Argus, decembrie 1929 (Anul 20, nr. 4994-5016)

1929-12-01 / nr. 4994

Mâine 1 Decembrie consacrat JINUNCILRI DE ORI-U FEL IN TOATE ZIARELE - PRIN MTMHERfllA de PUBLICITATE CAROL SCHULDER)! S.DEROER STR. KARAGEORGEVICI 3­­. tel:'ii/sa ABONAMENTE; CB TARA BB JLB MM UI • LUNI 660 «­­ LUNI 000 • IB BTRAOMXASB UN AN uao» La • LUNI UN . s Lun • La in tara* imm aawsAzisB BIROURILEu cur ş t V Strada Ar In dar 7 Et. I. TILEFON 306/93 şl 323/69 apare SUPLIMENTUL nostra In 44 PAGINI relafiunilor economice POLONO 1 ^6 PAGINI­­ ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI fondatorii S. PAUKER ri U. I. VALENTIN INDUSTRIEI si FINANTE] C Duminică 1 Decembrie 1920. ANVNLIURI DE ORI­CE FEL ( TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GEKERAILĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER)! S.DEROER STR. KARAGEORGEVICI 9 TEL. IV»* PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societ&SP Generale de Publicitate Qunctori I Carol Schulder * S. Berger Cerads (fost KaragheorghevicQ Telefon 311/84 Ann­ XX No. 4994 Convenţiile Comerciale Convenţiile comerciale în vigoa­re au fost denunţate şi altele noui sunt in studiu. După informaţii ofi­ciale, nouile convenţii vor fi înche­iate, cel mult, până la 1 Martie viitor. Nu ştim pe ce bază vor fi aşe­zate aceste noui convenţii. Plecând de la tariful vamal în vigoare, pu­tem deduce că linia conducătore, în tratativele ce se vor duce şi în încheierile ce vor urma, va fi pro­tecţia agriculturei. Formula e bună şi de actualitate. Nu ştim, dacă în­ practică, ea va duce la rezultatele dorite şi teama noastră e inspirată de situaţia eco­nomică de astăzi din ţara noastră. Protecţia industriei noastre na­ţionale nu produce efectul îmbogă­ţirii ei cum s-ar părea. Industriile mari şi serioase din ţara noastră ar putea trăi aproape fără protec­ţie dacă ţara s'ar afla în condiţii economice normale. Dacă ar avea transporturi ieftine şi regulate, sarcini fiscale potrivite cu puterea lor şi nu cu nevoile bugetului, cre­dit ieftin, piaţă de desfacere sigu­ră, clienţi solvabili şi tezaur public plătind regulat şi la vreme comen­zile executate pentru Stat. Neavând toate aceste condiţii, industria noastră nu e propriu zis protejată contra concurenţii străi­ne, ci tariful vamal îi acordă numai o primă de asigurare în contra ris­curilor, isvorind din dezordinea noastră economică. Toate ţările care lucrează, în condiţii mai bune de credit, de transport, de legislaţie a muncii, de capacitate de absorbţie şi de solvabilitate a pieţii, pot concura industriile noastre, ori­cât de bine ar fi ele organizate. Aşa fiind, o politică de protecţie agrară,, prin scăderea tarifelor va­male şi prin favorizarea importu­lui manufacturii străine în compen­saţie de produse agricole e foarte greu de dus la bun sfârşit, fără mari neajunsuri. Câştigul ce s’ar asigura agricul­turei creiându-se prin convenţii comerciale,­­debuşeuri pentru pro­dusele cu care ea nu iese pe piaţa mondială — cum ar fi vinurile, fructele, carnea şi altele — nu ar compensa pierderile pe care le-ar simţi economia naţională, mărind considerabil importul de manufac­tură străină în dauna industriei na­ţionale. Fără îndoială că e dureros să a­­sistăm neputincioşi la ruina crescă­torilor noştri de vite şi a producă­torilor de fructe şi de vinuri. În România, clasa oamenilor cari se ocupă aproape exclusiv cu creşte­rea vitelor, cu podgoria şi cu li­vada e foarte numeroasă şi foarte interesantă. Dar conflictul dintre această clasă şi industria naţionala pe chestia tarifului vamal nu se p­oate deslega dându-i câştig de cauză prin scăderea tarifelor şi încheierea unor convenţii cu stră­inătatea, favorabile acestor pro­duse agricole. Urmând pe calea aceasta, am a­­junge la rezultatul că industria noastră ar decade complect, fără ca agricultorii protejaţi să câştige mare lucru. Căci, după cum nu sun­tem organizaţi pentru o activitate industrială­­sănătoasă, tot aşa nu suntem pregătiţi pentru o produc­ţie şi un export de produse agri­cole protejate.­­ Economia noastră agricolă se sprijină, în primul loc, pe produ­sele destinate pieţii mondiale. A­­colo e baza. Şi dacă suntem, loviţi «sala, de secetă sau de preţuri proaste, cum e anul acesta, nimic nu poate drege situaţia generală a ţării, de care se resimte şi indus­tria ca şi producţia agricolă spe­cială. Importul străin favorizat în a­­c­este împrejurări agravează pro­blema balanţei plăţilor şi face ca străinătatea să mai ia şi din puţi­nul ce ne-a rămas. Ne învârtim într’un cerc viţios. O clasă de producători se ridică în contra alteia, în iluzia că va câş­tiga luptând pentru o­ cauză evi­dent dreaptă. De fapt, şi unii şi alţii, sunt tot aşa de loviţi de condiţiile generale ale vieţii noastre economice. Lupta nu face decât să mai în­răutăţească situaţia. Trebue găsită o ieşire din acest cerc viţios.­­ .. A. CORTEANU O expoziţie de indus­trie casnică româ­nească la Stockholm STOCKHOLM'P 29 (Raderi — Expoziţia de Industrie casnică româ­nească, deschisă la .NMagazinul Nor­­dalul", din Copenhaga, a dovedit că acest gen de manifestări economice, au mare succes, întreaga presă publi­că cu acest prilej articole elogioase despre gustul ales şi dibăcia ţărance­­lor române. Un numeros public vizitează expo­ziţia, şi după acum se crede că mai mult de jumătate din obiectele expu­­se au fost deja vândute. Vizita M, Sale Reginei Danemar­cei, este aşteptată zilele acestea. INSEMANTARILE Am fost surprinşi citind, în Cu­rentul, un articol întitulat: „Spre dezastrul agricol ?" Se afirmă, in acest articol, că „suprafeţele însemânţate cu grâu, nu trec, IN NICI UN CAZ, de 30 la sută din suprafaţa normală, deci circa 600.000 hectare, in loc de peste două milioane hectare“. Dupe această afirmare, autorul articolului face şi o socoteală. El zice: ,Joacă la anul viitor, vom avea o recoltă mijlocie de 1000 kgr. la hectar, atunci recolta celor 600 mii de hectare va fi de 60.000 vagoane grâu. Consumaţiunea in­ternă a ţării este de, cel pu­ţin 160 m­ii vagoane (IOG.OOO va­goane , alimentarea şi 60.000 să­mânţa), deci vom avea un deficit de 100.000 vagoane grâu44­ Pe baza acestor afirmări şi ace­stor socoteli, redactorul „Curentu­­lui“ comentează Şi trage concluzia Dacă în loc de socoteli, fără le­mjeri, ÎH ar fi dat, insă, osteneală sa se ducă la ministerul agricul­turii, ar fi aflat că s’au însemânţat, numai cu grâu, nu 600 mii hectare, ci DOUA MILIOANE TREI SUTE MII HECTARE. Şi asta până la 25 Noembrie. Cum vremea e foarte Prielnică şi Clinic ministerul de agricultură are ştiri că însemănţările se fac cu mare intensitate şi acum, e si­gur că, până azi, 30 Noembrie, to­talul suprafeţelor însemăntate, în­trece cifra de DOUA MILIOANE PATRU SUTE MII HECTARE, cât s’a semănat anul trecut. Acesta e adevărul. E nespus de dureros ca, într’un Ziar, cum e „Curentul“, să se scrie năsbâmnle ce sau scris. Fantezia lui cade chiar aşa de rău la repor­­tagiile politice, unde părerile, ten­dinţele şi pasiunile oamenilor nu se pot măsura cu metrul, nici cân­tări cu balanţa­.­­La articolele economice e ne­voie, insă, de prudenţă şi,­ în orice caz, de­plin precise. R­ Un nou număr special editat de „Argus“ Numărul special, editat de „Argus“ și consacrat Poloniei, s’a bucurat de colaborarea unei stră­lucite serii de personalități con­ducătoare din Polonia si din Ro­­mânia. Semnează articole si studii în acest număr special." domnii: A. ZALESKI, ministru de Ex­terne al Poloniei. E. KWIATKOWSKI, ministru de Industrie şi Comerţ al Poloniei. NIEZ­ABYTOW­SKI, ministru de Agricultură al Poloniei. V. MADGEJARU, ministru de Finanţe. GR. GAFENCU, subsecretar de Stat la Ministerul Comunicaţii­lor şi Lucrărilor Publice. CONTELE SZEMBEK, minis­trul Poloniei in România. G. CREŢI­ANU, ministrul Ro­mâniei în Polonia. ERNEST ENE, secretar general al Ministerului de Industrie şi Comerţ­ TOMA GALCA, secretar general al Ministerului Comunicaţiilor. ED. RASZINSKY, directorul secţiunei orientale din Ministerul de Externe al Poloniei. SZIJDLOWSKI, fost ministru. DR. I. ZALPHACHTA, preşe­dintele Consiliului Polon in Ro­mânia. T. KOBYLANSKI, cons­ier la Legaţia Poloniei. A. SMUTNY, consilier comer­cial al Legaţiei Poloniei din Bucureşti. C. BALACESCU, ataşat com­er­­cial al României in Polonia. K. BERTONI, ministru pleni­potentiar, comisarul guvernului polon la Expoziţia din Poznan. H. STRASSBURGER, comisa­rul Poloniei la Dantzig. B. ZIPPER, membru in consiliul de administraţie al portului Dantzig. Studii speciale sunt consacrate budgetului Poloniei, relaţiilor eco­nomice polono-române, Băncii Po­loniei, porturilor şi căilor de transport ce interesează cele două ţări, industriilor importante, cola­borării agricole. Acest număr special apare mâine, Duminică 1 Decembrie. Negocierile comerciale germano-române Telegramă particulară BERTAN 27. — Negocie­rile, pentru încheerea u­­nui tratat de comerţ între Germania şi Romtînia vor începe în Decembrie la Berlin. Du­pa întreru­per­ea cau­­­zată de sărbătorile Cră­ciunului, ele vor continua in Ianuarie. Intre timp se va clarifi­ca și politica germană a cerealelor, prin hotărâri­le ce se vor lua de Reich­stag. In felul acesta va fi po­sibilă și regula,montarea reciprocă a taxelor va­male. Se speră că tratatul va putea fi încheiat până cel mai târziu la 1 Martie, pentru a se­­evita prelun­girea stărei de provizo­rat. (Beri. Boersencourier) Aplicarea reformei administrative­­ ———El I |i tKfgimim Expozeul d-lui Ed. Mirloni consiliul de miniştri Compunerea directoratelor.—Data alegerilor judeţene şi comunale Eri între orele­­ şi pe scara, a avut loc la Cameră un important consiliu de miniştri, pr­ezidat de d. Iuliu Maniu­ APLICAREA REFORMEI ADMINISTRATIVE Consiliul s-a ocupat cu aplicarea legii pentru reforma administrativă şi în special cu repartizarea comu­nelor urbane şi rurale, a judeţelor pe directorate, precum şi cu deli­mitarea acestor judeţe. D. Ed. Mirtu subsecretar de stat la ministerul de Interne, a făcut o lungă expunere asupra acestor chestiuni. In urma lucrărilor efec­tuate prin aplicarea re­formei administrative vor fi in toată ţara 20 de mu­nicipii, 151 de fraţe, 100 corn. suburbană şi 4840 de comune rurale, dintre cari 995 cu mai multe sa­te şi 3851 cu un singur sat. 4 Comunele rurale cu mai multe sate, sunt 649 in vechiul regat, 90 în Bucovina, 185 in Basarabia şi 117 în Ardeal şi Banat. Comune cu un singur sat vor fi 67 in vechiul reg­it, 26 în­ Bucovina 2 în Basarabia şi 3736 în Ardeal şi Banat Sate în unităţi administrative, având consilii comunale vor f­i214; sate şi unităţi administrative şi adunări săteşti vor fi 1032. REPARTIZAREA JUDEŢELOR PE DIRECTORATE Pentru repartizarea judeţelor pe directorate ministerul de Interne a făcut consiliului de miniştri urmă­toarele propuneri: DIRECTORATUL I BUCUREŞTI Directoratul Bucureşti va cuprinde judeţele: Ar­geş, Dâmboviţa, Muscel, Prahova, Buzău, H.­­ Să­rat, Furia, Teleorman, Vlaşca, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Duro­­stor şi Caliacra. DIRECTORATUL II CHIŞINĂU Directoratul Chişinău, cuprinde judeţele: Botin, Bălţi, Lăpuşna, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea- Albă, Ismail şi Cahul. DIRECTORATUL IN­ CLUJ Directoratul Cluj cuprin­de judeţele: Alba, Bihor, Braşov, Ciuc, Cluj, Făgă­raş, Hunedoara, Maramu­reş, Mureş, Năsăud, Odor­­heiu, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu,­­ Someş, Târnava- Mare, Tărnava-Mică, Trei Scaune, Turda. DIRECTORATUL IV CERNĂUŢI Cuprinde judeţele : Ba­ia, (fost Fălticeni), Câm­pulung, Cernăuţi, Doro­­hoiu, Rădăuţi, Storojineţ, Suceava. DIRECTORATUL V CRAIOVA Cuprinde judeţele: Dolj Gorj, Mehedinţi, Rotb­i­­naţi, Vâlcea şi Olt. DIRECTORATUL VI IAŞI Cuprinde judeţele : Ba­cău, Botoşani, Fălciu, Iaşi Neamţ, Roman, Tecu­ciu, Tutova, Vaslui, Covurlui. DIRECTORATUL TIMIŞOARA Cuprinde judeţele : A­­­rad, Caraş, Severin şi Ti­­miş-T­or­ontal. D. ministru Ed. Mirto a expus apoi consiliului modificările ce tre­­buesc făcute limitelor unor judeţe, aşa cum rezultă din propunerile făcute, de comisiunile de plăţi şi de consiliile judeţene însărcinate să examineze o mai bună reparti­zare a comunelor pe judeţe-Consiliul de miniştrii a aprobat propunerile ministerului de Interne precum şi modificările expuse de d. Ed. Minta, la limitele­­fadetdor­­şi a hotărât CA ALEGERILE JU­DEŢENE ŞI COMUNALE SA ÎN­CEAPĂ LA 11 IANUARIE 1930. Viitoru consiliu va avea loc Luni 2 Decembrie. „Un an de guvernare Maniu“ VIENA, 29 (Rado­r).— Ziarul ..Reichspost1­ publică azi un articol Intitulat: „Un an de guvernare Ma­niu‘­ subliniind că în acest timp s‘au realizat succese in toate domeniile, așa că, dat. fiind avântul economic, precum și consolidarea internă ce se observă ,se poate, că ,acest prim.an să înfățişeze o imagine jos­te îmbucură­toare.. ... ._..y . ' i i Săptămâna Cerealelor Perspectivele recoltei din Argentina.—Stocurile vizibile de grâu.— Taxele de import în Germania şi Polonia.—Piaţa orzului şi a porumbului.—Navlurile Nici o îmbunătăţire nu se con­stată ■■ pe piaţa noastră de cereale, ca toate fluctuaţiile­ cursurilor la bursele americane, care păreau că vor deveni mai ferme, cu deosebire pentru grâul ajuns la un nivel ex­trem de­ scăzut-Cercurile interesate la o haassă, scontează­­toate felurile de ştiri ie ar putea-o motiva, $/» in uit unul timp, s’au răspândit Știri alar­mante despre recolta grâului din Argentina, ameninţată de rugină, în unele din regiunile ei cele mai productive. Era fatal să se în­drepte atenţia asupra desvoltării recoltelor in Argentina, recolte de care vor atârna în viitor, preţurile mondiale. Se prevede, de pe acum, un ren­­dement inferior cu 2,3 milioane tone grâu celui de acum un an care a înregistrat un record, ceea ce a îngăduit un export cantitativ şi calitativ excepţional. STOCURILE VIZIBILE DE GRÂU Cu toată recolta deficitară de grâu, ce se anunţa în Statele­ Unite şi în Canada, stocurile vizibile pen­tru săptămâna trecută s au ridicat­ în Statele Unite la 5 şi un sfert milioane tone, faţă de 3 şi trei sfer­turi în Canada la 3 şi o optime mi­lioane tone, faţă de 2 şi un sfert la aceeaşi epocă din 1928. • Aceste cantităţi considerabile de grâu disponibil, vădeşte un consum foarte redus al acestui produs agri­col, care va fi, mai curând sau mai târziu, exportat în ţările importa­toare, incă in rezervă. Importul grâului străin, în Ger­mania, nu ,­a­ depăşit in Septembrie şi in Octombrie 180.000 tone, deşi importul normal se ridica in fiece lună la 200.000 tone, ceea ce dove­deşte un consum mai mic de pâine sau întrebuinţarea produselor Indi­gene. Lucrul acesta se practică, de altfel, şi de alte ţări din Europa, in primul rând de Franţa şi de Ita­­lia, care datorită taxelor de intrare prohibitive, au izbutit să se dispen­seze de grâul străin. LIPSA DE D£BUSEURI ' In lipsa acestor debuşeuri, ches­tiunea de a găsi pieţe de desface­re,­ pentru excedentul ţărilor ex­portatoare, nu e uşor de rezolvit şi in consecinţă deprecierea acestui articol, va continua fără încetare Preţurile actuale sunt ruinătoare pentru producăorii de grâu. Numai un an de recolte deficitare, în ţările de dincolo de Ocean, ar putea să aducă o schimbare în ţările agri­cole din Europa, care cu tot con­cursul Statului, şi cu toată agita­ţia generală, nu sunt în stare să-şi îmbunătăţească situaţia economi­că. PROTECŢIONISMUL IN ŢĂRILE IMPORTATOARE Germania şi Polonia au sporit, de curând, taxele de import, au acordat prime de export şi au sta­bilit tarife de transport de favoare pentru producţia lor agricolă. Sunt măsuri care păgubesc ţările agri­cole, pentru care exportul e o chestie de viaţă- în contra acestor dispoziţii ex­trem de protecţioniste, şi faţă de concurenţa ţărilor inter oceanice şi a Rusiei, ţara noastră nu va fi in stare să lupte şi să susţină cu vi­goare şi cu răbdare acest război neegal, decât dacă se va pregăti din timp, urmând riguros sfaturile preţioase ale ministerului de agri­cultură. Cifrele arătând disponibilităţile grâului — înregistrate la 15 oc­tombrie la Liverpool — se urcă la circa 220.000 tone, faţă de aproape 31.000 tone la aceeaş dată din 1928­ Producţia mondială a grâului a fost evaluată la circa: 92 milioane tone în 1929 104 % milioane tone în 1928 97 milioane tone în 1927 în timp ce producţia grâului în Eu­ropa a fost evaluată la circa: 39 milioane tone în 1929 38 Vi milioane tone in 1928 34 y* milioane tone in 1927 Din cifrele de mai sus, nu se pot trage, de­sigur, concluzii favorabile unei urcări. Totuşi se constată o cerere mai vie, pe Continent şl in Italia, de grâu, care a obţinut câţiva shilling­ mai mult la 1000 kgr, fapt de care au profitat provenienţele ameri-PIAŢA ORZULUI ŞI A POR­UBULUI Orzul şi porumbul continuă să fie neglijat şi nu găsesc cumpă­rători decât foarte greu, angaja­mentele cu acoperire sa fie pe sfârşite la începutul lunii viitoare. Sporirea taxelor de im­port la orz, in Germania, va influenta, de­sigur, simţitor preturile acestui articol, a cărui plasare va deveni şi mai grea. Pentru a veni în­­itarion,­ agri­cultorilor din Germania, cam­ la­­preţurile de azi, sunt ruinaţi, Statul e pe punctul de a aplica un nou regim al taxelor contribuind să menţină valoarea grâului şi a se­carei indigene la nivelul unei ren­tabilităţi modeste. Acest nou regim de protecţiune are de scop să împiedice importul cerealelor străine in Germania, dupe modelul Italiei, Franţei şi Spaniei, unde cerealele sunt pro­tejate prin taxe de intrare prohibi­tive. Rezultatul va fi o luptă crâncenă între ţările exportatoare de ce­reale pentru a-şi asigura, printr-o aprigă concurenţă, cele câteva de­­buşeuri europene încă accesibile importului. Din cauza condiţionării porum­bului nostru nou, care lasă încă de dorit, şi a sosirilor insuficiente, tranzacţiile, în ce priveşte acest articol, nu vor putea deveni mai intense decât în primăvară, când se va resimţi şi puternica concu­renţă a provenienţelor din La Plată alături de ceea a ţărilor du­nărene- PIAŢA NAVLURILOR Piaţa navlului se menţine destul de fermă pentru transporturile ma­ritime, cotând sh. 15/16 Brăila- Continent şi sh. 17 — Brăila-Adria­­tica, navlul fluvial e, însă, mai slab. Devizele: înregistrează o mică haussa —­ graţie; cererei mai mari de acoperire, obişnuită la sfârşitul anulu .v... MARILE PUTERI ŞI CHINA După ani îndelungaţi de tulbu­rare, China Şi-a recăpătat, in sfâr­şit, unitatea politică. Nu pacea in­ternă desăvârşită, fiindcă de ne­măsurata întindere a „imperiului ceresc’’, niciodată n’au lipsit ge­nerali rebeli, guvernatorii exploa­tând nu întotdeauna pentru pute­rea supremă, ci, de cele mai multe ori, pe seama lor. Aşa e şi acum. China are un gu­vern recunoscut la Peking. Dar în Wuchu, la Kywangsung şi in atâtea alte provincii, mari cât puternice state­­din Europa, armatele guver­nului continuă să lupte cu trupe chineze neregulate. Generalul Feng se înfruntă cu generalul Ciangkai­­sek, trecând pe rând din lagărul guvernului in tabu­o rebelilor. Sunt incidente obişnuite şi tradiţionale. Recăpătarea unităţii politice co­vârşeşte aceste incidente, ca im­portanţă internaţională- China pen­tru care vorbeşte cu destulă auto­ritate guvernul de azi, şi-a redo­bândit însemnătatea externă. Odată cu aceasta, e interesantă schimba­rea ce s’a produs in atitudinea ma­rilor Puteri, iată de evenimentele din Extremul Orient. Câtă vreme a dm­at starea de haos a revoluţiei chineze, măsurarea forţelor intre Nord şi Sud, marile puteri au păs­trat o desăvârşită rezervă- Nici un amestec — cel pulin făţiş —, in treburile Chinei, lăsată să rezolve singură un com­itet ce interesa de altfel toate marile Puteri, interes politic si economic deopotrivă de însemnat. Azi, atitudinea aceasta face loc unei noui politici- Agresiunea so­vietică a fost semnalul unei poli­tici de intervenţie. Japonia e pre­gătită să intervină, în cazul când evenimentele dela frontiera Mari­­ciuriei s’ar precipita. Anglia exa­minează eventualitatea unei ac­ţiuni alături de Statele Unite. Liga Naţiunilor­, sesizată de guvernul chinez, cumpăneşte mijloacele de aplanare a războiului, a cărui pre­lungire ar putea însemna revolu­­ţionarea echilibrului forţelor poli­tice în Asia, cu repercusiuni din cele mai grave in toată lumea. _ o sărbătorire in lumea bancară Banca Chrissoveloni sărbătoreşte cinci­zeci de ani de activitate ai dii­rectorului său d. Ignatz Bassa. Intrat, foarte tânăr, în serviciul Dzeei N. Chrissoveloni, d. Bassa a urcat toate treptele ierarhiei bancare, graţie unei pătrunzătoare priceperi a afacerilor şi a unei înalte conştiinţe, a datoriei. Pentru aceste calităţi, de care a dat întotdeauna dovadă, fami­lia Chrissoveloni l-a considerat de la început nu ca un mondoiat numai al ntereselor ci ca un prieten, plin de devotament in care şi-a pus întot­deauna întreaga încredere. D. Bassa, prin strălucita sa carie­ră, dă o frumoaasă pildă de probitate şi credinţă. Calităţile sale de Inimă şi spirit i-au făcut prieteni în toate cercu­rile economice. Numeroasa clientelă a Băncii Chrissoveloni a găsit, Întot­deauna, în el, pe omul doritor de a satisface pe toată lumea* Prezentăm și noi felicitările noastre pe lângă toate cele ce au fost adre­sate d-lui Ignatz Bassa, cu ocazia săr­­bătoririi sale. D. Mironescu vorbeşte azi la radio Paris PARIS, 29 (Rador). — Mâîm Sâmbătă, la ora 7,15 după amiază, (ora franceză), d. ministru Mirones­cu, va vorbi la staţiunea de radio­difuziune din Paris, aducând omagii lui Clemenceau. ■ mu ♦ ........... . Comercianţii români în Polonia VARŞOVIA, 29 (Rador).­­ De­­legaţia reprezentanţilor cercurilor gu­vernamentale, industriale şi comer­ciale române, sosită în Polonia, a fost primită, azi de d. Kwiatkowski, mini­strul de Industrie şi Comerţ- In onoarea oaspeţilor români, d. Kwiatîcowskî , a dat azi un dejun la care­­au asistat numeroase personali­­tăți polone și străine."

Next