Argus, iulie 1930 (Anul 21, nr. 5162-5187)
1930-07-02 / nr. 5162
Citiți Anul XXI No. 5162 Dl (IUI UKL “ IN TCATfc ZIAREIE . . PRIN ' ■ EHEI iVfltH DI. PllBllOTAIl .URCI ilHtllBtRl' Vbl'KLLR ■ MS. -tttHAGSOTf.IVlC! 9 • i'ti. 1VSJL ABONAMENTE: IK TARA on an 1000 lei 8 luni 650 • 8 luni IN STRĂINĂTATE Un an 2200 mi o luni 1800 „ 3 luni 800 . 8 lei mn tara. 8 lei mn streinatate almanachul „Argus" pe ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER ti H. F. VALENTIN INDUSTRIEI si FINANTEI 1930 C Miercuri 2 Iulie 1930 di num in • m toATfc Z'ARCIE . ' ,• V PRIN ' " $: HKifTATtA CtMERBLfl di PlIBlICJATl .URCI SIHLIDEKy VtiCRQtR MB.KAAAGEOCGEVlCI 9 lLMt/HA • PUBLICITATEA; Concesiunea exclusivă a Societăţi Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada fost Karagheorghevici 9 Telefon 311/84 BIROURILE : București, Strada Constantin Male No. 2 (fosta Sărindar) Et. 1. TELEFON: 306/03 și 323/09 Ajutor agriculturii Anul trecut, la această epocă, începuse să se agite chestia finanţării recoltei. Preţurile cerealelor erau aproape de două ori mai mari ca cele de acum şi fiindcă aveam o recoltă bună,grija mare era ca agricultorii să nu fie „speculaţi“ de comercianţii de cereale. Căci, finanţarea recoltei însemna ajutorarea agricultorilor cu avansuri asupra recoltei, pentru a-i pune în măsură să aştepte preţuri mai bune şi să nu vândă cu preţul zilei. Ce-a urmat se ştie- Preţuirile au mers tot îndărăt şi avansurile cari au apucat a se face asupra cerealelor, au rămas neacoperite de Preţul de vânzare. Experienţa anului trecut, face ca anul acesta să nu se mai vorbească de apărarea agricultorilor contra comercianţilor, ci de măsuri mult mai practice şi mai la îndemâna guvernului. Suntem în faţa unui fenomen natural : scăderea preţurilor la cereale. Supraproducţia mai poate avea mici perioade de eclipsă-In genere vorbind, faţă de mijloacele perfecţionate de producţie din ţările virgine ale Americii, agricultura va trebui pe viitor să socotească preţul produselor ei tot mai jos. Până să ne adaptăm şi noi la această situaţie, fie producând mai eftin şi mai mult, fie specializând producţia noastră şi limitând-o la anumite soiuri de produse mai ;rr^LS,fh,r ' de ajutorare a agricultorilor. Crearea silozurilor de înmagazinare, condiţionare şi asortare e desigur o măsură foarte bună și de mare ajutor pentru agricultori. Dar această măsură bună, teamă ne e că va mai întârzia, fiindcă ea cere cheltueli mari , bine însă să repetăm, că cel mai de seamă ajutor pe care Statul îl va face agriculturii noastre, vor fi aceste magazii. Nu vom putea face o bună comercializare a recoltei, în starea de astăzi a producţiei noastre şi în condiţiile în care se face acum comerţul internaţional de cereale, până ce nu vom putea prezintă pe piaţă calităţi uniforme de marfă, livrabile la cerere, şi îndeplinind toate condiţiile unor contracte tipînainte de a face un credit agricol pentru ajutorarea producţiei, trebue să realizăm aceste instrumente de comercializare a produselor. AŞa timp cât produsele noastre, bune, rele, se puteau plasa la preţuri potrivite, problema principală era producţia. Astăzi chestia cea mai de seamă e vânzarea produselor şi de aceia organizarea silozurilor trece pe primul plan. întreg acest serviciu al silozurilor, va trebui conceput ca un serviciu de Stat, aproape gratuit- Statul va trebui să-şi rezerve partea lui de venituri, din Propăşirea economiei generale, ca urmare a înviorării gospodăriei rurale printr’o mai bună comercializare a produselor. În acelaş spirit al sacrificării beneficiilor directe, trebue privită şi chestia taxelor de export, câte au mai rămas în fiinţă, şi mai ales chestia tarifelor de transport. Taxele de export trebuesc reduse cu desăvârşire. Odată cu ele se vor reduce şi celelalte taxe accesorii, ca acea ad-valorem, taxele comunale, taxe de biserici şi şcoli, etc., toate rămase din vremea inflaţiei, când câteva mii de lei la vagon, nu jucam mare rol. Taxele de transport, trebuesc reduse şi potrivite, aşa ca să dea preţuri aproape egale producătorilor din toată ţara, oricare ar fi depărtarea lor de porturi. Politica aceasta a ajutorării agriculturii, prin desfiinţarea taxelor şi reducerea tarifelor de transport, va aduce desigur oarecare dezechilibru în socotelile bugetare, atât ale Statului, cât şi ale Regiei CF.R. Faţă de interesul superior al ajutorării agricultorilor în perioada aceasta de depresiune, tulburarea socotelilor bugetare nu e mare nenorocire. Bugetul poate fi rectificat şi în cursul, anului, dacă lipsa sok taxelor de export ar lăsa un gol simţitor- Rectificarea bugetului nui ar fi nici o primejdie. Din potrivă, ar fi poate ocazia să se cerceteze mai de aproape articolele bugetare şi să se suprime multe din ele. Dar dacă agricultorii nu-şi pot vinde recolta sau sunt nevoiţi să o dea în pagubă, ţara se va resimţi mult mai greu. A. CORTEANU Micşorarea cheltuelilor Statului Direcţiuneiae mişcării fondurilor din ministerul finanţelor a fixat la 2.422.000.000 lei cota cheltuelilor Statului in Iulie IS36. Dupe cum se ştie cifra totală a bugetului fiind de 37 miliarde lei douăsprezecimea este de 3 miliarde 80 milioane lei. Cota pe luna Iulie e deci mai mică. Prin această comprimare a cheltuelilor se speră în realizarea unor economii cari să impiedice eventualele deficite provenite din încasăriâ reduse ale tezaurului. In cursul lunei Iunie prin sistemul acesta di comprimare a încasărilor, s’au anulat credit în valoare de 250 miji tVFTeiT’ . ♦ Spania va cumpăra petrol în România Telegramă particulară BERLIN, 30. — Societatea spaniolă pentru monopolul petrolului a hotărît ca după expirarea contractului cu Rusia să nu mai cumpere petrol rusesc. Se dă ca sigură începerea de tratative cu România pentru cumpărarea de petrol. De asemenea se va trata cu Standardoil și Royaldutsch. (Berliner Boersencourier) i! C CTITORIE S-a inaugurat, Duminică, in comuna Pâslari-Copăceni, din judeţul Vlaşca, Şcoala primară mixtă Richard de Soepkez. Sătenii din comună, prieteni, persoane oficiale din Bucureşti şi din Giurgiu, strânşi în frumoasa şi încăpătoarea clădire a şcoalei, au sărbătorit, cu acest prilej şi pe d. senator Soepkez, ctitorul şcoalei. D-na şi d. Traian Bratu preşedintele Senatului şi d. C. Garoflid, fost ministru, au cinstit, cu prezenţa lor, această sărbătoare. Proprietar nu de multă vreme în acea comună, d. Soepkez a văzut, totuşi, repede, nevoile oamenilor şi a căutat să le îndulcească. Le lipsea un local de şcoală. A clădit, cu din banii lui, şi dupe planurile inginerului Prager, care îşi a oferit graţios serviciile, o clădire încăpătoare, sănătoasă şi le-a dăruit-o. Cum le-a dăruit şi un milion de lei, din venitul căruia să se dea două burse, pentru a învăţa o meserie, celei mai bune şcolăriţe şi celui mai bun şcolar. După slujba religioasă, oficiată, de bătrânul preot al satului, Minculescu, au vorbit preotul Predescu din comuna Dârăşli, D. Alessianu, administratorul Casei Şcoalelor, D. Ghiţescu, din partea ministerului instrucţiei publice, d. senator Cristescu, d.Vasilescu, primarul comunei Pâslari, d. Cartojan, prefectul judeţului Vlaşca, avocatul. Elefterescu in numele intelectualilor din vlaşca, d. Urlici, senator. Toţi au preamărit, cu cele ma drepte şi meritate laude, frumoas faptă a d-lui Soephez. D. senator Cristescu a vorbit , pe care, cu fală, o poartă şi cu dreptul ce îi dau 47 de ani de învăţător la Topoloveni. El a dat înţelepte sfaturi sătenilor să-şi trimeată copiii la şcoală şi învăţătorilor să muncească fără preget, iar dragostea lor de luminători ai copiilor să încălzească zidurile reci ale şcoalei şi să facă din ele un adevărat templu al învăţăturii. Numai aşa ei vor putea întregi opera d-lui Soepher. A răspuns, mulţumind cu multă modestie, tuturora, sărbătoritul. Anecdota spune că bogatul Crates îşi a aruncat toată averea în mare. — Mai bine te pierd, a zis el, decât să mă pierd din pricina ta. D. Soepher a găsit să facă o mai bună întrebuinţare a averii lui: o „aruncă” făcând binele. E o simţire pe care o gustă numai sufletele alese. R. Ralaţiile economice româno-americane Interview cu I. Kenneth Stocton In legătură cu tratativele cari au avut loc pentru concesionarea telefoanelor, a fost la Bucureşti d. Kenneth Stocton, vice-preşedintele consorţiului I. T- T. Ne-am folosit de această ocazie şi am cerut un interview d-lui Stocton, care ne-a declarat următoarele : STATELE UNITE SI REFACEREA ECONOMICA A ROMÂNIEI — Cum priveşte Statele Unite refacerea economică a României?, am întrebat noi. — Dacă ar trebui să vă dau un răspuns sincer, aşi fi silit să vă declar că România este foarte puţin cunoscută în Statele Unite. Lipsa de propagandă a contribuit desigur mult la acest fapt. Suntem foarte fericiţi că I. T■ T. participând la refacerea economică a României — căci telefonul este un instrument economic pe primul ordin — contribuim şi noi să facem cunoscută România in viaţa economică mondială. Cred că aceasta va reuşi cu atât mai mult, cu cât vom edita o broşură despre România în mai multe zeci de mii de exemplare, pe care o vom distribui nu numai în America, ci şi în toate ţările unde sunt interesate întreprinderile noastre. LEGATURILE ECONOMICE ROMANO-AMERICANE — Credeţi posibilă o mai strânsă legătură economică între România şi Statele Unite? — După părerea mea, bogăţiile ţării dv. şi nevoile ei economice, vor da capitalului american, prilej să fie foarte folositor şi in ce priveşte punerea în valoare a castor bogăţii şi în ce priveşte satisfacerea rodnică a nevoilor d-voastră. Primul pas făcut de I. T. T. va da curaj pieţii americane, care de aci înainte se va interesa, fără îndoială, de nevoile României. In orice caz, legăturile economice între Statele Unite şi România, au cele mai bune perspective. Şi desigur amândouă ţările vor folosi mult de pe urma legăturilor economice, care vor deveni din ce în ce mai strânse. D. Kenneth Stocton a plecat aseară în Statele Unite, ducând cu dânsul cele mai bune impresii despre ţara noastră- B. Bd. ARGUS face abonamente pentru băi O LUNA LEI 100 Mari educent de taxe la export Gonfuncţia canalului argeş-Epureşti-Bunăre Hotărârile delegaţiunii economice a gaterului Delegaţiuiea ecotonică a guvernului s’a intrat Damiitică la orele 9 dimineaţa r. ministerul de industrie• -„ Şedinţa a fost*ezidată de dluliu Maniu, preştintele consiliului, iar la şedinţe au mai luat parte d-ni Mihailopovici, ministrul finanţelor, Vini Madgearu ministrul industriei şi comerţului, Ion Mihalache, miniştrii domeniilor, Pan Halipa, ad-imnim la muncă, Mihail Manoilescu, ministrul comunicaţiilor, subsectarii de stat Lugoşianu Pompi, Ioniţescu şi Gr. Crişan, inginer Cezar Popescu director general al idustriei şi secretar general pilf elegaţie al acestui departament, precum şi d. inginer Miclescu (Lectorul serviciului comercial masei autonome a căilor ferate. REDUCERILE DE TAXE LA EXIJRT Delegaţiuner a luat examinare ihesti’ crizei economice cată, în bună t * tuaţiunea gr tului de gând le necesar^ lor de c* lele cer*, luarea alt acestora. După ample a hotărât ca taxe port, care se plâ la cerealele de mat fie reduse după cui mează : Taxa de export la g* şi la secară se va reduc la 1000 de lei vagonul . REDUCERI OT TAXE DE TRANSPORT La CEREALE la 2800 de lei vagonul. Taxa la orz şi orz a ţacă, care actualmente este 2.800 de lei vagonul desfiinţează, rămânând ca aceste două cereale să nu mai fie grevate de nici o taxă la export. Taxa la porumb şi ovăz se reduce la 1,400 de Iei vagonul dela 2*300 le lei vagonul. In ce privește oportunitatea reducerii taxelor la alte produse aur" rămâne să se av? terior. De!«** s’a rr. Totdeodată, in vdv. ,ea nirii exportului de jâfeaie. ..pația economică^ j guvernului fu turât să Bf Procedeze f tânu -•/’ ia reducerea simțitoare posibil a transport pe căii lele de expor* In arc mank dri n a se .a asigu ctul sem,niă nu se va ..el, de guvern ^te primăriei. .«nța s’a ridicat la _-ie 9. înlesdele STATUTUL MICEI ANTANTE Sunt în destul de cunoscute împrejurările care au determinat alcătuirea Micei Antante, precum şi instrumentele diplomatice alcătuitoare ale acestui sistem politic de siguranţă europeană . Spre deosebire, de pildă, de sitemul Triplei Atanţe, dinainte Rîzboi, alcătuită dintr’un singur semnat în comun, Mica An? compune din trei tratate (România -Jugoslavia, Cehoslovacia şi Iugoslavia, având cuprins o comun‘ratate li sau adăugare, conferinţele trei ■ minist nlerintf'cmT , vroape recitară de 'ejurări ‘ă pe- % •*UHdea .at şi ,ul anilor, mic loc intrii său joculailpoli.rilor cari nu i-ti prni a buni apariţia pe arenave europene chiar din primulfilaj. * Statutul semnat la Strbske Pleso cuprinde rezultatul experienţei dobândite in cei 9 ani de funcţionare mulţumitoare pentru părţi stabilind amănunţit, pentru viitor, modul de funcţionare al acestui admirabil instrument de siguranţă politică. El complectează tratatul tripartit de arbitraj semnat anul trecut, intre cele trei State, iar în împrejurările actuale el apare ca un nucleu introductiv şi limitat, de aplicaţiune regională al Fedeaţiunii celei mari, europene, iniţiată de d. Briand. Mica Antantă poate servi Europei in ajun de federalizare un model admirabil de imitat căci ea împacă interesele colective cu particularităţile fiecărei suveranităţi izolate. INT O Prezentarea călui de contribuabil Lămuririle Ministerului de Finanţe Ministerul de Finanţe a trimis administratorilor financiari, o circulară, prin care le atrage atenţia că potrivit art. 17 din legea pentru represiunea evaziunei fiscale, cu începere de la 1 Iulie 1930, urmează în baza art. 5 din aceiaşi, lege, ca nici un act public, certificat sau sumă, să nu se elibereze de către autorităţile de Stat, comună şi judeţ şi nici de Instituţiile autonome,, dacă contribuabilii nu vor face dovada că au plătit impozitul global pe cel puţin 6 (şase) luni ale anului trecut dacă cererea sa este făcută în primele şase luni ale anului curent sau pe întreg anultrecut, dacă această cerere este făcută în a doua jumătate a acestui an. Această dovadă se face prin prezentarea carnetului decontribuţiuni directe. în careplăţile sunt notate de către agenţii fiscului. De aceia, luând în considerable multiplele sarcini şi obligaţiuni cărora tezaurul public trebue să le facă faţă se vor da dispoziţiuni organelor subalterne, să respecte cu stricteţe dispoziţiunile cuprinse în art. 5 mai sus citat, care se aplică şi persoanelor juridice, pentru cari autorităţile solicitate vor pretinde a li se prezenta carnetul cu justificarea plăţii impozitului elementar în condiţiunile arătate, ele nefiind supuse impozitului global EXCEPŢIILE Intrucât Insă, în practică, obligativitatea generală a prezentări carnetului de contributiuni directe ar putea produce In viata socială a contribuabililor perturbări cu consecinţe grave, s’a exceptat de la această formalitate cererile făcute: a) In legătură cu actele de stare civilă (naştere, căsătorie, deces, naţionalitate), cum şi pentru obţinerea certificatelor şi extractelor de pe asemenea acte. b) Pentru actele, certificatele sau dovezile emanate de la autorităţile judecătoreşti, sau destinate a fi produse înaintea acestora. c) Pentru certificatele de paupertate, cele în materie electorală, cum şi cele referitoare la actele şi certificatele de tranzacţiile intervenite în oboarele de vite şi târguri, de cereale pentru a uşura acest fel de tranzacţii. Pentru certificatele de şcoală se vor prezenta carnetele de contribuţiuni directe ale părinţilor, cu excepţia elevilor orfani, pentru cari nu poate exista obligaţia prezentărei carnetului. Dreptul de petiţionare este garantat prin constituţie, ca atare nu este subordonat condiţiei prezentărei carnetului de contribuţiuni directe. In afară de exceptiunile mai sus arătate, nici un alt act, certificat sau sumă nu se va elibera de Stat, judeţ sau comună cum şi de Instituţiile autonome, cum ar fi Poşta, C. F. R., R.M. S., Casa Pensiilor şi alte asemenea fără a se fi prezentat carnetul de contribuţiuni în care va fi înscrisă plata impozitelor aşa cum se arată mai sus. Pentru exercitarea controlului, actele şi certificatele eliberate de aceste autorităţi, cum şi ordonanţele achitate de ele vor purta menţiunea că s’a prezentat carnetul de contribuţiuni completat, aşa cum se arată mai sus, precum şi numărul carnetului. Un mare raid al dirijabilului „8. LONDRA, 30, (Rador). — Dirijabilul „R. 100“, care a înlocuit pe „R. 100“ la catargul din Cardington, va face peste câteva zile ultimul zbor de încercare, înaintea călătoriei în Canada. „R. 101“ se va pregăti pentru zborul ce urmează să-l facă în India, în Septembrie. D. Thomson, ministrul Aviației, va figura printre pasagerii lui „R. 101“. ■1 ♦ —■■■ Import de vite româneşti interzis in Austria VIENA 29 (Rador). — Monitorul Oficial publică deciziunea Ministerului de Agricultură, prin care se interzice importul vitelor româneşti din judeţele Cernăuţi, Hotin ,Ismail şi Sălaj în Austria, pentru prevenirea propagdiei febrei aftoase la animalele de muncă. O mare tranzacţie comercială BERLIN 29 (Rador). — Ziarele anunţă că se negociază cumpărarea majorităţei acţiunilor Companiei de navigaţie Hamburg-America de Sud, de către Compania de navigaţie Hapag-Lloyd Union, cu concursul băacel Schroeder- Citiți în pag. IV Mesajul de închidere a sesiunii parlamentare Închiderea Conferinţei Internaţionale a muncii GENEVA, 20 (Rador). — Conferinţa internaţională a muncii a adoptat proeetul de convenţie privitor la marca ierţată obligatorie cu 92 voturi. Au fost 50 abţineri. Delegaţii guvernamentali ai Franţei, Belgiei, Portugaliei, Indiei nu au votat. Votul final al proectului de convenţie relativă la durata muncii în minele de cărbuni s’a terminat fără rezultat, deoarece numărul,de voturi favorabil convenţiei a fost inferior majorităţii necesare pentru adoptare. Chestiunea a fost amânată pentru viitoarea conferinţă. ♦ Căldura strică recolta de grâu din Ungaria BUDAPESTA 29 (Rador). — Statisticile oficiale întocmite de Ministerul agriculture!, publicate ori, constată influența defavorabilă timpului călduros din ultimele două săptămâni, asupra grâului și legumelor, în timp ce viile merg din ce în ce mai bine. Evaluările generale, publicate acum pentru prima oară, prevăd că producţia anului acesta va fi aproximativ următoarea: Grâu 22.077.000 quintale, faţă de 20.408.000 quintale din anul precedent. Secara 7.594.800 quintale, faţă de 7.981.900 quintale din anul precedent. Cartofii și sfecla promit o bună recoltă, însă mai au nevoie de câteva ploi. O notă publicată azi de Ministerul Agriculturei, arată că din cauza căldurei excesive, evaluările la grâu trebuiesc micșorate cu 15 la sută, acest procent corespunzând pierderilor încercate de grâu în ultimele zile. Grav accident de cale ferată PARIS, 30. (Rador). — Agenţia sovietică „Tass“ din Moscova, anunţă că din cauza unei greşeli făcută de un acar, care a pus greşit acele, trenul de pasageri ce venea de la Irkutsk, a deraiat. Sunt 22 de morţi şi 28 de grav răniţi 1 Congresul Uniunii vamale europene PARIS, 30. (Rador). — Astăzi înainte de amiază s’a deschis la Ministerul de Externe primul congres al „Uniunii vamale europene“, sub presidenția de onoare a d-lui Briand. Președinte efectiv al congresului este d-l Letroquer, senator, fost ministru. * PARIS, 30. (Rador). — In ședința de azi a primului congres al „Uniunei vamale europene“ raportorii generali au expus punctele de vedere ale celor 14 comisiuni, constituite de mai mult timp în 14 state ale Europei.