Argus, septembrie 1930 (Anul 21, nr. 5215-5239)

1930-09-01 / nr. 5215

Citiţi almanachii! Anul XXI No. 5215 COMERCIANŢI. INDUSTRIAŞ?, FINANCIARI! Nu tăceţi nici-o afa­­cere, până când na vi Interesaţi despre situaţia prezent! $1 perspec­tivele de autor, ale clientelei D-voastre. Luaţi Informa­ţino comerciale de­­taliate, precise, bine-controlate, de la »ARGUS- secţia de informaţiuic comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul l Idei. 306/93 ti 323/60, ABONAMENTEt ffl STRMHATATE Un an 2200 M o luni 1800 . s urm­ ooo . 8 M M tart. o M in străinătate III TfiBft Un an 1000 lei 6 luni 080 . o um soo . 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori! S. PAUKER şi H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI pe 1930 . Luni 1 Septembrie 1930 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞ!, FINANCIARII Nu faceţi nici-o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspec­tivele de vitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţ­­i comerciale de­tailate, precise, bine­ controlate, de la­­ARGUS- secţia de infornaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA. Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder 4 S, Berger Str. Eugen Caradai ost Karagheorghevici 0 Telefon 311/84 BIROUBI£E , București, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sărindar) Et. I. — TELEFON : 300/93 și 323/69 Semnarea convenţiei co­merciale româno-estone VARŞOVIA 30 (Rador). Astăseară la orele şease are loc semnarea conven­ţiei comerciale între Ro­mânia şi Estonia. România ţară de tranzit Drumul spre Indii trece prin Ro­mânia, bine­înţeles drumul cel mai drept fără ocoliri, fie pe uscat, de pe cale aeriană. Dacă se ţine sea­mă şi de lungimea drumului Lon­­­dra-Indii, atunci ţara românească se află exact la mijlocul parcursu­lui acesta,­­ de unde importanţa deosebită a teritoriului nostru pen­tru escala şi aprovizionarea ve­hiculelor aeriene pornite spre Indii. Dar poziţia noastră centrală pe marele drum al Indilor este avan­­tagioasă şi dacă examinăm circu­laţia cea mai comodă dintre Nord- Sudul Europei. Pacea generală re­­vizuind frontierele vechi din Eu­ropa centrală şi răsăriteană a sta­bilit o nouă ordine internaţională căreia îi corespund alte direcţii de trafic şi comunicaţii între diferitele părţi ale vechiului continent. Renaşterea Poloniei şi a Ceho­slovaciei Însemnează abandonarea vechilor drumuri de comerţ artifi­ciale, spre Triest-Fiume ori Odes­sa, creiate din interese politice de Statele care stăpâniau, odinioară, centrul Europei, până la Adriatica, şi răsăritul ei, de la Baltica până la Marea Neagră. Drumurile fireşti de comerţ şi ex­pansiune­­economică ale Polonilor şi Cehoslovacilor spre gurile Du­­nărei, Marea Neagră şi Sud-Estul european trec toate, sau aproape toate, numai prin România. In asemenea condiţiuni, nici o mirare dacă vecinii ne solicită des­chiderea drumurilor lor fireşti de transit pe la noi şi stăruiesc să avem în vedere interesul căilor cât mai directe, pentru expansiunea lor economică, la chibzuirea locu­­ lui de ales pentru un pod nou pes­te Dunăre. Polonia, Bulgaria şi Grecia se a­­rată direct şi de aproape interesate la hotarîrea noastră în privinţa vi­itorului pod, pe care Iugoslavia ar vrea să-l vadă construit într’o po­ziţie cât mai potrivită pentru des­­voltarea propriului ei transit inter­naţional spre Adriatică.­­ Solicitaţi din diferite părţi de in­terese divergente, care toate ur­măresc să atragă transitul nordic şi central european: — Iugoslava spre Adriatica, Bulgarii şi Grecii spre Egeria, iar Polonii pe linia cea mai scurtă a expansiunii lor fireşti, — noi avem să ţinem seamă, în pri­mul rând, de desvoltarea la maxi­mum a transitului internaţional prin ţara noastră. Dată fiind poziţia geografică foar­te favorabilă pe care o avem, nu­mai o greşală de alegerea a celui mai bun loc ne-ar putea face să pierdem acest transit prin absor­birea lui pe alte drumuri ocolitoare de pământ românesc. Propunerea asociaţiuni automo­biliste engleze, la congresul alian­ţei internaţionale a turismului, de a se contrai o mare şosea interna­ţională Calais-Constantinopole con­firmă constatările de mai sus des­pre situaţia noastră ca ţară de transit. Viitoarea şosea de turism, care ar duce spre Indii în linie a­­proape dreaptă, ar trebui să treacă prin Budapesta-Belgrad-Sofia- la Constantinopole, ocolind România, sau, dimpotrivă, de la Budapesta ar lua direcţia Bucureşti-Constanţa- Constantinopole. Ridicarea nivelului economic-cul­tural în Sud-Estul european spori­rea căilor de comunicaţie şi impli­cit a pieţelor de consumaţie din a­­ceastă parte a Europei, ce urmea­ză să se încadreze tot mai mult în ritmul de viaţă apuseană, însem­nează tot atâtea perspective noul de mare viitor pentru România ca ţară de transit internaţional. La celelalte bogăţii naturale ale noastre nepuse destul în valoare, avem de adăugat încă una: poziţia geografică pe care, însă, va trebui, dela început și fără întârziere, s’o folosim. , N. D. Semnarea aranjamentului de comerţ româno-olandez HAGA 30 (Rador). — Eri a avut loc la Ha­ga, sem­narea aranjamentului pro­vizoriu de comerţ între România şi Ţările de Jos, încheiat pe baza tratamen­tului reciproc al Naţiunei celei mai favorizate. Din partea Olandei a semnat del Beelaerts van Blokland, ministrul Afa­cerilor Străine, iar din partea României, d-l Al. Duiliu Zamfirescu, însăr­cinat cu afaceri. Citiţi în pagina lll-a nil­iau de VIATOR ŞOMAJUL, EDUCATOR NAŢIONAL Lipsa de lucru se întinde în mă­sura în care proporţiile crizei se desvolta. Pretutindeni, în afaceri ca şi în gospodăria particulară a fiecă­ruia, nevoia impune economii şi reduceri de personal. De aci un număr tot mai mare de brate lipsite de lucru­ri, prin urmare, de guri ameninţate să naiba pâinea zilnică strict nece­sară. E un fenomen social îngrijitor pentru că nu există sfetnic mai rău al mulţimilor decât stomacul gol. Cu toate acestea, pretenţiile ce­lor cari sunt in căutare de locuri nu par să scadă până acum. Ele se menţin, desigur, sub influenţa vieţii scumpe, dar se menţin şi prin efectul deprinderilor vechi şi înrădăcinate de a căuta avantagii uşoare cu sforţări cât mai mici. Ne lipseşte disciplina muncă şi, îmi ales, conştiinţa la îndeplinirea datoriei. Tocmai condiţiunile uşoa­re de viaţă, din ţara noastră au contribuit să creeze o mentălitate nenorocită oamenilor din toate categoriile sociale. Greutăţile vieţii actuale vor avea, desigur, efecte îmbucură­toare trezindu-i pe că mai mulţi la realitate.Alături, insă, de aceste rezultate fireşti de greutăţile vremii, ar fi necesară şi o sforţare a institu­ţiilor de educaţie şi o instrucţie populară pentru ■ refacerea menta­lităţii obşteşti când este vorba de munca, de conştiinţa datoriei şi de simţul economiei. O asemenea sforţare va putea să dea, astăzi, rezultate mai re­pezi decât în vremurile de pros­paritate dacă și din partea condu­cătorilor politici se va da pilda cinstei, mancei și economiei pen­tru că puterea exemplului bun de sus este mai mare decât toate predicele sau sfaturile pur ver­bale... INT. Ce se va discuta la Geneva Declaraţiile d-lui G. G. Mironescu, ministru de externe Eri după amiază, la orele 5.40, cu Rapidul Carpaţi, d- ministru de externe G. G- Mironescu a ple­cat la Sinaia, unde va fi primit de M. S- Re­gele. D-sa a binevoit a primi în tren pe reprezentanţii presei cărora le-a făcut declaraţiunile de mai jos în legătură cu sesiunea de la Geneva: ORDINEA DE ZI In programul sesiunii din Septem­brie a Societăţii Naţiunilor figu­rează oficial patru chestiuni im­portante: înainte de deschiderea sesiunii, miniştrii de externe ai ţârilor con­sultate de d. Briand, în vederea constituirii mă Uririi federale europene, se vor întruni spre a stabili dacă această chestiune va fi înscrisă sau nu In ordinea de zi a Consiliului-E posibil ca din cauza atmofe­­rei actuale din Europa, proectul d-lui Briand și răspunsurile sta­telor europene să nu fie discutate oficial in cursul acestei sesiuni. In orice caz insă, în conferinţa spe­cială din 8 Septembrie se va face un schimb de vederi util pentru pregătirea realizării acestui mare proect. PACTUL KELLOG SI PACTUL LIGII NAŢIUNILOR A doua chestiune, figurând in ordinea de zi a Adunării Societăţii Naţiunilor, este redactarea amen­damentului prin care statutul Ligii urmează să fie pus de acord cu dispoziţiunile principiale ale pac­tului Rălog- E în discuţie proble­ma obligativităţii absolute şi în orice împrejurare, de a se recurge la arbitraj, pentru tranşarea orică­ror diferende pe cale paşnică- Pactul Kellog interzice războiul ca mijloc de politică naţională ; pactul Ligii Naţiunilor prevede însă in unele împrejurări posibili­tatea unei acţiuni armate, cu ca­racter defensiv, sau cu acţiune colectivă, de împiedicare a agre­siunilor.­­ Din punct de vedere rom­ânesc­chestiunea trebue examinată cu a­­tenţiut­ea cuvenită. România e o ţară pacifică şi prin toate mijloa­cele va contribui la orice Iniţiativă menită să întărească pacea, dar şi tratatele cari o garantează. La o­­bligativitatea unui arbitraj în orice chestiune trebuie să se ţină seamă ca o astfel de adeziune să nu poa­tă fi vreodată utilizată de cei ce urmăresc revizuiri de tratate. ASISTENTA FINANCIARA O altă chestiune la ordinea de zi la Geneva este aceia a asistenţii financiare de dat unui stat victimă a unei eventuale agresiuni. Con­venţia pentru asistenţa financiară internaţională e pregătită şi în a­­ceastă sesiune, ar urma să fie adoptată. SENTINŢELE TRIBUNALULUI DE LA HAGA O chestiune importantă şi a cărei soluţionare, interesează in deosebi ţara noastră este aceea a exceselor de putere ce ar figura în sentinţele de arbitraj ale tribunalului interna­ţional de la Haga. Există trei proecte în această privinţă: 1) toate sentin­ţele acestui tribunal să fie obligato­­rii; 2) să se facă o simplă declara­ţie de recunoaştere a senti­nelor; 3) să se recomande numai respectarea sentinţelor tribunalului de la Haga. Se pare că a treia propunere va fi adoptată de Adunarea Ligii Naţiu­nilor. UN NOU JUDECĂTOR LA HAGA Tot în această sesiune se va pro­ceda şi la alegerea unui nou jude­cător la Tribunalul din Haga, ches­tiiune care deasemenea ne intere­sează de aproape. COOPERAREA ECONOMICA Problema economică va preocupa desigur şi aceas­tă sesiune. In ce priveşte atitudinea României ea va fi aceea a solidarităţii ce trebue neapărat să existe între toate statele. La conferinţa armistiţiu­lui vamal, se preconizase (Citiți continuarea în pag- 2-a C­onferinţa de la Varşovia Organizarea unui credit agricol internaţional Raportul prezentat de d. Dewey, conferinţei agricole din Varşovia Acum când problema agricolă este la ordinea zilei in toate Statele con­tinentale, plus Statele­ Unite, propu­nerile de locuire cu ajutorul credi­tului se ivesc aproape zilnic şi iau forme cât mai variate- Este adevă­rat că ideea ca Statul să intervie luând asupra sa sarcina integrală a datoriilor agricole sa produs până acum numai în România- La conferinţa agricolă din Varşo­via asupra cărei este, in clipa acea­­sta, aţintită atenţia generală, d. Charles Dewey, consilierul financiar pe lângă guvernul­ polon, a emis propunerea privitoare la crearea unui tip de Credit Agricol internaţional, la sensul unei legislaţiuni uniforme ce va urma a fi adoptată de toate Sta­tele- Iată încă un aspect al colabo­­rărei economice a tuturor ţărilor cari reprezintă famura europeană, un nou aspect d nu cel mai puţin original al ideiei d lui Briand. D. Dewey socoteşte că instituţiu­­nile de credit agricol existente, au delectat de a acorda împrumuturi sau pe termen prea scurt — şase luni — sau pe termen lung — până la 30 ani. De mare folos ar fi deci întemeierea de credite agricole care ar satisface cererile agricultorilor pe un timp intermediar: trei ani. D­­eewey a arătat că asemenea insti­tute lucrează cu folos in Statele­ Unite unde au luat o desvoltare mare. Condiţia esenţială ar fi ca, a­­doptată în Europa, să presinte un tip uniform, resultând dintr o Înţe­legere prealabilă între toate Statele. Propunerea este seducătoare deoa­rece legile având acelaşi text ar de­termina acele produse agricole ce pot servi drept gaj, ar facilita o co­operare cu adevărat internaţională a diverselor instituţiuni, prin fixa­rea termenului uniform de scadenţă a împrumuturilor, a vânzărei recol­telor, a asigurărei împotriva incen­diilor, etc­ Conferinţa din Varşovia a adoptat ideea d-lui Dewey In unanimitate. Rămâne punerea ei In practică de către toate statele. Drumul până acolo e mai lung. Ceea ce merită să fie subliniat este tendinţa din ce în ce mai pronunţată a ţărilor agricole de a solidariza ca acţiunea lor chiar şi Statele industriale spre a ajunge la o unitate de concepţie cu ajutorul căreia ar putea învinge depresiunea economică in care lumea se shate-V. un Împrumut sub formă de „chatter mortgage’ precum şi crearea de legi şi regulamente permiţând o vânzare promptă a produselor sau vitelor pu­se in gaj în cazul de neplată a obli­gaţiunilor-2- Creearea de legi uniforme fixând scadenţa maximă pentru orice îm­prumut, de care beneficiază orice o­­peraţie agricolă in modul următor : a) un termen maximum de scaden­ţă pentru împrumutul al cărui be­neficiu va fi întrebuinţat pentru cum­părarea şi îngrăşarea vitelor b) un termen maximum de sca­denţă pentru împrumutul servind la punerea în vânzare a recoltei etc­ 3. Legi unifor­me asupra asigură­rilor împotriva incendiului produse­lor puse în gaj. 4. Legi uniforme pentru reaua a­­plicare a vânzării sau întrebuința­rea produselor aflate ca gaj în mâi­nile creditorului. 5. Legi uniforme asupra dreptu­lui de a negocia titlurile aparţinând acestui fel de credit. 8. Crearea unei colecţiuni unifor­me de statute pentru băncile de cre­dit intermediar in chestiune. Aceste statute vor trebui să stipuleze că băncile: a) trebuie să fie controlate de gu­vern ; ■ * ■■ . . . b) pot cumpăra sau resspompta ti­tlurile agricole cu scadenţă dela 6 luni la 3 ani asigurate direct prin unele produse agricole specificate pe bază de împrumut neintrecând cu mai mult de­­50 la sună valoarea pro­duselor depuse în gaj. c) vor avea dreptul de a emite «o­bligaţiuni până la concurenţa sumei reprezentând capitalul social vărsat. d) titlurile emise sub c) vor f ga­rantate de guvern după legile in ba­za cărora funcţionează băncile. To­tuşi in aceste cazuri nu există ga­ranţii reciproce între băncile din di­ferite state. e) obligaţiunile în chestiune vor fi asigurate printr o sumă egală în bani sau titluri agricole cumpărate sau reeeceptate cu scadența potrivită ti­tlului care Ie asigură, ne­depășind In niciun caz o perioadă de 4 ani. ni ♦ — r­aportul­­ VARŞOVIA.­­ In şedinţa de ieri după amiază a comi­siei financiare de pe lângă conferinţa internaţională agrară, d. Dewey, con­silier financiar pe lângă guvernul po­lonez, a prezentat, — invitat de metru brii conferinţei — un proect pentru organizarea unui credit agricol in­ternaţional, pentru credite interme­diare dela 6 luni la 5 ani. Comisiunea financiară a hotărit ca la 11­ Noembrie anul curent, delega­ţii tuturor ţărilor participante la a­­ceastă conferinţă să se întrunească la Varşovia într’o comisiune finan­ciară pentru ca — pe baza propuneri­lor d-lui Dewey , să elaboreze un proect de prescripţiuni uniforme pen­­tru toate ţările. Propunerea d-lui De­wey a fost acceptată cu unanimitate. In proectul său d. Dewey spune că­ Europă are instituţiuni de credit cari­ e lui Dewey acordă imprumutul pe termen scurt nedepăşind 6 luni. Există deaseme­nea credit agricol care acordă împru­muturi pe termen până la 30 de ani. Nu există insă credit organizat pen­tru a satisface cererile agriculturei pe o perioadă de 3 ani. Acest fel de cre­dit este foarte desvoltat in Statele­ Unite, graţie băncilor federale de credit internaţional. D. Dewey crede că asemenea in­­stituţiuni ar fi de mare ajutor pentru ţările agricole din Europa centrală. Crearea tipului exact de instituţie intermediară de credit, imaginat de d. Dewey cere o sinceră cooperaţie intre state. Pentru aceasta trebuesc luate în considerație v-n. -.toatele puncte:­­1. Crearea de legi uniforme In ba­za cărora produsele agricole, mărfu­rile sau vitele pot servi drept gaj la Un tratament preferenţial pentru cerealele europene Adoptarea propunerii româneşti VARŞOVIA 30 (Radar). Punctul de vedere româ­nesc, înscris în protocolul conferinţei d­in Bucu­reşti, a fost adoptat de conferinţa agricolă de la Varşovia. El se referă la VARŞOVIA 30 (Radar),­­ în­treaga zi de astăzi a fost consacrată lucrărilor comm­isiunilor de pe lângă conferinţa internaţională agricolă. Prima comisiune pentru schimbul produselor agricole a terminat astăzi discuţia asupra analizei balanţei co­merţului, privitor la produsele agri­cole. D-l Plucinski (Polonia) a cetit un raport asupra raţionalizării şi cen­tralizării exportului Statelor şi in spe­­cial asupra posibilităţii de realizare a înţelegerilor internaţionale pe baza acestor metode. S'a citit deasemenea raportul d-lui Fudakowski, asupra nevoei de a înlătura sistemul prime­lor de export a produselor agricole prin mijlocirea unei convenţii inter­­naţionale. In cursul discuţiilor asupra fondului moţiunilor prezentate de de­­legaţiuni, s’a constatat deplina con­formitate a părerilor emise. A fost ales un sub-comitet, care va elabora câteva proecte de rezolu­­ţiuni. In a doua comisie, veterinară, s’a citit raportul profesorului Nowak (Polonia) prin care se aduce o mo­tivare rezoluţiunii poloneze privitoa­re la necesitatea elaborării interna­ţionale în domeniul schimbului de animale şi produse animale, precum şi necesitatea coordonării legislaţiei instituirea unui trata­ment preferenţial de că­tre Statele europene, în favoarea cerealelor şi pro­duselor agricole din Eu­ropa­ veterinare, în spiritul indicaţiunilor date de sub-comitetul experţilor, de pe lângă Societatea Naţiunilor. S’a discutat apoi redactarea definitivă a textului rezoluţiunii şi a fost numit un comitet, care va fi însărcinat cu această redactare. COLABORAREA INTERNAŢIO­NALA Cea de a treia comisiune de cola­borare pe teren internaţional prezi­dată de d. Madgearu, a fost ocupată cu citirea şi discutarea raportului d-lui Tarnowski, ministrul Poloniei la Sofia, asupra organizării colabo­rării între Statele reprezentate la conferinţă. Au avut loc apoi dezbate­rile asupra coordonărei răspunsuri­lor la chestionarul Societăţii Naţiu­nilor. CONFERINŢELE PERIODICE ALE STATELOR AGRARE Comisiunea a votat mai multe moţiuni cari vor fi prezentate Adunării ple­nare. Prin aceste moţiuni se acceptă propunerea re­­lativă la conferinţele pe­riodice ale Statelor agra­re ş­i la organizarea comi­­siunii permanente care va fi în viitor organul cen­tral pentru acţiunea eco­no­mică a Statelor agrico­le pe teren internaţional pentru coordonarea acti­­vităţilor. In comisiunea a patra a avut loc discuţia proble­melor relative la Creditul Agricol şi s’a votat cu una­nimitate proectele moţiu­nilor cari vor fi prezen­tate în şedinţa plenară. La dezbaterile comisiu­­nii financiare a luat parte şi consilierul financiar al guvernului polonez d. Dewey. d . VARŞOVIA 30 (Rador). — De­legaţia română la conferinţa in­ternaţională agricolă, în frunte cu d. Potârcă, a depus astăzi la orele 12 flori pe mormântul erou­lui necunoscut­ Au luat parte dea­semenea generalul Gorski, mem­brii Legaţiei Române şi aviatorii români aflători la Varşovia­.■ * VARŞOVIA 30 (Rador). - D ministru Virgil Madgearu şi­­ Cezar Popescu părăsesc Varşovia astăzi la orele 11 seara. Luni de dimineaţă vor sosi la Bucureşti. Ceilalţi membr­i ai delegaţiei române rămân pentru o excursie în Polonia. D. Potârcă va asista la inaugu­rarea­ Târgului Oriental din Lwow. Ziarele poloneze anunţă că d- Virgil Madgearu va patrona ziua românească ce va fi organizată la Lwow­ Lucrările comisiunilor DIZOLVAREA PARLAMENTULUI POLON Un eveniment­­politic aşteptat de mult. Mareşalul Pilsudski, care de patru ani aproape conduce cona­tinim, fie direct în capul guvernu­­lui, fie indirect, treburile publice ale Poloniei,­ a avut prea dese conflicte cu actuala Dietă şi si­d, manifestat de prea multe ori pe, față gândul de-a o dizolva■ pentru a nu o fi făcut acum, când incât odată a luat direct in mână, prei sedintia consiliului. Dar acest prim act este în du­­recă legătură cu un punct esem (ial din programul de guvernăm­­ănt expus chiar săptămâna tre­cută, la formarea noului cabinet. E vorba de modificarea Constitu­­ţiei polone. Mareşalul cere o mai precisă redactare a ei, o întărire a puterii executive, lăsată azi prea mult la latitudinea puterii le­­­gislative- Actuala constituţie, pri-,j una, după refacerea statului po­lon, dă posibilitatea unui prea, larg joc politic parlamentar şi tim­piedică o guvernare hotărâtă şi rodnică susţine şeful guvernului­ polonez­ Se pare dealtfel că nu numai blocul guvernamental al actualei diete, prezidat de profesorul Sla­­wek, fostul şef al guvernului pre­­­cedent, dar şi câteva fracţiuni din opoziţie, susţin nevoia modificării constituţiei. Deşi ar fi putut guverna, în afa­ră de constituţie şi parlament — deoarece se bucură de o mare popularitate şi se sprijină pe pu­­ternice elemente politice, — totuşi Mareşalul Pilsudski a­ preferat să suporte, pârul acum neajunsurile impuse de frământările vieţii po­­­tice şi acum la urm­ă, să convin­gă pe preşedintele republică, să dizolve parlamentul, pentru a pro­ceda apoi la modificarea constitu­ţiei. Viaţa publică nu va avea astfel de suferit vreo schimbare de re­gim violentată iar mecanismul po­litic va căpăta, poate, după nouile alegeri, o funcţionare, mai liniştită şi utilă unei guvernări so­­­ide şi binefăcătoare­M­ Un proect de Uniune federală europeană PARIS 30 (Rador). — ,,Le Temps” publică in numărul său de azi, textul proiectului Uniunei federale europene, elaborat de oamenii de Stat, diplomaţi şi jurişti, printre cari d-nii Alvarez, Delabarra, Hanoteaux, Mitterand, Po­­litis şi Spalak­ovici. Proiectul preconizează întocmirea unei federaţii, în conformitate cu me­morandumul elaborat de d-l Briand, şi care să cuprindă un cât mai mare număr de State europene. Noua organizaţie urmează să ful­ec­ţioneze în cadrul Societăţii Naţiunilor ale cărei atribuţiui trebuiesc păstrate, şi să nu fie îndreptată împotriva nici unui Stat sau grup de State. Ea nu trebuie deasemeni să fie con­tinentală, deci să fie bazată pe egali­tatea tuturor Statelor şi pe respectul Suveranităţii lor. Moartea aviatorului Férnie CHICAGO, 30 (Rador). In cursul medîngului na­ţional de aviaţie, ţinut Cî­i în faţa a peste 40.000 spectatori, avionul fos­tului locotenent în arma­ta română George Férnie s’a prăbuşit la pământ, şi s’a sfărâmat. Aviatorul a fost ucis pt loc. Férnie construise uan a­­vioi de tip propriu cu care își propunea să în­cerce trecerea Atlanticu­lui. Situaţia financiară în Spania MADRID, 30 (Rador). — Consi­liul de miniştri s-a întrunit azî şi a examinat situaţia financiară. Minis­trul Finanţelor a fost autorizat să facă operaţiunile de cumpărare şi vânzare a devizelor străine. Ministrul finanţelor a anunţat că, d­in primele şeapte luni ale anului 1930, încasările au sporit cu 29 mi­lioane pesetas. Cheltuelile înscrisa în buget au fost reduse cu 123 mi­lioane.

Next