Argus, iunie 1930 (Anul 21, nr. 5136-5161)

1930-06-11 / nr. 5144

taie firele ile di smu WORLD OVER LAMELE GILLETTE Cerefi Ceasornicul de precizie j «)il RNA De vânzare la primii bijutieri d ceasornicari din ţară. REPSIE25ENTANT al mai multor fabrici de textile şi covoare din străi­­natate, se interesează pentru reprezentanţa unei fa­­brici serioase din ţară pentru vechiul Regat şi Bucureşti Având relaţii serioase şi cunoscând bine clientela şi branşa, oferă o conlucrare solidă în toate direcţiile comerciale Pentru reprezentanţă importantă cu depozit, oferă ei-o sumă importantă ca avans bub­­bolid la Soc. Gen. de Publicitate Carol Schul* J^L^_-^_^er£er’ bucurești, Str. Karagheorghevici 9 încu­iriat Piața Romei (Lupoaica) str. Baratiei No. 2 MAGAZINUL POP fi BUNESCU 2, 3 si 5 camere pentru Uiurpuri Confort modern, paroh­ei calorifer și ascensor CESIONEZ TERENURI petrolifere, Runcu, Bordeni, Gura Vitioara consolidate ; redevenţe productive HENRI JAROSLAVICI LIPSCANI 18 ETAJ II BANCA 2500 CHRISSOVELONI SOCIETATE ANONIMA ROMÂNA CAPITAL SI REZERVE LEI 540.OOO.OOO Ţine spre închiriere la dispoziţia Onor. Public, în tezaurul băncii, construit după ultimele cerinţe de siguranţă şi confort SAFFE-URI BUCUREŞTI • STR. LIPSCANI, 16 CENTRU COMERCIAL (PEDIC) fabricaţiune germană, diferite modele pentru sere, pentru bal­coane, pentru halluri cumpă­­raţi cu preţuri foarte conve­­nabile din depozit GEORG RITZEL Bucureşti II str. Gl. Berthelot­­o Telefon 347/82 DACTILOGRAFA rapidă, având maşină proprie, scriind şi limbi străine, primeşte lucrări acasă, eventual lucrează luni, zi la un birou serios. A se a­­dresa la Agenţia Schulder şi Ber­­gher sub „RAPIDA“. REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de LUNI 16 IUNIE 1930, ORA 12 a. m. se va ţine licitaţie publică la Sediul Inspecţiei 9-a, în­treţinere Gara de Nord, cu oferte închise şi sigilate pentru: LUCRĂRI DE TERASAMENT NECESARE LINIILOR DE ACCES ALE REMIZEI NOUI DIN STAŢIA IAŞI IN VALOARE DE CIRCA 4.000.000 LEI. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anum 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R. iar pentru ori­ce alte informaţii referitoare la a­­ceste lucrări cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei de mai sus în ori­ce zi de lucru între orele 10—13. No. 36088/930. _______INSPECŢIA L. 9, Iaşi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Regia publică a exploatărilor agricole şi zootechnice Regie publică comercială „WOODSTOCK* bate toate mașinele de scris SEGALLER.YOST Telefon 350/40 Calea Victoriei 44 1930 Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 23 iunie a. c. ora 16 se va ţine licitaţie publică, în conformitate cu art. 88—110 din N­C­­P, pentru procurarea a: 1000 per. sandale din piele con­­orm caetului de sarcine care­­se poate vedea în orice zi de lucru, la sediul Regiei Publice a Exploa­tărilor Agricole din str. Sf. Dumi­careta de 7 Iunie a. c. fără nici un rezul­tat. R. E. A. Z. No. 885. EPITROPIA GENERALA A CA­SEI SPITALELOR „SF. SPIRI­DON DIN IAŞI Aduce la cunoştinţa amatorilor că, în ziua de 17 iunie a. c. orele 10 luni­ va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea materialului lemnos fasonat şi ne­fasonat aflat în parchetul No. 13 în suprafaţă de 40 ha­ din pădurea Coţofăneşti-Cornăţel, situată în comuna Coţofăneşti judeţul Putna (gara Urecheşti), compus din fi­guri fasonate din lemne tari şi moi, pentru foc, stâlpi de stejar ,pentru telegraf, manele şi bala­­maci de stejar, etc- precum şi ma­terialul doborât şi ne­fasonat de pe suprafaţa de circa 5 hectare, pentru îndestularea acestei Epi­­tropii cu suma de 1.075.696 lei, ce-i datoreşte exploatatorii Mendel Banner şi Moses Riesenberg, con­form contractului. Amatorii vor depune odată cu oferta o garanţie de 10 la sută din valoare. Licitaţia se va ţine în cancelaria Epitropiei din Iași str. I. C. Bră­­tianu No. 144­ Orice relatiuni şi conditiunile vânzării se pot vedea în orice zi de lucru între orele 9-13 la Servi­ciul Silvic al Casei- Serv. Bunurilor Publicaţie No. 18101 din 6. VI. 930. Se aduce la cunoştinţa amatori­lor că în ziua de 19 Iunie 1930 ora 10 jum. a. m­ se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, pentru furnizarea a 3oo. vagoane lemne de foc esenţă tare, fag, carpen şi stejar sau toate trei specii ames­tecate proporţional necesare pen­tru încălzitul localului primăriei, localurile autorităţilor pendinte de ea precum şi funcţionarilor primă­riei, pentru iarna anului 1930— 1931. Condiţiunile acestei furnituri se iP­ot vedea în cadtul de sarcini în fiecare zi de lucru la oficiul aces­tei primării (Ser- Bunurilor). D-nii concurenţi care doresc a lua parte la această licitaţie vor trebui să depună odată cu ofertele şi recipisa de garanţie provizorie de 5 la sută asupra furniturei so­cotit vagonul a 10.000 (zece mii). Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110. PREȘEDINTE, Nicu V- Emanoil S­eful Serviciului, NedescifrabîL Rezult de Adunări banca­sa de credit JORILOR DIN ROMANIA AJ RS­I Adunare dă bilanţul pe 1929. Ratifică tea­m consiliul de Iministrat -lor: Fr. Michelsohn­­and­e A a d-lui L. I. Apote­­ker-Costre­­ctorul băncii. Aprobă i­a în consiliul de ad­ministraţie l­ lui Jules Strauch şi d-lui avocs Marcu. Realege loan Moisescu, ex­pert contat lege pe d. inginer A. industriaş, ca cen­­anului 1930, iar ca B. Mayersohn şi Focşenean scri pe exi supleanţi Sig. Byk. n­. VALEULUI-DE-SUS Adunarea zbă bilanţul pe 1929. Realege Insilu pe d-nii: Ri­chard Fuchheorgha Caracostea şi Nicolae ]Jn. Alege cente d-nii: E. Cerghe­­dy, C. Dim! M. Fachirov, A. Beck şi A. oe, iar ca censori-su­­pleanţi pe d Al. Popescu, D. Cre­ţulescu, Stengel. Citko, B. Csato şi I. COMEI Impo:-Export Camera de­­ Capitală, a primit urmatele oferte din străinătate pentru cheerea de rela­­țiuni comerciale. John D. Roupa/ATRAS Grecia). Export de ghii necesară la fa­bricarea pieile Banca centrală operativă— servi­ciul mărfurile din BUCUREȘTI, ne face cunosctă dispune de un stock importare încălţăminte, sto­fe şi postavuralbituri de bum­bac, vase emate, lămpi, coase, seceri, aparateintru stropit viile, etc., — proven din lichidare—; cei interesaţi spot adresa direct băncii de mai 3. Alexander Petrof RUSTCHUK, port de amonia Camera de comerţ in VARNA se in­teresează de adsele firmelor ro­mâne exportatore de gazolină.­­-Ella Journa, TRIOLI, Boîte Pos­tale No. 157, u­sort de petrol și im- benzină. Adler L. Nathansa, HAMBURG 11, Herrengraben 1—1e — Sonnin­haus. Doreşte leaturi cu film de române, cari se cupă cu comerţul de metale vechi­Len­afe­toare de frâne importatoare de frâne pentru căruţe şi furgoane. PR­IMARIA MUNICIPIULUI GA­LAŢI Brevete de invenţiune Prin decret, publicat In „Monito­rul Oficial“, au fost acordate urmă­­toarele brevete de invenţiune Société Financière de Credit mobi­­lier et imobiler: „Produs şi procedee pentru Îndepărtarea părului şi lânei de pe pieile de animale, destinate ar­găsirei sau tăbăcirei fine şi piei con­forme cu acelea obţinute prin aceste procedee“. (Dosarul No. 18.245). Wilhelm Hildebrand: „Frână de aer comprimat cu o singură cameră, cu două supape de comandă“. (Do­sarul No. 18.246). Leopold Lasselberger: „Dispozitiv mobil de cuplare". (Dosarul No. 18.260). Paul Hastings Granger: „Sistem şi mijloace pentru stabilirea şi cimen­­tarea de găuri (fisuri) în burlane de foraj“. (Dosarul No. 18.265). Leopold Fr. Reich: „Aparat pentru copt floricele". (Dosarul No. 18.266). Vasile C. Iorga: „Aparat pentru pornirea automată a ascensoarelor prin introducerea unei monede". (Do­sarul No. 18.267). Arno Guenzel: „Bandaje eclipsa­bile pentru vehicule, mai ales pentru vehicule-motoare" (Dosarul No. 18.269). 1 Apostol Gheorghiu și Marin Cris­­tea: „Dispozitiv pentru înmagazinat produsele comprimate de un motor cu explozie sau ardere internă şi pen­tru pornirea automată a motorului" (Dosarul No. 18.282). Société des Condensateurs Delas „Perfecţionări referitoare la conden­satorii de suprafaţă şi aparate simi­lare“. (Dosarul No. 18.286) Stelian Popovici: „Procedeu şi apa­rat pentru stingerea sondelor incen­­diate şi captarea erupţiei lor". (Do­sarul No. 18291). Carl Landt: „Mobilă cu placă pre soare şi dispozitive de tensionare (Dosarul No. 18,293). Electro - Metallurgical Company „Procedeu şi aparat pentru descom­punerea de hidrocarburi pe cale ter­mică“. (Dosarul No. 15.554). Arthur Tetzner: „Procedeu pentru fabricaţiunea pietrelor de construc­ţie". (Dosarul No. 17.401). Bela Marko: „Procedeu pentru se­pararea componenţilor de gudroane ţiţeiuri brute, produse de petrol şi produse de gudroane, cum şi pentru extragerea apei din ele“. (Dosarul No. 17.476). Paul Hoernicke: „Procedeu şi dis­pozitiv pentru tratamentul reproduc­­ţiunilor, etc., expuse luminei cu un mediu gazeiform“. (Dosarul No. 17.701). Knorr-Bremse A. G.: „Dispozitiv pentru controlarea vitezei de mers unui tren, în oricât de multe puncte a unei zone anumite de cale”. (Dosar Nr. 18.274). Maurice Bercovici: „Ciocolată de mâncat, transformându-se în diferite figuri, prin ruperea de­­bucăţi după crestăturile făcute pe ea". (Dosar Nr. 18.275). " * I—­a — I După înfiinţarea Băncii aranjamentelor internaţionale Dispoziţia pieţei financiare franceze.­Scăderile de la Bursa şi rentele româneşti Situaţia financiară din luna Mai a fost dominată de operaţiunile ce au pregătit înfiinţarea Băncii A­­ranjamentelor Internaţionale şi e­­misiunea primei tranşe a marelui împrumut internaţional prevăzut de planul Young. Piaţa franceză aştepta de mult timp realizarea programului de li­­chidare a datoriilor de răsboi şi, în acest scop, sume importante au fost scoase din circulaţie şi rezer­vate acoperirei primelor vărsă­­minte a capitalului Băncii Aranja­mentelor Internaţionale şi subscrie Societăţi Cu toate dobânda nu a nici o urcare şi taxa de report pentru transacţiunile pe termen a atins cel mai scăzut nivel de ani încoace şi anume 2 1/4 la sută. vechi Acţiuni URMĂRILE IN BURSA Poate că din această situaţie re­zultă şi explicaţia pentru umflarea atât de exagerată a nouilor emi­siuni în lunile Ianuarie-Martie. Ban­cherii doritori să-şi mai plaseze emisiunile menite să consolideze creanţe în cont curent, transfor­­mându-le în creanţe pe termen lung, înainte de aparenţa emisiu­nilor în legătura cu planul Young, au profitat de abundenţa de dispo­nibil de pe piaţă şi au sustras bur­sei o masă de manevră, care ar fi putut poate să ajute într’o anumită măsură la îndreptarea situaţiunei bursiere de aci. Cercurile bursiere reproşează marilor institute bancare această politică. Emisiunile au devenit de la răsboi încoace afacerile cele mai lucrative pentru institutele de cre­dit şi comerţul cât şi clientela ban­cară, neafiliată Institutelor de car depind, se plânge de o oarecare lipsă de sprijin din partea băncilor. PRUDENTA SAU CONSTRAN­GERE? Este adevărat că criza actuală impune oarecum măsuri de pro­ţei într’un sistem de constrângere, care în ultima măsură desbracă co­merţul de impulsul economic pen­tru ca circulaţiunea bunurilor să fie oprită, devine cu timpul insuporta­bilă. Industria, comerţul de export şi transit sunt obligaţi cu mici ex­cepţii să renunţe din cauza voin­ţei băncilor la o atât de mare parte din afaceri, încât cadrul la care sunt limitaţi devine prea mic şi con­curenţa îşi supralicitează afacerile. In acelaş timp o masă enormă de disponibil serveşte pentru jocul marilor transacţiuni. TRANŞA FRANCEZA Din cele 200.000 de acţiuni de câte 2­500 franci elveţieni fiecare, care constituie capitalul nouei Bănci de Aranjamente Internaţio­nale, partea rezervată Franţei a fost limitată la 8 la sută din capital adică la 16.000 de acţiuni. Subscrierea la acest capital a fost deschisă la 20 Mai şi într-o oră tranşa franceză a fost supra­­subscrisă de 158 de ori. Deci pen­tru ca să poată obţine o singură ac­ţiune a fost necesar ca subscriito­­rul să subscrie 158 de acţiuni. Transacţiunea aceasta împreună cu toată gama de mici necurăţenii din culise s'a terminat şi viaţa franceză se prepară la a doua parte a operaţiunilor în legătură cu planul Young- Din cei 300 de mi­lioane de dolari cari constituie prima tranşe din împrumutul Young de 1200 milioane de dolari. Franța s’a obligat să acopere o parte de 90 milioane de dolari din împrumutul oferit capitaliştilor din lumea întreagă, împreună cu Sta­tele Unite, Franţa îşi asumă tran­şele cele mai masive. Ori­cum tranşa franceză nu corespunde unei necesităţi de lichiditate mai mare de 2.250 milioane de franci se poate prevede pentru timpul imediat după îndeplinirea formali­tăţilor de subscriere la împrumu­tul Young, o abundenţă masivă de disponibil- CREŞTEREA DISPONIBILULUI Transacţiunile de trezorerie care vor urma subscripţiei împrumutu­lui vor influenţa mai puţin, şi, în nici un caz în mod atât de particu­lar, piaţa franceză. Din suma des­tinată puterilor creanţiere Franţa va primi 156 milioane de dolari adică 3.900 milioane de franci. Printr-o lege recent votată guver­nul francez a fost autorizat să în­trebuinţeze această sumă după de­ducerea unui coeficient de 10 la sută destinat a servi ca depou de garanţie pentru partea franceză la Banca Aranjamentelor Interna­ţionale pentru plata Statelor Unite în contul datoriilor comerciale. Căile ferate franceze au şi ele datorii în Elveţia şi Olanda­ Pen­tru achitarea acestor sume vor î întrebuinţate devizele provenir­rilor la emisiunea împrumutului Young.­­ Sumele blocate, în acest scop, sunt evaluate la 8 miliarde de franci şi este evident că o imobili­zare de disponibil de aceasta an­­vergură a trebuit să apese asupra pieţei financiare de aci, chiar a­­vând în vedere lichiditatea extra­ordinară existentă astăzi în toată lumea şi, în special, în Franţa. Unul din semnele exterioare ale acestei blocări este reducerea dis­proporţionată a emisiunei de orice fel de obligaţiuni, acţiuni noui de la începutul lunei Aprilie, suferit din împrumutul Internaţional, culaţia monetară în Franţa nu se va resimţi. Deşi în plus o nouă afluenţă de disponibil. Cu toate acestea chiar fără o astfel de afluenţă nouă piaţa fran­ceză este azi supra-grevată de o masă de manevră aproape impro­­ductivă şi canalizarea acestei masse în­spre o valorificare utilă fie în circulaţia bursieră, fie în cir­culaţia bunurilor comerciale va trebui să se producă în mod for­ţat. Preocupările finantei internaţio­nale, cari au fost absorbite timp de aproape un an de reglementă­rile internaţionale provocate de punerea în aplicare a planului Young, vor trebui să se îndrepte în mod fortat în­spre un nou câmp de activitate- Încordarea blocului financiar aplicat unei serii întregi de entități economice va trebui să facă loc unei politici de mai largă și mai generoasă colaborare. In orice caz, putem înregistra de acum semne cari indică preocupări serioase din partea finantei inter­nationale de a regenera printr’o nouă organizare economică echili­brul în productiunea şi consuma­­iunea în ţările europene. „MARASMUL“ DIN BURSA Plângerile despre „marasmul" la Bursă nu contenesc. Posibilităţile ilKCu, t fUSaseră nie treuri SCQtl­cate în unele şedinţi din luna Apri­lie şi piața mrisiană este sub in­fluenţa unei acalmii nemai­pome­nite de ani de zile. Impozitele încasate de stat de circulaţia valorilor mobiliare la Bursele din Paris, cifră care este un perfect indiciu pentru volumul transacţiunilor, au scăzut în luna Aprilie la 32 de milioane de franci, suma cea mai scăzută de la război încoace­ Trebuie notat că cea mai mare parte însă din transacţiunile efectuate la bursa din Paris, sunt operaţiuni făcute in jurul rentelor franceze, operaţiuni cari la rândul lor sunt provocate în cea mai mare­ parte de Cassa Autonomă de Amor­­tizare Franceză. RENTELE ROMANEŞTI Renta unificată 4 la sută şi 5 la sută.­­ Sub astfel de auspicii au evoluat evident şi rentele noastre. O urcare neexplicabilă am putut înregistra în ziua de 5 Mai la renta românească 5 la sută care a fost cotată la cursul major de 136 franci per 100 franci nominal aur. Este adevărat ca această cotaţiiuie s’a aplicat la cupuri de 5000 de franci, cupuri cari de obiceiu nu sunt prea mult negociate şi cari desigur au prezentat pentru achiziţionând lor un interes special. Tendinţa generală pentru renta noastră a fost, fără ca să dea loc la transacţiuni prea importante, de­stul de bună. Pare că ea a atins a­­cum în mod mai stabil nivelul între 107/108 resp. 130/131. împrumutul Consolidărei 4 la sută 1922. — Fluctuaţiunile au fost aproape fără însemnătate. Tabloul grafic alăturat este lipsit de orice fel de mişcări mai importante. împrumutul Stabilizărei 1929, 7 la sută. — Aceste titluri în jurul cărora s’a făcut transacţiuni ori­cum reduse în luna Mai au înregi­strat totuşi o linie ascevdentă, fără ca plusurile realizate să fie impor­tante. Indicaţiunile din tabloul gra­fic alăturat sunt concludente. Marazinul în bursă este general. Evident că repercusiunile acestei situaţiuni se văd în primul rând, la valorile străine. Avem însă im­presia şi chiar convingerea că a­­calmia actuală va trebui să facă loc unei reluări durabile a afacerilor, îndată ce previziunile nouilor re­colte şi mai ales îndată ce rezulta­tele recentelor aranjamente finan­ciare internaționale vor da roa­­dele atât de dorite. AURELIU ION POPESCU Ataşat comercial al României la Paris Societăţi Exportul prin Brăila în luna lui 1930 BRAILA. — In cursul lunei Mai s’a exportat prin Vama Brăila, o cantitate de 138.591.791 kgr. cereale și mărfuri anume: Porumb 97.584.022 kgr. Grâu 10.091.970 kgr. Orz 20.922.378 kgr. ’ Meiu 3.239.810 kgr. Muștar 69.464 kgr. Secară 100.080 kgr. Mazăre 89.820 kgr. Fasole 282.673 kgr. Ovăz 869.399 kgr. Turte rapîţă 34.558 kgr. Tărâţe de grâu 575.200 kgr. Tărâţe de orez 421.563 kgr­ Sămânță de floarea soreiui 259.400 kgr. Sămânță bostan 6.780 kgr. Doage de stejar 85.825 kgr. Talaș de lemn 245.850 kgr. Celuloză 492.209 kgr. Saci 12.521 kgr. Efecte 427 kgr. Postav 548 kgr. Cherestea 3.207.294 kgr Total 138.591.791 kgr. ‘ Berbeci 530 capete. EXPORTUL PE TARI Repartizând pe ţări unde s’au ex­portat aceste cereale şi mărfuri a­­vem: IN GERMANIA: s’au exportat 35.285.351 kgr. cereale şi mărfuri şi anume: 22.113.835 kgr. porumb, 9.771.370 kgr. orz, 2.786.260 kgr. meiu, 100.080 kgr. secară, 89.820 kgr. mazăre, 2.423 kgr. muştar, 421.563 kgr. tărâţe orez şi 450 capete de ber­beci. IN BELGIA: s’au exportat 10 mi­lioane 505.238 kgr. cereale şi măr­furi şi anume 9.082.711 kgr., porumb 806.062 kgr. orz 260.000 kgr. meiu, 36.440 kgr. muştar, 60.625 kgr. fasole şî 259.400 kgr. sămânţă floarea soa­relui. IN ANGLIA: s’au exportat 8 mi­lioane 752.967 kgr. cereale şi măr­furi şî anume: 8.748.680 kgr. po­rumb, 4.287 kgr. cherestea. IN PORTUGALIA: s’au exportat 1.009.947 kgr. cereale şi mărfuri şi a­­nume : 997.426 kgr. porumb şi 12.521 kgr. saci. IN FRANŢA: s’au exportat 274.483 kgr. cereale şi mărfuri şi a­­nume: 26.541 kgr. porumb, 95.196 kgr. fasole, 19.976 kgr. muştar, 34.558 kgr. turte rapiţă 19.940 kgr. doage de stejar, 548 kgr. postav, 427 kgr. efecte și 77.297 kgr. cherestea. IN ITALIA s-au exportat 37.653.560 kgr. cereale și mărfuri și anume: 25.288.176 kgr. porumb, 9.888.805 kgr. grâu, 216.608 kgr. orz, 869.399 kgr. ovăz, 126.852 kgr. fa­sole, 492.209 kgr. celuloză, 95.000 kgr. talaș de lemn, 65.885 kgr. doa­ge de stejar, 6.780 kgr. sămânţă bos­tan, 603.846 kgr. cherestea şi 180 capete berbeci. IN NORVEGIA: s’au exportat 12.131.884 kgr- cereale şi mărfuri şi anume: 8.850.154 kgr. porumb, 2 mi­lioane 503.365 kgr. orz, 203.165 kgr. grâu şi 575.200 kgr. tărâţe de grâu. IN SUEDIA: s’au exportat 5 mi­lioane 090.529 kgr. cereale şi anume: 440.529 kgr. porumb şî 4.650 kgr. de orz. IN NAUSTRIA : s’au exportat 960 de mii 598 kgr., cereale şi anume: 949.973 kgr. orz şi 10.625 muştar. IN GRECIA: s’a exportat 1 mi­lion 781.396 kgr. cherestea. IN BULGARIA: s’au exportat 205 mii 204 kgr. cherestea şi 150.850 kgr. talaş de lemn. IN DANEMARCA: s’au exportat 7.858.695 kgr. cereale şi anume: 5 milioane 833.695 kgr. porumb şi 2 milioane 025.000 kgr. orz. IN EGIPT: s’au exportat 535.264 kgr. cherestea. IN GIBRALTAR pentru ordine: s’au exportat 16.396.825 kgr. cereale şi anume: 16.203.275 kgr. porumb şi 193.550 kgr. mieu. ARGUS face abonamente pentru băi O LUNA LEI 100 Ştiri artistice „Vinul, Muzica şi Femeia’’, re­­vistă-operetă in două acte continuă să se reprezinte cu mare succes la teatrul Elita. Lucrarea e datorită fe­­ricitei colaborări Nicon-Nican, iar rolurile principale sunt în mâinile d-nelor Sily Vasiliu, Rosina Viguelin, Doljean, Lulu Nicolau și al d-lor N. Kainer, Gh. Bâcleșanu, N. Simio­­nescu, etc. Cortina se ridică precis la orele 9 %. In caz de vreme rea spec­tacolul are loc în sală.

Next