Argus, mai 1930 (Anul 21, nr. 5112-5135)
1930-05-01 / nr. 5112
Anul XXI No. 5112c « PAGHI BIR CUE IE E. București« Strada Constantin Miile No. 24 (fosta Sărindar) Et. I. — TELEFON: 306/03 si 323/60 ABONA IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 , 3 luni 300 „ 3 lei in tară. 6 MENTE: IN STRĂINĂTATE un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 80« . lei in streinState ORGAN ZILNIC AL COHERTUUH Fondatori: s. pauken $i n. f. mmm INDUSTRIEI și FINANZ0 Jul 1 Mai 1930 PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghe viei) 9 Telefon 34/84 Schimbul in natură Ne apropiem de sfârşitul campaniei de export de primăvară şi cantităţile de cereale, vândute peste graniţă, sunt aproape neînsemnate. Nici la preţurile mici de astăzi, nu se fac tranzacţii, din pricină că nu sunt cumpărători. La sfârşitul lunii Mai, ţăranii intră la prăsila porumbului, urmează apoi secera păioaselor, aşa încât, transportul la târguri şi oboare va fi ca şi suspendat, timp de câteva luni. Ne aflăm, în adevăr, în faţa unor împrejurări fără pereche. Optimismul exportatorilor bătrâni, cari repetă, întotdeauna când stagnează exportul, o veche maximă comercială „Nu s’a văzut încă recoltă nevândută“, de data asta începe să se moaie. Peste o recoltă aproape neatinsă de cereri din afară, vine o nouă recoltă. Şi dupe toate semnele, această nouă recoltă va fi bună. In situaţia de la noi, se găsesc mai toate ţările agricole. Pretutindeni sunt cantităţi imense de cereale din anii trecuţi, în aşteptarea Cumpărătorilor. Dacă situaţia continuă a se menţine, aşa cum este astăzi, fără îndoială că va trebui să luăm oarecari măsuri de prevedere. Până când să ajungem şi noi împreună cu celelalte state agricole, la deslegarea problemei recoltelor rămase nevândute, şi ajunse în concurenţă cu recoltele noui, credem că prima măsură de prudenţă, ce se impune, este să reducem cumpărăturile din afară, în proporţia în care ni s’a redus şi nouă exportul. Nu e vorba de a declara răsboi Vamal, după vechea tactică de politică economică, împrejurările impun o politică economică nouă. Ele cer introducerea unui echilibru conștient al schimbului, în locul procesului inconștient din trecut. Dacă noi nu putem vinde recolta noastră, pricina n'o putem atribui cutărui sau cutărui stat, cu care să începem răsboi de tarife. Fiecare stat îşi are nevoile lui şi din apărarea fiecăruia în contra tuturor, iese această situaţie dureroasă pentru toți. Fără o înţelegere generală, pe baza libertăţii schimbului de mărfuri, nu se va mai putea trăi în Europa. Dar, deocamdată, la măsurile cari lovesc exportul nostru, trebue să răspundem cu măsuri cari să reducă importul. In afară de tarife, cari opresc importul mărfurilor ce se pun în comerț, trebuesc luate măsuri generale, pentru a împiedeca atribuirea decomenzi de lucrări fabricilor şi caselor străineDacă în ţară nu se pot face anumite articole sau anumite maşini, trebue pe cât posibil, să amânăm împlinirea acestor nevoi. La ce ar servi echiparea căilor noastre ferate, cu tot ce trebue unei industrii moderne de transporturi, dacă stagnarea exportului nostru face ca drumul de fer să nu aibă ce transporta ? Trebue, deci, să reducem tot echipamentul economic în care statul are un rol important, pentru a reduce cheltuelile şi pentru a evita plăţi în străinătate, în toată această perioadă de stagnare a exportului nostru. Ofertele ce ni se fac, de executări de lucrări şi furnizări de maşini pe credit, trebuesc îndepărtate cu grijă, pe toată această perioadă, în care lipsa debuşeurilor pentru produsele noastre, face nesigură îndeplinirea obligaţiilor ce ne-am lua pe credit. Suntem nevoiţi, în această perioadă, să reducem comerţul nostru cu străinătatea, la o operaţie de schimb în natură. Şi după cum în afacerile comerciale între particulari, nu pot exista generozitatea şi curtoazia, ci numai socoteli regulate şi cinstite, tot aşa şi între statele ajunse la nevoia de a trăi, prin schimburi în natură, nu poate încăpea decât relaţii de interes strict determinate de volumul afacerilor. Când barierele vor cădea, şi e neîndoios că vor cădea, tocmai din pricina suferinţelor generale pe care le impune protecţionismul, atunci avantagiile solidarităţii europene, vor acoperi toate neajunsurile de care suferim astăzi. ________ A. CORTEANU Citifi in paff. lll-a : Senatul a votat legea Casei de ocrotire a personalului căilor ferate Cuvântarea d-lui T. lrisanu, raportorul legii. — Discursul d-lui ministru Grigore Gafencu Societăţile anonime şi plata taxelor de timbu Ministerul de finanţe a atras atenţiunea administraţiilor financiare că actualmente este epoca când societăţile anonime convoacă adunările generale pentru aprobarea bilanţurilor. Cu această ocazie se decide fie sporiri de capital, fie fuzionări de societăţi. In ambele cazuri se datorase fiscului atât impozitul proporţional prevăzut de art. 15 pentru constituiri de societăţi, fie pentru sporirile de capital cât şi impozitul datorat pentru acţiunile ce se emit cu această ocazie. Cum toate aceste fuziuni și modificări de capital sunt publicate în „Monitorul Oficial“ ministerul a dispus să se pună în vedere organelor de control să cerceteze dacă legea timbrului este satisfăcută şi în caz contrar să dreseze proceseverbale de contravenție. Aceste impozite constituind unul din principalele venituri prevăzute de legea timbrului. SUM 111. Când te întorci acasă din străinătate, ai, totdeauna, prilejul să faci observaţii interesante prin comparaţie cu ceea ce se vede aiurea, la alte graniţe. Am avut, de câteva ori, ocazia să fac asemenea observaţii, care, aşternute pe hârtie, au fost câteodată parcă luate în seamă. Cel puţin, in urmă mi s-a părut că unele din observaţiile făcute nu-şi mai aveau locul pentru că se îndreptase câte ceva. lată ultimele observaţii: In staţia Grigore Ghica Vodă, trenul, care vine foarte de departe, soseşte târziu după miezul nopţii. Călătorii sunt, fireşte, obosiţi şi aşteaptă cu nerăbdare trecerea vizitei vamale şi a controlului paşapoartelor. Totul se face destul de civilizat, dar nu prea repede prin comparaţie cu alte frontiere străbătute. Mă întreb: nu s-ar putea oare şi la noi face ambele operaţii dintr’odată, în tren, pentru ca imediat călătorii să fie în stare a se hodini fără grijă până la destinaţie? O operaţie simplă, de câteva minute, care să reducă la minimum cu putinţă tulburarea liniştei de noapte a călătorilor. Şi, tot aşa, mă întreb dacă nu s-ar putea interzice în mod absolut, cu străşnicie, oricui din staţie să se plimbe prin vagoane, ca Vodă prin lobodă, în timpul cât trenul are oprire acolo, afară bine înţeles de personalul vamal şi poliţienesc şi de cel al răilor ferode care face revizia, trenului luat în primire de la Polonezi? Fac această întrebare fiindcă am văzut, cu surprindere, persoane streine personalului îndreptăţit plimbându-se, din vagon în vagon, la o oră târzie, după miezul nopţii, şi tulburând liniştea călătorilor în tot timpul opririi în staţie. Simple observaţii sau sugestii cărora autorităţile competente le pot lesne da o urmare mulțumitoare în sensul dorit. N. D. LA GRANIŢELE ROMÂNIEIAplicarea Legii bugetare Dispoziţii pentru o mai temeinică înfăptuire Prin Ieşea bugetară s-a prevăzut concentrarea tuturor veniturilor brute ale Statului în contul tezaurului cât şi achitarea tuturor cheltuelilor publice prin prelevări asupra acestui cont, numai la şi prin Banca Naţională. Unele administraţii financiare însă, continuă a se abate uneori de la prescripţiile legii. Astfel, pentru a putea achita ordonanţe sau mandate de plată, emise în contul lunilor Ianuarie şi Februarie, adică anterior convenţiei încheiate cu Banca Naţională, unele administraţii financiare, contrariu dispoziţiunilor scrise, reţin zilnic câte o cotă parte din încasările lunei în curs pentru acest scop şi varsă la Bancă, mimai diferenţa dintre suma încasată în timpul zilei şi aceia reţinută pentru plata ordonanţelor din Ianuarie şi Februarie, ca şi cum în ziua aceia, numai atât s'ar fi încasat. Sistemul n’are nici o valoare practică, deoarece ministerul de finanţe a declarat categoric că administratorii financiari au dreptul de a plăti dintr’un acreditiv dat intro decadă, toate cheltuelile de acelaşi fei făcute, nu numai în luna curentă, ci in ori şice lună anterioară a anului financiar în curs. Aşa stând lucrurile, reţinerea din încasările zilnice, nu face altceva decât, pe de o parte, să prezinte ministerului, prin vărsările făcute la Banca Naţională, situaţii inexacte de încasări, iar inspectorului financiar anchetator, nepotriviri între jurnalul zilnic de încasări reale şi recipisele de vărsări la bancă. In ipoteza că administratorul financiar care practică un astfel de sistem, ar fi de rea credinţă, problema ar fi şi mai gravă prin faptul că, la adăpostul unui motiv în aparenţă serios, s’ar putea aluneca uşor pe panta periculoasă a fraudelor. Cum un asemenea sistem trebuie să înceteze imediat, ministerul de finanţe a dat ordine în consecinţă. PLATA PENSIILOR De asemenea, unele administraţii financiare, în doriţa de a plăti cu precădere pensionarii şi văduvele de răsboi, mai înainte de a fi primit încă de la Cassa Pensiilor subvenţia necesară pentru acoperirea acestor plăţi, continuă de a creia acte de portofoliu, contrariu dispoziţiunilor luate, în următoarele două feluri : O parte din administraţiile financiare plătesc din acreditivele pe care le au, creind pe această cale un „Portofoliu de acreditive“. Altele, achită aceste pensii din încasările percepţiilor urbane, creind astfel „Acte de portofoliu la Percepţii“■ Cu sistemul întâi, pe lângă faptul că se calcă dispoziţiunile ministerului, nemulţumeşte pe toţi acei pentru care fusese emis acreditivul respectiv şi care, din această cauză, nu-şi mai pot încasa ordonanţele decât în luna viitoare, sau printr’un tardiv acreditiv suplimentar. Cu sistemul al doilea, pe lângă faptul că se calcă dispoziţiunile categorice, mai rezultă şi falsificarea situaţiilor zilnice de încasări întrucât sumele plătite în acest scop de percepţii, nu mai apar în totalul zilnic al încasărilor efectuate de administraţiile financiare respective. DISPOZIŢIILE MINISTERULUI In consecinţă ministerul de finanţe a dispus: încetarea imediată a ambelor sisteme pentru viitor; Calcularea imediată a portofoliului format până in prezent, separat pentru fiecare sistem şi comunicarea lui de îndată Ministerului (Direcţia Contabilităţii Generale a Statului), împreună cu indicarea măsurilor ce s’au luat pentru stingerea lui de îndată. Plata pensiilor să se facă numai din sumele date prin acreditive, pe baza ordonanţelor emise dela articolele 88 şi 91 ale Ministerului de Finanţe, precum şi din reţinerile de 10 la sută, după normele ce au fost indicate de minister, prin adresa cu No. 108.203 din 8 Aprilie a. c. Stabilirea cotelor lunare de cheltueli publice Instrucţiunile ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimes tuturor celorlalte ministere următoarele instrucţiuni: Pentru stabilirea sumelor de cheltueli care vor putea fi angajata de Departamentul Dv. în cursul unei luni, va trebui să dispuneţi ca directorul contabilităţii după indicaţiile date şi de comun acord cu d-1 consilierul controlor, să pregătească din vreme sumele necesare pentru plăţile lunei viitoare. Cu un tablou astfel întocmit şi cu depline puteri din partea Dv., Directorul Contabilităţii acelui Departament, de comun acord cu Directorul Mişcării fondurilor din Ministerul de Finanţe, vor putea găsi cea mai bună formulă ţinând seamă bineînţeles şi de disponibilităţile Tezaurului. In felul acesta se vor înlătura acuzaţiunile că Ministerul Finanţelor ar lucra arbitrar în repartizarea şi eşalonarea cotelor lunare. EŞALONAREA CHELTUIELILOR PE DECADE Odată cu cotele lunare *a departmentului au fost astfel stabilit a şi eşalonate pe decade, achitarea ordonanţelor şi mandatelor de plată în cursul unei luni, va depinde exclusiv de prezentarea lor la vreme casieriilor de plată, întrucât, la sfârşitul lunei, absolut toate acreditivele se anulează automat de către Banca Naţională a României, iar ordonanţele de plată neprezentate la vreme, nu se mai pot încasa decât în decada corespunzătoare a lunei următoare. Rezultă de aci că organele în subordine, trebuie să lucreze cu precizie la alcătuirea şi prezentarea ordonanţelor şi mandatelor de plată celor în drept să le achite, şi că orice întârziere în prezentarea lor, sau a avizelor respective, peste 20 ale fiecărei luni, va duce automat la amânarea achitărilor cu o lună, fără nici o vină din partea ministerului de finanţe. Vă rugăm, deci, să binevoiţi a dispune de urgenţă luarea tuturor măsurilor necesare pentru funcţionarea mecanismului de ordonanţa« şi maidatora, în ceea ce priveşte departa-»mentul dvs., după normele indicate mai sus. PROCURAREA FONDURILOR In strânsă legătură cu posibilitatea executării celor două puncte precedente, stă, fireşte, şi existenţa fondurilor necesare pentru toate plăţile ce se cer pe timp de o lună, cu alte cuvinte, cotele lunare de venituri ale Statului, trebue să fie cel puţin egale, dacă nu superioare, cotelor lunare de cheltueli. Realizarea acestei imperioase necesităţi trebuind săpreocupe continuu pe toate Departamentele, nu numai pe acel al Finanţelor, ne permitem a vă reaminti din nou dureroasele constatări ce v-am semnalat prin circulara No. 98.DSS din 31 Martie a. c., cu privire la slaba încasare a cotelor lunare de venituri, pe trimestrul Ianuarie, şi, în consecinţă, să vă rugăm cu toată insistenţa de a dispune şi urmărirea continuă a veniturilor înscrise în bugetul acelui Departament, paralel cu facerea lucrărilor pentru încasarea cotelor lunare, mai cu seamă având în vedere că, în conformitate cu art. 3 din noua Lege a Contabilității Publice, anul financiar fiind numai de 12 luni, nu se mai poate conta ca în trecut, pe încă șase luni complimentare de încasări. Fără o astfel de dispoziţiune severă din partea Dvs., Ministerul Finanţelor, se va afla pus mereu în delicata situaţiune, de a nu putea aproba acoperirea integrală a cererilor lunare. Biirourile redacţiei şi administraţiei ziarului «ARGUS» s’au mutat în MiliU (fostă Sărindar) -Răscumpărarea exploatărilor de gaz metan Expunerea de motive la proectul de rege pentru înfiinţarea monopolului Am publicat în numărul de ori al ziarului nostru, proectul de lege pentru înfiinţarea monopolului gazului metal. Dăm mai jos şi o parte din interesenta expunere de motive, care însoţeşte proectic. Fără a intra în toate detaliile technice care concordă toate pentru a justifica necesitatea de monopolizare a gazului metan putem spune, că exploatarea lui aşa cum se face astăzi, nu corespunde nici rolului economic, pe care gazul metan ar trebui să-l aibă în industrializarea ţării, nici necesităţii particularilor de a fi furnizaţi cu gaz în condiţiuni convenabile, nici drepturilor Statului de a beneficia din măsura cuvenită de această imensă bogăţie, care îi aparţine. POLITICA GAZULUI METAN In adevăr, trei sunt scopurile pe care o sănătoasă politică de Stat trebue să le urmărească în chestiunea gazului metan. In loc ca exploatările de gaz metan să fie izvorul de alimentare cu forţă motrice şi cu materia primă a industriilor din regiunile respective, in aşa chip, încât ele să provoace acolo o adevărată înflorire industrială, tarifele din ce in ce mai urcate ale gazului metan, au paralizat în mare parte activitatea industrială, iar pe consumatorii actuali i-a vexat şi i-a nemulţumit continuu, pe lângă faptul că conductele nu au fost îndrumate spre centrele importante româneşti. Consecinţa a fost, că mulţi dintre consumatori şi în special cei cari utilizau gazul in gospodării au renunţat la ei, industrii noui bazate pe gazul metan nu s’au mai creat dela comercializare Încoace, unele din industrii au trecut la alt combustibil, iar „Industria sârmei, singură în felul ei, din ţară, mută 1) Să valorifice gazul metan, fie ca materie primă în desvoltarea industriilor chimice cu bază de carbon, fie utilizându-l ca combustibil pentru producerea de forţe motrice, în aşa condiţiuni, încât el să fie izvorul de mişcare al industriilor, cari aparţin regiunilor respective; 2) Să dea putinţă consumatorilor, fie industrii fie particulari, să obţină gazul metan în condiţiunile celui mai eftin combustibil din ţară; 3) Să procure Statului venituri corespunzătoare imensei valori a gazului metan, alimentând tezaurul public cu veniturile atât de necesare în actuala noastră situaţie financiară. Aceste trei postulate sunt fundamentale şi toată chestiunea gazului metan trebue judecată prin prisma lor. Experienţa făcută până astăzi cu exploatarea gazului metan, în ţara noastră oferă o dureroasă deziluzie faţă de necesităţile esenţiale stabilite mai sus, la Brăila cea mai mare parte a instalaţiunilor sale. S’a ajuns astfel la situaţiunea intolerabilă, ca o mare bogăţie a Statului, care este menită a aduce foloase propăşirii economice a ţării, să fie abătută de la rostul şi menirea sa. In afară de aceasta veniturile Statului, după ce gazul metan a fost comercializat, în loc să crească faţă de cele dobândite în timpul când Statul singur făcea exploatarea, au scăzut. Şi ce este mai grav, beneficiul a scăzutcu toate că Societatea Naţională de Gaz Metan a urcat preţul gazului în special la industriile cu capital naţional şi la consumatorii caznici, aşa încât în anul 1928, aceşti consumatori, plăteau gazul cu 50% mai scump decât în anul 1925 , anul comercializării, un remediu cât mai urgent şi mai eficace. Statul nu poate rămâne nepăsător în faţa unor împrejurări anormale, în care dintr'o imensă bogăţie a sa, nu foloseşte nici economia ţării, nici consumatorii şi nici fiscul. Soluţia aceasta nu poate fi decât monopolul de Stat, pe care Statul Ungar îl introdusese dela început. In chestiunea gazului metan, ne aflăm într’una din acele situaţiuni, care întrunesc toate condiţiunile esenţiale, care motivează înfiinţarea monopolului. Nu ne aflăm în faţa unei averi particulare fructificată prin muncă şi investiţiunile particularilor. Nu ne aflăm în faţa unei bogăţii, a cărei exploatare să ceară cheltuieli şi investiţiuni atât de mari, încât Statul să fie nevoit să facă numaidecât apel la capitalul particular. Câmpurile gazeifere din Transilvania sunt cunoscute şi bine precizate. Adâncimea sondelor şi lungimea conductelor cari servesc transportul gazului, este mult mai mică, decât a celor similare din alte ţări. Aceastea sunt cauzele pentru cari cheltuelile de exploatare şi investiţiunile sunt reduse, aşa încât Statul le poate lua asupra sa fără a apela la concursul particularilor. Pe de altă parte exploatarea gazului metan este de aşa natură, încât Statul poate satisface interesul său fiscal în acelaş timp cu interesul de propăşire al economiei naţionale. INTERESELE INDUSTRIEI Bazat pe cheltuelile reduse, pe care le va face el, va putea să ofere industriilor şi particularilor consumatori de gaz, gazul în condiţiuni eftine, iar pe de altă parte, câştigul său nefîind absorbit de asociaţii săi particulari, va reprezenta în fiecare an venituri apreciabile şi folositoare tezaurului public, pe lângă că centrele mari româneşti vor fi alimentate cu acest combustibil. Schimbarea regimului actual, este aşteptat de nenumărate industrii noui, cari vor să se plaseze în regiunea câmpurilor de gaz metan să utilizeze gazul în special ca materie primă. Aceste industrii astăzi stau în rezervă din cauza condiţiunilor neacceptabile ale actualului regim. Prin înfiinţarea acestor industrii, consumaţia de gaz va spori în mod considerabil şi se va ajunge astfel şi la sporirea veniturilor directe ale Statului şi în mod indirect la propăşirea economiei naţionale. Plecând de la ideia monopolului de Stat, prezentul proect de lege regle(Citiţi mtfanem in pag. II-a) Tarife prea urcate Nici un câmp nou Societăţile exploatatoare de gaz metan, în scopul industrializării ţării erau obligate să creeze noui centre industriale. Ele erau obligate ca în termene fixe să descopere şi să pună în exploatare noui câmpuri de gaze şi să construiască deja aceste până la centrele industriale conducte de transport al gazelor. Până acum nu s’a descoperit nici un nou câmp de gaz» s’a construit în schimb de Societatea Naţională de Gaz Metan o conductă dela Sân Martin până la Târgul Mureş, conductă care este construită deja de 4 ani, fără ca până astăzi să fi intrat în funcţiune. Societăţile de gaz au au făcut reţete noul de distribuie pentru alimentarea oraşelor cu gaz metan deşi erau obligate a deservi cu gaz oraşele Târgul- Mureş, Cluj, Sibiu, Sighişoara, etc. Situaţia debuşeurilor a stagnat ultimii zece ani, din cauza inactivităţii societăţilor de gaz. Cea mai dureroasă experienţă însă pe care a făcut-o Statul după comercializare este, că prin nerespectarea dispoziţiunilor legii minelor şi regulamentelor de aplicare Societăţile exploatatoare lucrând contra regulelor artei miniere, au degradat, parte din zăcămintele de gaz metan în mod grav, aşa încât există pericol ca aceste zăcăminte să fie cu desăvârşire ruiaşte, provocând o imensă pagubă economiei naţionale. In vnia acestei situaţii se impune 011181. ACORDURILE DE LA PARIS îndată după semnarea acordurilor, prin care se pune capăt, odată poruni totdeauna litigiilor dintre Ungaria şi Mica înţelegere, d. Titulescu a făcut prin agenţia „Rador", o expunere a negocierilor urmate şi a rezultatelor dobândite. D. Titulescu continuă astfel o metodă preţioasă, inaugurată de d-sar informarea directă a ţării, într'o formă din cele mai documentate, despre toate problemele mari, încre-, dinţate spre deslegare geniului său diplomatic. Regăsim, in expunerea de em, claritatea, logica şi precizia cu cari d. Titulescu ne-a obişnuit în declaraţiile de până acum. Şi găsim, între textele acordurilor, înşirate fără comentarii, cu voită abţinere de la subliniere, mărturisirea unui nou succes câştigat României, la o conferinţă internaţională. România şi-a păstrat situaţia dobândită la Haga şi a obţinut însemnate avantagii suplimentare. După încheerea înţelegeriide la Haga, părea că lucrările comitetului pentru reparaţiile orientale, întrunit la Paris, vor fi o simplă formalitate. Ne aşteptasem la o activitate de jurisconsulţi, chemaţi şi toarne in forme juridice o înţelegem dinainte stabilită. In realitate, comitetul, întrunit la începutul lunei Februarie, îşi termină lucrările la sfârşitul Iuriei Aprilie. Ce greutăţi s'au ivit în răstimpul celor trei luni, ca frământări au agitat şi primejduit rezultatul urmărit, d. Titulescu nu ne-o spune. Dar, oricine, cunoaşte lupta de culise, mai aprigă la această conferinţă hotărâtoare, decât la toate precedentele încercări, va pricepe însemnătatea celor dobândite de reprezentantul României pentru ţara sa. Şi va înţelege şi sensul elogiilor aduse de d. Loucheur, în calitate de preşedinte al comitetului de la Paris, „fermecătoarei ingeniozităţi, marii ştiinţe juridice, impetuozităţii pururea tinereşti a d-lui Titulescu, care şi-a pus minunatele, sale, însuşiri în slujba cauzei comune. Fiindcă activităţii neostenite, a reprezentantului României se datoreşte, în bună parte, înlăturarea unor grave şi primejdioase neînţelegeri între Ungaria şi celelalte state interesate. Publicăm, în altă parte a ziarului expunerea făcută de d. Titulescu Acordurile, „să le judece fiecare liber, în conştiinţa lui" — îndeamnă d-sa. Noi le-am judecat. Rezultatul dobândit la Paris e încununarea vajnicei acţiuni dusă de d. Titulescu timp de opt ani, pentru apărarea unor covârşitoare interese ale României. A. Hg. Pregătirea noului regim al spirtului Proectul de lege al spirtului este în studiu la Consiliul Legislativ. Membrii consiliului au cercetat proectul în cursul zilei, pentru a-şi putea da avizul cât mai curând. D. V. Madgearu, ministrul de finanţe a trimis ori proectul în doua exemplare şi la Ministerul de Do- menii, cerând avizul. D. ministru Mihalache a avut în această chestiune o lungă întrevedere cu d. I. Teodorescu, directorul secţiunei viticole, şi l-a rugat ca până astăzi să întocmească un referat." D. Teodorescu, a convocat imediat pe toţi inspectorii de pe lângă comisia permanentă pentru aplicarea legei de represiune a fraudelor la veniturile spirtoase şi încă cursul nopţei va pregăti avizul ministerului. Sindicatele Viticole nu primise până seara târziu proectul de lege. S’au făcut din nou demersurile necesare în acest scop. Fabricanţii de spirt din cereale sunt agitaţi deoarece — precum am anunţat — prin interzicerea rafinărei spirtului — ei îşi vor pierde însemnătatea. Azi, ei se vor prezenta în delegaţie la d. Virgil Madgearu, pentru a cere respectarea drepturilor lor. Tot azi, în legătură cu proectul de lege al spirtului, fabricanții de bere vor avea o consfătuire. Noul proect de lege al spirtului este foarte voluminos. El conține peste 250 articole. * Cehoslovacia ratifică acordurile de la Paris PRAGA, 29. (Rador). — Consiliul de miniştri, după cetirea raportului d-lui Beneş, asupra negocierilor de la Paris, a aprobat în ansamblu acordurile semnate la Haga şi a decis să supună ratificării preşedintelui Republicei, acele acorduri a căror ratificare parlamentară nu este necesară.