Argus, noiembrie 1929 (Anul 20, nr. 4968-4993)

1929-11-01 / nr. 4968

Primim din partea Ministerului de industrie şi comerţ următoa­rele cu rugămintea de a publica: Căutând să explice situaţia în care se găseşte şi scăderea ac­ţiunilor sale la bursă direcţiunea societăţii Creditului Minier» în­cearcă să atribue ministerului de industrie o parte din vina situa­ţiei sale actuale. Afirmaţia socie­tăţii este cu totul nefut­dat şe­oarece nici­odată ministerul de industrie nu a urmărit să arunce discredit asupra nici unei socie­tăţi din ţară- Din contra a căutat să dea concursul necesar pentru a putea lucra şi produce în bune condiţiuni-Curând după venirea la gu­vern de Virgil Madgearu consta­tând situaţia în care se află I. R. D. P­ ca şi alte societăţi de petrol a chemat pe d. prof. Mrazec fost ministru şi i-a propus să se însăr­cineze cu concentrarea societăţi­­lor de petrol cu capital românesc pentru a le salva din situaţia la care le dusese politica petroliferă aşa zisă naţională a d-lui Vintilă Brătianu. D. Virgil Madgearu a spus tex­tual d-lui Mrazec: „Ai răspunde­rea morală pentru această tristă situaţie şi trebue să lucrezi re­pede la asanarea societăţilor, creiată prin Politica recomandată de dumneata“­ Văzând că d- Mra­­zec nu voeşte a se ocupa cu a­­ceastă chestiune gravă, d- Mad­gearu a intervenit în repetate rân­duri pe lângă conducătorii socie­tăţilor de petrol pentru promova­rea acţiunii de concentrare. Abia acum câteva zile societa­tea Creditului Minier a făcut o cerere prin care acceptă sugestia d-lui Madgearu declarând că e gata a fuziona cu alte societăţi.­­ Relativ la aşa zisele vexaţiuni pe care le-ar fi suferit Creditul Minier din partea ministerului, lu­crurile stau astfel: In cursul lunei Iulie societatea datora statului o importantă can­titate de trei din redevenţele ce această societate le datora­­Ur­mând legea minelor şi contabili­­tatea statului, ministerul de in­dustrie a ţinut licitaţie pentru vânzarea redevenţelor de petrol în care se găseau cele datorate de Creditul Minier. La această licitaţie s-a prezen­tat o societate cumpărătoare ofe­rind un preţ favorabil. Ministerul fiind dator a urmări încasarea re­devenţelor, indiferent de cine ar fi datorate, era gata să adjudece asupra societăţii ofertante canti­­tatea datorată de Creditul Minier. Cum această societate vânduse în prealabil pe cont propriu redeven­­şi nu le mai avea în depozit după cum era obligată, a interve­nit la minister şi a oferit un preţ superior cu o sută lei de vagon pentru a se putea adjudeca asu­pra ei prin bună învoială. Ministerul deşi se afla în faţa unei situaţiuni care l-ar fi putut determina la luarea de sancţiuni, ţinând seamă de situaţia grea în care se găsea societatea, a con­venit a adjudeca asupra ei canti­tatea ce datora cu condiţia de a achita imediat la tezaur contra­valoarea­ care întrecea­ suma de 20 de milioane lei­ Deşi a accep­tat cu mulţumire această soluţie totuşi timp de 9 luni cu toate in­vitaţiile făcute de minister, numita societate nu a achitat suma da­torată. Achitarea a fost obţinută nu­mai după ce ministerul de indus­trie, având nevoe, în vederea ne­cesităţilor de numerar ale tezau­rului a luat măsuri de executare. Prin urmare nu ministerul de industrie a adus un discredit asu­pra ei ci societatea însăşi prin nerespectarea angajamentelor sale şi-a adus discreditul determinând scăderea acţiunilor sale. Ne mul­ţumim deocamdată la aceste lă­muriri. Dacă conducătorii socie­tăţii „Creditul Minier“ socotesc că este în interesul bunului mers al întreprinderei să polemizeze cu ministerul de industrie prin presă îi stăm la dispoziţie şi nu ne vom da înapoi să dăm numele unuia din conducătorii societăţii care în luna iulie trecut răspundea ver­siunii alarmiste cu privire la mer­sul societăţii criticând actele di­recţiei generale, după cum nu ne vom da îndărăt să recomandăm acţionarilor să cerceteze origina averea unora din conducătorii a­­cestei societăţi fiind paradoxal ca aceştia să se fi îmbogăţit, iar so­cietatea să fi sărăcit. Industrie-Finanţe Situaţia „Creditului Minier“ Lămuririle date de Ministerul de Industrie şi Comerţ JUDICIARE (Ilfov) CONCORDATE PREVENTIVE Deși legea a fost pusă în apiicare la începutul lui Iulie, iar de atunci s’au depus peste­­10 de cereri de con­cordate, — dintre care multe au fost admise în principiu (adică s'a găsit că se află în condițiunile îngăduite de lege pentru a se proceda la lucră­rile preparatorii), — totuşi până a­­cum nu s'a ajuns măcar la rezolva­rea definitivă a unui concordat. Şi fiind că lumea comercială aş­tepta să vadă cum se va comporta a­­ceastă lege în practică, socotim inte­resant să anunţăm că astăzi se va decide de către trib. comerc., de soar­ta primului concordat preventiv, a­­juns la faza ultimă, aceea a omolo­gării. Este vorba de concordatul ce­rut de șoc. „Podgoriile Unite”. — Pe ziua de ieri s’a mai înre­gistrat o cerere de concordat și anu­me din partea societ, în nume colec­tiv Rudolf Vlașca et Solomon Ara­bia, cu emblema „Ing. Th. Blaşca, birou technic succesori”, din strada Carol 10, înfiinţată în 1921, pentru comer­ţul de articole technice şi în special de articole de canalizare, a dus-o pâ­nă acum, când din pricina crizei me­reu agravate, a ajuns la soluţia concordatului preventiv, spre a pre­întâmpina falimentul. In cerere se mai arată că activul este mai mic cu 200.000 lei de­cât pasivul (5.554-65­1 fată de 5.315.000 Iei). ■ Oferă o cotă de 50 la sută plătibila în 3 ani, în trei rate (10, 20 si 30 la sută). ACTIUNEA SOC. SONAMETAN A FOST RESPINSA In fata Curţii de Apel S. N­, che­mată să judece acţiunea Societăţii Sonametan care cerea anularea de­ciziilor prin care ministerul de indu­strie a scăzut preţul gazului metan, ministerul de industrie, a rndicat in­cidentul că instanţa Contenciosului nu este competentă să judece acţiu­nea, întrucât deciziunile atacate, nu constituesc acte administrative de autoritate, ci sunt acte de pură ges­tiune,pe cari ministerul le-a făcut, în exerciţiul unor drepturi contrac­tuale. Incidentul ridicat de minister, a fost găsit întemeiat; actul a fost so­cotit ca fiind de gestiune şi ca atare acţiunea societăţii a fost respinsă ca inadmisibilă. RISCURILE IN CAZ DE VANZARI DE VALUTE „A TERMEI' D. Herman Goldenberg cumpărase hs 1919, un cec de ruble de la banca Mayer şi Aftalion, livrabile la cere­rea sa. Intre timp rublele pierduseră com­plect ,valoarea lor, până ce au ajuns să dispară din circulaţie ca monedă, fără ca cumpărătorul lor să le fi re­clamat. Aproape 10 ani mai târziu, d. H. Goldemberg a cerut tribunalului Il­fov secţia II-a comercială să rezilie­ze vânzarea şi să condamne Banca la restituirea preţului de lei. Banca Mayer şi Aftaliona prin d. avocat I. Cohen s'a opus la rezilie­rea vânzărei de­oarece prin credita­rea rublelor în contul reclamantului s’ar fi transmis proprietatea lor. Tribunalul a admis însă acţiunea reclamantului pe consideraţiunile ex­puse de avocaţii săi, d-nii dr. L. O­­sias şi Rosemberg, că rublele fiind bunuri „în genere“ și nedeterminan­te, riscurile privesc exclusiv pe vân­zător. Radio-farul dela Ca­­liacra distrus de trăznet CONSTANŢA, 30. — In timpul ploii torenţiale care s’a abătut ori asupra regiunii din jurul Constan­ţei, trăznetul a căzut pe radio-farul dela cggul Caliacra, proprietatea serviciului porturilor maritime, dis­trugând complect instalaţiunile şi producând stricăciuni mari clădi­re­. Telegrafistul care se afla la apa­rat, a scăpat ca prin minune de la moarte. Radio­ farul a fost construit anul acesta şi in ultimul timp fusese în­zestrat cu diverse instalaţiuni spe­ciale aduse din Anglia. Avea o im­portanţă deosebită pentru naviga­tori. Oasele libere la export ..Monitorul Oficial­ 4 din 29 octont­­brie crt. publică decretul prin care, începând de la 1 Octombrie crt., oa­sele au fost lăsate libere la export, cu plata taxei vamale de 120 lei de au­to de kgrf 3 Prima sesiune a Comitetului Fiscal Internaţional Problema dublei impuneri. — Reciprocitatea clauzei naţiunei celei­­mai favorizate. — Circulaţia automobilelor străine —­ Bela corespondentul nostru — GENEVA 28­ — întrunirea ex­perţilor guvernamentali din 1928 însărcinase Comitetul Fiscal să studieze diferite chestiuni pe care ea nu avusese timp să le apro­fundeze. întrunit în prima sa sesiune zi­lele acestea, la Geneva, Comitet F fiscal a avut să se ocupe de aranjamentele încheiate recent de diverse țări, tinzând să evite du­bla impunere într’un sens general. Comitetul a constatat că aceste Convenţiuni nu sunt numeroase dar a considerat că pentru a apre­cia, în mod just, situaţiunea, tre­bue ţinut seama de faptul că re­­comandaţiunile Conferinţei exper­ţilor­ guvernamentali n’a putut însă da toate roadele. Se poate, însă, spera, că diferite acorduri impor­tante vor fi încheiate şî iscălite în curând. IMPUNEREA TRUSTURILOR INTERNATIONALE O altă chestiune examinată de Comitetul Fiscal a fost „regulele de ventilatorie, aplicabile benefi­­ciilor şi capitalului întreprinderi­lor, cari lucrează in mai multe ţări şi măsuri cari să permită a evita dubla impunere Trusturilor internaţionali şi compagniilor de Holding”. Comitetul Fiscal a pro­cedat la o discuţiune preliminară a ansamblului acestor chestiuni şi a ajuns la concluzia că, pentru a îndeplini o operă utilă, este esen­ţial de a cunoaşte, în mod deta­ilat, practica urmărită actual­mente in diversele ţări■ In acest scop el a adresat o scrisoare tu­turor membrilor săi şi membrilor corespondenţi, rugându-i să-i co­munice informaţ­iuni detailate. A cerut apoi reprezentanţilor Came­rei de comerţ internaţionale să­­ comunice dacă această Organiza­­ţiune ar fi, eventual, în stare să colaboreze la o anchetă Şi dacă este în măsură să-i comunice cam­ sunt, după părerea sa, cele mai bune metode de ventilaţiune. Pentru căutarea principiilor tin­zând a evita dubla impunere drep­turilor de autor şi drepturilor de inventar, Comitetul e de părere că o anchetă se impune­ Cât despre chestiunea atât de complexă a reciprocităţii clauzei naţiunei celei mai favorizate, în raporturile ei cu problema dublei impuneri, Comitetul na putut avea decât un schimb de vederi foarte mărginit. O va menţine deci la ordinea de z­i a viitoarei sale sesiuni in vederea unui examen aprofundat. SISTEMELE FISCALE In ce priveşte informaţiunile a­­supra sistemelor fiscale existente Comitetul, după ce a examinat in ce fel ar putea fi alcătuite răspun­surile sistematice asupra diverse­lor sisteme fiscale, pe care întru­nirea experţilor guvernamentali ii însărcinase a le pregăti, a consi­derat că cea mai bună metodă de urmat ar fi de a cere Statelor de a furniza un expozeu sistematic al impunerii directe din ţările lor. Aceste diferite memorii vor fi su­puse unui prim examen pentru a determina comparaţiunile posibile. După aceea, Comitetul va fi în mă­sură de a determina preciziunile ce convine de cerut şi de a înve­dera posibilitatea de a stabili ta­blouri comparative care să facă să reiese analogiile şi diferenţele diverselor sisteme fiscale. Aceste expozeuri sunt destinate de a faci­lita negocierile în vederea evită­­rei a dublei impuneri. In cursul congresului său din Amsterdam, Camera de Comerţ Internaţională a adoptat o rezolu­­ţiine tinzând la convocarea unei conferinţe de unificare pe cât po­sibil, a sistemelor aplicate pentru a suprima dubla impunere şi a pregăti, în acest scop, un tratat multilateral. Comitetul Fiscal luând cunoştinţă de această rezo­­luţiune, a fost de părere că con­­venţiunile bi­laterale nu aduc de­cât o soluţiune parţială şi imper­fectă problemei dublei impuneri, şi a considerat că nu trebue per­­dut din vedere că numai conven­­ţiunile multilaterale ar putea realiza unitatea metodei dorite. I s’a părut, în special, că nu s’ar putea încheia o convenţia ne multi­laterală tinzând a evita dubla impunere a întreprinderilor comer­ciale şi industriale, cari au stabi­limente în mai multe ţări, fără ca o definiţiune precisă a termene­lor „stabilimente stabile“ şi „a­­genţi autonomi“ să fie elaborat. De aceea comitetul a căutat defi­­nitiunea acestor două termene sus­ceptibile de a fi aprobată în mod general. îndată ce acest rezultat va fi obţinut, pregătirea unei convenţiuni multilaterale, in ve­derea evitărei dublei impuneri, va putea fi întreprinsă. TAXELE PE AUTOMOBILE ------STRĂINE Comitetul fiscal fusese invitat de Consiliul Societăţii Naţiunilor să înscrie la ordinea de zi a pri­mei sale sesiuni, studiul chestiu­nei taxelor percepute pe vehicu­lele automobile străine şi a cola­bora în această chestiune cu comi­tetul de circulaţiune pe şosele. Acesta din urmă, inspirându-se din dezideratele­ Automobil-Clu­burilor Alianţei Internaţionale de Turism, a prezintat anumite do­rinţe, şi anume, că taxele de cir­­culaţiune să nu fie cerute automo­bilelor străine în primele două luni ale şederei lor în­ ţările străi­ne; că modul de percepere a taxe­lor de circulaţie să fie simplificat şi că aceste taxe să nu fie exigi­bile când automobilistul se pre­zintă la Biuroul vamal de fron­tieră al unei ţări numai pentru a viza permisul său. Comitetul Fiscal, după ce a stu­diat toată chestiunea, ţinând sea­mă de aceste deziderate, a consi­derat că sistemul ideal ar consis­ta într’o scutire complectă, a cărei rezultat ar fi favorizarea şi in­tensificarea circulaţiei internaţio­nală pe şosele. Dar comitetul şi-a pus întrebarea dacă nu ar conveni mai bine pentru a întruni cel mai mare număr de aderări, de a limita scutirea numai la automo­bilul de turism. Aceste vehicule nefiind, în general, destinate de­cât excursiunilor trecătoare şi ne­având greutatea camioanelor şi a auto­carurilor, o exempţiune se justifică în cea ce le priveşte, şi pare susceptibilă de a intra în cadrul unei convenţiuni generale. O astfel de conventiune nu ar îm­­pedica încheierea de acorduri bi­laterale, relative la taxarea între diferite ţări a automobilelor, cari servesc la transportul mărfurilor sau la transportul în comun al pasagerilor. Scutirea complectă, adică neli­mitată în durata ei, ar avea, evi­dent, avantajul de a suprima for­malităţile ce perceperea face nece­sare. Din contra, o scutire limi­tată la câteva luni ar obliga men­ţinerea formalităţilor de control, dar ar fi mai uşor acceptată. O altă chestiune ridicată de co­mitetul, era aceea de a şti dacă dreptul la o scutire trebue să fie recunoscut automobilelor al căror deţinător locueşte într’una din ţă­rile contractante sau automobile­lor imatriculate într’o ţară con­tractantă. Comitetul fiscal a dat preferinţa Sa acestui din urmă sistem. In ceea ce priveşte modul de a percepe, comitetul a fost de păre­re că taxele ar putea fi percepute de biurourile vamale în momentul eşirei ceea ce ar facilita comerţul internaţional. Pe baza acestor principii, Comi­tetul a pregătit un proect de con­­venţiune care a fost discutat cu o delegaţiune permanentă a circula­­ţiunei pe şosele. In cursul acestei discuţiuni, comitetul mixt a accep­tat acordul asupra principiului general al scutirei cât şi asupra necesităţii simplificărei formalită­­lor de control. El a fost de părere că este loc de a continua studiul proectului de convenţiune şi în acest scop a­ dat mandat la­ trei membri ai şi să continue a cola­bora cu comitetul de circulațiune pe şosele, R. OH. Dificultăţile provocate de Ungaria Aprecieri aspre din Anglia şi Franţa PARIS, 30. (Rador)— „Petit Pa­risien“ publică, sub semnătura d-lui Albert Jol­ien, unele amă­nunte asupra lucrărilor comisiunii Reparaţiilor orientale. ,,Petit Parisien“ precizează că în şedinţa care a avut loc ori după amiază, delegaţii Italiei şi Marei Britanii şi-au exprimat regretul faţă de atitudinea intransigentă adoptată de contele Bethlen atitu­dine ce face inutilă orice încercare de a regula în mod amical, chiar cu preţul onor anumite sacrificii la care ar fi fost gata să consim­tă, problemele financiare încredin­ţate spre rezolvarea comisiunii. In aceste condiţiuni, dat fiind că Ungaria persistă în hotărârea de a nu admite nici chiar principiul unei soluţii definitive, Comisiunea decis să prepare un raport, care va constata carenţa absolută a guvernului ungar. * Ziarul adaugă că această carenţă nu va surprinde pe nimeni. Ea e conformă nu numai cu atitudinea intransigentă pe care Ungaria a avut-o în­totdeauna la Geneva, cu deosebire în afacerea optanţilor, dar e conformă mai ales spiritu­lui de rebeliune contra stipulaţii­lor tratatului de pace, dovedit în toate împrejurările de Ungaria, fie că era vorba de violarea clau­zelor militare ale tratatelor, de afacerea contrabandei mitraliere­lor, etc. Această atitudine nu face decât să sporească răspunderea gu­vernului din Budapesta care se arată în această împrejurare mai intratabil de­cât Germania, şi care singur între toţi cei interesaţi, prin indiscreţiile făcute presei, menţinut de la începerea nego­cierilor din Paris, o regretabilă agitaţie în Ungaria. Faţă de cele întâmplate la Paris sunt două eventualităţi pentru re­zolvarea problemei. Conferinţa de la Haga îşi poate asuma misiunea de a regula chestiunile rămase în suspensie prin această carenţă un­gară sau ea va încredinţa Comi­siei Reparaţiilor sarcina de a cere Ungariei executarea strictă a obli­gaţiilor ce i s’au pus în tratatul de pace. O NOTA OFICIALA PARIS, 30. (Rador). — Comite­tul reparaţiilor orientale publică o notă prin care precizează că n’a făcut nici un fel de declaraţiune presei asupra lucrărilor sale. In consecinţă comitetul nu acceptă răspunderea pentru Informaţiile a­­părute, care exprimă tendinţe par­ticulare. UN AVERTISMENT ENGLEZ LONDRA, 30 (Băilor).­­ Agenţia „Reuter" anunţă: Corespondentul diplo­matic al ziarului „Daily Telegraph", comentând primejdia eşuării confe­rinţei reparaţiilor orien­tale din Paris scrie că în împrejurările actuale, Ungaria e ameninţată să piardă, din cauza atitudi­ne­ ei intratabile, anumi­ta simpatie­ pe care cer­curile oficiale britanice o arătau până acum pen­tru reducerea obligaţiilor ungare. Guvernul ungar va fi bine inspirat dacă va cerceta din nou pozi­ţia­ sa, în lumina faptului neîndoelnic că este foar­te aproape de pierderea părerii bune a cercurilor oficiale britanice". .*­­ LONDRA, 30■ (Rador). - „Daily Telegraph”, într’un articol des­pre datoriile Ungariei condamnă încăpăţânarea acestei ţări, care a­­meninţă că compromită Conferin­ţa de la Paris, şi chiar planul Young. Ungaria, spune autorul articolu­lui, s’a bucurat de multă simpatie din partea Angliei, dar micii alia­ţi au ajuns la limita concesiunilor. Este deci rândul Ungariei să-şi a­­bandoneze atitudinea intremsigen­tă, dacă nu vrea să-şi piardă orice simpatie. Anuitatea ei este deri­zorie dar în timp ce face orice îi stă în putinţă spre a-şi ajura şi amâna datoriile, Ungaria nu re­duce nimic d­n chestia optantilor Si In alte chestiuni• Guvernul din Budapesta, încheie judiciosul arti­col, este sfătuit să-şi supraveghe­ze atitudinea, dacă nu vrea să-şi piardă opiniunea bună din cercu­rile engleze, opiniune de care pre­tinde că pune atâta preţ. Toată presa engleză, accentuia­­ză nu fără regret, intransigenţa Ungariei. %• «M——-­ Fuziunea Dis­conto- Deutsche­ Bank BERLIN 30 (Rador). — Adună­­rile generale ale băncilor ,,Discon­­to Gesellschaft“ şi „Deutsche Bank“ au aprobat fuzionarea ce­lor două instituţii. BERLIN 30 (Rador). — Azi s-a ţinut primul consiliu de administra­ţie al băncilor fuzionate, „Discon­­to Gesellschaft1“ şi „Deutsche Bank“. Preşedinte de onoare al in­stituţiei a fost ales d-l Max von Schinckel. Preşedinţi, cu drepturi egale, au fost aleşi d-nii Max Stein­hart şi Arthur Salomonsohn. „Norddeutsche Bank“ din Ham­burg a decis fuzionarea cu „Dis­­conto şi Deutsche Bank*'. * Săptămâna neagră la bursele americane (Continuare din pag. I-a) multor acţiuni să atingă cursuri mult superioare valoarei reale. In orice caz, se afirmă că guvernul american ?­ Băncile de emisiune privesc liniştite această catastrofă, de­oarece ea va îndepărta de la operaţiile de Bursă specula desfă­şurată în ultimul timp. Se afirmă însă că Băncile de misiune vor reduce taxa scontu­lui, în urma celor întâmplate. CONSECINŢE PENTRU PIAŢA CAPITALURILOR Panica de la New-York a avut repercusiuni la toate bursele im­portante din Europa. Situaţia schim­bată în Wallstreet va avea însă consecinţe şi asupra pieţei interna­ţionale a capitalurilor. Se poate pre­vedea că importante capitaluri a­­mericane vor căuta acum alte pla­samente, în locul speculaţiilor bur­siere de până acum şi astfel se va uşura situaţia financiară euro­peană. De pe acum se anunţă capi­taluri importante ce au fost îndrep­tate spre Londra. De asemenea, reducerea taxei de scont în America va avea urmări imediate în Europa. Banca An­gliei, care de curând a fost nevoită să ridice scontul, pentru a opri e­­xodul capitalurilor atrase de mira­jul Bursei din New-York va re­veni asupra acestei măsuri de în­dată ce Federal Reserve Bank­­ consimţi să-şi modifice politica de scont. ULTIMELE ŞTIRI DE LA NEW YORK NEW-YORK. 30. (Ra­d­­or). — Bursa a anunţat ca mâine operaţiile vor începe la amiază, catul se va deschide Bursa. Vi­neri si Sâmbătă, bursa va fi închisă. Firma „New-York Lynch­et Comp." casă neoficia­lă de schimb, neputân­­du-şi îndeplini angaja­mentele, a fost ştearsă după lista membrilor Bursei. Scăderi la bursele europene BERLIN, 30 (Rador) Scăderile de la Bursa din New-York au influenţat ori situaţia la toate prin­cipalele burse europene. La Londra, la Paris, la Berlin, la Amsterdam, cursurile au fost în scă­dere şi s-a remarcat nu­mărul mare de acţiuni oferite. Ordinele de vân­zare provin mai ales din America. Marele Meeting a! Uniunei funcţionarilor Aseară a avut loc la sediul U­­niunei funcţionarilor din str. Blă­­nari No. 14 un mare meeting, la care a luat parte un imens număr de funcţionari precum şi delega­­ţiuni din provincie. Sala gangu­rile şi curtea erau arhipline. D. IOAN EFTIMESCU, preşedin­­tele Uniunei, după ce deschide în­trunirea, mulţumind delegaţiunilor şi imensei asistenţe, face o amplă expunere a luptei ce Uniunea o dă în apărarea drepturilor salariat lor particulari. D-sa mai pune în discuţie următoarele chestiuni: sa­lariaţii străini, stabilitatea în ser­viciu, salariile in raport cu scum­­petea, orariul de lucru şi repauzul duminical, şomajul, asigurările so­ciale, Camerile de muncă şi juris­­dicţia profesională precum şi cali­ficarea funcţionarului comercial. SALARIAŢII STRĂINI D. M. IACOB spune că chestiu­nea funcţionarilor străini a preo­cupat şi preocupă pe toţi salariaţii români. In timp ce funcţionarii in­digeni nu au de lucru şi şomează mereu, străinii ocupă slujbe unde sunt bine retribuiţi. Oratorul cere ministerului muncii să nu mai a­­corde nici o prelungire de şedere în ţară funcţionarilor străini. D. ANTON SCHWARTZ arată că situaţia salariaţilor şomeri este din cele mai deplorabile. Mulţi din ei mor literalmente de foame sau se sinucid din cauza mizeriei. Cere ca atât comuna, cât şi Statul să ia grabnice măsuri de ajutorare a a­­cestor prigoniţi ai soartei. D. F. SIMIONESCU dă citire ra­portului cu privire la salariile ce nu sunt de loc în raport cu scum­­petea. După statistici recente, reese că funcţionarul particular este cel mai prost plătit şi că salariul ce nu primeşte este sub derizoriu. ORARIUL ŞI REPAUZUL DUMINI­CAL D. ION NICULESCU declară că legea repauzului Duminical a a­­juns să fie traficată ca marfă elec­torală de către şefii şi oamenii po­liţiei din provincie. Este suficient să se schimbe poliţaiul sau prima­rul unui oraş pentru ca orariul, a­­colo unde se mai respecta puţin, să fie complect desfiinţat. Sunt oraşe unde nu se ştie de această lege, funcţionarii comerciali fiind obli­gaţi a munci peste puterile lor. In Capitală se petrece acelaş lucru. După o expunere a lacunelor le­­gei, d-sa cere ca ministerul mun­cei şi cel de interne să dispue stricta aplicare a orariului, atât în Capitală cât şi mai ales în provin­cie. D. CAROL HAIMOVICI spune că jurisdicţia profesională este una din cele mai importante legi mun­citoreşti. Ministerul muncii are da­toria să întocmească de urgenţă un proect de lege şi el să fie votat. Numai prin jurisdicţia profesiona­lă litigiile dintre salariaţi şi pa­troni vor putea fi mai curând rezol­vate. ASIGURĂRILE PENTRU FUNC­­ŢIONARI D. MARCEL MELICSON spune că nici un ministru al muncei n’a legiferat extrem de importanta chestiune pentru funcţionarii par­ticulari. D-sa, citează nume de funcţionari comerciali bătrâni is­­goniţi de patronii lor după ani de slujbă. Sau legiferat asigurări pen­tru negustori, în timp ce funcţio­narii duc o viaţă jalnică. D-sa cere ca, ministerul muncei să vie cât mai grabnic cu legea asigură­­rilor pentru funcţionari D. ION LEONTE citeşte raportul cu privire la Camerile de muncă. Face o­ amănunţită critică a legii şi remarcă numărul prea mare al consilierilor de drept. D-sa susţine că în timp ce negustorii şi indus­triaşii au Camerile lor, muncitorii şi funcţionarii trebue să aibe de a­­semenea Camere care să fie în compunerea lor numai a muncito­rilor şi funcţionarilor. Cere modi­ficarea legei, pentru ca aceste Ca­mere să fie expresiunea adevărată a salariaţilor în genere. Mai vorbesc d-nii: D. C. Cearnău­ţeanu-Bucovina, Sergiu Bogdan- Basarabia, Ion Culincă-Ardealul şi Banatul, Mihalovici-Moldova şi Bogdanov-Dobrogea, cari aduc sa­­lutul secţiunilor din întreaga pro­vincie a ţării şi îmbărbătează la luptă. ( D. MICHAIL ALFANDARY intr’o însufleţită cuvântare aduce mulţu­miri în numele funcţionarilor co-, merciali comitetului Uniunei pen­tru credinţa şi sinceritatea cu care luptă pentru emanciparea şi ridica­rea funcţionarilor particulari. D-sa îndeamnă pe funcţionari ca soli­dari alături de Uniune să ceară revendicările ce se cuvin harnicilor muncitori din comerţ­ D. GRIGORE ARITON, spune că este necesar ca breasla funcţionă­rească să fie calificată constituin­­du-se un corp de funcţionari parti­culari. D. ILIE BERCEANU, cere ca de­legaţii Uniunei să fie cât mai vi­gilenţi acum la întocmirea regula­mentului contractului de muncă, prin acest regulament nu se poate admite nici o derogare la lege. La urmă d. Marcel Mellison dă citire unei moţiuni în sensul celor vor­bite, după care marea mulţime se împrăştie în linişte. Expoziţia de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia Pentru des­vol­tar­ea raporturilor economice cu Polonia, „Uniunea Generală de Agricultura” împre­ună cu ,,Uniunea Camerelor de Comerţ“ şi sub auspiciile Minis­terului de Agricultură şi Ministe­rul de Industrie, a hotărît să or­ganizeze o expoziţie de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia, pentru 23—30 Noembrie a. c. Se vor prezenta la această expo­ziţie vinuri şi fructe din întreaga ţară, pentru a ne asigura în viitor un debuşeu sigur pe pieţele polo­neze. Majoritatea acestor produse se vor pune la dispoziţia publicului polonez în scopul de­ a se cunoaşte atât calitatea cât şi preţul produ­selor noastre. Pe tot timpul expoziţiei, o or­chestră românească va delecta pu­blicul în restaurantele mai de seamă ale Varşoviei. Cu organizarea acestei expoziţii a fost însărcinat d. L. Burda, di­rector la Uniunea Camerelor de Agricultură, care în urma cercetă­rilor făcute la Varşovia, a depus concluziuni scrise cari au fost a­­probate în întregime de către d-l Ion Mihalache, ministrul Agricul­turii. Rate fiind preturile destul de ridicate ale acestor produse pe piețele poloneze, sunt speranţe că produsele noastre vor fi bine a­­preciate și într’un viitor apropiat­ bine valorificate. I

Next