a le pregăti, a considerat că cea mai bună metodă de urmat ar fi de a cere Statelor de a furniza un expozeu sistematic al impunerii directe din ţările lor. Aceste diferite memorii vor fi supuse unui prim examen pentru a determina comparaţiunile posibile. După aceea, Comitetul va fi în măsură de a determina preciziunile ce convine de cerut şi de a învedera posibilitatea de a stabili tablouri comparative care să facă să reiese analogiile şi diferenţele diverselor sisteme fiscale. Aceste expozeuri sunt destinate de a facilita negocierile în vederea evitărei a dublei impuneri. In cursul congresului său din Amsterdam, Camera de Comerţ Internaţională a adoptat o rezoluţiine tinzând la convocarea unei conferinţe de unificare pe cât posibil, a sistemelor aplicate pentru a suprima dubla impunere şi a pregăti, în acest scop, un tratat multilateral. Comitetul Fiscal luând cunoştinţă de această rezoluţiune, a fost de părere că convenţiunile bilaterale nu aduc decât o soluţiune parţială şi imperfectă problemei dublei impuneri, şi a considerat că nu trebue perdut din vedere că numai convenţiunile multilaterale ar putea realiza unitatea metodei dorite. I s’a părut, în special, că nu s’ar putea încheia o convenţia ne multilaterală tinzând a evita dubla impunere a întreprinderilor comerciale şi industriale, cari au stabilimente în mai multe ţări, fără ca o definiţiune precisă a termenelor „stabilimente stabile“ şi „agenţi autonomi“ să fie elaborat. De aceea comitetul a căutat definitiunea acestor două termene susceptibile de a fi aprobată în mod general. îndată ce acest rezultat va fi obţinut, pregătirea unei convenţiuni multilaterale, in vederea evitărei dublei impuneri, va putea fi întreprinsă. TAXELE PE AUTOMOBILE ------STRĂINE Comitetul fiscal fusese invitat de Consiliul Societăţii Naţiunilor să înscrie la ordinea de zi a primei sale sesiuni, studiul chestiunei taxelor percepute pe vehiculele automobile străine şi a colabora în această chestiune cu comitetul de circulaţiune pe şosele. Acesta din urmă, inspirându-se din dezideratele Automobil-Cluburilor Alianţei Internaţionale de Turism, a prezintat anumite dorinţe, şi anume, că taxele de circulaţiune să nu fie cerute automobilelor străine în primele două luni ale şederei lor în ţările străine; că modul de percepere a taxelor de circulaţie să fie simplificat şi că aceste taxe să nu fie exigibile când automobilistul se prezintă la Biuroul vamal de frontieră al unei ţări numai pentru a viza permisul său. Comitetul Fiscal, după ce a studiat toată chestiunea, ţinând seamă de aceste deziderate, a considerat că sistemul ideal ar consista într’o scutire complectă, a cărei rezultat ar fi favorizarea şi intensificarea circulaţiei internaţională pe şosele. Dar comitetul şi-a pus întrebarea dacă nu ar conveni mai bine pentru a întruni cel mai mare număr de aderări, de a limita scutirea numai la automobilul de turism. Aceste vehicule nefiind, în general, destinate decât excursiunilor trecătoare şi neavând greutatea camioanelor şi a autocarurilor, o exempţiune se justifică în cea ce le priveşte, şi pare susceptibilă de a intra în cadrul unei convenţiuni generale. O astfel de conventiune nu ar împedica încheierea de acorduri bilaterale, relative la taxarea între diferite ţări a automobilelor, cari servesc la transportul mărfurilor sau la transportul în comun al pasagerilor. Scutirea complectă, adică nelimitată în durata ei, ar avea, evident, avantajul de a suprima formalităţile ce perceperea face necesare. Din contra, o scutire limitată la câteva luni ar obliga menţinerea formalităţilor de control, dar ar fi mai uşor acceptată. O altă chestiune ridicată de comitetul, era aceea de a şti dacă dreptul la o scutire trebue să fie recunoscut automobilelor al căror deţinător locueşte într’una din ţările contractante sau automobilelor imatriculate într’o ţară contractantă. Comitetul fiscal a dat preferinţa Sa acestui din urmă sistem. In ceea ce priveşte modul de a percepe, comitetul a fost de părere că taxele ar putea fi percepute de biurourile vamale în momentul eşirei ceea ce ar facilita comerţul internaţional. Pe baza acestor principii, Comitetul a pregătit un proect de convenţiune care a fost discutat cu o delegaţiune permanentă a circulaţiunei pe şosele. In cursul acestei discuţiuni, comitetul mixt a acceptat acordul asupra principiului general al scutirei cât şi asupra necesităţii simplificărei formalitălor de control. El a fost de părere că este loc de a continua studiul proectului de convenţiune şi în acest scop a dat mandat la trei membri ai şi să continue a colabora cu comitetul de circulațiune pe şosele, R. OH. Dificultăţile provocate de Ungaria Aprecieri aspre din Anglia şi Franţa PARIS, 30. (Rador)— „Petit Parisien“ publică, sub semnătura d-lui Albert Jolien, unele amănunte asupra lucrărilor comisiunii Reparaţiilor orientale. ,,Petit Parisien“ precizează că în şedinţa care a avut loc ori după amiază, delegaţii Italiei şi Marei Britanii şi-au exprimat regretul faţă de atitudinea intransigentă adoptată de contele Bethlen atitudine ce face inutilă orice încercare de a regula în mod amical, chiar cu preţul onor anumite sacrificii la care ar fi fost gata să consimtă, problemele financiare încredinţate spre rezolvarea comisiunii. In aceste condiţiuni, dat fiind că Ungaria persistă în hotărârea de a nu admite nici chiar principiul unei soluţii definitive, Comisiunea decis să prepare un raport, care va constata carenţa absolută a guvernului ungar. * Ziarul adaugă că această carenţă nu va surprinde pe nimeni. Ea e conformă nu numai cu atitudinea intransigentă pe care Ungaria a avut-o întotdeauna la Geneva, cu deosebire în afacerea optanţilor, dar e conformă mai ales spiritului de rebeliune contra stipulaţiilor tratatului de pace, dovedit în toate împrejurările de Ungaria, fie că era vorba de violarea clauzelor militare ale tratatelor, de afacerea contrabandei mitralierelor, etc. Această atitudine nu face decât să sporească răspunderea guvernului din Budapesta care se arată în această împrejurare mai intratabil decât Germania, şi care singur între toţi cei interesaţi, prin indiscreţiile făcute presei, menţinut de la începerea negocierilor din Paris, o regretabilă agitaţie în Ungaria. Faţă de cele întâmplate la Paris sunt două eventualităţi pentru rezolvarea problemei. Conferinţa de la Haga îşi poate asuma misiunea de a regula chestiunile rămase în suspensie prin această carenţă ungară sau ea va încredinţa Comisiei Reparaţiilor sarcina de a cere Ungariei executarea strictă a obligaţiilor ce i s’au pus în tratatul de pace. O NOTA OFICIALA PARIS, 30. (Rador). — Comitetul reparaţiilor orientale publică o notă prin care precizează că n’a făcut nici un fel de declaraţiune presei asupra lucrărilor sale. In consecinţă comitetul nu acceptă răspunderea pentru Informaţiile apărute, care exprimă tendinţe particulare. UN AVERTISMENT ENGLEZ LONDRA, 30 (Băilor). Agenţia „Reuter" anunţă: Corespondentul diplomatic al ziarului „Daily Telegraph", comentând primejdia eşuării conferinţei reparaţiilor orientale din Paris scrie că în împrejurările actuale, Ungaria e ameninţată să piardă, din cauza atitudine ei intratabile, anumita simpatie pe care cercurile oficiale britanice o arătau până acum pentru reducerea obligaţiilor ungare. Guvernul ungar va fi bine inspirat dacă va cerceta din nou poziţia sa, în lumina faptului neîndoelnic că este foarte aproape de pierderea părerii bune a cercurilor oficiale britanice". .* LONDRA, 30■ (Rador). - „Daily Telegraph”, într’un articol despre datoriile Ungariei condamnă încăpăţânarea acestei ţări, care ameninţă că compromită Conferinţa de la Paris, şi chiar planul Young. Ungaria, spune autorul articolului, s’a bucurat de multă simpatie din partea Angliei, dar micii aliaţi au ajuns la limita concesiunilor. Este deci rândul Ungariei să-şi abandoneze atitudinea intremsigentă, dacă nu vrea să-şi piardă orice simpatie. Anuitatea ei este derizorie dar în timp ce face orice îi stă în putinţă spre a-şi ajura şi amâna datoriile, Ungaria nu reduce nimic dn chestia optantilor Si In alte chestiuni• Guvernul din Budapesta, încheie judiciosul articol, este sfătuit să-şi supravegheze atitudinea, dacă nu vrea să-şi piardă opiniunea bună din cercurile engleze, opiniune de care pretinde că pune atâta preţ. Toată presa engleză, accentuiază nu fără regret, intransigenţa Ungariei. %• «M——- Fuziunea Disconto- Deutsche Bank BERLIN 30 (Rador). — Adunările generale ale băncilor ,,Disconto Gesellschaft“ şi „Deutsche Bank“ au aprobat fuzionarea celor două instituţii. BERLIN 30 (Rador). — Azi s-a ţinut primul consiliu de administraţie al băncilor fuzionate, „Disconto Gesellschaft1“ şi „Deutsche Bank“. Preşedinte de onoare al instituţiei a fost ales d-l Max von Schinckel. Preşedinţi, cu drepturi egale, au fost aleşi d-nii Max Steinhart şi Arthur Salomonsohn. „Norddeutsche Bank“ din Hamburg a decis fuzionarea cu „Disconto şi Deutsche Bank*'. * Săptămâna neagră la bursele americane (Continuare din pag. I-a) multor acţiuni să atingă cursuri mult superioare valoarei reale. In orice caz, se afirmă că guvernul american ? Băncile de emisiune privesc liniştite această catastrofă, deoarece ea va îndepărta de la operaţiile de Bursă specula desfăşurată în ultimul timp. Se afirmă însă că Băncile de misiune vor reduce taxa scontului, în urma celor întâmplate. CONSECINŢE PENTRU PIAŢA CAPITALURILOR Panica de la New-York a avut repercusiuni la toate bursele importante din Europa. Situaţia schimbată în Wallstreet va avea însă consecinţe şi asupra pieţei internaţionale a capitalurilor. Se poate prevedea că importante capitaluri americane vor căuta acum alte plasamente, în locul speculaţiilor bursiere de până acum şi astfel se va uşura situaţia financiară europeană. De pe acum se anunţă capitaluri importante ce au fost îndreptate spre Londra. De asemenea, reducerea taxei de scont în America va avea urmări imediate în Europa. Banca Angliei, care de curând a fost nevoită să ridice scontul, pentru a opri exodul capitalurilor atrase de mirajul Bursei din New-York va reveni asupra acestei măsuri de îndată ce Federal Reserve Bank consimţi să-şi modifice politica de scont. ULTIMELE ŞTIRI DE LA NEW YORK NEW-YORK. 30. (Rador). — Bursa a anunţat ca mâine operaţiile vor începe la amiază, catul se va deschide Bursa. Vineri si Sâmbătă, bursa va fi închisă. Firma „New-York Lynchet Comp." casă neoficială de schimb, neputându-şi îndeplini angajamentele, a fost ştearsă după lista membrilor Bursei. Scăderi la bursele europene BERLIN, 30 (Rador) Scăderile de la Bursa din New-York au influenţat ori situaţia la toate principalele burse europene. La Londra, la Paris, la Berlin, la Amsterdam, cursurile au fost în scădere şi s-a remarcat numărul mare de acţiuni oferite. Ordinele de vânzare provin mai ales din America. Marele Meeting a! Uniunei funcţionarilor Aseară a avut loc la sediul Uniunei funcţionarilor din str. Blănari No. 14 un mare meeting, la care a luat parte un imens număr de funcţionari precum şi delegaţiuni din provincie. Sala gangurile şi curtea erau arhipline. D. IOAN EFTIMESCU, preşedintele Uniunei, după ce deschide întrunirea, mulţumind delegaţiunilor şi imensei asistenţe, face o amplă expunere a luptei ce Uniunea o dă în apărarea drepturilor salariat lor particulari. D-sa mai pune în discuţie următoarele chestiuni: salariaţii străini, stabilitatea în serviciu, salariile in raport cu scumpetea, orariul de lucru şi repauzul duminical, şomajul, asigurările sociale, Camerile de muncă şi jurisdicţia profesională precum şi calificarea funcţionarului comercial. SALARIAŢII STRĂINI D. M. IACOB spune că chestiunea funcţionarilor străini a preocupat şi preocupă pe toţi salariaţii români. In timp ce funcţionarii indigeni nu au de lucru şi şomează mereu, străinii ocupă slujbe unde sunt bine retribuiţi. Oratorul cere ministerului muncii să nu mai acorde nici o prelungire de şedere în ţară funcţionarilor străini. D. ANTON SCHWARTZ arată că situaţia salariaţilor şomeri este din cele mai deplorabile. Mulţi din ei mor literalmente de foame sau se sinucid din cauza mizeriei. Cere ca atât comuna, cât şi Statul să ia grabnice măsuri de ajutorare a acestor prigoniţi ai soartei. D. F. SIMIONESCU dă citire raportului cu privire la salariile ce nu sunt de loc în raport cu scumpetea. După statistici recente, reese că funcţionarul particular este cel mai prost plătit şi că salariul ce nu primeşte este sub derizoriu. ORARIUL ŞI REPAUZUL DUMINICAL D. ION NICULESCU declară că legea repauzului Duminical a ajuns să fie traficată ca marfă electorală de către şefii şi oamenii poliţiei din provincie. Este suficient să se schimbe poliţaiul sau primarul unui oraş pentru ca orariul, acolo unde se mai respecta puţin, să fie complect desfiinţat. Sunt oraşe unde nu se ştie de această lege, funcţionarii comerciali fiind obligaţi a munci peste puterile lor. In Capitală se petrece acelaş lucru. După o expunere a lacunelor legei, d-sa cere ca ministerul muncei şi cel de interne să dispue stricta aplicare a orariului, atât în Capitală cât şi mai ales în provincie. D. CAROL HAIMOVICI spune că jurisdicţia profesională este una din cele mai importante legi muncitoreşti. Ministerul muncii are datoria să întocmească de urgenţă un proect de lege şi el să fie votat. Numai prin jurisdicţia profesională litigiile dintre salariaţi şi patroni vor putea fi mai curând rezolvate. ASIGURĂRILE PENTRU FUNCŢIONARI D. MARCEL MELICSON spune că nici un ministru al muncei n’a legiferat extrem de importanta chestiune pentru funcţionarii particulari. D-sa, citează nume de funcţionari comerciali bătrâni isgoniţi de patronii lor după ani de slujbă. Sau legiferat asigurări pentru negustori, în timp ce funcţionarii duc o viaţă jalnică. D-sa cere ca, ministerul muncei să vie cât mai grabnic cu legea asigurărilor pentru funcţionari D. ION LEONTE citeşte raportul cu privire la Camerile de muncă. Face o amănunţită critică a legii şi remarcă numărul prea mare al consilierilor de drept. D-sa susţine că în timp ce negustorii şi industriaşii au Camerile lor, muncitorii şi funcţionarii trebue să aibe de asemenea Camere care să fie în compunerea lor numai a muncitorilor şi funcţionarilor. Cere modificarea legei, pentru ca aceste Camere să fie expresiunea adevărată a salariaţilor în genere. Mai vorbesc d-nii: D. C. Cearnăuţeanu-Bucovina, Sergiu Bogdan- Basarabia, Ion Culincă-Ardealul şi Banatul, Mihalovici-Moldova şi Bogdanov-Dobrogea, cari aduc salutul secţiunilor din întreaga provincie a ţării şi îmbărbătează la luptă. ( D. MICHAIL ALFANDARY intr’o însufleţită cuvântare aduce mulţumiri în numele funcţionarilor co-, merciali comitetului Uniunei pentru credinţa şi sinceritatea cu care luptă pentru emanciparea şi ridicarea funcţionarilor particulari. D-sa îndeamnă pe funcţionari ca solidari alături de Uniune să ceară revendicările ce se cuvin harnicilor muncitori din comerţ D. GRIGORE ARITON, spune că este necesar ca breasla funcţionărească să fie calificată constituindu-se un corp de funcţionari particulari. D. ILIE BERCEANU, cere ca delegaţii Uniunei să fie cât mai vigilenţi acum la întocmirea regulamentului contractului de muncă, prin acest regulament nu se poate admite nici o derogare la lege. La urmă d. Marcel Mellison dă citire unei moţiuni în sensul celor vorbite, după care marea mulţime se împrăştie în linişte. Expoziţia de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia Pentru desvoltarea raporturilor economice cu Polonia, „Uniunea Generală de Agricultura” împreună cu ,,Uniunea Camerelor de Comerţ“ şi sub auspiciile Ministerului de Agricultură şi Ministerul de Industrie, a hotărît să organizeze o expoziţie de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia, pentru 23—30 Noembrie a. c. Se vor prezenta la această expoziţie vinuri şi fructe din întreaga ţară, pentru a ne asigura în viitor un debuşeu sigur pe pieţele poloneze. Majoritatea acestor produse se vor pune la dispoziţia publicului polonez în scopul de a se cunoaşte atât calitatea cât şi preţul produselor noastre. Pe tot timpul expoziţiei, o orchestră românească va delecta publicul în restaurantele mai de seamă ale Varşoviei. Cu organizarea acestei expoziţii a fost însărcinat d. L. Burda, director la Uniunea Camerelor de Agricultură, care în urma cercetărilor făcute la Varşovia, a depus concluziuni scrise cari au fost aprobate în întregime de către d-l Ion Mihalache, ministrul Agriculturii. Rate fiind preturile destul de ridicate ale acestor produse pe piețele poloneze, sunt speranţe că produsele noastre vor fi bine apreciate și într’un viitor apropiat bine valorificate. I