Argus, august 1930 (Anul 21, nr. 5188-5214)

1930-08-01 / nr. 5188

Citiţi almanachul Anul XXI No. 5188 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞ?, FINANCIARI! Nu faceţ! nici-o afa­cere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspec­tivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69. 1 abonamente* IN TARA 60 sil 1090 M t Um1 5S0 . S luni 809 . s M m tart. 9 lei In străintate IN STRĂINĂTATE Un an 2200 iei 6 luni 1300 . s luni oop . ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori! S. PAUKER |­ B F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI 1930 Vineri 1 August 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI,­­FINANCIARI! Nu tăceţi nici-o aia­­­ până când nu vă Interesaţi situaţia prezentă şi perspec- tvelt? de vitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi Informaţiun! comerciale de­flate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 ,tam­­ I, telef. 306/93 şi 323/69. PU­BLICH­ATEA. Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder ft 3, K­arger Star, Eugen Carada feat Karagheorgheviei 9 Triere« 31 UM BIROURILE : București, Strada Constantin Mille No. 24 (fost­ Sărindar) Bl. I. - TELEFON : 500/95 »1322/69 FISCALITATE Stabilizarea leului şi căderea presurilor la cereale şi la celelalte produse cu care noi eşim pe pieţele străine, fac să se simtă, din ce în ce mai mult, greutatea dărilor. Bugetul nostru a crescut în pe­rioada inflaţii, din nevoia de a pune de acord veniturile şi cheltuelile Statului cu valoarea depreciată a menetei. Așa s’au sporit neconte­nit dările. Sporul acesta s’a făcut sub două forme. Pe de o parte s’a mărit ne­contenit evaluarea veniturilor par­ticulare, pentru a spori încasările dela impozitele directe, iar pe de altă parte s’au sporit taxele la toate impozitele indirecte. Prins din două părţi, contribuabilul, nepu­tând scăpa de plata impozitelor in­directe, a căutat să-şi reducă pe cât posibil, dările directe. De aci o adevărată lupta între fisc şi con­tribuabili. Plângerile cari vin acum în con­tra impozitelor directe şi cererile ce adresează guvernului, organiza­ţiile comerciale şi industriale de a înlocui darea pe venit cu patenta fixă, sunt ecoul luptei particularului cu fiscul- Lumea preferă, să plă­tească o sumă chiar mai mare, dar dinainte cunoscută, decât să fie la discreţia unor organe capricioase şi să stea sub ameninţarea denun­ţurilor şi a contravenţiilor. Asta înseamnă ca evaluarea ve­niturilor private a ajuns la maximul ei, şi că pe aceasta cât mai poate continua cu cum­ a fost deprins el de la 192, încoace, de când s’a făcut reforma dărilor directe. Cu impozitele indirecte situaţia stă şi mai rău pentru contribuabil. Plecând dela nevoia acordului în­tre drepturile Statului şi valoarea m­onetei, Statul a urcat toate taxe­le. Dar urcarea nu s’a oprit la ni­velul deprecierii monetei, ci a mers mult mai departe. Vămile au fost sporite mult peste deprecierea leu­lui, pentru motive de protecţie a industrii naţionale. Taxele de tirm­bru şi înregistrare, şi mai ales ta­xele de moştenire, au fost sporite considerabil, în scopul egalizării averilor private. Taxele de consu­maţie, au fost sporite şi ele mult peste vechiul nivel, fiind că publi­cul plăteşte. Uşurinţa cu care s’au făcut aces­te sporuri, se datoreşte şi ea tot in­flaţii­ Statul şi particularii, au pier­dut noţiunea exactă a banului, în vremea când veniturile sporeau şi preţurile se urcau de la o zi la alta pentru că banii veneau dela Banca Naţională, fără nici o greutate. Când Banca Naţională a introdus ordine în gospodăria ei, particularii s’au lovit numai­decât de realitate. Statul însă nemai­putând lua de la Banca Naţională fără socoteală, a continuat a cere tot mai mult par­ticularilor, fără a ţine seamă ca is­­vorul de bani s’a închis în acelaş timp pentru toată lumea. Mai mult. In vremea inflaţii, Statul pentru a repara lipsa lui de venituri, prici­nuită de deprecierea leului, a intro­dus anumite impozite de compensa­ţie ca: impozitul global, impozitul pe cifra de afaceri, taxe ad valo­rem, taxe de export, toate menite a aduna de la particulari drepturi pe care Statul le perdea, prin insta­bilitatea monetei şi prin creşterea necontenită a preţurilor. La stabilizare, toate aceste impo­zite de compensaţie trebuiau des­fiinţate, fiind­că nu mai era cu pu­tinţă realizarea unor beneficii care să scape de impunere numai prin jocul preţurlor şi a monetei insta­bile. Totuşi, contribuabilii au rămas încărcaţi cu impozitele de compen­saţii, şi cu tot felul de dă.ri adiţio­­nale locale.S’a mai adăugat la toate acestea şi lipsa de preţuri, stagnarea schim­bului insolvabilitatea comerţului din lipsa de dever şi astfel am ajuns în situaţia de astăzi.Un leac trebue să se găsească şi acestei situaţii. Dar ca să fie găsit leacul, el trebue căutat acolo unde poate fi găsit. Urcarea preţurilor produselor noastre, nu o putem provoca noi. Organizările ce se fac în acest scop sunt numai ocazii de noui cheltueli și de noui sarcini pe spinarea con­tribuabililor. Ceea ce atârnă de înțelepciunea noastră, e numai rectificarea buge­tului, şi reducerea lui, cu toate su­mele care se găsesc astăzi la veni­turi pe nedrept, ele fiind o tristă rămăşiţă din vremea inflaţii. A. CORTEANU Reluarea negocierilor comerciale româno- ungare BUDAPESTA, 30 (Rador). — Tra­tativele pentru incheerea unui tra­tat de comerţ intre România şi Un­garia, cari fuseseră întrerupte, au reînceput astăzi după amiază. Mai sunt încă vreo câteva ches­tiuni care au rămas ne­reglementate încă din cursul şedinţelor preceden­te şi după a căror reglementare tra­tatul va putea fi realizat. Se speră că negocierile se vor ter­mina în­ cel mai scurt timp. Preţul benzinei se men­­ţine în Germania ^ Telegramă particulară —­­ BERLIN 30. — Societăţile ger­mane importatoare de benzină au hotărât să nu ridice deocamdată preţul benzinei cu o jumătate de pfenig. Se ştie că această hotărâre fuse­se luată pentru că la 1 August intră în vigoare legea care obligă ames­tecul spirtului cu benzină. (Berliner Boersencourier) ILUZII SPULBERATE Cuvântarea ţinută, la Câmpulung, de d. Ion Mihalache, lămureşte situa­ţia politică: pune capăt sforăriilor din ultima vreme. Cei cu mititele grupări politice, dar cu măricele pretenţii de partid, voiau guvern de „concentrare’’. Cei fără de partid dar nu şi fără pretenţii de a cârmui ţara, voiau guvern de „perso­nalităţi”. Spuneau pe şoptite şi unii şi alţii, că au sau vor avea sprijinul ramurei ţărăniste din partidul naţional-ţără­nesc. Ziarele binevoitoare acestor combinaţii se asmuţise împotriva d-lui Maniu şi a ramurei naţionaliste, păs­trând o atitudine simpatică faţă de ţărănişti. Socotind că mozaicul e bun în ar­hitectură, dar nu şi in politică, d. Ion Mihalache a tăiat, scurt, pofta dori­torilor de guvern-mozaic. Pe înţelesul tuturora, ca toţi să-l înţeleagă, el a spus că guvernul şi partidul naţional­­ţărănesc sunt încredinţaţi că numai o concepţie UNIT­ARA poate duce ţara la mântuire. Iar partidul naţional-ţă­­rănesc, LEGAT, INDISOLUBIL, printr’un program de realizări şi prin­­tr’o credinţă comună, e hotărât să-şi facă datoria PANA LA CAP­AT. Cu sinceritatea şi bunul său simţ, d. ministru al agriculturii a declarat, răspicat şi limpede, că partidul na­­ţional-ţărănesc „nu e rezultatul unor inspiraţii personale, trecătoare. E re­zultatul voinţei maselor. E garanţia închegării sufleteşti a provinciilor u­­nite cu vechiul regat. Programul şi crezul său impun DISCIPLINA şi SO­LIDARITATE. Guvernul se­­simte sprijinit de partid. Partidul se simte sprijinit­ de ţară’’., Prins cu totul de marile griji şi greaua sarcină a ministerului său, d. Ion Mihalache n’a ţinut de mult o cu­vântare politică. De aci şi speranţa unora că e rost de învârteală, cu ţă­răniştii. Vorbind cum a vorbit, d. Ion Mi­halache a spulberat iluziile celor cu foarte trecătore „inspiraţii personale”. R. (Cititi continuarea In pag. IIIa) Noul tarif al căilor ferate Caracterul economic al noului tarif Expunerea d-lui ministru M. Manoliescu In trenul care duce­­delegaţia ro­mână la Sinaia d. M. Manoliescu, ministrul comunicaţiilor a făcut zia­riştilor prezenţi următoarea expu­nere cu privire la noul tarif al căi­­lor ferate care intră în vigor­e mâine. D. Mihail Manol­escu a început prin a spune că un tarif de cale ferată are, din punctul de vedere al politicei unui Stat, o mare în­râurire asupra vieţii sale econo­mice.. Un tarif greşit poate consti­tui o catastrofă pentru o ţară. Pâ­nă în 1927 mărfurile ce mergeau la export plăteau un tarif cu 5 la sută mai urcat decât in­ consumul interior, ceia ce constituia o pena­litate şi ridicarea unor munţi ar­­tificiali la graniţele ţării în calea producţiei naţionale. De aceia căile ferate au luat cu grije asupra lor studierea acestei chestiuni, făcând studii foarte amănunţite prin d­­ron Miclescu, directorul exploa­tării C. F. R. Noutatea acestui tarif niu stă nu­mai în studierea lui ştiinţifică pe bazele unui material documentar, ci şi pe un spirit nou. Pentru pri­ma oară dela război încoace s’a avut în vedere imprimarea UNUI SPIRIT ECONOMIC, IN LOCUL SPIRITULUI FISCAL, la modifi­carea acestui tarif. Şi calea ferată a recunoscut că interesul său nu poate fi deferit de interesul eco­nomiei naţionale Şi că amândouă aceste interese dictează o redu­cere raţională a tarifelor şi o adap­tare la nevoile imperative ale vieţii economice a Statului ro­mân. REDUCERI PENTRU AGRICUL­TURA Cum se caracterizează acest spi­rit nou? . In ce priveşte agricultura, s’a fă­cut la cereale o reducere conside­rabilă de circa 40 la sută asupra ta­rifelor actuale, pentru cele desti­nate exportului. Cerealele, care până acum erau taxate uniform, au fost împărţite în 3 clase, din care orzul şi ovăzul vor fi supuse tarifului celui mai sco­­borăt, grâul, porumbul, secara şi făina, unui tarif ceva mai ridicat. iar leguminoasele unui tarif şi mai ridicat toate aceste trei categorii insa au un tarif cu mult mai prejos, de citt cel de până acum. Reducerea tarifelor nu s’a făcut uniform pentru toată ţara, ci după regiuni şi anume: pentru Moldova Si Basarabia reducerile s’au făcut după o scară care avantajează mai ales transporturile la distanţe mari, începând de la 150 km. înainte, as­t­fel încât pentru cerealele care sufe­reau o taxă de 8.400 de lei de va­gon la o distanţă de 500 km., pen­­tru aceiaşi distanţă se va plăti de avum înainte 4.900 lei. Pentru Banat, Dobrogea şi Mun­tenia am introdus un alt regim: am făcut o reducere generală pentru toate transporturile care sunt în­dreptate spre porturile maritime Constanţa şi Brăila. Dar am făcut o reducere şi mai mare faţă de a­­cest tarif pentru cerealele care vor fi transportate în porturile dunăre­ne începând de la Orşova şi ter­mi­nând la Călăraşi. Reducerea aceas­ta este menită să favorizeze trans­porturile de cereale pe Dunăre­ «un exemplu de dezinteresare a căilor ferate, deci, pentru a utiliza toate mijloacele de transport ale Stat­­ui In interesul general. Cred că nu se pot găsit multe State în care caile ferate să facă o asemenea politici. * Am mai introdus in noile tarife si o altă modificare: se va percepe o suprataxă de 400 lei la vagon pe­n­­tru cerealele care vor merge în do­suri, pentru a egaliza cheltuelile de încărcare care sunt azi mai mari pertui cele care merg in porturi (Citiţi continuarea la pagina îfî ah Deschiderea conferinţei dela Sinaia Discursul inaugural al c­lui ministru Madgearu*—Răspunsul d-lui Kumanudi. Programul conferinţei Eri­dim.- la ore*'; 9 luni­, mem­brii delegaţiunei iugoslave, înso­ţiţi de d-nii : Ciolac Antici, minis­trul Iugoslaviei la Bucureşti, Ce­sar Popescu,­ secretar general ad­­interim la ministerul de industrie şi comerţ, colonel Lobackar, ataşî■ tul militar iugoslav­ele­, au fost în parcul Carol, unde au­ depus o fru­moasă coroana de trandafiri pe mormântul „Eroului necunoscut", coroană pe ale cărei panglici cu culorile naţionale iugoslave : roşu, alb albastru, se află inscripţia în franţuzeşte :­­ „Guvernul iugoslav. — Soldatu­lui necunoscut român”. Au urmat două minute de pioasă reculegere. LA MUZEUL MILITAR După aceea distinşii oaspeţi au vizitat Muzeul Militar, unde au fost întâmpinaţi de către d. maior Minescu, directorul Muzeului, care i-a condus pretutindeni, dân-du-le toate explicaţiunile necesare. La plecare, membrii delegaţiunii — du­pă ce au admirat modul cum e organizat muzeul — au semnat în cartea de aur a muzeului. Părăsind parcul Carol, delega­­ţiunea s’a dus la preşidenţia con­siliului de­ miniştri, unde la orele 10 dim., a fost primită in audienţă de către d. Iuliu Maniu, preşedin­tele consiliului. AUDIENŢA LA REGE La orele 0 urmi/ a­ ’m., delega­­ţiunea ...a., fost primită in audienţă de rege la palatul regal din calea Victoriei. audienţa la primul-MINISTRU Delegaţia iugoslavă — formata din patru miniştri şi patru experţi — care ia parte la conferinţa eco­nomică de la Sinaia, a fost primită ori la 10 dim. de d. Iuliu Maniu, pre­şedintele consiliului, asistat de d. I. Lugoşianu, subsecretar de stat la preşidenţie, întrevederea a fost cordială,­­ Iuliu Maniu recunoscând printre miniştri iugoslavi tovarăşi de luptă din timpul monarhiei austro-un­­gare. S-a manifestat de o parte şi de alta dorinţa vie a unei sincere şi temeinice înţelegeri.­­ BANCHETUL DE LA „CINA“ Dr. Virgil Madgearu, ministri­, de industrie ş­i comerţ a oferit ori la ora 1 trupa amiaza la restaurantul „Cina“ un dejun în cinstea delega­ţiei iugoslave de la conferinţa eco­nomic­a. Dejunul a fost presidat de d. prim ministru Iuliu Maniu. Din partea delegaţiei iugoslave au luat parte d-nii: Costa Kuma­­nidi ministru fără portofoliu, De­­netrovici ministru de industrie şi comerţ, Franges ministru fără por­tofoliu, Sibedek,­­ministrul de agri­cultură şi domenii,­, iar­ ca. .experţi d-nii Subotici, director în ministe­rul de externe, Pylia director în ministerul de comerţ, Staicovici, director în ministerul de agriculu­ră şi Djacovici director în ministe­­rul de Finanţe. Din partea delegaţiei române au luat parte d-nii: V. Madgearu, mi­nistru de industrie şi comerţ, I­ Mi­halache ministru de agricultură şi domenii, M. Popovici, ministru de finanţe, M. Manoliescu, minist­ul lucrărilor publice, Cezar Popescu, director în ministerul de industrie, D­ Constantin, Eugen Ponn, Teodor Mândru şi Ionel Cristu. A mai fost şi Ex. Sa­d. Tcholak Antici ministrul Iugoslaviei la Bu­cureşti. PLECAREA LA SINAIA La orele 2,55 după amiază, dele­gaţiunea iugoslavă împreună cu membrii delegaţiunii române, au pă­răsit Capitala cu acceleratul de Vie­na — la care au fost ataşate doua vagoane-salon — spre a se duce la Sinaia. LA SINAIA Aseară la orele 6, au sosit­ în Si­naia, delegaţii României şi Iugosla­viei la conferinţa economică. Gara frumos pavoazată pentru primirea lor, era intesată de lume. Delegaţia, iugoslavă era compusă din: dr. Costa Kumanidi, ministru fără portofoliu, dr. Demetrovici mi­nistru de industrie şi comerţ, dr. Sihedek ministru de agricultură, d. Suhatici director în ministerul de Externe, Pylia expert, director in ministerul de industrie şi comerţ, d- Staicovici, expert, director în mi­nisterul de agricultură, Djacovici D. ministru V. Madgearu a rostit următorul discurs: Deschizând prima conferinţă e­­conomică româno-iu­goslavă, în nu­mele guvernului M. S. Regelui Ro­mâniei, vă zic fiţi bine veniţi şi daţi-mi voie să-mi exprim senti­mentul nostru de vie simpatie pen­tru nobilul popor iugoslav de care suntem legaţi cu o veche şi stator­nică prietenie. SCOPUL CONFERINŢEI Ne-am întrunit aci preocupaţi de criza agricolă care domneşte în ţă­rile noastre — ca şi în întreaga Europă de altminteri, — dar care pentru, ţările noastre este un feno­men de o gravitate­­excepţională, pentru că loveşte in­­existenţa a­­proape a unanimităţii populaţiunilor noastre. CARACTERUL SPECIAL AL CRIZEI LA ROMANI ŞI LA IUGOSLAVI Intr’adevăr, criza din ţările agri­cole exportatoare are caracterul u­­nei probleme vitale. Aceste ţări sunt abia eşite dintr-o revoluţie a­­grară, care a schimbat fundamen­tal repartiţiunea solului, împărţind marea proprietate la micii cultiva­tori. Ele se găsesc prin urmare în­­tr’un proces de organizare a pro­­ducţiunei agricole, a cărui deslega­­re fericită depinde de perfecţiona­rea utilajului agricol şi­ de credite eftine, ceea ce implică un minimum de rentabilitate a muncei agricole. Or, date fiind condiţiunile economi­ce şi financiare grele de după răz­boi, stabilizarea târzie a monedelor naţionale, agricultura României ca şi a Iugoslaviei lucrează cu dobânzi urcate şi fără facilităţi de credit, ceea ce constitue o micşorare a po­sibilităţilor de rentabilitate indepen­dent de preţul produselor agricole. De aceea concurenţa produselor agricole transoctanice reprezintă pentru agricultura ţărilor agricole exportatoare, din bazinul dunărean, întrunirea roferinţei economice iu­­goslavo-române este o mărturie că gu­vernele de la Belgrad şi Bucureşti cred necesar să realizeze o acţiune co­mună, pentru ca să asigure cu un ceas mai de­vreme agriculturei ţărilor lor debuşeuri europene şi preţuri norma­le, condiţii sine qua non pentru rezol­varea crizei agricole. Prin aceasta nu înseamnă că cele două guverne hor da atenţiunea de fiecare zi chestiuni­lor de organizare internă a produc­­ţiunei agricole, de perfecţionarea uti­lajului economic agricol, de răspândi­re a cunoştinţelor de ordin agricol in păturile largi ale populaţiunei, de or­ganizarea selecţionării seminţelor In­­bunătăţirea rasei vitelor, a organiză­rii silozurilor şi a creditului agricol. Cât timp însă valorificarea pro­duselor agricole nu se­ poate face în­ condiţiuni remuneratoare, toate a­­ceste preocupaţiuni sunt isbite de nulitate în efectele lori şi produc o descurajare pentru iniţiativele crea­toare private şi publice. CLAUZA NAŢIUNEI CELEI MAI FAVORIZATE Este deci o axiomă că tratatele de comerţ bilaterale, cu clauza naţiunei celei mai favorizate, nu oferă garan­ţia valorificării normale a produselor agricole din ţările agrare exportatoa­re, şi, ori căt ar părea, de oţios, noi repetăm credinţa noastră că salvarea economică, nu numai a ţărilor agri­cole ci a intregei Europe, stă în de­rog­aţiunea dela clauza naţiunei celei mai­ favorizate in favoarea agricultu­rii europene director în ministerul de Finanţe şi d. Ciolac Antici ministru plenipo­tenţiar al Iugoslaviei la Bucureşti. Delegaţia română e cea cunos­cută. D. Franges şi d. M. Popovici mi­nistru nostru de finanţe au venit la Sinaia cu automobilul la orele­­ seara, un pericol de proporţii catastrofale prin scăderea vertiginoasă a preţu­rilor şi prin închiderea singurelor lor debuşeuri europene. Dacă criza agricolă din statele in­dustriale poate să fie ameliorată vremelnic prin tarife protectoare, restricţiuni, subvenţiuni şi prime de export, criza agricolă din ţările a­­gricole exportatoare din răsăritul Europei nu poate avea nici o eşire şi ameninţă cu încetarea procesului normal de formaţiune a capitaluri­lor, imposibilitatea de echilibrare a finanţelor publice, funcţionarea a­­normală a creditului şi a schimbu­rilor, ceea ce nu poate să aibă alt sfârşit decât neliniştea socială. CRIZA EUROPEANA AGRARA LA GENEVA Noi am semnalat gravitatea ex­cepţională a acestei probleme la conferinţa, armistiţiului vamal, de la Geneva, din Februarie trecut, şi am precizat caracterul ei european. Regretăm că , lucrările , acestei conferinţe nu au avut până acum rezultate pozitive şi practice. To­tuşi, am constatat cu satisfacţiune că între toate statele agricole ideea a prins şi a fost concretizată pentru întâia oară în reuniunile reprezen­tanţilor statelor agricole, care au a­­vut un ecou în sânul conferinţei şi au determinat stabilirea convenţiu­­nei pentru negociaţiunile ulterioare dela care se aşteaptă tocmai reali­zarea colaborării economice dintre statele industriale şi statele agri­cole ale Europei. ACORDUL UNGARO-JUGOSLAV­­ROMAN Avem In acelaş timp satisfacţiunea să constatăm facilitatea cu care ex­perţii iugoslavi, unguri şi români, în­truniţi la Bucureşti, au căzut de a­­cord zilele trecute asupra răspunsu­lui identic pe care lau recomandat să î l dea guvernele lor la chestionarul Societăţii Naţiunilor. De aceea cred că conferinţa noa­stră va afirma necesitatea unui pro­tecţionism european pentru produ­sele agricole europene, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere funcţionării mecanismului comer­ţului mondial, deoarece din cerea­lele consumate în Europa abia a şasea parte vine din ţările agricole exportatoare europene. Prin aceasta, conferinţa noastră va afirma din nou principiul vital al colaborărei economice dintre Sta­tele agricole şi industriale din Eu­ropa. CAILE ŞI MIJLOACELE DE GĂSIT înţelegători ai complexităţei a­­cestei probleme, ne-am întrunit aci, iugoslavi şi români, ca să cercetăm împreună într’un spirit de echitate căile şi mijloacele ca să accelerăm realizarea’ practică a soluţiunei cri­zei agricole. Atmosfera în care s’a discutat a­­ceastă problemă la Geneva, ne-a arătat că, dacă voim să vedem cât mai grabnic realităţi practice, este oportun şi necesar să ne punem de acord noi reprezentanţii celor două ţări agricole exportatoare, din ba­zinul dunărean, cu o structură eco­nomică aproape identică, pe care natura şi istoria ne-au aşezat ală­turi,­ iar vicisittudinele vremurilor ne-au făcut prietene. Deschiderea conferinţei Conferinţa s a deschis la orele 7 seara în sala de recepţie a hotelului Palace. Discursul d-lui V. Madgearu O acţiune comună CONFERINŢA DIN LONDRA Conferinţa între reprezentanţii Angliei şi reprezentanţii poporului indian a fost hotărîtă. Ea se va întruni în Octombrie a Londra, cu scopul de a găsi un nou statut con­stituţional pentru India,­ o nouă re­glementare a raporturilor dintre In­­dia şi Imperiul britanic. Dar, această conferinţă nu are un caracter oficial. Ea nu va lua hotărîri ci numai va face recoman­­daţiuni. Ceva mai mult, nu guver­nele participă la conferinţă, ci re­prezentanţii partidelor politice. Ast­fel, vor avea reprezentanţi parti­dele laburist, conservator şi liberal din Anglia, precum şi toate parti­dele şi organizaţiile indiene. Principiile care vor servi de bază lucrărilor conferinţei nu sunt încă cunoscute. Raportul comisiu­­nii Simon va fi desigur adus în discuţie, deoarece activitatea acestei comisiuni, care a cercetat timp de aproape un an stările din India constitue cea mai valoroasă contri­buţie la cunoaşterea problemei. Cum însă raportul comisiiunii, a­­jungănd la încheierea că India nu este pregătită să devină dominion, a provocat mari nemulţumiri în populaţia indiană, comisiunea nu va fi reprezentată la conferinţ. A­­ceasta înseamnă că constatările ei vor putea fi nesocotite cu uşurinţă. In India, în­ aşteptarea conferin­ţei, se poate constata o calmare a spiritelor. Nu s’au mai semnalat dezordini, deşi boicotul economic este încă foarte puternic. Gandhi, în închisoarea sa din Poona, a pri­mit pe prietenii săi politici, a dis­cutat situaţia şi a dat instrucţiuni. Se poate presupune că aceste in­strucţiuni sunt împăciuitoare, după felul cum se desfăşoară lucrurile în India. De asemenea, trebue să se noteze că de unde la început, na­ţionaliştii intransigenţi nu voiau să audă de o conferinţă cu reprezen­tanţii britanici şi cereau, fără re­zerve­, recunoaşterea deplinei nea­târnări a Indiei, se arată acum dis­puşi să vină la Londra şi să exa­mineze cu reprezentanţii Angliei mijloacele cele mai potrivite unei realizări parţiale a idealului naţio­­nalist. Toate semnele arată că India va obţine situaţia unui dominion în cadrul imperiului. Astfel vor fi îm­păcate aspiraţiile de independenţă politică cu interesele imperiului britanic, interese mai ales de or­din economic. Colaborarea economi­că româno-german­ă BERLIN, 30, (Rador). __ Ziarul Deutsche Allgemeine Zeitung’’ de astăzi publică o bogată anexă in ze­ce pagini dedicată colaborărei econo­mice şi culturale dintre Germania şi România. Articolele sunt semnate de d. Die­trich ministru de finanţe al German­­iei, profesor Taşcă ministrul Româ­niei la Berlin, senator Răducanu, fi­nanciarii Herbert,­ Guttman şi Solm­­sen, profesor Korodi, Ilcus ataşatul de presă al României la Berlin, Tudor Vianu profesor universitar, director Klein etc. D. Dietrich ministrul de finanţe german arată marele interes pe care îl poartă colaborărei economice cât mai strânse între Germania şi Româ­nia, colaborare pe care o doreşte în toate domeniile. Domnia sa îşi exprimă convingerea că prietenia şi colaborarea româno­­germană vor fi de mare importanţă pentru desvoltarea viitoare a Eures­­pei. Măsuri contra urcării preţurilor în Franţa PARIS, 30. (Rador).— In legătură cu aplicarea legei asigurărilor socia­le, d.­ Flandin ministrul comerţului şi industriei a adresat marilor sindicate muncitoreşti o circulară în care arată că sarcinile pentru asigurările sociale se ridică la cel mult 5 la sută, pe câtă vreme urcarea preţurilor atinge une­ori 40 la sută. In consecinţă domnia-sa a anunţat că va lua cele mai energice măsuri judiciare împotriva urcărei­ nejustifi­­cate a preţurilor datorită unei­­mane­vre pusă la cale de cei interesaţi.

Next