Argus, august 1930 (Anul 21, nr. 5188-5214)
1930-08-01 / nr. 5188
Citiţi almanachul Anul XXI No. 5188 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞ?, FINANCIARI! Nu faceţ! nici-o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69. 1 abonamente* IN TARA 60 sil 1090 M t Um1 5S0 . S luni 809 . s M m tart. 9 lei In străintate IN STRĂINĂTATE Un an 2200 iei 6 luni 1300 . s luni oop . ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori! S. PAUKER | B F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI 1930 Vineri 1 August 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI,FINANCIARI! Nu tăceţi nici-o aia până când nu vă Interesaţi situaţia prezentă şi perspec- tvelt? de vitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi Informaţiun! comerciale deflate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 ,tam I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICHATEA. Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder ft 3, Karger Star, Eugen Carada feat Karagheorgheviei 9 Triere« 31 UM BIROURILE : București, Strada Constantin Mille No. 24 (fost Sărindar) Bl. I. - TELEFON : 500/95 »1322/69 FISCALITATE Stabilizarea leului şi căderea presurilor la cereale şi la celelalte produse cu care noi eşim pe pieţele străine, fac să se simtă, din ce în ce mai mult, greutatea dărilor. Bugetul nostru a crescut în perioada inflaţii, din nevoia de a pune de acord veniturile şi cheltuelile Statului cu valoarea depreciată a menetei. Așa s’au sporit necontenit dările. Sporul acesta s’a făcut sub două forme. Pe de o parte s’a mărit necontenit evaluarea veniturilor particulare, pentru a spori încasările dela impozitele directe, iar pe de altă parte s’au sporit taxele la toate impozitele indirecte. Prins din două părţi, contribuabilul, neputând scăpa de plata impozitelor indirecte, a căutat să-şi reducă pe cât posibil, dările directe. De aci o adevărată lupta între fisc şi contribuabili. Plângerile cari vin acum în contra impozitelor directe şi cererile ce adresează guvernului, organizaţiile comerciale şi industriale de a înlocui darea pe venit cu patenta fixă, sunt ecoul luptei particularului cu fiscul- Lumea preferă, să plătească o sumă chiar mai mare, dar dinainte cunoscută, decât să fie la discreţia unor organe capricioase şi să stea sub ameninţarea denunţurilor şi a contravenţiilor. Asta înseamnă ca evaluarea veniturilor private a ajuns la maximul ei, şi că pe aceasta cât mai poate continua cu cum a fost deprins el de la 192, încoace, de când s’a făcut reforma dărilor directe. Cu impozitele indirecte situaţia stă şi mai rău pentru contribuabil. Plecând dela nevoia acordului între drepturile Statului şi valoarea monetei, Statul a urcat toate taxele. Dar urcarea nu s’a oprit la nivelul deprecierii monetei, ci a mers mult mai departe. Vămile au fost sporite mult peste deprecierea leului, pentru motive de protecţie a industrii naţionale. Taxele de tirmbru şi înregistrare, şi mai ales taxele de moştenire, au fost sporite considerabil, în scopul egalizării averilor private. Taxele de consumaţie, au fost sporite şi ele mult peste vechiul nivel, fiind că publicul plăteşte. Uşurinţa cu care s’au făcut aceste sporuri, se datoreşte şi ea tot inflaţii Statul şi particularii, au pierdut noţiunea exactă a banului, în vremea când veniturile sporeau şi preţurile se urcau de la o zi la alta pentru că banii veneau dela Banca Naţională, fără nici o greutate. Când Banca Naţională a introdus ordine în gospodăria ei, particularii s’au lovit numaidecât de realitate. Statul însă nemaiputând lua de la Banca Naţională fără socoteală, a continuat a cere tot mai mult particularilor, fără a ţine seamă ca isvorul de bani s’a închis în acelaş timp pentru toată lumea. Mai mult. In vremea inflaţii, Statul pentru a repara lipsa lui de venituri, pricinuită de deprecierea leului, a introdus anumite impozite de compensaţie ca: impozitul global, impozitul pe cifra de afaceri, taxe ad valorem, taxe de export, toate menite a aduna de la particulari drepturi pe care Statul le perdea, prin instabilitatea monetei şi prin creşterea necontenită a preţurilor. La stabilizare, toate aceste impozite de compensaţie trebuiau desfiinţate, fiindcă nu mai era cu putinţă realizarea unor beneficii care să scape de impunere numai prin jocul preţurlor şi a monetei instabile. Totuşi, contribuabilii au rămas încărcaţi cu impozitele de compensaţii, şi cu tot felul de dă.ri adiţionale locale.S’a mai adăugat la toate acestea şi lipsa de preţuri, stagnarea schimbului insolvabilitatea comerţului din lipsa de dever şi astfel am ajuns în situaţia de astăzi.Un leac trebue să se găsească şi acestei situaţii. Dar ca să fie găsit leacul, el trebue căutat acolo unde poate fi găsit. Urcarea preţurilor produselor noastre, nu o putem provoca noi. Organizările ce se fac în acest scop sunt numai ocazii de noui cheltueli și de noui sarcini pe spinarea contribuabililor. Ceea ce atârnă de înțelepciunea noastră, e numai rectificarea bugetului, şi reducerea lui, cu toate sumele care se găsesc astăzi la venituri pe nedrept, ele fiind o tristă rămăşiţă din vremea inflaţii. A. CORTEANU Reluarea negocierilor comerciale româno- ungare BUDAPESTA, 30 (Rador). — Tratativele pentru incheerea unui tratat de comerţ intre România şi Ungaria, cari fuseseră întrerupte, au reînceput astăzi după amiază. Mai sunt încă vreo câteva chestiuni care au rămas nereglementate încă din cursul şedinţelor precedente şi după a căror reglementare tratatul va putea fi realizat. Se speră că negocierile se vor termina în cel mai scurt timp. Preţul benzinei se menţine în Germania ^ Telegramă particulară — BERLIN 30. — Societăţile germane importatoare de benzină au hotărât să nu ridice deocamdată preţul benzinei cu o jumătate de pfenig. Se ştie că această hotărâre fusese luată pentru că la 1 August intră în vigoare legea care obligă amestecul spirtului cu benzină. (Berliner Boersencourier) ILUZII SPULBERATE Cuvântarea ţinută, la Câmpulung, de d. Ion Mihalache, lămureşte situaţia politică: pune capăt sforăriilor din ultima vreme. Cei cu mititele grupări politice, dar cu măricele pretenţii de partid, voiau guvern de „concentrare’’. Cei fără de partid dar nu şi fără pretenţii de a cârmui ţara, voiau guvern de „personalităţi”. Spuneau pe şoptite şi unii şi alţii, că au sau vor avea sprijinul ramurei ţărăniste din partidul naţional-ţărănesc. Ziarele binevoitoare acestor combinaţii se asmuţise împotriva d-lui Maniu şi a ramurei naţionaliste, păstrând o atitudine simpatică faţă de ţărănişti. Socotind că mozaicul e bun în arhitectură, dar nu şi in politică, d. Ion Mihalache a tăiat, scurt, pofta doritorilor de guvern-mozaic. Pe înţelesul tuturora, ca toţi să-l înţeleagă, el a spus că guvernul şi partidul naţionalţărănesc sunt încredinţaţi că numai o concepţie UNITARA poate duce ţara la mântuire. Iar partidul naţional-ţărănesc, LEGAT, INDISOLUBIL, printr’un program de realizări şi printr’o credinţă comună, e hotărât să-şi facă datoria PANA LA CAPAT. Cu sinceritatea şi bunul său simţ, d. ministru al agriculturii a declarat, răspicat şi limpede, că partidul naţional-ţărănesc „nu e rezultatul unor inspiraţii personale, trecătoare. E rezultatul voinţei maselor. E garanţia închegării sufleteşti a provinciilor unite cu vechiul regat. Programul şi crezul său impun DISCIPLINA şi SOLIDARITATE. Guvernul sesimte sprijinit de partid. Partidul se simte sprijinit de ţară’’., Prins cu totul de marile griji şi greaua sarcină a ministerului său, d. Ion Mihalache n’a ţinut de mult o cuvântare politică. De aci şi speranţa unora că e rost de învârteală, cu ţărăniştii. Vorbind cum a vorbit, d. Ion Mihalache a spulberat iluziile celor cu foarte trecătore „inspiraţii personale”. R. (Cititi continuarea In pag. IIIa) Noul tarif al căilor ferate Caracterul economic al noului tarif Expunerea d-lui ministru M. Manoliescu In trenul care ducedelegaţia română la Sinaia d. M. Manoliescu, ministrul comunicaţiilor a făcut ziariştilor prezenţi următoarea expunere cu privire la noul tarif al căilor ferate care intră în vigore mâine. D. Mihail Manolescu a început prin a spune că un tarif de cale ferată are, din punctul de vedere al politicei unui Stat, o mare înrâurire asupra vieţii sale economice.. Un tarif greşit poate constitui o catastrofă pentru o ţară. Până în 1927 mărfurile ce mergeau la export plăteau un tarif cu 5 la sută mai urcat decât in consumul interior, ceia ce constituia o penalitate şi ridicarea unor munţi artificiali la graniţele ţării în calea producţiei naţionale. De aceia căile ferate au luat cu grije asupra lor studierea acestei chestiuni, făcând studii foarte amănunţite prin dron Miclescu, directorul exploatării C. F. R. Noutatea acestui tarif niu stă numai în studierea lui ştiinţifică pe bazele unui material documentar, ci şi pe un spirit nou. Pentru prima oară dela război încoace s’a avut în vedere imprimarea UNUI SPIRIT ECONOMIC, IN LOCUL SPIRITULUI FISCAL, la modificarea acestui tarif. Şi calea ferată a recunoscut că interesul său nu poate fi deferit de interesul economiei naţionale Şi că amândouă aceste interese dictează o reducere raţională a tarifelor şi o adaptare la nevoile imperative ale vieţii economice a Statului român. REDUCERI PENTRU AGRICULTURA Cum se caracterizează acest spirit nou? . In ce priveşte agricultura, s’a făcut la cereale o reducere considerabilă de circa 40 la sută asupra tarifelor actuale, pentru cele destinate exportului. Cerealele, care până acum erau taxate uniform, au fost împărţite în 3 clase, din care orzul şi ovăzul vor fi supuse tarifului celui mai scoborăt, grâul, porumbul, secara şi făina, unui tarif ceva mai ridicat. iar leguminoasele unui tarif şi mai ridicat toate aceste trei categorii insa au un tarif cu mult mai prejos, de citt cel de până acum. Reducerea tarifelor nu s’a făcut uniform pentru toată ţara, ci după regiuni şi anume: pentru Moldova Si Basarabia reducerile s’au făcut după o scară care avantajează mai ales transporturile la distanţe mari, începând de la 150 km. înainte, astfel încât pentru cerealele care sufereau o taxă de 8.400 de lei de vagon la o distanţă de 500 km., pentru aceiaşi distanţă se va plăti de avum înainte 4.900 lei. Pentru Banat, Dobrogea şi Muntenia am introdus un alt regim: am făcut o reducere generală pentru toate transporturile care sunt îndreptate spre porturile maritime Constanţa şi Brăila. Dar am făcut o reducere şi mai mare faţă de acest tarif pentru cerealele care vor fi transportate în porturile dunărene începând de la Orşova şi terminând la Călăraşi. Reducerea aceasta este menită să favorizeze transporturile de cereale pe Dunăre «un exemplu de dezinteresare a căilor ferate, deci, pentru a utiliza toate mijloacele de transport ale Statui In interesul general. Cred că nu se pot găsit multe State în care caile ferate să facă o asemenea politici. * Am mai introdus in noile tarife si o altă modificare: se va percepe o suprataxă de 400 lei la vagon pentru cerealele care vor merge în dosuri, pentru a egaliza cheltuelile de încărcare care sunt azi mai mari pertui cele care merg in porturi (Citiţi continuarea la pagina îfî ah Deschiderea conferinţei dela Sinaia Discursul inaugural al clui ministru Madgearu*—Răspunsul d-lui Kumanudi. Programul conferinţei Eridim.- la ore*'; 9 luni, membrii delegaţiunei iugoslave, însoţiţi de d-nii : Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti, Cesar Popescu, secretar general adinterim la ministerul de industrie şi comerţ, colonel Lobackar, ataşî■ tul militar iugoslavele, au fost în parcul Carol, unde au depus o frumoasă coroana de trandafiri pe mormântul „Eroului necunoscut", coroană pe ale cărei panglici cu culorile naţionale iugoslave : roşu, alb albastru, se află inscripţia în franţuzeşte : „Guvernul iugoslav. — Soldatului necunoscut român”. Au urmat două minute de pioasă reculegere. LA MUZEUL MILITAR După aceea distinşii oaspeţi au vizitat Muzeul Militar, unde au fost întâmpinaţi de către d. maior Minescu, directorul Muzeului, care i-a condus pretutindeni, dân-du-le toate explicaţiunile necesare. La plecare, membrii delegaţiunii — după ce au admirat modul cum e organizat muzeul — au semnat în cartea de aur a muzeului. Părăsind parcul Carol, delegaţiunea s’a dus la preşidenţia consiliului de miniştri, unde la orele 10 dim., a fost primită in audienţă de către d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. AUDIENŢA LA REGE La orele 0 urmi/ a ’m., delegaţiunea ...a., fost primită in audienţă de rege la palatul regal din calea Victoriei. audienţa la primul-MINISTRU Delegaţia iugoslavă — formata din patru miniştri şi patru experţi — care ia parte la conferinţa economică de la Sinaia, a fost primită ori la 10 dim. de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, asistat de d. I. Lugoşianu, subsecretar de stat la preşidenţie, întrevederea a fost cordială, Iuliu Maniu recunoscând printre miniştri iugoslavi tovarăşi de luptă din timpul monarhiei austro-ungare. S-a manifestat de o parte şi de alta dorinţa vie a unei sincere şi temeinice înţelegeri. BANCHETUL DE LA „CINA“ Dr. Virgil Madgearu, ministri, de industrie şi comerţ a oferit ori la ora 1 trupa amiaza la restaurantul „Cina“ un dejun în cinstea delegaţiei iugoslave de la conferinţa economica. Dejunul a fost presidat de d. prim ministru Iuliu Maniu. Din partea delegaţiei iugoslave au luat parte d-nii: Costa Kumanidi ministru fără portofoliu, Denetrovici ministru de industrie şi comerţ, Franges ministru fără portofoliu, Sibedek,ministrul de agricultură şi domenii,, iar ca. .experţi d-nii Subotici, director în ministerul de externe, Pylia director în ministerul de comerţ, Staicovici, director în ministerul de agriculură şi Djacovici director în ministerul de Finanţe. Din partea delegaţiei române au luat parte d-nii: V. Madgearu, ministru de industrie şi comerţ, I Mihalache ministru de agricultură şi domenii, M. Popovici, ministru de finanţe, M. Manoliescu, ministul lucrărilor publice, Cezar Popescu, director în ministerul de industrie, D Constantin, Eugen Ponn, Teodor Mândru şi Ionel Cristu. A mai fost şi Ex. Sad. Tcholak Antici ministrul Iugoslaviei la Bucureşti. PLECAREA LA SINAIA La orele 2,55 după amiază, delegaţiunea iugoslavă împreună cu membrii delegaţiunii române, au părăsit Capitala cu acceleratul de Viena — la care au fost ataşate doua vagoane-salon — spre a se duce la Sinaia. LA SINAIA Aseară la orele 6, au sosit în Sinaia, delegaţii României şi Iugoslaviei la conferinţa economică. Gara frumos pavoazată pentru primirea lor, era intesată de lume. Delegaţia, iugoslavă era compusă din: dr. Costa Kumanidi, ministru fără portofoliu, dr. Demetrovici ministru de industrie şi comerţ, dr. Sihedek ministru de agricultură, d. Suhatici director în ministerul de Externe, Pylia expert, director in ministerul de industrie şi comerţ, d- Staicovici, expert, director în ministerul de agricultură, Djacovici D. ministru V. Madgearu a rostit următorul discurs: Deschizând prima conferinţă economică româno-iugoslavă, în numele guvernului M. S. Regelui României, vă zic fiţi bine veniţi şi daţi-mi voie să-mi exprim sentimentul nostru de vie simpatie pentru nobilul popor iugoslav de care suntem legaţi cu o veche şi statornică prietenie. SCOPUL CONFERINŢEI Ne-am întrunit aci preocupaţi de criza agricolă care domneşte în ţările noastre — ca şi în întreaga Europă de altminteri, — dar care pentru, ţările noastre este un fenomen de o gravitateexcepţională, pentru că loveşte inexistenţa aproape a unanimităţii populaţiunilor noastre. CARACTERUL SPECIAL AL CRIZEI LA ROMANI ŞI LA IUGOSLAVI Intr’adevăr, criza din ţările agricole exportatoare are caracterul unei probleme vitale. Aceste ţări sunt abia eşite dintr-o revoluţie agrară, care a schimbat fundamental repartiţiunea solului, împărţind marea proprietate la micii cultivatori. Ele se găsesc prin urmare într’un proces de organizare a producţiunei agricole, a cărui deslegare fericită depinde de perfecţionarea utilajului agricol şi de credite eftine, ceea ce implică un minimum de rentabilitate a muncei agricole. Or, date fiind condiţiunile economice şi financiare grele de după război, stabilizarea târzie a monedelor naţionale, agricultura României ca şi a Iugoslaviei lucrează cu dobânzi urcate şi fără facilităţi de credit, ceea ce constitue o micşorare a posibilităţilor de rentabilitate independent de preţul produselor agricole. De aceea concurenţa produselor agricole transoctanice reprezintă pentru agricultura ţărilor agricole exportatoare, din bazinul dunărean, întrunirea roferinţei economice iugoslavo-române este o mărturie că guvernele de la Belgrad şi Bucureşti cred necesar să realizeze o acţiune comună, pentru ca să asigure cu un ceas mai devreme agriculturei ţărilor lor debuşeuri europene şi preţuri normale, condiţii sine qua non pentru rezolvarea crizei agricole. Prin aceasta nu înseamnă că cele două guverne hor da atenţiunea de fiecare zi chestiunilor de organizare internă a producţiunei agricole, de perfecţionarea utilajului economic agricol, de răspândire a cunoştinţelor de ordin agricol in păturile largi ale populaţiunei, de organizarea selecţionării seminţelor Inbunătăţirea rasei vitelor, a organizării silozurilor şi a creditului agricol. Cât timp însă valorificarea produselor agricole nu se poate face în condiţiuni remuneratoare, toate aceste preocupaţiuni sunt isbite de nulitate în efectele lori şi produc o descurajare pentru iniţiativele creatoare private şi publice. CLAUZA NAŢIUNEI CELEI MAI FAVORIZATE Este deci o axiomă că tratatele de comerţ bilaterale, cu clauza naţiunei celei mai favorizate, nu oferă garanţia valorificării normale a produselor agricole din ţările agrare exportatoare, şi, ori căt ar părea, de oţios, noi repetăm credinţa noastră că salvarea economică, nu numai a ţărilor agricole ci a intregei Europe, stă în derogaţiunea dela clauza naţiunei celei mai favorizate in favoarea agriculturii europene director în ministerul de Finanţe şi d. Ciolac Antici ministru plenipotenţiar al Iugoslaviei la Bucureşti. Delegaţia română e cea cunoscută. D. Franges şi d. M. Popovici ministru nostru de finanţe au venit la Sinaia cu automobilul la orele seara, un pericol de proporţii catastrofale prin scăderea vertiginoasă a preţurilor şi prin închiderea singurelor lor debuşeuri europene. Dacă criza agricolă din statele industriale poate să fie ameliorată vremelnic prin tarife protectoare, restricţiuni, subvenţiuni şi prime de export, criza agricolă din ţările agricole exportatoare din răsăritul Europei nu poate avea nici o eşire şi ameninţă cu încetarea procesului normal de formaţiune a capitalurilor, imposibilitatea de echilibrare a finanţelor publice, funcţionarea anormală a creditului şi a schimburilor, ceea ce nu poate să aibă alt sfârşit decât neliniştea socială. CRIZA EUROPEANA AGRARA LA GENEVA Noi am semnalat gravitatea excepţională a acestei probleme la conferinţa, armistiţiului vamal, de la Geneva, din Februarie trecut, şi am precizat caracterul ei european. Regretăm că , lucrările , acestei conferinţe nu au avut până acum rezultate pozitive şi practice. Totuşi, am constatat cu satisfacţiune că între toate statele agricole ideea a prins şi a fost concretizată pentru întâia oară în reuniunile reprezentanţilor statelor agricole, care au avut un ecou în sânul conferinţei şi au determinat stabilirea convenţiunei pentru negociaţiunile ulterioare dela care se aşteaptă tocmai realizarea colaborării economice dintre statele industriale şi statele agricole ale Europei. ACORDUL UNGARO-JUGOSLAVROMAN Avem In acelaş timp satisfacţiunea să constatăm facilitatea cu care experţii iugoslavi, unguri şi români, întruniţi la Bucureşti, au căzut de acord zilele trecute asupra răspunsului identic pe care lau recomandat să î l dea guvernele lor la chestionarul Societăţii Naţiunilor. De aceea cred că conferinţa noastră va afirma necesitatea unui protecţionism european pentru produsele agricole europene, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere funcţionării mecanismului comerţului mondial, deoarece din cerealele consumate în Europa abia a şasea parte vine din ţările agricole exportatoare europene. Prin aceasta, conferinţa noastră va afirma din nou principiul vital al colaborărei economice dintre Statele agricole şi industriale din Europa. CAILE ŞI MIJLOACELE DE GĂSIT înţelegători ai complexităţei acestei probleme, ne-am întrunit aci, iugoslavi şi români, ca să cercetăm împreună într’un spirit de echitate căile şi mijloacele ca să accelerăm realizarea’ practică a soluţiunei crizei agricole. Atmosfera în care s’a discutat această problemă la Geneva, ne-a arătat că, dacă voim să vedem cât mai grabnic realităţi practice, este oportun şi necesar să ne punem de acord noi reprezentanţii celor două ţări agricole exportatoare, din bazinul dunărean, cu o structură economică aproape identică, pe care natura şi istoria ne-au aşezat alături, iar vicisittudinele vremurilor ne-au făcut prietene. Deschiderea conferinţei Conferinţa s a deschis la orele 7 seara în sala de recepţie a hotelului Palace. Discursul d-lui V. Madgearu O acţiune comună CONFERINŢA DIN LONDRA Conferinţa între reprezentanţii Angliei şi reprezentanţii poporului indian a fost hotărîtă. Ea se va întruni în Octombrie a Londra, cu scopul de a găsi un nou statut constituţional pentru India, o nouă reglementare a raporturilor dintre India şi Imperiul britanic. Dar, această conferinţă nu are un caracter oficial. Ea nu va lua hotărîri ci numai va face recomandaţiuni. Ceva mai mult, nu guvernele participă la conferinţă, ci reprezentanţii partidelor politice. Astfel, vor avea reprezentanţi partidele laburist, conservator şi liberal din Anglia, precum şi toate partidele şi organizaţiile indiene. Principiile care vor servi de bază lucrărilor conferinţei nu sunt încă cunoscute. Raportul comisiunii Simon va fi desigur adus în discuţie, deoarece activitatea acestei comisiuni, care a cercetat timp de aproape un an stările din India constitue cea mai valoroasă contribuţie la cunoaşterea problemei. Cum însă raportul comisiiunii, ajungănd la încheierea că India nu este pregătită să devină dominion, a provocat mari nemulţumiri în populaţia indiană, comisiunea nu va fi reprezentată la conferinţ. Aceasta înseamnă că constatările ei vor putea fi nesocotite cu uşurinţă. In India, în aşteptarea conferinţei, se poate constata o calmare a spiritelor. Nu s’au mai semnalat dezordini, deşi boicotul economic este încă foarte puternic. Gandhi, în închisoarea sa din Poona, a primit pe prietenii săi politici, a discutat situaţia şi a dat instrucţiuni. Se poate presupune că aceste instrucţiuni sunt împăciuitoare, după felul cum se desfăşoară lucrurile în India. De asemenea, trebue să se noteze că de unde la început, naţionaliştii intransigenţi nu voiau să audă de o conferinţă cu reprezentanţii britanici şi cereau, fără rezerve, recunoaşterea deplinei neatârnări a Indiei, se arată acum dispuşi să vină la Londra şi să examineze cu reprezentanţii Angliei mijloacele cele mai potrivite unei realizări parţiale a idealului naţionalist. Toate semnele arată că India va obţine situaţia unui dominion în cadrul imperiului. Astfel vor fi împăcate aspiraţiile de independenţă politică cu interesele imperiului britanic, interese mai ales de ordin economic. Colaborarea economică româno-germană BERLIN, 30, (Rador). __ Ziarul Deutsche Allgemeine Zeitung’’ de astăzi publică o bogată anexă in zece pagini dedicată colaborărei economice şi culturale dintre Germania şi România. Articolele sunt semnate de d. Dietrich ministru de finanţe al Germaniei, profesor Taşcă ministrul României la Berlin, senator Răducanu, financiarii Herbert, Guttman şi Solmsen, profesor Korodi, Ilcus ataşatul de presă al României la Berlin, Tudor Vianu profesor universitar, director Klein etc. D. Dietrich ministrul de finanţe german arată marele interes pe care îl poartă colaborărei economice cât mai strânse între Germania şi România, colaborare pe care o doreşte în toate domeniile. Domnia sa îşi exprimă convingerea că prietenia şi colaborarea românogermană vor fi de mare importanţă pentru desvoltarea viitoare a Eurespei. Măsuri contra urcării preţurilor în Franţa PARIS, 30. (Rador).— In legătură cu aplicarea legei asigurărilor sociale, d. Flandin ministrul comerţului şi industriei a adresat marilor sindicate muncitoreşti o circulară în care arată că sarcinile pentru asigurările sociale se ridică la cel mult 5 la sută, pe câtă vreme urcarea preţurilor atinge uneori 40 la sută. In consecinţă domnia-sa a anunţat că va lua cele mai energice măsuri judiciare împotriva urcărei nejustificate a preţurilor datorită uneimanevre pusă la cale de cei interesaţi.