Argus, octombrie 1930 (Anul 21, nr. 5240-5266)

1930-10-01 / nr. 5240

Dumpingul rusesc Sovietele au adoptat, în ultimii ani, un mijloc de luptă foarte in­genios : dumpingul. Anul acesta, mai mult decât ori­când, bolşevicii se servesc de dum­ping pentru realizarea scopurilor lor politice. Dupe doctrina bolşevică, produc­ţia şi schimbul bunurilor trebuie să se facă fără a avea în vedere rea­lizarea unui beneficiu. In sistemul capitalist, orice în­treprindere are ca scop benefi­ciul Beneficiul se realizează prin con­curenţă, pe baza legei cererei şi a ofertei. Comuniştii exclud din sistemul lor şi concurenţa şi legea cererii şi a ofertei. Pentru a ruina societatea capita­listă, bolşevicii vor să facă o de­monstraţie prin reducerea la ab­surd a sistem­ului schimbului pe ba­ză de concurenţă şi de cerere şi ofertă. Ei oferă în bursele mari de desfacere a produselor agricole petrolifere şi forestiere, cantităţi însemnate de produse, cu preţuri aşa de mici, în­cât să nu poată re­zista nici o întreprindere capi­talistă. Intervenind în mijlocul negocia­­ţiunilor de bursă, cu preţuri ex­trem de reduse, ei reuşesc să sco­­boare cotele de vânzare-cumpă­rare, pentru produsele similare din toate ţările­O lege economică cunoscută a­­rată că preţul unui mărfi în bursă, în caz de abundenţă a ofertei, e fixat de oferta cea mai joasă. Nu e nevoie, deci, ca­­bolşevicii să apro­vizioneze toată lumea ca să sco­­boare preţurile tuturor producăto­rilor. E de ajuns ca ei să se pre­zinte pe o piaţă care suferă de supra­producţie şi să ofere marfa lor fără a ţine nici o socoteală de preţul de cost şi de beneficiu. Scopul acestei manevre e sa rui­neze ţările cu producţie similară cu a Rusiei şi, în primul loc, Statele Unite ale Americei, pentru a pro­duce ruină economică şi, ca urma­re, dezordine socială şi centre co­muniste­ Comparând producţia şi schim­bul bunurilor, în sistemul capita­list, cu un joc de cărţi, care are reguli fixe şi în care scopul e rea­lizarea unui beneficiu, politica bol­şevică seamănă cu intervenţia, un joc, a unui înşelător, care execută, numai de formă regulele jocului, iar de fapt, urmăreşte ruina tutu­ror partenerilor în profitul lui. Imoralitatea comerţului bolşevic o vede toată lumea. Nimeni nu a luat, însă, vreo măsură de comba­tere din pricină că bolşevicii o­­feră comerţului, până la absurd, tocmai ceea ce urmăreşte el mai mult, beneficiul. Interesul comercial al câştigului, pe care îl realizează ţările impor­tatoare de produse de ale solului, desolidarizează, înăuntru sistemu­lui capitalist, ţările exportatoare de ţările importatoare, ţările agri­cole de ţările industriale. Prin această spărtură, bolşevicii caută să strecoare dezordinea pro­vocată de ruina economică, ur­mând ca pe dezordine, ei să aşeze apoi, stăpânirea lor. Ţările agricole sunt cele dintâi lovite şi­­ deja dânsele trebuie să pornească organizarea măsurilor de apărare. Sistemul capitalist e neputincios să reziste bolşevicilor atâta timp cât el se lasă înşelat de iluzia be­neficiului pe care îl o dă comerţul bolşevic­ Sunt, însă, în sistemul capitalist destule mijloace care să reducă la absurd politica comerţului extern bolşevic şi să ruineze Rusia sovie­telor. Printre alte mijloace, s’a propus înfiinţarea unor taxe prohibitive pentru mărfurile de provenienţă rusă-Dacă această măsură s’ar putea generaliza, fără îndoeală, că so­vietele ar fi obligate să renunţe la dumping şi să intre în jocul produc­ţiei şi al schimbului, dupe regulele normale ale acestui joc. Din nenorocire, generalizarea sis­tem­ului prohibiţiei, prin taxe, nu se poate face­ Şi ruşii contează pe această neputinţă. Ţările, care au liberă, intrarea produselor alimentare şi a mate­riilor prime, nu pot introduce taxe prohibitive pentru mărfurile ru­seşti. Un sistem, mult mai simplu, ar fi, poate, organizarea unui trust de cumpărare a mărfurilor de pro­venienţă rusă­ Acest trust ar tre­,­bui făcut printr’o înţelegere a ţă­rilor agricole, în primul loc, pentru a opune comerţului de Stat rus un singur cumpărător şi a scoate, astfel, din bursa de cereale, petrol şi lemn, oferta rusă. Produsele ruseşti, cumpărate, astfel, ar trebui puse pe piaţă la preţuirile normale, rezultând din cererea şi oferta onorabilă. Beneficiile pe care le-ar produ­ce cumpărarea stocurilor ruseşti la preţuri derizorii ar trebui afec­tate fondurilor de susţinere a şomerilor din ţările industria­le pentru a interesa, astfel, pieţele importatoare la susţinerea politi­cei de combatere a dumpingul­u rusesc. S-ar ajunge, astfel, prin mijloa­ce pur comerciale la dejucarea po­liticei de dezordine economică și socială, pe care o practică, azi, Rusia. Singură organizarea trustului de cumpărare ar fi de ajuns, ca să descurajeze încercările sovietelor de a ruina lumea pentru a o stă­pâni­ A. CORTEANU: Reforma financiară în Germania BERLIN, 29 (Rador).­­ Consiliul de miniștri a ter­minat discuțiile în legă­tură cu reforma financia­ră, alcătuind textul ce va fi publicat mâine, asupra întinderei menționatei re­forme. . Fail Ht Anul XXI No. 5240 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspec­tivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS" secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69.­­ ABONAMENTE*­ii TfiiA 655 an reso lei 6 mi­n . 8 IBM 300 . 3 Bel In tab­. 8 10 STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 . 3 luni 800 . în strainătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN şi FÎINŢEI . Mercuri l­ocromoneiesc COMERCIANŢI, INDUSTRIAL, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspec­tivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi Informaţiuni comerciale de­­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS" secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PU­BLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţi Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berge, Str. Eugen Carada­ f­ost KaragheorgheviciO Telefon 311/84 BIROMRILE : București, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sârindar) EL !■­­ TELEFON : 306/93 și 323/69 PROROGAREA Unele ziare vorbesc mereu de pr­orogarea parlamentului. Un cititor de spirit ar fi un drept să ceară acestor ziare, ca înainte de a-şi da părerea despre dedesub­turile prorogării, să învețe cum­ se scrie acest cuvânt.Se pare că, în adevăr, parlamen­tul nu se va deschide la 1 Octom­brie, ci la 15 Noembrie. Tot felul de comentarii se fac în jurul acestei amânări. Care ar fi adevărul, noi nu ştim. Dar fapt e că lumea e greu de mulţumit. Când parlamentul se întruneşte la termenul constituţional şi nu lu­crează, se face socoteala diurne­lor încasate ,,pe degeaba” şi se a­­rată ,,neutilitatea parlamentului”. Când parlamentul lucrează prea mult, se ţipă că legile nu sunt stu­diate, că parlamentul a ajuns ,,un birou de înregistrare”. Când guvernul, uzând de drep­tul pe prorogare, amână deschide­rea cu o lună, se protestează în contra acestei „încălcări a dreptu­lui naţiunei de a-şi exercita pute­rea în Stat prin reprezentanţii ei fireşti’’. Fiecare judecă după cum îl povă­ţueşte interesul său. Şi interesul o­­poziţiei e să spună, totdeauna, că rău ceea ce face guvernul. Ade­vărul e că cea mai de seamă sar­cină a guvernului e, acum, pregăti­rea bugetului pe anul viitor- Aceasta trebuie să îi fie singura preocupare, de fie­care clipă. .. Liga Naţiunilor şi propunerile statelor agrare Atitudinea ostilă a statelor extra-europene. —O nouă intervenţie a d-lui ministru Madgearu GENEVA 29 (Rador). — Conti­n­uând discuţia raportului asupra o­­perei economice a Societăţii Naţiu­­nilor. Comisiunea a doua a Adună­­rei a examinat in şedinţa de luni, modificările propuse de comitetul de redacţie. Au fost adoptate succesiv diver­sele rezoluţiuni ale raportului, prin­­tre cari şi aceea de a se considera rezoluţiile Conferinţei de la Varşo­via ca făcând parte din negocierile ulterioare. Această rezoluţiune spune: „Luând act de propuneri­le statelor cari au partici­pat la Conferinţa, A­trico­la de la Varşovia şi fără a fi să se pronunţe asupra chestiunei tratamentului preferenţial, Adunarea constată că aceste propu­neri intră în programul general al organizărei e­­conom­iei europene, pre­cum şi în materia înaruni­rii or şi negocierilor ulte­rioare“. Unele delegaţii extra-europene, acele ale Canadei şi Africi de Sud, făcând rezerve asupra stabilirei u­­nui tratament preferenţial pe pie­ţele europene pentru cerealele pro­d­­­­se în Europa şi exprimându-şi părerea că aceasta nu este o ches­tiune asupra căreia Adunarea a 1­1-lea a Ligii trebuie să se pronun­ţe, au cerut înscrierea rezervelor lor în raport. D. ministru Virgil Madgearu a făcut apel la aceste state să re­nunţe la cererea lor. CONVENTIA COMERCIALA DIN 1924 Incepăndu-se în acelaş timp des­baterea asupra parag­rafului care exprimă dorinţa ca convenţia co­mercială semnată la 24 Martie trecut să întrunească un număr cât mai mare de ratificări şi ca acele state, chiar, cari nu aderă la această convenţiune să aplice prin­cipiile înscrise în ea, reprezen­tanţii aceloraş state extra-euro­pene şi-au manifestat din nou in­tenţia de a face rezerve şi asupra acestei chestiuni. D. ministru Virgil Madgearu a arătat că o astfel de atitudine fa­­­ţă de o operă a Societăţii Naţiu­nilor, ar fi cu totul împotriva prin­cipiilor de solidaritate care stau la baza Societăţii şi ar putea slăbi prestigiul şi autoritatea ei morală precum şi puterea de realizare a organizţiei sale economice. NEVOIA UNEI ÎNŢELEGERI „Fondul problemei a spus d. Madgearu rezidă în preocuparea de a găsi un termen de înţelegere în­tre cele două concepţiuni extr­ne. Dacă celelalte continen­te nu vor să participe la ajutorarea şi ridicarea e­­conomică a Europei cel puţin să nu facă nimic pentru a împiedica orga­nizarea Europei prin ea însăşi în scopul de a se salva de la catastrofa eco­nomică care o ameninţă „Statele extra-europe­ne nu trebuie să spună că organizaţia economică a Europei, neavând nici un interes pentru ele, nu participă la ea, sau o com­bat, pentru că dată fiind instabilitatea evenimen­telor economice, s’ar pu­tea ca mâine alte conti­nente să fie supuse unei depresiuni economice şi mai formidabile şi Socie­tatea Naţiunilor să fie o­­bligată să intervină în a­­jutorul lor“. D- ministru Madgearu a amintit apoi că tot convenţia comercială semnată în Martie trecut a pus problema economică pe terenul in­ternaţional­„Aceasta a fost o manifestaţie de solidaritate a statelor europe­ne care doreau să soluţioneze în­treaga problemă economică ca toate greutăţile ei, în comun cu celelalte continente­.D­acă statele extra-europene sar opune oricărei încercări de a­­meliorare a situaţii economice eu­ropene, Europa va trebui să caute o soluţiune prin ea însăși, căci nu poate să rămână dezarmată, cu ta­rifele vamale joase și cu taxele de protectionism administrativ supri­mate pe câtă vreme în celelalte continente aceste metode există din plin, toate taxele vamale fiind în urcare... In urma acestui apel al d-lui mi­nistru Madgearu, statele extra-eu­ropene citate, au renunţat la rezer­vele lor­ Comisiunea a doua şi-a terminat lucrările adoptând raportul d-lui de Michelis, care va fi supus A­­dunărei. S’a dus apoi un omagiu de recu­noştiinţă directorului secţiunei eco­nomice-financiare a Ligei, Sir Ar­thur Salter care părăseşte la­ine­le acestui an secretariatul, pentru competinţa cu care a condus atâţia ani lucrării acestei secţiuni. ÎNVIORARE... Iistnaltăţirea pieţei comerciale. — Mai multă activitate la industria textilă şi industria pielăriei. — Preţurile in continuă scădere. Cu tot pesimismul unor cercuri se poate observa o mişcare activă pe piaţa comercială. Sezonul de toamnă are perspective fru­moase. Dacă nu vor interveni fapte neprevăzute. Vom avea unul din cele mai bune sezoane din ultimii ani. Nu e o constatare oficială. Ci a industriei particulare. Trebue, deci să ne bucurăm şi să considerăm că punctul culminant al crizei, comer­ciale şi industrial© a trecut.Desigur că, adun când toată lu­mea strigă împotriva crizei unii vor crede că aceste rânduri nu-şi au rostul. Nimic surprinzător. Aşa e firea omului. E obişnuit să se vaite. Puţini oam­­eni se vor găsi cari, când vor fi­­întrebaţi cum le merge, să spună că sunt mulţumiţi de situaţia lor. Ala e omul acuma. Aşa a fost întotdeauna. Acum la incegretul sezonului d© toamnă am făcut la anchetă pe pia­ţă. Iată ce răspunsuri am primit: INDUSTRIA TEXTILA - Industria textlă în plină ac­tivitate. Toate fabricile lucrează în aşa măsură încât pntroducţia lor este cumpărată şi rupţionată încă la ieşirea din mal». Marfa nu ajun­ge, aproape niciodată, la magazie. Plăţile se fac la Vermen­ Se poate consti­ta la această ra­mură , atât în ce pri­veşte comerţul care pr în ce pri­veşte industria. Plasamentul nu mai este atât de riscat. Fabricele s-au unit, au contin­gentat producţia lor, scăzându-şi capacitatea de producţie cu 30 la sută, au redus preţurile cu 10 la sută şi asta a avut urmarea dorită. INDUSTRIA ÎNCĂLŢĂ­MINTEI Industria încălţămintei s’a îmbu­naţit şi ea în ultimele luni. Prin concentrări de capital şi raţionali­zare, producţia s‘a îmbunătăţit şi preţurile s-au eftenit. La această ramură industrială se poate obser­va o eftenire de 15—20 la sută. Industria pielăriei a trecut şi ea prin aceeaş fază. Concurenţa între fabricanţi a făcut ca scăderea de preţ să fie încă şi mai mare ca la ghete. Fabricele lucrează cu toată ca­pacitatea lor de producţie. In comerţul de încălţăminte şi pielărie situaţia este analogă cu a­­cea de pe piaţa textilelor. INDUSTRIA LEMNULUI Industria lemnului, deşi trece pri­ntr-o criză mare e în plină acti­vitate­ E o credinţă generală că vom avea o iarnă grea şi de aceea, comerţul se pregăteşte din vreme. In capitala sunt cantităţi enorme de lemne de foc. Preţurile s-au ex­tenit cu cel puţin 18—20 la sută faţă de preţurile din anul trecut în această perioadă. A contribuit, la această situaţie, faptul că tariful de sezon al cailor ferate valabile până în ziua de 1 Septembrie a făcut să se poată transporta lemne, la Bucureşti, cu o mie lei vagonul mai eftin. Atât comercianţii cât şi exploa­tatorii de lemne s’au folosit de a­­ceastă împrejurare. INDUSTRIA ŞI COMER­ŢUL DE MOBILE Industria de mobile a trecut prin­tr-o grea criză. Multe întreprin­deri comerciale şi industriale s’au năruit, provocând pagube imense. Dela o vreme, situaţia s’a îndrep­tat. Fabricile din Iaşi, Arad şi Ti­mişoara sunt asaltate de numeroa­se comenzi. Se cere însă mobilă eftină. Faptul a făcut, ca toate pre­ţurile, să fie scăzute. La unele mo­bile scăderea e de peste trei­zeci la sută-Operaţiile se fac însă, în mare măsură, pe termen lung. Riscul mai mic decât acum un an, dour, este totuş, peste media normală. • Aceasta e situaţia actuală a pie­ţei- Med bună ca eri, se anunţă şi mai bună mâine- Se aşteaptă o creştere a consumului, după valo­rificarea producţiei agricole. Dacă va­ surveni cest spor al puterei de consum, manetria isi va putea spo­ri producţia la nivelul impus *d­e in­stalaţii. Până una alta greutăţile mari au trecut, producţia, deşi con­tingentată dă câştig, şi piaţa co­mercială s’a animat. B. Bd. Reforma administrativă Ce s’a făcut până acum. — Latura financiară a reforme Am publicat declaraţiile d-lui N. Rădulescu-Mehedinţi, director ministerial al Olteniei, cu privire­­la aplicarea reformei administra­tive. S’a văzut, din ele, greutăţile pe care le întâmpină cei chemaţi să aplice această importantă şi ne­cesară lege. Discuţia ce s’a făcut în jurul a­­cestei chestiuni nu oglindeşte, în­totdeauna realitatea. Se arată pă­reri şi convingeri cinstite, izvorîte dintr’o atitudine obiectivă, dar se răspândesc şi critici, răuvoitoare dictate, de cele mai multe ori, de interese politice. Alții spun, de pildă, că legea ad­ministrativă nu e aplicabilă şi nu se aplică. Alţii susţin că legea ad­ministrativă, de când a început a fi aplicată, a dezorganizat ţara. Interesant e că în acelaş ziar sau la acelaş om, găseşti ambele afir­­maţiuni, ceea ce arată dealtfel, in­tenţia sau seriozitatea unei o­biec­­ţiuni. Fapt e că s’a creat în jurul re­formei administrative, pentru a că­rei aplicare se depun străduinţe mari, o atmosferă de neîncredere, neprielnică, dăunătoare. * A trecut un an de când s’a în­ceput aplicarea reformei adminis­trative, care a fost un punct esenţial în programul de guvernă­mânt al partidului naţional-ţără­­nesc. Nimeni, desigur, nu poate pretinde ca într-un an de zile, să se transforme organismul unei ţări supus de 70 de ani unui centra­lism puternic. O schimbare atât de însemnată nu se face întrun an sau doi- o chestiune de timp, căci trebuesc transformaţi şi oamenii, trebue creată înţelegerea necesară în mintea celor ce aplică nouile principii. Dar, dacă această mare operă nu se poate înfăptui, în întregimea ei, în scurt timp, se pot totuşi pune în aplicare, mai repede şi cu uşu­rinţă acele laturi tehnice ale re­formei, din care viaţa locală să se resimtă. Să se dea directoratelor regionale acele atribuţiuni pres­crise de lege, pent­ru ca mulţimea cetăţenilor din provincie, a orăşe­nilor şi mai ales a ţăranilor, să nu mai dea năvală la Bucureşti. Atât, deocamdată, ar fi suficient ca lu­mea să înţeleagă importanţa re­formei, să se convingă de ce a fost necesară. CE S’A FĂCUT PANA ACUM Până acum însă nu li s’a dat di­rectoratelor ministeriale, decât, prea puţine atribuţiuni, din cele câte sunt trecute în legi. Şi din pu­ţinul ce li s'a dat se poate vedea cât s’a descongestionat centrul. Vom lua două exemple. Toate numirile şi încadrările de învăţă­­tori, precum şi suplinirile în învă­ţământul secundar, se efectuiază prin directoratele locale. Toate mi­cile contravenţîuni fiscale, nu mai vin la centru, rezolvarea lor se face la directorat. Numai prin a­­ceste două atribuţii, se fac© o în­lesnire şi o economie extraordinară cetăţenilor. Toată lumea în provincie recu­noaşte aceasta. Bineînţeles, acolo, unde directoratele, funcţionează, realmente, unde împrejurări, de altă natură, decât cele administra­tive, n’au împiedecat existenţa u­­nui om cu voinţă şi priceput în con­ducerea treburilor. NU LI SE DAU DIRECTORA­TELOR ATRIBUŢIILE Dar nu li se dă directoratelor posibilitatea întreagă de-a activa. Aproape la toate ministerele, e la fel. Par’că le vine greu înalţilor funcţionari să cedeze ceva din puterea pe care au avut-o până a­­cum şi o au încă. Este conflictul inerent — pe care toţi l-am între­văzut — între sistemul centralist şi principiile descentralizatoare. Declaraţiile d-lui Rădulescu-Mehe­­dinţi au fost lămuritoare în acea­stă privinţă. LATURA FINANCIARA A REFORMEI S’a stăruit, — pe drept cuvânt— în criticile serioase şi obiective, aduse reformei administrative, mai ales asupra laturei financiare a problemei. Dar însăşi autorii le­gei, — şi chiar d. Iuliu Maniu, pre­şedintele consiliului, au recunoscut și au arătat, în nenumărate rân­duri, că aplicarea reformei admini­strative, necesită o cheltuială mare. Criza, prin care trecem, nu este un motiv de­ a întrerupe apli­carea nouei legi, ale cărei binefa­ceri, vor preţui, apoi, mult mai­ mult, decât este cheltuiala de­­a cura. Totuşi cei ce cunosc bine legea văd că sunt posibile economii sim­ţitoare­ D. Rădulescu-Mehetinţi ne-a arătat o cale foarte realiza­bilă, care desigur că va atrage aten­ţia tuturor directorilor ministe­riali. Legea administrativă dă posibi­litatea prefecţilor „să unească sa­tele şi să restrângă numărul secre­tarilor săteşti şi a tuturor funcţio­narilor. Dacă toţi prefecţii ar face aşa economiile, ar fi foarte impor­tante. Dar legea nu impune unirea satelor. Ea este facultativă şi a­­tunci se preferă cât mai mulţi pri­mari, cât mai mulţi secretari — toţi plătiţi — şi-n felul acesta in­trăm în domeniul „agenturei elec­torale“ asupra căreia nu mai stă­ruim, deoarece este prea bine cu­noscută. O modificare a legii administra­tive, în sensul de mai sus, — pen­tru ca activitatea administraţiei lo­cale să nu se mărginească la in­treţinerea salariaţilor locali,­­ ar fi de dorit. Mai sunt în legea ad­ministrativă unele mici chestiuni de procedură ce trebuesc neapă­rat îndreptate, pentru ca instalarea consiliilor din întreaga ţară să se sfârşească. Sunt modificări ce nu impie­tează asupra principiilor legii ci îi dau o mai mare uşurinţă de aplicare- M. STROMINGHER 1 Un mare scandal politic în Statele Unite WASHINGTON, 29. (Rador)— In scrisoarea prin care demisionea­ză, d-l Ralph Kelley, şeful serviciu­lui general minier, acuză departa­mentul minelor de a fi permis so­cietăţilor petrolifere mari, să nu se conformeze exigenţelor legilor mi­niere ale Statelor Unite ,,prin frau­dă și abateri’’ pentru a dobândi drepturi asupra unor terenuri pe­trolifere din domeniul public, in valore de 40 milioan­e dolari- NI ÎNCERCAREA DE LA ATENA O telegramă din Sofia ne anun­ţă că delegaţia bulgară a revenit asupra ultimei sale hotărâri şi va participa la conferinţa interbalca­nică de la Atena. Ne-am ocupat în ultima noastă cronică despre ros­tul întrunirei convocată în cap, tăia Greciei şi am arătat că lipsa Bulgariei ar fi fost foarte regreta­­bilă, încercarea de la Atena este prea utilă şi importantă, în situaţia di azi a Europei, pentru ca ea să fie împiedecată, punându-se în calea ei mai întâiu, problemele politice, mai gingaşe şi mai greu de rezol­vat. iniţiatorul conferinţei interbal­canice este d. Papanastasiu, fost prim-ministru, şeful unui puternic partid democrat şi republican, un temperament viu, un om politic însufleţit de cel mai cald idealism. Programul întocmit de comisiunea pregătitoare prezidată de d-sa, cu­prinde toate domeniile în care o înţelegere comună este suscepti­bilă, toate elementele pe baza că­rora se poate face o apropiere a popoarelor din această parte a Eu­ropei. In primul rând se va căută întărirea legăturilor economice şi culturale­ In lumina actualei sesiuni a Ligii Naţiunilor încercarea de la Atena, devine, cu atât mai interesantă. S’a dovedit acum, la Geneva, că politica acordurilor regionale este, mult mai uşor de înfăptuit. Este greu de găsit o convenţie internai­­ională în care să coincidă intere­sele tuturor statelor. Grupările de state pot crea mai lesne o solida­ritate bazată pe o comunitate dă interese. Acest sistem nu dăuneai ză­păcei­ Tot ce se încearcă se fa­ce sub imboldul moral al Ligei Na­ţiunilor în sânul căreia se găsesc toate ţările care se întrunesc, pes­te câteva zile, la Atena. Bulgaria a căutat să provoace un eşec, pe tema chestiunei minorită­ţilor. Ne pare bine că ultimul mo­ment, vecinii noştri de la sud au înţeles că o apropiere între mai multe state nu se face prin a înce­pe cu dezbinarea. Sunt unele pro­bleme care au nevoie, pentru re­zolvare, nu numai de voinţa şi bu­năvoinţa oamenilor ci şi de acţiu­nea timpului. INTI O acţiune economică a statelor nordice DREPT RĂSPUNS LA SFORŢĂ­RILE EUROPEI CENTRALE GENEVA, 29 (Rador).­­ Reprezentanţii celor trei ţări scandinave şi ai Olan­dei, s-au întrunit la Gene­va în vederea stabilirei bazelor unei colaborări e­­conomice, pentru apăra­rea intereselor lor faţă de sforţările Europei cen­­trale şi de sud-est, de a in­stitui din regim preferen­ţial. Faţă de Europa centra­lă şi de sud-est, care gru­pează vreo ÎO0 milioane de locuitori, Europa de Nord nu va avea decât 21 milioane, dar cu capaci­tate de consumaţiune mij­locie mult mai ridicată. Regimul Importului de struguri in Italia ROMA, 28. (Rador).— După ina­tracţiunile ce a primit dela Dl. Mm sali­ni ministrul Finanţelor a dispus ca începând dela 28 Septembrie, să fie scutite de la plata taxelor de im­port, cantităţile de struguri, până la cantitatea de 8 chintale, destinate a fi transfortate în vin, pentru folo­sința exclusivă a diferitelor familii Criza comercială din Anglia LONDRA 29 (Rador). — Dintre minerii ce lucrează la minele de cărbuni din Anglia, 2600 au fost înştiinţat că peste 15 zile vor înceta să mai lucreze în mine. Mă­sura este luată de societăţile mi­nere, din cauza depresiunei comer­­ciale

Next