Argus, septembrie 1930 (Anul 21, nr. 5215-5239)
1930-09-01 / nr. 5215
Citiţi almanachii! Anul XXI No. 5215 COMERCIANŢI. INDUSTRIAŞ?, FINANCIARI! Nu tăceţi nici-o afacere, până când na vi Interesaţi despre situaţia prezent! $1 perspectivele de autor, ale clientelei D-voastre. Luaţi Informaţino comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la »ARGUS- secţia de informaţiuic comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul l Idei. 306/93 ti 323/60, ABONAMENTEt ffl STRMHATATE Un an 2200 M o luni 1800 . s urm ooo . 8 M M tart. o M in străinătate III TfiBft Un an 1000 lei 6 luni 080 . o um soo . 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori! S. PAUKER şi H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI pe 1930 . Luni 1 Septembrie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞ!, FINANCIARII Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de vitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţi comerciale detailate, precise, bine controlate, de laARGUS- secţia de infornaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA. Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder 4 S, Berger Str. Eugen Caradai ost Karagheorghevici 0 Telefon 311/84 BIROUBI£E , București, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sărindar) Et. I. — TELEFON : 300/93 și 323/69 Semnarea convenţiei comerciale româno-estone VARŞOVIA 30 (Rador). Astăseară la orele şease are loc semnarea convenţiei comerciale între România şi Estonia. România ţară de tranzit Drumul spre Indii trece prin România, bineînţeles drumul cel mai drept fără ocoliri, fie pe uscat, de pe cale aeriană. Dacă se ţine seamă şi de lungimea drumului Londra-Indii, atunci ţara românească se află exact la mijlocul parcursului acesta, de unde importanţa deosebită a teritoriului nostru pentru escala şi aprovizionarea vehiculelor aeriene pornite spre Indii. Dar poziţia noastră centrală pe marele drum al Indilor este avantagioasă şi dacă examinăm circulaţia cea mai comodă dintre Nord- Sudul Europei. Pacea generală revizuind frontierele vechi din Europa centrală şi răsăriteană a stabilit o nouă ordine internaţională căreia îi corespund alte direcţii de trafic şi comunicaţii între diferitele părţi ale vechiului continent. Renaşterea Poloniei şi a Cehoslovaciei Însemnează abandonarea vechilor drumuri de comerţ artificiale, spre Triest-Fiume ori Odessa, creiate din interese politice de Statele care stăpâniau, odinioară, centrul Europei, până la Adriatica, şi răsăritul ei, de la Baltica până la Marea Neagră. Drumurile fireşti de comerţ şi expansiuneeconomică ale Polonilor şi Cehoslovacilor spre gurile Dunărei, Marea Neagră şi Sud-Estul european trec toate, sau aproape toate, numai prin România. In asemenea condiţiuni, nici o mirare dacă vecinii ne solicită deschiderea drumurilor lor fireşti de transit pe la noi şi stăruiesc să avem în vedere interesul căilor cât mai directe, pentru expansiunea lor economică, la chibzuirea locu lui de ales pentru un pod nou peste Dunăre. Polonia, Bulgaria şi Grecia se arată direct şi de aproape interesate la hotarîrea noastră în privinţa viitorului pod, pe care Iugoslavia ar vrea să-l vadă construit într’o poziţie cât mai potrivită pentru desvoltarea propriului ei transit internaţional spre Adriatică. Solicitaţi din diferite părţi de interese divergente, care toate urmăresc să atragă transitul nordic şi central european: — Iugoslava spre Adriatica, Bulgarii şi Grecii spre Egeria, iar Polonii pe linia cea mai scurtă a expansiunii lor fireşti, — noi avem să ţinem seamă, în primul rând, de desvoltarea la maximum a transitului internaţional prin ţara noastră. Dată fiind poziţia geografică foarte favorabilă pe care o avem, numai o greşală de alegerea a celui mai bun loc ne-ar putea face să pierdem acest transit prin absorbirea lui pe alte drumuri ocolitoare de pământ românesc. Propunerea asociaţiuni automobiliste engleze, la congresul alianţei internaţionale a turismului, de a se contrai o mare şosea internaţională Calais-Constantinopole confirmă constatările de mai sus despre situaţia noastră ca ţară de transit. Viitoarea şosea de turism, care ar duce spre Indii în linie aproape dreaptă, ar trebui să treacă prin Budapesta-Belgrad-Sofia- la Constantinopole, ocolind România, sau, dimpotrivă, de la Budapesta ar lua direcţia Bucureşti-Constanţa- Constantinopole. Ridicarea nivelului economic-cultural în Sud-Estul european sporirea căilor de comunicaţie şi implicit a pieţelor de consumaţie din această parte a Europei, ce urmează să se încadreze tot mai mult în ritmul de viaţă apuseană, însemnează tot atâtea perspective noul de mare viitor pentru România ca ţară de transit internaţional. La celelalte bogăţii naturale ale noastre nepuse destul în valoare, avem de adăugat încă una: poziţia geografică pe care, însă, va trebui, dela început și fără întârziere, s’o folosim. , N. D. Semnarea aranjamentului de comerţ româno-olandez HAGA 30 (Rador). — Eri a avut loc la Haga, semnarea aranjamentului provizoriu de comerţ între România şi Ţările de Jos, încheiat pe baza tratamentului reciproc al Naţiunei celei mai favorizate. Din partea Olandei a semnat del Beelaerts van Blokland, ministrul Afacerilor Străine, iar din partea României, d-l Al. Duiliu Zamfirescu, însărcinat cu afaceri. Citiţi în pagina lll-a niliau de VIATOR ŞOMAJUL, EDUCATOR NAŢIONAL Lipsa de lucru se întinde în măsura în care proporţiile crizei se desvolta. Pretutindeni, în afaceri ca şi în gospodăria particulară a fiecăruia, nevoia impune economii şi reduceri de personal. De aci un număr tot mai mare de brate lipsite de lucruri, prin urmare, de guri ameninţate să naiba pâinea zilnică strict necesară. E un fenomen social îngrijitor pentru că nu există sfetnic mai rău al mulţimilor decât stomacul gol. Cu toate acestea, pretenţiile celor cari sunt in căutare de locuri nu par să scadă până acum. Ele se menţin, desigur, sub influenţa vieţii scumpe, dar se menţin şi prin efectul deprinderilor vechi şi înrădăcinate de a căuta avantagii uşoare cu sforţări cât mai mici. Ne lipseşte disciplina muncă şi, îmi ales, conştiinţa la îndeplinirea datoriei. Tocmai condiţiunile uşoare de viaţă, din ţara noastră au contribuit să creeze o mentălitate nenorocită oamenilor din toate categoriile sociale. Greutăţile vieţii actuale vor avea, desigur, efecte îmbucurătoare trezindu-i pe că mai mulţi la realitate.Alături, insă, de aceste rezultate fireşti de greutăţile vremii, ar fi necesară şi o sforţare a instituţiilor de educaţie şi o instrucţie populară pentru ■ refacerea mentalităţii obşteşti când este vorba de munca, de conştiinţa datoriei şi de simţul economiei. O asemenea sforţare va putea să dea, astăzi, rezultate mai repezi decât în vremurile de prosparitate dacă și din partea conducătorilor politici se va da pilda cinstei, mancei și economiei pentru că puterea exemplului bun de sus este mai mare decât toate predicele sau sfaturile pur verbale... INT. Ce se va discuta la Geneva Declaraţiile d-lui G. G. Mironescu, ministru de externe Eri după amiază, la orele 5.40, cu Rapidul Carpaţi, d- ministru de externe G. G- Mironescu a plecat la Sinaia, unde va fi primit de M. S- Regele. D-sa a binevoit a primi în tren pe reprezentanţii presei cărora le-a făcut declaraţiunile de mai jos în legătură cu sesiunea de la Geneva: ORDINEA DE ZI In programul sesiunii din Septembrie a Societăţii Naţiunilor figurează oficial patru chestiuni importante: înainte de deschiderea sesiunii, miniştrii de externe ai ţârilor consultate de d. Briand, în vederea constituirii mă Uririi federale europene, se vor întruni spre a stabili dacă această chestiune va fi înscrisă sau nu In ordinea de zi a Consiliului-E posibil ca din cauza atmoferei actuale din Europa, proectul d-lui Briand și răspunsurile statelor europene să nu fie discutate oficial in cursul acestei sesiuni. In orice caz insă, în conferinţa specială din 8 Septembrie se va face un schimb de vederi util pentru pregătirea realizării acestui mare proect. PACTUL KELLOG SI PACTUL LIGII NAŢIUNILOR A doua chestiune, figurând in ordinea de zi a Adunării Societăţii Naţiunilor, este redactarea amendamentului prin care statutul Ligii urmează să fie pus de acord cu dispoziţiunile principiale ale pactului Rălog- E în discuţie problema obligativităţii absolute şi în orice împrejurare, de a se recurge la arbitraj, pentru tranşarea oricăror diferende pe cale paşnică- Pactul Kellog interzice războiul ca mijloc de politică naţională ; pactul Ligii Naţiunilor prevede însă in unele împrejurări posibilitatea unei acţiuni armate, cu caracter defensiv, sau cu acţiune colectivă, de împiedicare a agresiunilor. Din punct de vedere românescchestiunea trebue examinată cu atenţiutea cuvenită. România e o ţară pacifică şi prin toate mijloacele va contribui la orice Iniţiativă menită să întărească pacea, dar şi tratatele cari o garantează. La obligativitatea unui arbitraj în orice chestiune trebuie să se ţină seamă ca o astfel de adeziune să nu poată fi vreodată utilizată de cei ce urmăresc revizuiri de tratate. ASISTENTA FINANCIARA O altă chestiune la ordinea de zi la Geneva este aceia a asistenţii financiare de dat unui stat victimă a unei eventuale agresiuni. Convenţia pentru asistenţa financiară internaţională e pregătită şi în această sesiune, ar urma să fie adoptată. SENTINŢELE TRIBUNALULUI DE LA HAGA O chestiune importantă şi a cărei soluţionare, interesează in deosebi ţara noastră este aceea a exceselor de putere ce ar figura în sentinţele de arbitraj ale tribunalului internaţional de la Haga. Există trei proecte în această privinţă: 1) toate sentinţele acestui tribunal să fie obligatorii; 2) să se facă o simplă declaraţie de recunoaştere a sentinelor; 3) să se recomande numai respectarea sentinţelor tribunalului de la Haga. Se pare că a treia propunere va fi adoptată de Adunarea Ligii Naţiunilor. UN NOU JUDECĂTOR LA HAGA Tot în această sesiune se va proceda şi la alegerea unui nou judecător la Tribunalul din Haga, chestiiune care deasemenea ne interesează de aproape. COOPERAREA ECONOMICA Problema economică va preocupa desigur şi această sesiune. In ce priveşte atitudinea României ea va fi aceea a solidarităţii ce trebue neapărat să existe între toate statele. La conferinţa armistiţiului vamal, se preconizase (Citiți continuarea în pag- 2-a Conferinţa de la Varşovia Organizarea unui credit agricol internaţional Raportul prezentat de d. Dewey, conferinţei agricole din Varşovia Acum când problema agricolă este la ordinea zilei in toate Statele continentale, plus Statele Unite, propunerile de locuire cu ajutorul creditului se ivesc aproape zilnic şi iau forme cât mai variate- Este adevărat că ideea ca Statul să intervie luând asupra sa sarcina integrală a datoriilor agricole sa produs până acum numai în România- La conferinţa agricolă din Varşovia asupra cărei este, in clipa aceasta, aţintită atenţia generală, d. Charles Dewey, consilierul financiar pe lângă guvernul polon, a emis propunerea privitoare la crearea unui tip de Credit Agricol internaţional, la sensul unei legislaţiuni uniforme ce va urma a fi adoptată de toate Statele- Iată încă un aspect al colaborărei economice a tuturor ţărilor cari reprezintă famura europeană, un nou aspect d nu cel mai puţin original al ideiei d lui Briand. D. Dewey socoteşte că instituţiunile de credit agricol existente, au delectat de a acorda împrumuturi sau pe termen prea scurt — şase luni — sau pe termen lung — până la 30 ani. De mare folos ar fi deci întemeierea de credite agricole care ar satisface cererile agricultorilor pe un timp intermediar: trei ani. Deewey a arătat că asemenea institute lucrează cu folos in Statele Unite unde au luat o desvoltare mare. Condiţia esenţială ar fi ca, adoptată în Europa, să presinte un tip uniform, resultând dintr o Înţelegere prealabilă între toate Statele. Propunerea este seducătoare deoarece legile având acelaşi text ar determina acele produse agricole ce pot servi drept gaj, ar facilita o cooperare cu adevărat internaţională a diverselor instituţiuni, prin fixarea termenului uniform de scadenţă a împrumuturilor, a vânzărei recoltelor, a asigurărei împotriva incendiilor, etc Conferinţa din Varşovia a adoptat ideea d-lui Dewey In unanimitate. Rămâne punerea ei In practică de către toate statele. Drumul până acolo e mai lung. Ceea ce merită să fie subliniat este tendinţa din ce în ce mai pronunţată a ţărilor agricole de a solidariza ca acţiunea lor chiar şi Statele industriale spre a ajunge la o unitate de concepţie cu ajutorul căreia ar putea învinge depresiunea economică in care lumea se shate-V. un Împrumut sub formă de „chatter mortgage’ precum şi crearea de legi şi regulamente permiţând o vânzare promptă a produselor sau vitelor puse in gaj în cazul de neplată a obligaţiunilor-2- Creearea de legi uniforme fixând scadenţa maximă pentru orice împrumut, de care beneficiază orice operaţie agricolă in modul următor : a) un termen maximum de scadenţă pentru împrumutul al cărui beneficiu va fi întrebuinţat pentru cumpărarea şi îngrăşarea vitelor b) un termen maximum de scadenţă pentru împrumutul servind la punerea în vânzare a recoltei etc 3. Legi uniforme asupra asigurărilor împotriva incendiului produselor puse în gaj. 4. Legi uniforme pentru reaua aplicare a vânzării sau întrebuințarea produselor aflate ca gaj în mâinile creditorului. 5. Legi uniforme asupra dreptului de a negocia titlurile aparţinând acestui fel de credit. 8. Crearea unei colecţiuni uniforme de statute pentru băncile de credit intermediar in chestiune. Aceste statute vor trebui să stipuleze că băncile: a) trebuie să fie controlate de guvern ; ■ * ■■ . . . b) pot cumpăra sau resspompta titlurile agricole cu scadenţă dela 6 luni la 3 ani asigurate direct prin unele produse agricole specificate pe bază de împrumut neintrecând cu mai mult de50 la sună valoarea produselor depuse în gaj. c) vor avea dreptul de a emite «obligaţiuni până la concurenţa sumei reprezentând capitalul social vărsat. d) titlurile emise sub c) vor f garantate de guvern după legile in baza cărora funcţionează băncile. Totuşi in aceste cazuri nu există garanţii reciproce între băncile din diferite state. e) obligaţiunile în chestiune vor fi asigurate printr o sumă egală în bani sau titluri agricole cumpărate sau reeeceptate cu scadența potrivită titlului care Ie asigură, nedepășind In niciun caz o perioadă de 4 ani. ni ♦ — raportul VARŞOVIA. In şedinţa de ieri după amiază a comisiei financiare de pe lângă conferinţa internaţională agrară, d. Dewey, consilier financiar pe lângă guvernul polonez, a prezentat, — invitat de metru brii conferinţei — un proect pentru organizarea unui credit agricol internaţional, pentru credite intermediare dela 6 luni la 5 ani. Comisiunea financiară a hotărit ca la 11 Noembrie anul curent, delegaţii tuturor ţărilor participante la această conferinţă să se întrunească la Varşovia într’o comisiune financiară pentru ca — pe baza propunerilor d-lui Dewey , să elaboreze un proect de prescripţiuni uniforme pentru toate ţările. Propunerea d-lui Dewey a fost acceptată cu unanimitate. In proectul său d. Dewey spune că Europă are instituţiuni de credit cari e lui Dewey acordă imprumutul pe termen scurt nedepăşind 6 luni. Există deasemenea credit agricol care acordă împrumuturi pe termen până la 30 de ani. Nu există insă credit organizat pentru a satisface cererile agriculturei pe o perioadă de 3 ani. Acest fel de credit este foarte desvoltat in Statele Unite, graţie băncilor federale de credit internaţional. D. Dewey crede că asemenea instituţiuni ar fi de mare ajutor pentru ţările agricole din Europa centrală. Crearea tipului exact de instituţie intermediară de credit, imaginat de d. Dewey cere o sinceră cooperaţie intre state. Pentru aceasta trebuesc luate în considerație v-n. -.toatele puncte:1. Crearea de legi uniforme In baza cărora produsele agricole, mărfurile sau vitele pot servi drept gaj la Un tratament preferenţial pentru cerealele europene Adoptarea propunerii româneşti VARŞOVIA 30 (Radar). Punctul de vedere românesc, înscris în protocolul conferinţei din Bucureşti, a fost adoptat de conferinţa agricolă de la Varşovia. El se referă la VARŞOVIA 30 (Radar), întreaga zi de astăzi a fost consacrată lucrărilor commisiunilor de pe lângă conferinţa internaţională agricolă. Prima comisiune pentru schimbul produselor agricole a terminat astăzi discuţia asupra analizei balanţei comerţului, privitor la produsele agricole. D-l Plucinski (Polonia) a cetit un raport asupra raţionalizării şi centralizării exportului Statelor şi in special asupra posibilităţii de realizare a înţelegerilor internaţionale pe baza acestor metode. S'a citit deasemenea raportul d-lui Fudakowski, asupra nevoei de a înlătura sistemul primelor de export a produselor agricole prin mijlocirea unei convenţii internaţionale. In cursul discuţiilor asupra fondului moţiunilor prezentate de delegaţiuni, s’a constatat deplina conformitate a părerilor emise. A fost ales un sub-comitet, care va elabora câteva proecte de rezoluţiuni. In a doua comisie, veterinară, s’a citit raportul profesorului Nowak (Polonia) prin care se aduce o motivare rezoluţiunii poloneze privitoare la necesitatea elaborării internaţionale în domeniul schimbului de animale şi produse animale, precum şi necesitatea coordonării legislaţiei instituirea unui tratament preferenţial de către Statele europene, în favoarea cerealelor şi produselor agricole din Europa veterinare, în spiritul indicaţiunilor date de sub-comitetul experţilor, de pe lângă Societatea Naţiunilor. S’a discutat apoi redactarea definitivă a textului rezoluţiunii şi a fost numit un comitet, care va fi însărcinat cu această redactare. COLABORAREA INTERNAŢIONALA Cea de a treia comisiune de colaborare pe teren internaţional prezidată de d. Madgearu, a fost ocupată cu citirea şi discutarea raportului d-lui Tarnowski, ministrul Poloniei la Sofia, asupra organizării colaborării între Statele reprezentate la conferinţă. Au avut loc apoi dezbaterile asupra coordonărei răspunsurilor la chestionarul Societăţii Naţiunilor. CONFERINŢELE PERIODICE ALE STATELOR AGRARE Comisiunea a votat mai multe moţiuni cari vor fi prezentate Adunării plenare. Prin aceste moţiuni se acceptă propunerea relativă la conferinţele periodice ale Statelor agrare şi la organizarea comisiunii permanente care va fi în viitor organul central pentru acţiunea economică a Statelor agricole pe teren internaţional pentru coordonarea activităţilor. In comisiunea a patra a avut loc discuţia problemelor relative la Creditul Agricol şi s’a votat cu unanimitate proectele moţiunilor cari vor fi prezentate în şedinţa plenară. La dezbaterile comisiunii financiare a luat parte şi consilierul financiar al guvernului polonez d. Dewey. d . VARŞOVIA 30 (Rador). — Delegaţia română la conferinţa internaţională agricolă, în frunte cu d. Potârcă, a depus astăzi la orele 12 flori pe mormântul eroului necunoscut Au luat parte deasemenea generalul Gorski, membrii Legaţiei Române şi aviatorii români aflători la Varşovia.■ * VARŞOVIA 30 (Rador). - D ministru Virgil Madgearu şi Cezar Popescu părăsesc Varşovia astăzi la orele 11 seara. Luni de dimineaţă vor sosi la Bucureşti. Ceilalţi membri ai delegaţiei române rămân pentru o excursie în Polonia. D. Potârcă va asista la inaugurarea Târgului Oriental din Lwow. Ziarele poloneze anunţă că d- Virgil Madgearu va patrona ziua românească ce va fi organizată la Lwow Lucrările comisiunilor DIZOLVAREA PARLAMENTULUI POLON Un evenimentpolitic aşteptat de mult. Mareşalul Pilsudski, care de patru ani aproape conduce conatinim, fie direct în capul guvernului, fie indirect, treburile publice ale Poloniei, a avut prea dese conflicte cu actuala Dietă şi sid, manifestat de prea multe ori pe, față gândul de-a o dizolva■ pentru a nu o fi făcut acum, când incât odată a luat direct in mână, prei sedintia consiliului. Dar acest prim act este în durecă legătură cu un punct esem (ial din programul de guvernămănt expus chiar săptămâna trecută, la formarea noului cabinet. E vorba de modificarea Constituţiei polone. Mareşalul cere o mai precisă redactare a ei, o întărire a puterii executive, lăsată azi prea mult la latitudinea puterii legislative- Actuala constituţie, pri-,j una, după refacerea statului polon, dă posibilitatea unui prea, larg joc politic parlamentar şi timpiedică o guvernare hotărâtă şi rodnică susţine şeful guvernului polonez Se pare dealtfel că nu numai blocul guvernamental al actualei diete, prezidat de profesorul Slawek, fostul şef al guvernului precedent, dar şi câteva fracţiuni din opoziţie, susţin nevoia modificării constituţiei. Deşi ar fi putut guverna, în afară de constituţie şi parlament — deoarece se bucură de o mare popularitate şi se sprijină pe puternice elemente politice, — totuşi Mareşalul Pilsudski a preferat să suporte, pârul acum neajunsurile impuse de frământările vieţii potice şi acum la urmă, să convingă pe preşedintele republică, să dizolve parlamentul, pentru a proceda apoi la modificarea constituţiei. Viaţa publică nu va avea astfel de suferit vreo schimbare de regim violentată iar mecanismul politic va căpăta, poate, după nouile alegeri, o funcţionare, mai liniştită şi utilă unei guvernări soide şi binefăcătoareM Un proect de Uniune federală europeană PARIS 30 (Rador). — ,,Le Temps” publică in numărul său de azi, textul proiectului Uniunei federale europene, elaborat de oamenii de Stat, diplomaţi şi jurişti, printre cari d-nii Alvarez, Delabarra, Hanoteaux, Mitterand, Politis şi Spalakovici. Proiectul preconizează întocmirea unei federaţii, în conformitate cu memorandumul elaborat de d-l Briand, şi care să cuprindă un cât mai mare număr de State europene. Noua organizaţie urmează să fulecţioneze în cadrul Societăţii Naţiunilor ale cărei atribuţiui trebuiesc păstrate, şi să nu fie îndreptată împotriva nici unui Stat sau grup de State. Ea nu trebuie deasemeni să fie continentală, deci să fie bazată pe egalitatea tuturor Statelor şi pe respectul Suveranităţii lor. Moartea aviatorului Férnie CHICAGO, 30 (Rador). In cursul medîngului naţional de aviaţie, ţinut Cîi în faţa a peste 40.000 spectatori, avionul fostului locotenent în armata română George Férnie s’a prăbuşit la pământ, şi s’a sfărâmat. Aviatorul a fost ucis pt loc. Férnie construise uan avioi de tip propriu cu care își propunea să încerce trecerea Atlanticului. Situaţia financiară în Spania MADRID, 30 (Rador). — Consiliul de miniştri s-a întrunit azî şi a examinat situaţia financiară. Ministrul Finanţelor a fost autorizat să facă operaţiunile de cumpărare şi vânzare a devizelor străine. Ministrul finanţelor a anunţat că, din primele şeapte luni ale anului 1930, încasările au sporit cu 29 milioane pesetas. Cheltuelile înscrisa în buget au fost reduse cu 123 milioane.