Argus, iulie 1930 (Anul 21, nr. 5162-5187)

1930-07-02 / nr. 5162

Citiți Anul XXI No. 5162 Dl (IUI UKL “ IN TCATfc ZIAREIE . . PRIN ' ■ EHEI iVfltH DI. PllBllOTAIl .URCI ilHtllBtRl' Vbl'KLLR ■ MS. -tttHAGSOTf.I­VlC! 9 • i'ti. 1VSJL­­ ABONAMENTE: IK TARA on an 1000 lei 8 luni 650 • 8 luni IN STRĂINĂTATE Un an 2200 mi o luni 1800 „ 3 luni 800 . 8 lei mn tara. 8 lei mn streina­tate almanachul „Argus" pe ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER ti H. F. VALENTIN INDUSTRIEI si FINANTEI 1930 C Miercuri 2 Iulie 1930 di num in • m toATfc Z'ARCIE . '­­ ,• V PRIN ' " $: HKifTATtA CtMERBLfl di PlIBlICJATl .URCI SIHLIDEKy VtiCRQtR MB.KAAAGEOCGEVlCI 9 l­LMt/HA • PUBLICITATEA; Concesiunea exclusivă a Societăţi Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berger Str. Eugen Carada fost Karagheorghevici 9 Telefon 311/84 BIROURILE : București, Strada Constantin Male No. 2­ (fosta Sărindar) Et. 1.­­ TELEFON: 306/03 și 323/09 Ajutor agriculturii Anul trecut, la această epocă, începuse să se agite chestia finan­ţării recoltei. Preţurile cerealelor era­u aproape de două ori mai mari ca cele de acum şi fiindcă aveam o recoltă bună,­­grija mare era ca agricultorii să nu fie „spe­culaţi“ de comercianţii de cereale. Căci, finanţarea recoltei însemna ajutorarea agricultorilor cu avan­suri asupra recoltei, pentru a-i pune în măsură să aştepte preţuri mai bune şi să nu vândă cu preţul zilei. Ce-a urmat se ştie- Preţuirile au mers tot îndărăt şi avansurile cari au apucat a se face asupra cerea­lelor, au rămas neacoperite de Preţul de vânzare. Experienţa a­­nului trecut, face ca anul acesta să nu se mai vorbească de apăra­rea agricultorilor contra comer­cianţilor, ci de măsuri mult mai practice şi mai la îndemâna gu­vernului. Suntem în faţa unui fenomen natural : scăderea preţurilor la ce­reale. Supraproducţia mai poate avea mici perioade de eclipsă-­In genere vorbind, faţă de mijloacele perfecţionate de producţie din ţă­rile virgine ale Americii, agricul­tura va trebui pe viitor să soco­tească preţul produselor ei tot mai jos. Până să ne adaptăm şi noi la a­­ceastă situaţie, fie producând mai eftin şi mai mult, fie specializând producţia noastră şi limitând-o la anumite soiuri de produse mai ;rr^LS,fh,r ' de ajutorare a agricultorilor. Crearea silozurilor de înmagazi­nare, condiţionare şi asortare e desigur o măsură foarte bună și de mare ajutor pentru agricultori. Dar această măsură bună, teamă ne e că va mai întârzia, fiindcă ea cere cheltueli mari , bine însă să repetăm, că cel mai de seamă ajutor pe care Statul îl va face agriculturii noastre, vor fi aceste magazii. Nu vom putea face o bună comercializare a recoltei, în starea de astăzi a producţiei noas­­tre şi în condiţiile în care se face acum comerţul internaţional de cereale, până ce nu vom putea prezintă pe piaţă calităţi uniforme de marfă, livrabile la cerere, şi în­deplinind toate condiţiile unor contracte tip­înainte de a face un credit agri­col pentru ajutorarea producţiei, trebue să realizăm aceste instru­mente de comercializare a produ­selor. AŞa t­imp cât produsele noas­tre, bune, rele, se puteau plasa la preţuri potrivite, problema princi­pală era producţia. Astăzi chestia cea mai de seamă e vânzarea pro­duselor şi de aceia organizarea silozurilor trece pe primul plan. întreg acest serviciu al silozu­rilor, va trebui conceput ca un serviciu de Stat, aproape gratuit- Statul va trebui să-şi rezerve par­­tea lui de venituri, din Propăşirea economiei generale, ca urmare a înviorării gospodăriei rurale printr’o mai bună comercializare a produselor. În acelaş spirit al sacrificării beneficiilor directe, trebue privită şi chestia taxelor de export, câte au mai rămas în fiinţă, şi mai ales chestia tarifelor de transport. Taxele de export trebuesc re­duse cu desăvârşire. Odată cu ele se vor reduce şi celelalte taxe ac­cesorii, ca acea ad-valorem, taxele comunale, taxe de biserici şi şcoli, etc., toate rămase din vremea in­flaţiei, când câteva mii de lei la vagon, nu jucam mare rol. Taxele de transport, trebuesc reduse şi potrivite, aşa ca să dea preţuri a­­proape egale producătorilor din toată ţara, oricare ar fi depărta­rea lor de porturi. Politica aceasta a ajutorării a­­griculturii, prin desfiinţarea taxe­lor şi reducerea tarifelor de trans­port, va aduce desigur oare­care dezechilibru în socotelile bugetare, atât ale Statului, cât şi ale Regiei C­­F.­R. Faţă de interesul superior al a­­jutorării agricultorilor în perioada aceasta de depresiune, tulburarea socotelilor bugetare nu e mare ne­norocire. Bugetul poate fi rectifi­cat şi în cursul, anului, dacă lipsa so­k­ taxelor de export ar lăsa un gol simţitor- Rectificarea bugetului n­ui ar fi nici o primejdie. Din potrivă, ar fi poate ocazia să se cerceteze mai de aproape articolele buge­tare şi să se suprime multe din ele. Dar dacă agricultorii nu-şi pot vinde recolta sa­u sunt nevoiţi să o dea în pagubă, ţara se va re­simţi mult mai greu. A. CORTEANU Micşorarea cheltuelilor Statului Direcţiuneiae mişcării fondurilor din ministe­rul finanţelor a fixat la 2.422.000.000 lei cota cheltuelilor Statului in Iulie IS36. Dupe cum se ştie cifra totală a bugetului fiind de 37 miliarde lei douăs­­prezecimea este de 3 mi­liarde 80 milioane lei. Cota pe luna Iulie e deci mai mică. Prin această comprimare a cheltueli­lor se speră în realizarea unor economii cari să im­piedice eventualele d­efi­cite provenite din încasă­riâ reduse ale tezaurului. In cursul lunei Iunie prin sistemul acesta di comprimare a încasări­lor, s’au anulat credit în valoare de 250 miji tVFTeiT’ . ♦ Spania va cumpăra petrol în România Telegramă particulară BERLIN, 30. — Socie­tatea spaniolă pentru monopolul petrolului a hotărît ca după expira­rea contractului cu Ru­sia să nu mai cumpere pe­trol rusesc. Se dă ca sigură înce­perea de tratative cu Ro­mânia pentru cumpăra­rea de petrol. De asemenea se va tra­ta cu Standardoil și Royaldutsch. (Berliner Boersencourier) i! C CTITORIE S-a inaugurat, Duminică, in co­muna Pâslari-Copăceni, din judeţul Vlaşca, Şcoala primară mixtă Ri­chard de Soepkez. Sătenii din comună, prieteni, per­soane oficiale din Bucureşti şi din Giurgiu, strânşi în frumoasa şi încă­pătoarea clădire a şcoalei, au sărbă­torit, cu acest prilej şi pe d. senator Soepkez, ctitorul şcoalei. D-na şi d. Traian Bratu preşedintele Senatu­lui şi d. C. Garoflid, fost ministru, au cinstit, cu prezenţa lor, această sărbătoare. Proprietar nu de multă vreme în acea comună, d. Soepkez a văzut, totuşi, repede, nevoile oamenilor şi a căutat să le îndulcească. Le lipsea un local de şcoală. A clădit, cu din banii lui, şi dupe planurile ingineru­lui Prager, care îşi a oferit graţios serviciile, o clădire încăpătoare, să­nătoasă şi le-a dăruit-o. Cum le-a dăruit şi un milion de lei, din veni­tul căruia să se dea două burse, pen­tru a învăţa o meserie, celei mai bune şcolăriţe şi celui mai bun şco­lar. După slujba religioasă, oficiată, de bătrânul preot al satului, Mincule­­scu, au vorbit preotul Predescu din comuna Dârăşli, D. Alessianu, admi­nistratorul Casei Şcoalelor, D. Ghiţe­­scu, din partea ministerului instruc­ţiei publice, d. senator Cristescu, d.­­Vasilescu, primarul comunei Pâs­­lari, d. Cartojan, prefectul judeţului Vlaşca, avocatul. Elefterescu in nu­mele intelectualilor din vlaşca, d. Urlici, senator. Toţi au preamărit, cu cele ma drepte şi meritate laude, frum­oas faptă a d-lui Soephez. D. senator Cristescu a vorbit , pe care, cu fală, o poartă şi cu dreptul ce îi dau 47 de ani de învăţă­tor la Topoloveni. El a dat înţelepte sfaturi sătenilor să-şi trimea­tă copiii la şcoală şi învăţătorilor să muncea­scă fără preget, iar dragostea lor de luminători ai copiilor să încălzească zidurile reci ale şcoalei şi să facă din ele un adevărat templu al învă­ţăturii. Numai aşa ei vor putea în­tregi opera d-lui Soepher. A răspuns, mulţumind cu multă modestie, tuturora, sărbătoritul. Anecdota spune că bogatul Crates îşi a aruncat toată averea în mare. — Mai bine te pierd, a zis el, decât să mă pierd din pricina ta. D. Soepher a găsit să facă o mai bună întrebuinţare a averii lui: o „aruncă” făcând binele. E o simţire pe care o gustă numai sufletele alese. R. Ralaţiile economice româno-americane Interview cu I. Kenneth Stocton In legătură cu tratativele cari au avut loc pentru concesionarea te­lefoanelor, a fost la Bucureşti d. Kenneth Stocton, vice-preşedintele consorţiului I. T- T. Ne-am folosit de această ocazie şi am cerut un interview d-lui Stocton, care ne-a declarat urmă­toarele : STATELE UNITE SI REFACEREA ECONOMICA A ROMÂNIEI — Cum priveşte Statele­ Unite refacerea economică a României?, am întrebat noi. — Dacă ar trebui să vă dau un răspuns sincer, aşi fi silit să vă declar că România este foarte pu­ţin cunoscută în Statele­ Unite. Lipsa de propagandă a contribuit desigur mult la acest fapt. Suntem foarte fericiţi că I. T■ T. participând la refacerea econo­mică a României — căci telefonul este un instrument economic pe primul ordin — contribuim şi noi să facem cunoscută România in viaţa economică mondială. Cred că aceasta va reuşi cu atât mai mult, cu cât vom edita o broşură despre România în mai multe zeci de mii de exemplare, pe care o vom distribui nu numai în Ame­­rica, ci şi în toate ţările unde sunt­ interesate întreprinderile noastre. LEGATURILE ECONOMICE ROMANO-AMERICANE — Credeţi posibilă o mai strânsă legătură economică între România şi Statele­ Unite? — După părerea mea, bogăţiile ţării dv. şi ne­voile ei economice, vor da capitalului american, prilej să fie foarte folo­sitor şi in ce priveşte pu­nerea în valoare a cas­tor bogăţii şi în ce priveş­te satisfacerea rodnică a nevoilor d-voastră. Primul pas făcut de I. T. T. va da curaj pieţii americane, care de aci înainte se va interesa, fără îndoială, de nevoile României. In orice caz, legăturile economice între Statele­ Unite şi România, au cele mai bune perspective. Şi desigur amândouă ţările vor folosi mult de pe ur­ma legăturilor economi­ce, care vor deveni din ce în ce mai strânse. D. Kenneth Stocton a plecat a­­seară în Statele­ Unite, ducând cu dânsul cele mai bune impresii des­pre ţara noastră- B. Bd. ARGUS face abonamente pentru băi O LUNA LEI 100 Mari educent de taxe la export Gon­funcţia canalului argeş-Epureşti-Bunăre Hotărârile delegaţiunii economice a gaterului Delegaţiuiea ecotonică a gu­vernului s’a intrat Damiitică la orele 9 dimineaţa r. ministerul de industrie• -„ Şedinţa a fost­­*­ezidată de d­­luliu Maniu, preş­tint­ele consiliu­lui, iar la şedinţe au mai luat parte d-ni Mihail­opovici, minis­trul finanţelor, Vini Madgearu mi­nistrul industriei şi comerţului, Ion Mihalache, miniştrii domeniilor, Pan Halipa, ad-imnim la muncă, Mihail Manoilescu, ministrul co­municaţiilor, subse­ctarii de stat Lugoşianu Pompi, Ioniţescu şi Gr. Crişan, inginer Cezar Popescu director general al idustriei şi se­cretar general pilf elegaţie al a­­c­est­ui departament, precum şi d. inginer Miclescu (Lectorul servi­ciului comercial masei autonome a căilor ferate. REDUCERILE DE TAXE LA EXIJRT Delegaţiuner a luat examinare ihesti’ crizei economice cată, în bună t * tuaţiunea gr tului de gând le necesar^ lor de c* lele cer*, luarea alt acestora. După ample a hotărât ca taxe port, care se plâ la cerealele de mat fie reduse după cui mează : Taxa de export la g* şi la secară se va reduc la 1000 de lei vagonul . REDUCERI OT TAXE DE TRANS­­PORT La CEREALE la 2800 de lei vagonul. Taxa la orz şi orz a ţa­că, care actualmente este 2.800 de lei vagonul desfiinţează, rămânând­ ca aceste două cereale să nu mai fie grevate de nici o taxă la export. Taxa la porumb şi ovăz se reduce la 1,400 de Iei vagonul dela 2*300 le lei vagonul. In ce privește oportuni­tatea reducerii taxelor la alte produse aur" rămâne să se av? terior. De!«** s’a rr. Totdeodată, in vdv. ,ea nirii exportului de jâfeaie. ..pația economică^ j guvernului fu turât să Bf Procedeze f tânu -•/’ ia reducerea simțitoare posibil a transport pe căii lele de expor* In arc mank dr­i n a se .a asigu ctul sem­,niă nu se va ..el, de guvern ^te primăriei. .«nța s’a ridicat la _-ie 9. înles­dele STATUTUL MICEI ANTANTE Sunt în destul de cunoscute îm­prejurările care au determinat al­cătuirea Micei Antante, precum şi instrumentele diplomatice alcătui­toare ale acestui sistem politic de siguranţă europeană . Spre deosebire, de pildă, de si­temul Triplei Atanţe, dinainte Rîzboi, alcătuită dintr’un singur semnat în comun, Mica An­­? compune din trei tratate­­ (România -Jugoslavia, Cehoslovacia şi Iugosla­via, având cuprins o comun­‘ratate li sau adău­gare, conferinţele trei ■ minist nlerintf'cmT , vroape re­citară de 'ejurări ‘ă pe- % •*UH­dea .at şi ,ul anilor, mic loc intri­­i său joculailpoli­­.rilor cari nu i-ti prni a buni apariţia pe arena­ve europene chiar din primul­­filaj. * Statutul semnat la Strbske Ple­­so cuprinde rezultatul experienţei dobândite in cei 9 ani de funcţio­nare mulţumitoare pentru părţi stabilind amănunţit, pentru viitor, modul de funcţionare al acestui admirabil instrument de siguranţă politică. El complectează tratatul tripartit de arbitraj semnat anul trecut, intre cele trei State, iar în împrejurările­ actuale el apare ca un nucleu introductiv şi limitat, de aplicaţiune regională­ al Fede­­aţiunii celei mari, europene, ini­ţiată de d. Briand. Mica Antantă poate servi Euro­pei in ajun de federalizare un mo­del admirabil de imitat căci ea împacă interesele colective cu particularităţile fiecărei suverani­tăţi izolate. INT­­ O Prezentarea că­lui de contribuabil Lămuririle Ministerului de Finanţe Ministerul de Finanţe a trimis administratorilor financiari, o cir­culară, prin care le atrage atenţia că potrivit art. 17 din legea pentru represiunea evaziunei fiscale, cu începere de la 1 Iulie 1930, urmează în baza art. 5 din aceiaşi, lege, ca nici un act public, certificat sau sumă, să nu se elibereze de­­ către autorităţile de Stat, comună şi ju­deţ şi nici de Instituţiile autonome,, dacă contribuabilii nu vor face do­vada că au plătit impozitul global pe cel puţin 6 (şase) luni ale anului trecut dacă cererea sa este făcută în primele şase luni ale anului cu­rent sau­ pe întreg­ anul­­trecut, dacă această­­ cerere este făcută în a doua jumătate a acestui an. Această dovadă se face prin pre­zentarea carnetului de­­contribu­­ţiuni directe. în care­­plăţile sunt notate de către agenţii fiscului. De aceia, luând în considerable multiplele sarcini şi obligaţiuni că­rora tezaurul public trebue să le facă faţă se vor da dispoziţiuni or­ganelor subalterne, să respecte cu stricteţe dispoziţiunile cuprinse în art. 5 mai sus citat, care se aplică şi persoanelor juridice, pentru cari autorităţile solicitate vor pretinde a li se prezenta carnetul cu justifi­carea plăţii impozitului elementar în condiţiunile arătate, ele nefiind supuse impozitului global EXCEPŢIILE Intru­cât Insă, în practică, obli­gativitatea generală a prezentări carnetului de contributiuni directe ar putea produce In viata socială a contribuabililor perturbări cu consecinţe grave, s’a exceptat de la această formalitate cererile fă­cute: a) In legătură cu actele de stare civilă (naştere, căsătorie, deces, naţionalitate), cum şi pentru obţi­nerea certificatelor şi extractelor de pe asemenea acte. b) Pentru actele, certificatele sau dovezile emanate de la autorităţile judecătoreşti, sau destinate a fi produse înaintea acestora. c) Pentru certificatele de pau­pertate, cele în materie electorală, cum şi cele referitoare la actele şi certificatele de tranzacţiile inter­venite în oboarele de vite şi târ­guri, de cereale pentru a uşura a­­cest fel de tranzacţii. Pentru certificatele de şcoală se vor prezenta carnetele de contri­buţiuni directe ale părinţilor, cu excepţia elevilor orfani, pentru cari nu poate exista obligaţia prezen­­tărei carnetului. Dreptul de petiţionare este ga­rantat prin constituţie, ca atare nu este subordonat condiţiei prezen­­tărei carnetului de contribuţiuni di­recte. In afară de exceptiunile mai sus arătate, nici un alt act, certificat sau sumă nu se va elibera de Stat, judeţ sau comună cum şi de Insti­tuţiile autonome, cum ar fi Poşta, C. F. R., R.M. S., Casa Pensiilor şi alte asemenea fără a se fi pre­zentat carnetul de contribuţiuni în care va fi înscrisă plata impozite­lor aşa cum se arată mai sus. Pentru exercitarea controlului, actele şi certificatele eliberate de aceste autorităţi, cum şi ordonan­ţele achitate de ele vor purta menţiunea că s’a prezentat carne­tul de contribuţiuni completat, aşa cum se arată mai sus, precum şi numărul carnetului. Un mare raid al dirijabi­lului „8. LONDRA, 30, (Rador). — Dirija­bilul­ „R. 100“, care a înlocuit pe „R. 100“ la catargul din Carding­­ton, va face peste câteva zile ulti­mul zbor de încercare, înaintea că­lătoriei în Canada. „R. 101“ se va pregăti pentru zborul ce urmează să-l facă în In­dia, în Septembrie. D. Thomson, ministrul Aviației, va figura printre pasagerii lui „R. 101“. ■1 ♦ —■■■ Import de vite româneşti interzis in Austria VIENA 29 (Rador). — Monitorul Oficial publică deciziunea­­ Ministe­rului de Agricultură, prin care se interzice importul vitelor româneşti din judeţele Cernăuţi, Hotin ,Ismail şi Sălaj în Austria, pentru preveni­rea propagdiei febrei aftoase la ani­malele de muncă. O mare tranzacţie co­mercială BERLIN 29 (Rador). — Ziarele anunţă că se negociază cumpăra­rea majorităţei acţiunilor Compa­niei de navigaţie Hamburg-Ameri­­ca de Sud, de către Compania de navigaţie Hapag-Lloyd Union, cu­ concursul băacel Schroeder- Citiți în pag. IV Mesajul de închidere a sesiunii parlamentare Închiderea Conferinţei Internaţionale a muncii GENEVA, 20 (Rador). — Conferin­ţa­­ inte­rnaţională a muncii a adop­tat proeetul de convenţie privitor la mar­ca ierţată obligatorie cu 92 vo­turi. Au fost 50 abţineri. Delegaţii guvernamentali ai Franţei, Belgiei, Portugaliei, Indiei nu au votat. Votul final al proectului de con­venţie relativă la durata muncii în minele de cărbuni s’a terminat fără rezultat, deoarece numărul,de voturi favorabil convenţiei a fost inferior majorităţii necesare pentru adoptare. Chestiunea a fost amânată pentru viitoarea conferinţă. ♦­­ Căldura strică recolta de grâu din Ungaria BUDAPESTA 29 (Rador). — Statisticile oficiale întocmite de Ministerul agriculture!, publicate ori, constată influența defavorabilă timpului călduros din ultimele două săptămâni, asupra grâului și legumelor, în timp ce viile merg din ce în ce mai bine. Evaluările generale, publicate a­­cum pentru prima oară, prevăd că producţia anului acesta va fi apro­ximativ următoarea: Grâu 22.077.000 quintale, faţă de 20.408.000 quintale din anul prece­dent. Secara 7.594.800 quintale, faţă de 7.981.900 quintale din anul pre­cedent. Cartofii și sfecla promit o bună recoltă, însă mai au nevoie de câ­teva ploi. O notă publicată azi de Ministe­rul Agriculturei, arată că din cauza căldurei excesive, evaluările la grâu trebuiesc micșorate cu 15 la sută, acest procent corespunzând pier­derilor încercate de grâu în ulti­mele zile. Grav accident de cale ferată PARIS, 30. (Rador). — Agenţia sovietică „Tass“ din Moscova, a­nunţă că din cauza unei greşeli fă­cută de un acar, care a pus greşit acele, trenul de pasageri ce venea de la Irkutsk, a deraiat. Sunt 22 de morţi şi 28 de grav r­ăniţi 1 Congresul Uniunii vamale europene PARIS, 30. (Rador). — Astăzi înainte de amiază s’a deschis la Mi­nisterul de Externe primul con­gres al „Uniunii vamale europene“, sub presidenția de onoare a d-lui Briand. Președinte efectiv al congresului este d-l Letroquer, senator, fost ministru. * PARIS, 30. (Rador). — In șe­dința de azi a primului congres al „Uniunei vamale europene“ rapor­torii generali au expus punctele de vedere ale celor 14 comisiuni, constituite de mai mult timp în 14­­ state ale Europei.

Next