Argus, august 1930 (Anul 21, nr. 5188-5214)
1930-08-01 / nr. 5188
Noul tarif al căilor ferate Continuare din pag. 2-a Reduceri pentru industrii Pornind dela acest spirit am mai făcut reduceri importante la export pemru industrii© principale, in afară de sezonul când căile ferate s jat aglomerate; 1 Februarie până la 15 August. In acest interval de timp s’au acordat reduceri mari pentru exportul cherestelei, lemnelor de focşi în interiorul ţării), minereurilor (piritei). Reducerea pentru lemnele de foc în interiorul ţării va fi in acest interval de 30—35 la sută. REDUCERILE INTRA IN VIGOARE LA 1 AUGUST Reducerile pentru cereale ca şi pentru industriile principale, în araubnereuri, vor fi puse în aplicare imediat, începând de la 1 August, dovedind astfel că atunci când am agitat o chestiune, n'am înşelat speranţele puse în mine. SPORIRILE FĂCUTE Am fost nevoiţi să facem ucele sporiri in noul tarif, nu pentru a mări veniturile căilor ferate, ci mai mult pentru a raţionaliza tarifele, în proporţia valoarei mărfurilor. Astfel am sporit tariful de 0,20 lei la benzina de automobile, lăsând neschimbată taxa pentru benzina grea întrebuinţată in industrii şi agricultură. Am sporit iarăşi puţin tariful pentru câteva produse petrolifere în interiorul ţării: Păcura, ţiţeiul şi petrolul lampant. Am mai sporit într’o măsură foarte mici, tariful cherestelei în interior şi ceva mai sensibil pe acela al cimentului, al fierului comercial şi al diverselor articole de cofeterie. La acestea din urmă sporul este numai de 5 la sută. Sporurile acestea vor fi puse în aplicare cu începere de la 1 Septembrie a. c. BILANŢUL MODIFICĂRILOR Cu toate aceste transformări ale tainelor căilor ferate, după calcule minuţios făcute, bilanţul acestor modificări se va solda in cur su unui an întreg cu un plus de venituri faţă de cele de azi, de minimum PvC milioane lei INTENSIFICAREA TRANSPORTURILOR Speranţele sunt insă mai atari decât ne arată calculele pozitive, întrucât putem anticipa că scăderea atât de considerabilă la principalele noastre articole va duce la o intensificare a transporturilor și la o bună utilizare a materialului nostru rulant de cale ferată, utilizare pe care n’am avut-o până acum. NOUA METODA VA DA REZULTATE BUNE Noi suntem siguri că această nouă metoda, care constă i. a ţine seama de preocuparea economică iinainte de orice, va da bune rezultate pentru căile ferate, ca şi în chestiunea telefoanelor şi ale construcţiei şoselei Bucureşti Braşov noi credem că în aceasta primă chestiune cu care se «Urmă concepţia noastră asupra căilor ferate, vom reuşi să dăm economiei naţionale fapte, nu vorbe. Situaţia muncii în România în 1929 O statistică asupra conflictelor de munca Direcţia de studii şi statistică din ministerul muncii a întocmit, de curând, un interesant studiu statistic asupra conflictelor colective de muncă din ţara noastră, în anul 1929. Aceste date prezintă un interes deosebit pentru vremurile de faţă, căci criza care bântue de câţiva ani in viaţa economică a ţării noastre este o criză de proporţii mondiale. Ea se aseamănă cu criza care a urmat războiului în anii 1918—1920, aceeaşi nesiguranţă în raporturile financiare, aceeaşi scădere a producţiei. Cauzele sunt însă cu totul diferite-In 1920 economia generală suferea de o subproducţie datorită lipsei de maşini, de materie brută; In 1930, economia generală sufere de o subconsumaţie şi deci de o subproducţie forţată. Cele mai de seamă state din lume, cu experienţe vechi, seculare, prezintă aceleaşi fenomene de şomaj, închideri de fabrici, concordate şi falimente, etc. Din acest punct de vedere situaţia manch în România în 1926 înglobează numai una din forţele acestei situaţii, greu de remediat prin bunăvoinţă locală, când această bunăvoinţă a existat. CONFLICTELE INTRE MUNCITORI ŞI PATRONI Conflictele ivite intre muncitori şi patroni şi-au pierdut caracterul politic, animozitatea principală dintre capital şi muncă, şi au dobândit un caracter strict profesional, muncitorii nădăjduind într’o îmbunătăţire a situaţiei materiale, patronii încercând să reducă preţul de cost a! producţiei spre a putea face faţă concurenţei, fiscalităţii şi cerinţelor de îmbunătăţiri technice. INTERVENŢIA STATULUI In mijlocul acestei crize s’a ivit intervenţia Statului, cu legiuiri pentru aplicarea unor principii de umanitate şi progres social: realizarea zilei de 8 ore, repaosul duminical, concedii plătite, ajutoare de familii, ocrotirea minorilor si a femeei lehuze, salubritatea în ateliere şi omenia in tratament. VIAŢA MUNCITOREASCA A ROMÂNIEI IN 1929 Fizionomia vieţii muncitoreşti în România în cursul anului 1929 a fost condiţionată în totalitatea ei de elementele amintite mai sus. Pentru aceasta au avut loc 317 conflicte de muncă, faţă de 218 în 1928. Legea reglementării conflictelor de muncă aplicată cu stricteţă a împiedecat creşterea numărului conflictelor până la 1341 cum a fost cazul în 1922, când situaţia pieţii muncii era asemănătoare. După natura lor, au fost: 124 greve, 3 lokaut-uri şi 190 conflicte latente (faţă de 56 greve, 1 lokaut şi 140 conflicte latente în 1928). Numărul întreprinderilor afectate de aceste confiate a fost de 1122 (faţă de 1506 în cursul anului 1928). Au luat parte în total 105.755 salariaţi inclusiv 4.251 şomeuri forţaţi (faţă de 54.200 salariaţi în cursului anului 1928), din care 75.583 adică 72, la sută erau sindicalizaţi (faţă de 35 094 adică 55 la sută în 1928). Pe ramuri de activitate, se remarcă Prin numărul conflictelor industria lemnului cu 61 conflicte interesând 24.773 salariaţi şi industria extractivă cu 38 conflicte interesând 42 436 salariaţi (în 1928 "Majoritatea conflictelor sau ivit in industria alimentară, 28 conflicte cu 3.592 salariaţi şi industria lemnului, 20 conflicte cu 3.210 salariaţi). Numărul cel mai scăzut de conflicte — explicabil prin aplicarea legii împroprietărirei — îl găsim la întreprinderile agricole: 2 conflicte cu 20 salariaţi (faţă de 4 cu 130 salariaţi în 1928). După provincii, vechiul regat se prezintă cu 91 conflicte (faţă de 12 în 1928), Transilvania, nucleul marei industrii, cu 149 conflicte (faţă de 112 în 1928), Bucovina cu 49 conflicte (faţă de 21 în 1928) şi în sfârşit Basarabia cu 28 conflicte (faţă de 5 in 1928). Nu putem încheia această succintă expunere a situaţiei muncii româneşti in 1929, fără a aminti că majoritatea lipsiţilor de lucru în deosebi in timpul iernii, au găsit ajutoare in bani şi alimente, mulţumită comitetelor locale de ajutorare subvenţionate de autorităţi, de instituţii particulare, patronale şi menţinute prin străduinţa câtorva oameni cu simţul răspunderii din toate colţurile ţării. M. MAN. Un pod peste Preţ BĂLŢI.—S’au început lucrările pentru construcţia unui mare pod de beton şi fer peste râul Prut în dreptul Tg.-Sculeni. Lucrările vor costa peste 15 milioane lei Conferinţa de la Sinaia (Continuare din pagina II a) Să ne înţelegem împreună şi să creiem o bază comună pentru apărarea agriculturei noastre şi dezvoltarea normală a vieţii economice a popoarelor noastre. In acest scop, avem să examinăm nu necesitatea aproprierei noastre economice — pentru că aceasta este impusă de împrejurările amintite — ci forma concretă corespunzătoare ţelurilor urmărite. CREAREA UNEI MARI UNITĂŢI ECONOMICE Ştim bine că este în interesul nostru sâ creiem împreună o mare unitate economică, aşa cum o poate da o populaţiune de 32 milioane locuitori prin forţa ei producătoare dar şi prin capacitatea ei de consum pentru produsele statelor industriale ale Europei. Înţelegem tot aşa de bine ce importanţă ar avea să stabilim o politică comercială externă comuă pentru ca să obţinem realizarea revendicărilor noastre comune. Este rostul principal al Conferinţei noastre să dea soluţia acestei probleme. Îndată ce vom realiza bazele comune ale inţelegerei noastre şi vom fixa căile şi mijloacele pentru înfăptuirea unităţii economice iugoslavo-română, vom face primul pas pentru obţinerea debuşeurilor europene produselor noastră agricole, o înţelegere regionala Chiar cât timp suntem legaţi prin tratatele de comerţ, vom putea duce o acţiune comună ca să realizăm o înţelegere regională cu ţările agricole şi industriale din vecinătatea noastră, cu cari întreţinem însemnate relaţiuni economice de întotdeauna, utilizând in acest scop toate mijloacele de cari putem dispune în cadrul legal al tratatelor de comerţ. Amiciţia noastră cu Cehoslovacia ne îndeamnă să ne adresăm în prim loc ei pentru ca împreună să lărgim cercul înţelegerei regionale şi să ne asigurăm astfel debuşeuri în condiţiunile cele mai favorabile. SCOPUL FINAL Aem vom pierde însă din vedere, în acţiunea noastră, ţelul suprem către care se îndreaptă întreaga noastră atenţiune: colaborarea economică europeană. Ceea ce urmărim este să dăm dovada că există posibilitate practică de înţelegere economică între popoarele Europei şi, printr’un,început de realizare să îndemnăm punerea în practică a colaborării economice europene, care in ultimii trei ani a preocupat constant toate spiritele clarvăzătoare, nu numai a oamenilor de Stat ci şi a marilor conducători ai vieței economice. Delegaţiunea română este hotărâtă să lucreze cri tot entuziasmul şi intr'un spirit de cordială amiciţie împreună cu delegaţia iugoslavă pentru a ajunge la realizări practice cari să producă rezultate cât mai apropiate ce sunt aşteptate cu înfrigurare de massele de producători agricoli din cele două ţări. Urând lucrărilor Conferinţei cel mai deplin succes exprim guvernului iugoslav întreaga gratitudine din partea guvernului român pentru acţiunea domnului Marincovici, ministrul de afaceri externe, şi pentru deciziunea sa de a realiza prin aproprierea economică română-iugoslavă o dorinţă vie a poporului român. Dorim tot binele agricultorilor şi acest bine se va realiza atât prin măsurile guvernului cât şi printre colaborare internaţională. D. Kumanidi, ministrul Serbiei Sunt fericit că pot exprima salutul ţării mele în semnul unei trainice prietenii legată de o afecţiune idesintetibilă. Suntem veniţi spre a căuta împreună soluţiile de prosperitate care să asigure producătorilor justa şi necesara recompensă a muncii lor. Suntem covinşi să în comunitatea de eforturi vom reuşi, atât pentru noi, cât şi pentru acei ce vror să producă în pace. D. Manoilescu Ideia unei cooperaţii economice între popoarele europene e astăzi pusă la o încercare decisivă. Iugoslavia şi România oferă exemplul clasic a două ţări menite să se înţeleagă şi să coopereze ideal. Structura lor economică este aceiaşi până la o perfectă identitate. Dacă Iugoslavia şi România nu ar reuşi să se înţeleagă intru pregătirea unei uităţi economice, trebue să pierdem nădejdea ca alte popoare mai osebite şi cu interese mai puţin perfecte să realizeze o cooperare intimă. Tragedia ţărilor agricole de după războiu impresionantă şi dureroasă în Iugoslavia şi România e menită să grăbească eforturi comune. Iată de ce rezultatele acestor tratative vor fi semnalul fericit pentru opera de cooperare internaţională a Europei , şi vor da dovada că putem spera în viitor o Europă solidară. * După conferinţă distinşii oaspeţi vor rămâne să viziteze Sinaia, de unde vor pleca să viziteze de asemeni porturile dunărene, urmând ca apoi Duminică să părăsească ţara noastră spre a se înapoia la Belgrad. Cuvântarea d lui Kumanudi D. ministru Kumanudi, vorbind în numele delegaţiei iugoslave spune: Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ţărilor noastre se întrunesc azi pentru a dispeamina una. 4n problemele cele mai grave ale erei prezente, înainte de a începe să căutăm soluţiile marii crize economice care apasă pe întreaga omenire, să căutăm mijloacele care să se adapteze cerinţelor popoarelor noastre. Permiteţi-mi mai întâi să exprim mulţumirile noastre cele mai călduroase pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată din primele momente. Am simţit profund imediat ce am sosit pe pământul vostru prietenia credincioasă şi nezdruncinata alianţă care ne leagă unii de alţii. Am venit la voi cu o inimă sinceră şi ne-aţi primit la fel. Inspirându-ne din legăturile indisolubile, salvând in acelaş timp interesele sfinte şi juste ale patrimoniului nostru naţional, călăuzindu-ne de toate elementele cari servesc binele nostru comun, sunt sigur că lucrările pe care le întreprindem ne vor duce la sfârşitul dorit, in egală măsură şi de dvs. şi de noi. Avem in plus cu noi, această mare forţă morală care se numeşte Mica Înţelegere şi cele mai puternice istrumente de pace şi de progres din lume, ambciţiile noastre cu Franţa. Prosperitatea ţărilor noastre nu poate fi asigurată şi mărită decât având înaintea ochilor şi în suflet mărirea, fericirea ţărilor noastre pe care înţelegem să le servim cât mai bine. Aceasta este şi prima condiţie a reuşiteiconferinţei noastre’’. * După discursul d-lui Kumanudi, d. ministru V. Madgearu declară deschisă conferinţa şi roagă să se stabilească programul ei. S’au stabilit pentru noi două şedinţe: una la orele 10 dimineaţa în care se va discuta utilitatea şi oportunitatea unei Antante economice româno-iugoslavă. La orele 15 jumătate in care se vor desbate etapele şi mijloacele de realizare a unei antante economice. Vineri la orele 10 dimineaţa va avea loc şedinţa de închidere. Se va discuta modul de lucru şi mijloacele de colaborare a Antantei româno-iugoslave Pentru fiecare şedinţă s-a însărcinat un comitet de experţi români şi unul de experţi iugoslavi care să pregătească materialul tehnic necesar discuţiilor. Deasemenea au fost însărcinaţi d. Cezar Popescu din partea delegaţiei române şi d. Sabotici din partea delegaţiei iugoslave cu redactarea hotărârilor pe care cele două delegaţii le vor lua în fiecare şedinţă. * Seara a avut loc un banchet oferit de d. ministru V. Madgearu la hotel Palace. Au luat parte toţi membrii conferinţei. Mica Inţelagere şi Ungaria Declaraţiile d-lui Titulescu BUDAPESTA 30. (Rador). — Ziarul „Pesti Napló“ publică o convorbire a corespondentului său din Geneva cu d. ministru Titulescu. Vorbind despre conferinţa economică româno-iugoslavă, care se întruneşte astăzi la Sinaia, d. Titulescu şi-a exprimat credinţa că rezultatul acestei conferinţe va duce şi la o apropiere economică intre Mica înţelegere şi Ungaria. Desigur că o apropiere economică va constitui şi o pregătire spre o apropiere politică, a adăugat d. Titulescu. Despre desbaterile care vor avea loc în Septembrie asupra memorandumului Briand, d. Titulescu a declarat că toate naţiunile, prin răspunsurile date acestui memorandum şi-au exprimat dorinţa unei apropieri. Va fi rolul adunării de la Geneva să găsească baza comună pentru realizarea înţelegerii. D. ministru Titulescu a mai declarat că va vizita în curând Budapesta. . 3 Membrii cosferiofel la Radio Prin Radio s’au transmis aseară următoarele declaraţii ale membrilor conferinţei de la Sinaia: D. Virgil Madgearu Deschiderea conferinţei economice româno-iugoslave e semnul de hotar al întoarcere! de drum in istoria economică a Europei pentru că două ţări agricole cu 32 de milioane de locuitori îşi unesc puterile intru deslegarea crizei străbătute. Această conferinţă, afirmă voinţa noastră de a face drum pe pieţele statelor industriale prin orice mijloace spre a asigura agricultorilor desfacerea sigură a produselor lor în condiţii care să asigure o răsplată satisfăcătoare a preţului. D. Ion Mihalache Agricultura din întreaga lume trece printr’o gravă criză, produsele ne mai acoperind cheltuelile. Suntem în plină lupta pentru mărirea producţiunii şi asigurarea unei desfaceri sigure. Criza agricolă bântuie in America ca şi în Europa unde aspectul ei este şi mai aspru. Ţările industriale fac mari sacrificii în privinţa agriculturii lor fiindcă au şi resurse, pe când ţările agricole îşi au soarta legată numai de exportul agricol. Conferinţa noastră are menirea unei ralieri, sfătuiri pentru a evita concurările şi a da priei conlucrarilor. Deocamdată rostul acestei conferinţe apare în Mica înţelegere rezultatele bune urmând să ne pilde pentru acea înţelegere Europeană, preconizată de Briand şi popula uzată la noi de Loucheur. Criza politică din Germania denunţarea coaliţiei CU PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT DIN BRUENING BERLIN, 30 (Rador). — Comitetul de conducere al partidului Centrului s’a întrunit ori sub prezidenţia prelatului Kaas. La şedinţă a asistat şi cancelarul Bruening. Preşedintele partidului a vorbit despre posibilitatea denunţării coaliţiei între Centru şi partidul social-democrat în Prusia, dacă social-democraţii îşi menţin intransigenţa împotriva guvernului Bruening. In acest caz, Centrul se va retrage din guvernul prusian, provocând căderea guvernului şi dizolvarea Dietei. Uniformizarea “pedagogiei In şcoalele normale Ministerul instrucţiunii a constatat că profesorii de pedagogie de la şcolile normale predau această materie studii, întrebuinţând fiecare principii pedagogice diferite. Din motive de unitate pedagogică, ministerul a trimis o circulară tuturor profesorlor de pedagogie, prin care le cere să înainteze câte un memoriu in care să arate sistemul pedagogic întrebuinţat şi rezultatele obţinute. Aceste memorii vor fi centralizate şi apoi se va numi o comisiune care să studieze, pe baza lor, şi să găsească mijlocul de se uniformiza predarea pedagogiei în școlile normale, atât din punct de vedere teoretic cât și aplicat. Somajul in Anglia LONDRA 30. (Rador). — Numărul şomeurilor, înregistrați oficial la 21 Iulie, era de 1.972.700, adică cu 32.834 mai mare decât în săptămâna precedentă. COMERCIANT!, industriaşi, FINANCIARI. Voiţi să încasaţi cu uşurinţă sumele ce vi se cuvin? Adresaţi-vă la „ARGUS“ SECŢIUNEA DE INCASSO — care îngrijeşte încasarea creanţelor. — se ocupă cu lichidarea de datorii, cu elucidarea creditelor vechi sau neglijate — tranşează pe cale amiabilă, acordurile şi aranjamentele dintre debitori şi creditori — acordă consultaţiuni financiare — urmăreşte existenţa debitorilor dispăruţi. Schimbul de mărfuri între România şi Belgia In primul trimestru al anului 1930 Consulul României la Anvers a adunat cifrele comerţului exterior între Belgia şi România în primul Comparând aceste cifre, se constată că Belgia a importat din România, în decursul primului trimestru al anului curent, o cantitate de 11 ori mai mare de cereale, decât în primul trimestru al anului 1929; dimpotrivă însă, importul uleiurilor minerale române a fost aproape nulla ce priveşte exportul Belgiei în România, statistica acuză în cursul trimestrului prim 530 quintale metrice, faţă de 3.956 g. m. în decursul trimestrului anului 1929. EXPEDIŢIILE SPRE ROMANIA încărcările din portul Anvers, în timpul trimestrului arătat, cu mărfuri destinate României, s’au ridicat: trimestru al anului 1939 Din ele reese că Belgia a importat din România, în Ianuarie, la 3.721.572 kgr. pentru Constanţa şi la 16.477 kgr. pentru Brăila; în Februarie: la 7.828.558 kgr. pentru Constanţa , la 201.482 kgr. pentru Galaţi, la 71.450 kgr. pentm Brăila şi la 5 700 kgr. pentru Sultim; în Martie: la 5.940.386 kgr. pentru Constanţa, la 632.540 kgr. pentru Galaţi şi la 649.180 kgr. pentru Brăila. In total s’au încărcat 1.050.868 kgr. în cursul primului trimestru al anului curent, cu destinaţie pentru porturile române. In timpul perioa- dei corespunzătoare din 1929, s’au încărcat 5.016.562 kgr. de mărfuri diferite. Notăm deci un spor de 14 milioane kgr. Trimestrul Iu 1929 Trimestrul I-a 1930 CEREALE Cantități valoarea Cantități valoarea g. m. mii fr.Sara. mii fr. Ovăz 824 126 48.137 4.420 Grâu 580 130 191.772 2.543 Orz 24.127 3.420 113.175 12.523 Fasole 2.452 602 9.966 1.947 Mazăre 5.075 797 2.373 398 Răpită și nap. sălbatec 372 129 103 30 Uleiuri minerale: Uleini combustibile 3.108 1001 103 92 BELGIA A EXPORTAT INROMANIA Materii colorante: Miniu de plumb95 120 17 Pământuri colorate 250 373 112 Lucrări de piatră: Pietre de moara 469 110 12 Fier și fontă: ■ fluiun și conducte 326 1.413 297 1.277 Mașini și materialuri•• Vagoane de c. f. 3.325 4.825— mm* Orariul în industrii Eris a prezentat la ministerul Muncii o delegaţie de funcţioari din industrii în frunte cu d. deputat Mirescu, secretar general al Confederaţiei Generale a Muncii. In lipsa d-lui ministru Pan Halippa, delegaţia a prezentat d-lui dr. Demetrescu, secretarul general al ministerului, un documentat memoriu în chestiunea apelului trimis ministerului de Uniunea Generală a Industriaşilor în chestiunea orariului de vară în industrii. Tot eri de ministru Halippa a luat in cercetare apelul amintit, hotărând menţinerea deciziunei ministeriale, prin care s’a reglementat orariul de vară. In consecință toate birourile întreprinderilor industriale sunt ţinute a respecta noul orariu 7—14 a. m. Examenele praesorilor minoritari Profesorii minoritari dela şcoalele de grad secundar ale Statului, cari nu cunosc bine limba română şi n’au dat încă examenul legal, precum şi cei cari, deşi au reuşit la examenul de limba română, ţinut tot ulterior că nu şi-au însuşit încă tat ulterior că nu şi-au însuşit încă bine această limbă, vor trece un nou şi ultim examen în vara anului acesta, între 25—Şi August, în conformitate cu art 132 din lege şi art. 247 din regulamentul personalului didactic. Acei profesori minoritari cari predau istoria românilor, geografia României şi instrucţia civică vor da în acelaş timp şi examen de aceste materii în româneşte. Examenele se vor ţine la reşedinţa directoratelor ministeriale din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi, înaintea unor comisiuni cari se vor numi la timp. Congresul internaţional al foştilor combatanţi Societatea „Fiii apărători ai patriei’’ cu sediul în Palatul Comunal, a convocat congresul internaţional al foştilor combatanţi de război şi tinerii luptători la Brăila în zilele de 15, 16 şi 17 August a. c. în sala Teatrului Comunal. Congresul va fi prezidat de d. Ionel Lupescu, deputat, preşedintele filialei F. A P. din R.Sărat. Şi-a anunţat participarea la congres până azi, foştii combatanţi din armatele aliate şi peste 30 delegaţi din ţară. Pentru primirea congresiştilor se fac mari pregătiri. In Lituania e linişte PARIS, 30. (Rador).— Legaţia Lituaniei la Paris publică o notă prin care desminte svonurile că la Kovno s’ar fi produs tulburări, în urma deportării fostului dictator Waldemaras. In toată Lituania domneşte ordine şi linişte şi Waldemaras este complect părăsit de foştii săi partizani. O desminţire italiană ROMA, 80. (Rador).— Biroul Presei, sesizat de unele informaţii apărute in presa românească, după cari un milion de oameni s’ar găsi fără adăpost la Neapoli, din cauza recentului cutremur, declară că această ştire este de domeniul fanteziei. Darea de seamă exactă şi reală a pierderilor in oameni şi bunuri, de pe urma nenorocirii care a bântuit Italia meridională este înregistrată zilnic de ministerul de inter-ne şi transmisă prin comunicatele agenţiei „Ştefani“. Situaţia din India LONDRA, 29 (Rador). — D. Wegdwood Ben, secretarul de stat pentru India a fost întrebat în Camera Comunelor care a fost scopul şi ce rezultat a dat întrevederea dintre doi fruntaşi naţionalişti indieni cu Gandhi, în închisoarea din Poona. D. Wegdwood Benn a refuzat să dea lămuriri asupra acestei Întrevederi, declarând că guvernul nu poata avea nici un amestec în discuţiunile dintre oamenii politici indieni. întrevederea a fost autorizată întrucât s-a exprimat speranţa că ea ar putea duce la o pacificare a lucrurilor. Exportul ter zahăr al Poloniei VARŞOVIA (Geps). — In campania actuală zaharieră, Polonia a exportat, până la 1 iunie, 356.280 tone zahăr. Aceasta înseamnă o mare creştere a exportului polonez de zahăr în comparaţie cu anul trecut, când s’a exportat în epoca corespunzătoare, numai 252.000 tone. Un fenomen nefavorabil formează faptul că în interior consumul de zahăr prezintă o însemnată descreștere de la 233 670 la 208.665 tone. Această descreștere a consumului este în legătură cu criza economică generală. Recolta în Bulgaria SOFIA (Ceps). — Ministerul bulgar de Agricultură, a publicat zilele acestea o dare de seamă a rezultatelor recoltei din anul acesta: Grâu pe o suprafaţă de 1.143322 ha., 16,9 mil. g.; Secară pe o suprafaţă de 185.117 ha. 216 mîL ha; Grâu şi secară 934123 ha L3 mil g.; orz 245.020 ha 4,3 mii. q.; ovăz 120.526 ha. 1,3 mil. q. A crescut in special recolta de grâu, dela 9 mii q. în 1929 la 16,9 mii precum și orzul, dela 2,3 la 4,3 mil. q. In total recolta prezintă o creștere de 19,8 mii. q. mini ♦ MNI» Credit extraordinare S’a, deschis un credit extraordinar de 3.000.000 lei asupra bugetului Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor, pe exerciţiul 1930, ca prim ajutor al Cassei de economie, credit şi ajutor al corpului didactic, în vederea întemeerii în Bucuerşti a unei Gasse a învăţătorilor pentru im