Argus, august 1930 (Anul 21, nr. 5188-5214)

1930-08-01 / nr. 5188

Noul tarif al căilor ferate Continuare din pag. 2-a Reduceri pentru industrii Pornind dela acest spirit am mai făcut reduceri importante la export pemru industrii© principale, in a­fa­ră de sezonul când căile ferate s­ jat aglomerate; 1 Februarie până la 15 August. In acest interval de timp s’au acordat reduceri mari pentru exportul cherestelei, lemnelor de foc­­şi în interiorul ţării), minereu­rilor (piritei). Reducerea pentru lemnele de foc în interiorul ţării va fi in acest interval de 30—35 la sută. REDUCERILE INTRA IN VIGOA­RE LA 1 AUGUST Reducerile pentru cereale ca şi pentru industriile principale, în ara­­ubnereuri, vor fi puse în aplicare imediat, începând de la 1 August, dovedind astfel că atunci când am agitat o chestiune, n'am­ înşelat spe­ranţele puse în mine. SPORIRILE FĂCUTE Am fost nevoiţi să facem ucele sporiri in noul tarif, nu pentru a mări veniturile căilor ferate, ci mai mult pentru a raţionaliza tari­fele, în proporţia valoarei mărfu­rilor. Astfel am sporit tariful d­e 0,20 lei la benzina de automobile, lăsând neschimbată taxa pentru benzina grea întrebuinţată in in­dustrii şi agricultură. Am sporit iarăşi puţin tariful pentru câteva produse petrolifere în interiorul ţării: Păcura, ţiţeiul şi petrolul lampant. Am mai sporit într’o mă­sură foarte mici, tariful cherestelei în interior şi ceva mai sensibil pe acela al cimentului, al fierului co­mercial şi al diverselor articole de cofeterie. La acestea din urmă sporul este numai de 5 la sută. Sporurile acestea vor fi puse în aplicare cu începere de la 1 Sep­tembrie a. c. BILANŢUL MODIFICĂRILOR Cu toate aceste transformări ale tain­elor căilor ferate, după calcule minuţios făcute, bilanţul acestor modificări se va solda in cur su­ u­­nui an întreg cu un plus de venituri faţă de cele de azi, de minimum PvC milioane lei INTENSIFICAREA TRANSPOR­TURILOR Speranţele sunt insă mai atari de­cât ne arată calculele pozitive, în­trucât putem anticipa că scăderea atât de considerabilă la principalele noastre articole va duce la o inten­sificare a transporturilor și la o bu­nă utilizare a materialului nostru rulant de cale ferată, utilizare pe care n’am avut-o până acum. NOUA METODA VA DA REZULTATE BUNE Noi suntem siguri că această nouă metoda, care constă i­. a ţine sea­ma de preocuparea economică ii­­nainte de orice, va da bune rezul­tate pentru căile ferate, ca şi în chestiunea telefoanelor şi ale cons­trucţiei şoselei Bucureşti Braşov noi credem că în aceasta primă chestiune cu care se «Urmă concep­ţia noastră asupra căilor ferate, vom reuşi să dăm economiei naţio­nale fapte, nu vorbe. Situaţia muncii în România în 1929 O statistică asupra conflictelor de munca Direcţia de studii şi statistică din ministerul muncii a întocmit, de c­u­­rând, un interesant studiu statistic asupra conflictelor colective de muncă din ţara noastră, în anul 1929. Aceste date prezintă un interes deosebit pentru vremurile de faţă, căci criza care bântue de câţiva ani in viaţa economică a ţării noas­tre este o criză de proporţii mon­diale. Ea se aseamănă cu criza care a urmat războiului în anii 1918—1920, aceeaşi nesiguranţă în raporturile financiare, aceeaşi scă­dere a producţiei. Cauzele sunt însă cu totul diferite-In 1920 economia generală sufe­rea de o subproducţie datorită lip­sei de maşini, de materie brută; In 1930, economia generală sufere de o subconsumaţie şi deci de o sub­­producţie forţată. Cele mai de seamă state din lum­e, cu expe­rienţe vechi, seculare, prezintă ace­leaşi fenomene de şomaj, închideri de fabrici, concordate şi falimente, etc. Din acest punct de vedere situa­ţia manch în România în 1926 în­globează numai una din forţele a­­cestei situaţii, greu de remediat prin bunăvoinţă locală, când acea­stă bunăvoinţă a existat. CONFLICTELE INTRE MUNCI­TORI ŞI PATRONI Conflictele ivite intre muncitori şi patroni şi-au pierdut caracterul politic, animozitatea principală din­tre capital şi muncă, şi au dobândit un caracter strict profesional, mun­citorii nădăjduind într’o îmbunătă­ţire a situaţiei materiale, patronii încercând să reducă preţul de cost a! producţiei spre a putea face faţă concurenţei, fiscalităţii şi cerinţe­lor de îmbunătăţiri technice. INTERVENŢIA STATULUI In mijlocul acestei crize s’a ivit intervenţia Statului, cu legiuiri pen­tru aplicarea unor principii de u­­manitate şi progres social: reali­zarea zilei de 8 ore, repaosul du­minical, concedii plătite, ajutoare de familii, ocrotirea minorilor si a femeei lehuze, salubritatea în ate­liere şi omenia in tratament. VIAŢA MUNCITOREASCA A ROMÂNIEI IN 1929 Fizionomia vieţii muncitoreşti în România în cursul anului 1929 a fost condiţionată în totalitatea ei de elementele amintite mai sus. Pen­tru aceasta au avut loc 317 con­flicte de muncă, faţă de 218 în 1928. Legea reglementării conflic­telor de muncă aplicată cu stric­­teţă a împiedecat creşterea numă­rului conflictelor până la 1341 cum a fost cazul în 1922, când situaţia pieţii muncii era asemănătoare. După natura lor, au fost: 124 gre­ve, 3 lokaut-uri şi 190 conflicte la­tente (faţă de 56 greve, 1 lokaut şi 140 conflicte latente în 1928). Nu­mărul întreprinderilor afectate de aceste confiate a fost de 1122 (faţă de 1506 în cursul anului 1928). Au luat parte în total 105.755 salariaţi inclusiv 4.251 şomeuri forţaţi (faţă de 54.200 salariaţi în cursului anu­lui 1928), din care 75.583 adică 72, la sută erau sindicalizaţi (faţă de 35 094 adică 55 la sută în 1928). Pe ramuri de activitate, se remar­că Prin numărul conflictelor indu­stria lemnului cu 61 conflicte in­teresând 24.773 salariaţi şi indu­stria extractivă­­ cu 38 conflicte in­teresând 42­ 436 salariaţi (în 1928 "Majoritatea conflictelor sau ivit in industria alimentară, 28 conflic­te cu 3.592 salariaţi şi indus­tria lemnului, 20 conflicte cu 3.210 sa­lariaţi). Numărul cel mai scăzut de conflicte — explicabil prin aplica­rea legii împroprietărirei — îl gă­sim la întreprinderile agricole: 2 conflicte cu 20 salariaţi (faţă de 4 cu 130 salariaţi în 1928). După provincii, vechiul regat se prezintă cu 91 conflicte (faţă de 12 în 1928), Transilvania, nucleul ma­rei industrii, cu 149 conflicte (faţă de 112 în 1928), Bucovina cu 49 conflicte (faţă de 21 în 1928) şi în sfârşit Basarabia cu 28 conflicte (faţă de 5 in 1928). Nu putem încheia această suc­cintă expunere a situaţiei muncii româneşti in 1929, fără a aminti că majoritatea lipsiţilor de lucru în deosebi in timpul iernii, au găsit ajutoare in bani şi alimente, mulţu­mită comitetelor locale de ajuto­rare subvenţionate de autorităţi, de instituţii particulare, patronale şi menţinute prin străduinţa câtorva oameni cu simţul răspunderii din toate colţurile ţării. M. MAN. Un pod peste Preţ BĂLŢI.—S’au început lucrările pen­tru construcţia unui mare pod de­ be­ton şi fer peste râul Prut în dreptul Tg.-Sculeni. Lucrările vor costa pes­te 15 milioane lei Conferinţa de la Sinaia (Continuare din pagina II a) Să ne înţelegem împreună şi să creiem­ o bază comună pentru apă­rarea agriculturei noastre şi dez­voltarea normală a vieţii economi­ce a popoarelor noastre. In acest scop, avem să examinăm nu necesitatea aproprierei noastre economice — pentru că aceasta este impusă de împrejurările amin­tite — ci forma concretă corespun­zătoare ţelurilor urmărite. CREAREA UNEI MARI UNITĂŢI ECONOMICE Ştim bine că este în interesul nos­tru sâ creiem împreună o mare unita­te economică, aşa cum o poate da o populaţiune de 32 milioane locuitori prin forţa ei producătoare dar şi prin capacitatea ei de consum pentru pro­dusele statelor industriale ale Euro­pei. Înţelegem tot aşa de bine ce im­portanţă ar avea să stabilim o politic­­ă comercială externă comuă pentru ca să obţinem realizarea revendicări­lor noastre comune. Este rostul principal al Conferinţei noastre să dea soluţia acestei proble­me. Îndată ce vom realiza bazele comu­ne ale inţelegerei noastre şi vom fixa căile şi mijloacele pentru înfăptuirea unităţii economice iugoslavo-română, vom face primul pas pentru obţinerea debuşeurilor europene produselor noa­stră agricole, o înţelegere regionala Chiar cât timp suntem legaţi prin tratatele de comerţ, vom putea du­ce o acţiune comună ca să realizăm o înţelegere regională cu ţările a­­gricole şi industriale din vecinăta­tea noastră, cu cari întreţinem în­semnate relaţiuni economice de în­totdeauna, utilizând in acest scop toate mijloacele de cari putem dis­pune în cadrul legal al tratatelor de comerţ. Amiciţia noastră cu Cehoslovacia ne îndeamnă să ne adresăm în prim loc ei pentru ca împreună să lărgim cercul înţelegerei regionale şi să ne asigurăm astfel debuşeuri în condiţiunile cele mai favorabile. SCOPUL FINAL Aem vom pierde însă din vedere, în acţiunea noas­tră, ţelul suprem către care se îndreaptă întrea­ga noastră atenţiune: cola­borarea economică euro­peană. Ceea ce urmărim este să dăm dovada că există posibilitate practică de în­ţelegere economică între popoarele Europei şi, prin­tr’un,început de realizare să îndemnăm punerea în practică a colaborării eco­nomice europene, care in ultimii trei ani a preocu­pat constant toate spirite­le clar­văzătoare, nu nu­mai a oamenilor de Stat ci şi a marilor conducă­tori ai vieței economice. Delegaţiunea română este hotă­râtă să lucreze cri tot entuziasmul şi intr'un spirit de cordială amiciţie îm­preună cu delegaţia iugoslavă pentru a ajunge la realizări practice cari să producă rezultate cât mai apropiate ce sunt aşteptate cu în­frigurare de m­assele de producă­tori agricoli din cele două ţări. Urând lucrărilor Conferinţei cel mai deplin succes exprim guvernu­lui iugoslav întreaga gratitudine din partea guvernului român pentru ac­ţiunea domnului Marincovici, minis­trul de afaceri externe, şi pentru deciziunea sa de a realiza prin a­­proprierea economică română-iu­­goslavă o dorinţă vie a poporului român. Dorim tot binele agricultorilor şi acest bine se va realiza atât prin măsurile guvernului cât şi printre colaborare internaţională. D. Kumanidi, ministrul Serbiei Sunt fericit că pot exprima salutul ţării mele în semnul unei trainice pri­etenii legată de o afecţiune idesinte­­tibilă. Suntem veniţi spre a căuta împreu­nă soluţiile de prosperitate care să a­­sigure producătorilor justa şi necesa­ra recompensă a muncii lor. Suntem covinşi să în comunitatea de eforturi vom reuşi, atât pentru noi, cât şi pen­tru acei ce vror să producă în pace. D. Manoilescu Ideia unei cooperaţii economice în­tre popoarele europene e astăzi pusă la o încercare decisivă. Iugoslavia şi România oferă exemplul clasic a două ţări menite să se înţeleagă şi să coo­pereze ideal. Structura lor economică este aceiaşi până la o perfectă identi­tate. Dacă Iugoslavia şi România nu ar reuşi să se înţeleagă intru pregăti­rea unei uităţi economice, trebue să pierdem nădejdea ca alte popoare mai osebite şi cu interese mai puţin per­fecte să realizeze o cooperare inti­mă. Tragedia ţărilor agricole de după război­u­ impresionantă şi dureroasă în Iugoslavia şi România e menită să grăbească eforturi comune. Iată de ce rezultatele acestor trata­tive vor fi semnalul fericit pentru o­­pera de cooperare internaţională a Eu­ropei , şi vor da dovada că putem spera în viitor o Europă solidară. * După conferinţă distinşii oaspeţi vor rămâne să viziteze Sinaia, de unde vor pleca să viziteze de ase­meni porturile dunărene, urmând ca apoi Duminică să părăsească ţara noastră spre a se înapoia la Belgrad. Cuvântarea d lui Kumanudi D. ministru Kumanudi, vorbind în numele delegaţiei iugoslave spune: Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ţărilor noastre se întrunesc azi pentru a d­ispeamina una. 4­n problemele cele mai grave ale erei prezente, înainte de a începe să căutăm soluţiile marii crize economice care apasă pe întrea­ga omenire, să căutăm mijloacele care să se adapteze cerinţelor popoarelor noastre. Permite­ţi-mi mai întâi să exprim mulţumirile noastre cele mai căldu­roase pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată din primele momente. Am simţit profund imediat ce am so­sit pe pământul vostru prietenia cre­dincioasă şi nezdruncinata alianţă care ne leagă unii de alţii. Am venit la voi cu o inimă sinceră şi ne-aţi primit la fel. Inspirându-ne din legăturile indiso­lubile, salvând in acelaş timp intere­sele sfinte şi juste ale patrimoniului nostru naţional, călăuzindu-ne de toa­te elementele cari servesc binele no­stru comun, sunt sigur că lucrările pe care le întreprindem ne vor duce la sfârşitul dorit, in egală măsură şi de dvs. şi de noi. Avem in plus cu noi, această mare forţă morală care se nu­meşte Mica Înţelegere şi cele mai pu­ternice istrumente de pace şi de pro­gres din lume, ambciţiile noastre cu Franţa. Prosperitatea ţărilor noastre nu poate fi asigurată şi mărită decât având înaintea ochilor şi în suflet mă­rirea, fericirea ţărilor noastre pe care înţelegem să le servim cât mai bine. Aceasta este şi prima condiţie a reuşitei­­conferinţei noastre’’. * După dis­cursul d-lui Kumanudi, d. ministru V. Madgearu declară deschisă conferinţa şi roagă să se stabilească programul ei. S’au stabilit pentru noi două şe­dinţe: una la orele 10 dimineaţa în care se va discuta utilitatea şi o­­portunitatea unei Antante econo­mice româno-iugoslavă. La orele 15 jumătate in care se vor desbate etapele şi mijloacele de realizare a unei antante econo­mice. Vineri la orele 1­0 dimineaţa va avea loc şedinţa de închidere. Se va discuta modul de lucru şi mij­loacele de colaborare a Antantei româno-iugoslave Pentru fiecare şedinţă s-a însăr­cinat un comitet de experţi români şi unul de experţi iugoslavi care să pregătească materialul tehnic necesar discuţiilor. Deasemenea au fost însărcinaţi d. Cezar Popescu din partea delegaţiei române şi d. Sabotici din partea delegaţiei iugo­slave cu redactarea hotărârilor pe care cele două delegaţii le vor lua în fiecare şedinţă. * Seara a avut loc un banchet ofe­rit de d. ministru V. Madgearu la hotel Palace. Au luat parte toţi membrii conferinţei. Mica Inţelagere şi Ungaria Declaraţiile d-lui Titulescu BUDAPESTA 30. (Rador). — Zia­rul „Pesti Napló“ publică o convor­bire a corespondentului său din Geneva cu d. ministru Titulescu. Vorbind despre conferinţa eco­nomică româno-iugoslavă, care se întruneşte astăzi la Sinaia, d. Titu­lescu şi-a exprimat credinţa că re­zultatul acestei conferinţe va duce şi la o apropiere economică intre Mica înţelegere şi Ungaria. Desi­gur că o apropiere economică va constitui şi o pregătire spre o apro­piere politică, a adăugat d. Titu­lescu. Despre desbaterile care vor a­­vea loc în Septembrie asupra me­morandumului Briand, d. Titulescu a declarat că toate naţiunile, prin răspunsurile date acestui memo­randum şi-au exprimat dorinţa u­­nei apropieri. Va fi rolul adunării de la Geneva să găsească baza co­mună pentru realizarea înţelegerii. D. ministru Titulescu a mai de­clarat că va vizita în curând Bu­dapesta. . 3 Membrii cosferiofel la Radio Prin Radio s’au transmis aseară ur­mătoarele declaraţii ale membrilor conferinţei de la Sinaia: D. Virgil Madgearu Deschiderea conferinţei economice româno-iugoslave e semnul de hotar al întoarcere! de drum in istoria eco­nomică a Europei pentru că două ţări agricole cu 32 de milioane de locuitori îşi unesc puterile intru des­­legarea crizei străbătute. Această conferinţă, afirmă voinţa noastră de a face drum pe pieţele statelor industriale prin orice mijloa­ce spre a asigura agricultorilor des­facerea sigură a produselor lor în condiţii care să asigure o răsplată satisfăcătoare a preţului. D. Ion Mihalache Agricultura din întreaga lume trece printr’o gravă criză, produse­le ne mai acoperind cheltuelile. Suntem în plină lupta pentru mă­rirea producţiunii şi asigurarea u­­nei desfaceri sigure. Criza agricolă bântuie in Ame­rica ca şi în Europa unde aspectul ei este şi mai aspru. Ţările indus­triale fac mari sacrificii în privinţa agriculturii lor fiindcă au şi resurse, pe când ţările agricole îşi au soar­ta legată numai de exportul agricol. Conferinţa noastră are menirea unei ralieri, sfătuiri pentru a evita concurările şi a da priei conlucra­rilor. Deocamdată rostul acestei conferinţe apare în Mica înţelegere rezultatele bune urmând să ne pil­de pentru acea înţelegere Europea­nă, preconizată de Briand şi popu­­la uzată la noi de Loucheur. Criza politică din Germania denunţarea coaliţiei CU PARTIDUL SOCIAL-DEMO­­CRAT DIN BRUENING BERLIN, 30 (Rador). — Comite­tul de conducere al partidului Cen­trului s’a întrunit ori sub prezi­­denţia prelatului Kaas. La şedinţă a asistat şi cancelarul Bruening. Preşedintele partidului a vorbit despre posibilitatea denunţării coaliţiei între Centru şi partidul social-democrat în Prusia, dacă social-democraţii îşi menţin in­transigenţa împotriva guvernului Bruening. In acest caz, Centrul se va retrage din guvernul prusian, provocând căderea guvernului şi dizolvarea Dietei. Uniformizarea “pedagogiei In şcoalele normale Ministerul instrucţiunii a constatat că profesorii de pedagogie de la şco­lile normale predau această materie studii, întrebuinţând fiecare princi­­pii pedagogice diferite. Din motive de unitate pedagogică, ministerul a trimis o circulară tu­turor profesorlor de pedagogie, prin care le cere să înainteze câte un me­moriu in care să arate sistemul pe­dagogic întrebuinţat şi rezultatele ob­ţinute. Aceste memorii vor fi centra­lizate şi apoi se va numi o comisiu­­ne care să studieze, pe baza lor, şi să găsească mijlocul de se unifor­miza predarea pedagogiei în școlile normale, atât din punct de vedere teoretic cât și aplicat. Somajul in Anglia LONDRA 30. (Rador). — Numă­rul şomeurilor, înregistrați oficial la 21 Iulie, era de 1.972.700, adică cu 32.834 mai mare decât în săp­tămâna precedentă. COMERCIANT!, industriaşi, FINANCIARI. Voiţi să încasaţi cu uşurinţă sumele ce vi se cuvin? Adresaţi-vă la „A­RG­US“ SECŢIUNEA DE INCASSO — care îngrijeşte încasarea creanţelor. — se ocupă cu lichidarea de datorii, cu elucidarea creditelor vechi sau neglijate — tranşează pe cale amiabilă, acordurile şi aranjamentele dintre debitori şi creditori — acordă consultaţiuni financiare — urmăreşte existenţa debitorilor dispăruţi. Schimbul de mărfuri între România şi Belgia In primul trimestru al anului 1930 Consulul României la Anvers a adunat cifrele comerţului exterior între Belgia şi România în primul Comparând aceste cifre, se con­stată că Belgia a importat din Ro­mânia, în decursul primului trime­stru al anului curent, o cantitate de 11 ori mai mare de cereale, decât în primul trimestru al anului 1929; dimpotrivă însă, importul uleiuri­lor minerale române a fost aproape nul­la ce priveşte exportul Belgiei în România, statistica acuză în cursul trimestrului prim 530 quintale me­trice, faţă de 3.956 g. m. în decur­sul trimestrului anului 1929. EXPEDIŢIILE SPRE ROMANIA încărcările din portul Anvers, în timpul trimestrului arătat, cu măr­furi destinate României, s’au ridi­cat: trimestru al anului 1939 Din ele reese că Belgia a importat d­in Ro­mânia, în Ianuarie, la 3.721.572 kgr. pen­tru Constanţa şi la 16.477 kgr. pen­­tru Brăila; în Februarie: la 7.828.558 kgr. pentru Constanţa , la 201.482 kgr. pentru Galaţi, la 71.450 kgr. pentm Brăila şi la 5­ 700 kgr. pentru Su­ltim;­­ în Martie: la 5.940.386 kgr. pen­tru Constanţa, la 632.540 kgr. pen­tru Galaţi şi la 649.180 kgr. pentru Brăila. In total s’au încărcat 1.­050.868 kgr. în cursul primului trimestru al anului curent, cu destinaţie pentru porturile române. In timpul perioa-­ dei corespunzătoare din 1929, s’au încărcat 5.016.562 kgr. de mărfuri diferite. Notăm deci un spor de 14 milioane kgr. Trimestrul Iu 1929 Trimestrul I-a 1930 CEREALE Cantități valoarea Cantități valoarea g. m. mii fr.S­a­ra. mii fr. Ovăz 824 126 48.137 4.420 Grâu 580 130 191.772­­ 2.­543 Orz 24.127 3.420 113.175 12.523 Fasole 2.452 602 9.966 1.947 Mazăre 5.075 797 2.373 398 Răpită și nap. sălbatec 372 129 103 30 Uleiuri minerale: Uleini combustibile 3.108 1­001 103 92 BELGIA A EXPORTAT INROMANIA Materii colorante: Miniu de plumb9­5 120 17 Pământuri colorate 250 373 112 Lucrări de piatră: Pietre de moara 469 110 12 Fier și fontă: ■ f­luiun și conducte 326 1.413 297 1.277 Mașini și materialu­ri•• Vagoane de c. f. 3.325 4.825— mm* Orariul în industrii Eri­s a prezentat la ministerul Mun­cii o delegaţie de funcţioari din in­dustrii în frunte cu d. deputat Mi­­rescu, secretar general al Confedera­ţiei Generale a Muncii. In lipsa d-lui ministru Pan­ Halippa, delegaţia a prezentat d-lui dr. Demetrescu, secre­tarul general al ministerului, un do­cumentat memoriu în chestiunea ape­lului trimis ministerului de Uniunea Generală a Industriaşilor în chestiu­nea orariului de vară în industrii. Tot eri de ministru Halippa a luat in cercetare apelul amintit, hotărând menţinerea deciziunei ministeriale, prin care s’a reglementat orariul de vară. In consecință toate birourile între­prinderilor industriale sunt ţinute a respecta noul orariu 7—14 a. m. Examenele praesorilor minoritari Profesorii minoritari dela şcoalele de grad secundar ale Statului, cari nu cunosc bine limba română şi n’au dat încă examenul legal, pre­cum şi cei cari, deşi au reuşit la examenul de limba română, ţinut tot ulterior că nu şi-au însuşit încă tat ulterior că nu şi-au însuşit încă bine această limbă, vor trece un nou şi ultim examen în vara anului a­­cesta, între 25—Şi August, în con­formitate cu art 132 din lege şi art. 247 din regulamentul personalului didactic. Acei profesori minoritari cari pre­dau istoria românilor, geografia României şi instrucţia civică vor da în acelaş timp şi examen de aces­te materii în româneşte. Examenele se vor ţine la reşedin­ţa directoratelor ministeriale din Cluj, Chişinău şi Cernăuţi, înaintea unor comisiuni cari se vor numi la timp. Congresul internaţio­nal al foştilor comba­tanţi Societatea „Fiii apărători ai pa­triei’’ cu sediul în Palatul Comunal, a convocat congresul internaţional al foştilor combatanţi de război şi tine­rii luptători la Brăila în zilele de 15, 16 şi 17 August a. c. în sala Teatru­lui Comunal. Congresul va fi prezidat de d. Io­nel Lupescu, deputat, preşedintele fi­lialei F. A P. din R.­Sărat. Şi-a anunţat participarea la congres până azi, foştii combatanţi din arma­tele aliate şi peste 30 delegaţi din ţară. Pentru primirea congresiştilor se fac mari pregătiri. In Lituania e linişte PARIS, 30. (Rador).— Legaţia Li­tuaniei la Paris publică o notă prin care desminte svonurile că la Kovno s’ar fi produs tulburări, în urma de­portării fostului dictator Waldema­­ras. In toată Lituania domneşte or­dine şi linişte şi Waldemaras este complect părăsit de foştii săi parti­zani. O desminţire italiană ROMA, 80. (Rador).— Biroul Pre­sei, sesizat de unele informaţii apă­rute in presa românească, după cari un milion de oameni s’ar găsi fără adăpost la Neapoli, din cauza recentului cutremur, declară că a­­ceastă ştire este de domeniul fante­ziei.­­ Darea de seamă exactă şi reală a pierderilor in oameni şi bunuri, de pe urma nenorocirii care a bân­tuit Italia meridională este înregis­trată zilnic de ministerul de inter-­­ne şi transmisă prin comunicatele­ agenţiei „Ştefani“. Situaţia din India LONDRA, 29 (Rador). — D. Wegd­wood Ben, secretarul de stat pentru India a fost întrebat în Camera Co­munelor care a fost scopul şi ce re­zultat a dat întrevederea dintre doi­ fruntaşi naţionalişti indieni cu Gan­dhi, în închisoarea din Poona.­­ D. Wegdwood Benn a refuzat să­ dea lămuriri asupra acestei Întreve­deri, declarând că guvernul nu poata avea nici un amestec în discuţiunile­ dintre oamenii politici indieni. între­vederea a fost autorizată întrucât s-a exprimat speranţa că ea ar putea du­ce la o pacificare a lucrurilor.­­ Exportul t­e­r zahăr al Poloniei VARŞOVIA (Geps). — In campa­nia actuală zaharieră, Polonia a exportat, până la 1 iunie, 356.280 tone zahăr. Aceasta înseamnă o mare creştere a exportului polonez de zahăr în comparaţie cu anul tre­cut, când s’a exportat în epoca co­respunzătoare, numai 252.000 tone. Un fenomen nefavorabil formează faptul că în interior consumul de zahăr prezintă o însemnată des­creștere de la 233­ 670 la 208.665 tone. Această descreștere a consu­mului este în legătură cu criza e­­conomică generală. Recolta în Bulgaria SOFIA (Ceps). — Ministerul bul­gar de Agricultură, a publicat zi­lele acestea o dare de seamă a re­zultatelor recoltei din anul acesta: Grâu pe o suprafaţă de 1.143322 ha., 16,9 mil. g.; Secară pe o supra­faţă de 185.117 ha. 216 mîL ha; Grâu şi secară 934123 ha L3 mil g.; orz 245.020 ha 4,3 mii. q.; ovăz 120.526 ha. 1,3 mil. q. A crescut in special recolta de grâu, dela 9 mii q. în 1929 la 16,9 mii precum și or­­zul, dela 2,3 la 4,3 mil. q. In total recolta prezintă o creștere de 19,8 mii. q. mini ♦ MNI» Credit extraordinare S’a, deschis un credit extraordinar de 3.000.000 lei asupra bugetului Mi­nisterului Instrucţiunii Publice şi Cultelor, pe exerciţiul 1930, ca prim ajutor al Cassei de economie, cre­dit şi ajutor al corpului didactic, în vederea întemeerii în Bucuerşti a u­­nei Gasse a învăţătorilor pentru im

Next