Argus, octombrie 1930 (Anul 21, nr. 5240-5266)
1930-10-01 / nr. 5240
Dumpingul rusesc Sovietele au adoptat, în ultimii ani, un mijloc de luptă foarte ingenios : dumpingul. Anul acesta, mai mult decât oricând, bolşevicii se servesc de dumping pentru realizarea scopurilor lor politice. Dupe doctrina bolşevică, producţia şi schimbul bunurilor trebuie să se facă fără a avea în vedere realizarea unui beneficiu. In sistemul capitalist, orice întreprindere are ca scop beneficiul Beneficiul se realizează prin concurenţă, pe baza legei cererei şi a ofertei. Comuniştii exclud din sistemul lor şi concurenţa şi legea cererii şi a ofertei. Pentru a ruina societatea capitalistă, bolşevicii vor să facă o demonstraţie prin reducerea la absurd a sistemului schimbului pe bază de concurenţă şi de cerere şi ofertă. Ei oferă în bursele mari de desfacere a produselor agricole petrolifere şi forestiere, cantităţi însemnate de produse, cu preţuri aşa de mici, încât să nu poată rezista nici o întreprindere capitalistă. Intervenind în mijlocul negociaţiunilor de bursă, cu preţuri extrem de reduse, ei reuşesc să scoboare cotele de vânzare-cumpărare, pentru produsele similare din toate ţărileO lege economică cunoscută arată că preţul unui mărfi în bursă, în caz de abundenţă a ofertei, e fixat de oferta cea mai joasă. Nu e nevoie, deci, cabolşevicii să aprovizioneze toată lumea ca să scoboare preţurile tuturor producătorilor. E de ajuns ca ei să se prezinte pe o piaţă care suferă de supraproducţie şi să ofere marfa lor fără a ţine nici o socoteală de preţul de cost şi de beneficiu. Scopul acestei manevre e sa ruineze ţările cu producţie similară cu a Rusiei şi, în primul loc, Statele Unite ale Americei, pentru a produce ruină economică şi, ca urmare, dezordine socială şi centre comuniste Comparând producţia şi schimbul bunurilor, în sistemul capitalist, cu un joc de cărţi, care are reguli fixe şi în care scopul e realizarea unui beneficiu, politica bolşevică seamănă cu intervenţia, un joc, a unui înşelător, care execută, numai de formă regulele jocului, iar de fapt, urmăreşte ruina tuturor partenerilor în profitul lui. Imoralitatea comerţului bolşevic o vede toată lumea. Nimeni nu a luat, însă, vreo măsură de combatere din pricină că bolşevicii oferă comerţului, până la absurd, tocmai ceea ce urmăreşte el mai mult, beneficiul. Interesul comercial al câştigului, pe care îl realizează ţările importatoare de produse de ale solului, desolidarizează, înăuntru sistemului capitalist, ţările exportatoare de ţările importatoare, ţările agricole de ţările industriale. Prin această spărtură, bolşevicii caută să strecoare dezordinea provocată de ruina economică, urmând ca pe dezordine, ei să aşeze apoi, stăpânirea lor. Ţările agricole sunt cele dintâi lovite şi deja dânsele trebuie să pornească organizarea măsurilor de apărare. Sistemul capitalist e neputincios să reziste bolşevicilor atâta timp cât el se lasă înşelat de iluzia beneficiului pe care îl o dă comerţul bolşevic Sunt, însă, în sistemul capitalist destule mijloace care să reducă la absurd politica comerţului extern bolşevic şi să ruineze Rusia sovietelor. Printre alte mijloace, s’a propus înfiinţarea unor taxe prohibitive pentru mărfurile de provenienţă rusă-Dacă această măsură s’ar putea generaliza, fără îndoeală, că sovietele ar fi obligate să renunţe la dumping şi să intre în jocul producţiei şi al schimbului, dupe regulele normale ale acestui joc. Din nenorocire, generalizarea sistemului prohibiţiei, prin taxe, nu se poate face Şi ruşii contează pe această neputinţă. Ţările, care au liberă, intrarea produselor alimentare şi a materiilor prime, nu pot introduce taxe prohibitive pentru mărfurile ruseşti. Un sistem, mult mai simplu, ar fi, poate, organizarea unui trust de cumpărare a mărfurilor de provenienţă rusă Acest trust ar tre,bui făcut printr’o înţelegere a ţărilor agricole, în primul loc, pentru a opune comerţului de Stat rus un singur cumpărător şi a scoate, astfel, din bursa de cereale, petrol şi lemn, oferta rusă. Produsele ruseşti, cumpărate, astfel, ar trebui puse pe piaţă la preţuirile normale, rezultând din cererea şi oferta onorabilă. Beneficiile pe care le-ar produce cumpărarea stocurilor ruseşti la preţuri derizorii ar trebui afectate fondurilor de susţinere a şomerilor din ţările industriale pentru a interesa, astfel, pieţele importatoare la susţinerea politicei de combatere a dumpingulu rusesc. S-ar ajunge, astfel, prin mijloace pur comerciale la dejucarea politicei de dezordine economică și socială, pe care o practică, azi, Rusia. Singură organizarea trustului de cumpărare ar fi de ajuns, ca să descurajeze încercările sovietelor de a ruina lumea pentru a o stăpâni A. CORTEANU: Reforma financiară în Germania BERLIN, 29 (Rador). Consiliul de miniștri a terminat discuțiile în legătură cu reforma financiară, alcătuind textul ce va fi publicat mâine, asupra întinderei menționatei reforme. . Fail Ht Anul XXI No. 5240 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS" secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. ABONAMENTE*ii TfiiA 655 an reso lei 6 min . 8 IBM 300 . 3 Bel In tab. 8 10 STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 . 3 luni 800 . în strainătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN şi FÎINŢEI . Mercuri locromoneiesc COMERCIANŢI, INDUSTRIAL, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi Informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS" secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţi Generală de Publicitate Directori: Carol Schulder & S. Berge, Str. Eugen Carada fost KaragheorgheviciO Telefon 311/84 BIROMRILE : București, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sârindar) EL !■ TELEFON : 306/93 și 323/69 PROROGAREA Unele ziare vorbesc mereu de prorogarea parlamentului. Un cititor de spirit ar fi un drept să ceară acestor ziare, ca înainte de a-şi da părerea despre dedesubturile prorogării, să învețe cum se scrie acest cuvânt.Se pare că, în adevăr, parlamentul nu se va deschide la 1 Octombrie, ci la 15 Noembrie. Tot felul de comentarii se fac în jurul acestei amânări. Care ar fi adevărul, noi nu ştim. Dar fapt e că lumea e greu de mulţumit. Când parlamentul se întruneşte la termenul constituţional şi nu lucrează, se face socoteala diurnelor încasate ,,pe degeaba” şi se arată ,,neutilitatea parlamentului”. Când parlamentul lucrează prea mult, se ţipă că legile nu sunt studiate, că parlamentul a ajuns ,,un birou de înregistrare”. Când guvernul, uzând de dreptul pe prorogare, amână deschiderea cu o lună, se protestează în contra acestei „încălcări a dreptului naţiunei de a-şi exercita puterea în Stat prin reprezentanţii ei fireşti’’. Fiecare judecă după cum îl povăţueşte interesul său. Şi interesul opoziţiei e să spună, totdeauna, că rău ceea ce face guvernul. Adevărul e că cea mai de seamă sarcină a guvernului e, acum, pregătirea bugetului pe anul viitor- Aceasta trebuie să îi fie singura preocupare, de fiecare clipă. .. Liga Naţiunilor şi propunerile statelor agrare Atitudinea ostilă a statelor extra-europene. —O nouă intervenţie a d-lui ministru Madgearu GENEVA 29 (Rador). — Continuând discuţia raportului asupra operei economice a Societăţii Naţiunilor. Comisiunea a doua a Adunărei a examinat in şedinţa de luni, modificările propuse de comitetul de redacţie. Au fost adoptate succesiv diversele rezoluţiuni ale raportului, printre cari şi aceea de a se considera rezoluţiile Conferinţei de la Varşovia ca făcând parte din negocierile ulterioare. Această rezoluţiune spune: „Luând act de propunerile statelor cari au participat la Conferinţa, Atricola de la Varşovia şi fără a fi să se pronunţe asupra chestiunei tratamentului preferenţial, Adunarea constată că aceste propuneri intră în programul general al organizărei economiei europene, precum şi în materia înarunirii or şi negocierilor ulterioare“. Unele delegaţii extra-europene, acele ale Canadei şi Africi de Sud, făcând rezerve asupra stabilirei unui tratament preferenţial pe pieţele europene pentru cerealele prodse în Europa şi exprimându-şi părerea că aceasta nu este o chestiune asupra căreia Adunarea a 11-lea a Ligii trebuie să se pronunţe, au cerut înscrierea rezervelor lor în raport. D. ministru Virgil Madgearu a făcut apel la aceste state să renunţe la cererea lor. CONVENTIA COMERCIALA DIN 1924 Incepăndu-se în acelaş timp desbaterea asupra paragrafului care exprimă dorinţa ca convenţia comercială semnată la 24 Martie trecut să întrunească un număr cât mai mare de ratificări şi ca acele state, chiar, cari nu aderă la această convenţiune să aplice principiile înscrise în ea, reprezentanţii aceloraş state extra-europene şi-au manifestat din nou intenţia de a face rezerve şi asupra acestei chestiuni. D. ministru Virgil Madgearu a arătat că o astfel de atitudine faţă de o operă a Societăţii Naţiunilor, ar fi cu totul împotriva principiilor de solidaritate care stau la baza Societăţii şi ar putea slăbi prestigiul şi autoritatea ei morală precum şi puterea de realizare a organizţiei sale economice. NEVOIA UNEI ÎNŢELEGERI „Fondul problemei a spus d. Madgearu rezidă în preocuparea de a găsi un termen de înţelegere între cele două concepţiuni extrne. Dacă celelalte continente nu vor să participe la ajutorarea şi ridicarea economică a Europei cel puţin să nu facă nimic pentru a împiedica organizarea Europei prin ea însăşi în scopul de a se salva de la catastrofa economică care o ameninţă „Statele extra-europene nu trebuie să spună că organizaţia economică a Europei, neavând nici un interes pentru ele, nu participă la ea, sau o combat, pentru că dată fiind instabilitatea evenimentelor economice, s’ar putea ca mâine alte continente să fie supuse unei depresiuni economice şi mai formidabile şi Societatea Naţiunilor să fie obligată să intervină în ajutorul lor“. D- ministru Madgearu a amintit apoi că tot convenţia comercială semnată în Martie trecut a pus problema economică pe terenul internaţional„Aceasta a fost o manifestaţie de solidaritate a statelor europene care doreau să soluţioneze întreaga problemă economică ca toate greutăţile ei, în comun cu celelalte continente.Dacă statele extra-europene sar opune oricărei încercări de ameliorare a situaţii economice europene, Europa va trebui să caute o soluţiune prin ea însăși, căci nu poate să rămână dezarmată, cu tarifele vamale joase și cu taxele de protectionism administrativ suprimate pe câtă vreme în celelalte continente aceste metode există din plin, toate taxele vamale fiind în urcare... In urma acestui apel al d-lui ministru Madgearu, statele extra-europene citate, au renunţat la rezervele lor Comisiunea a doua şi-a terminat lucrările adoptând raportul d-lui de Michelis, care va fi supus Adunărei. S’a dus apoi un omagiu de recunoştiinţă directorului secţiunei economice-financiare a Ligei, Sir Arthur Salter care părăseşte lainele acestui an secretariatul, pentru competinţa cu care a condus atâţia ani lucrării acestei secţiuni. ÎNVIORARE... Iistnaltăţirea pieţei comerciale. — Mai multă activitate la industria textilă şi industria pielăriei. — Preţurile in continuă scădere. Cu tot pesimismul unor cercuri se poate observa o mişcare activă pe piaţa comercială. Sezonul de toamnă are perspective frumoase. Dacă nu vor interveni fapte neprevăzute. Vom avea unul din cele mai bune sezoane din ultimii ani. Nu e o constatare oficială. Ci a industriei particulare. Trebue, deci să ne bucurăm şi să considerăm că punctul culminant al crizei, comerciale şi industrial© a trecut.Desigur că, adun când toată lumea strigă împotriva crizei unii vor crede că aceste rânduri nu-şi au rostul. Nimic surprinzător. Aşa e firea omului. E obişnuit să se vaite. Puţini oameni se vor găsi cari, când vor fiîntrebaţi cum le merge, să spună că sunt mulţumiţi de situaţia lor. Ala e omul acuma. Aşa a fost întotdeauna. Acum la incegretul sezonului d© toamnă am făcut la anchetă pe piaţă. Iată ce răspunsuri am primit: INDUSTRIA TEXTILA - Industria textlă în plină activitate. Toate fabricile lucrează în aşa măsură încât pntroducţia lor este cumpărată şi rupţionată încă la ieşirea din mal». Marfa nu ajunge, aproape niciodată, la magazie. Plăţile se fac la Vermen Se poate constita la această ramură , atât în ce priveşte comerţul care pr în ce priveşte industria. Plasamentul nu mai este atât de riscat. Fabricele s-au unit, au contingentat producţia lor, scăzându-şi capacitatea de producţie cu 30 la sută, au redus preţurile cu 10 la sută şi asta a avut urmarea dorită. INDUSTRIA ÎNCĂLŢĂMINTEI Industria încălţămintei s’a îmbunaţit şi ea în ultimele luni. Prin concentrări de capital şi raţionalizare, producţia s‘a îmbunătăţit şi preţurile s-au eftenit. La această ramură industrială se poate observa o eftenire de 15—20 la sută. Industria pielăriei a trecut şi ea prin aceeaş fază. Concurenţa între fabricanţi a făcut ca scăderea de preţ să fie încă şi mai mare ca la ghete. Fabricele lucrează cu toată capacitatea lor de producţie. In comerţul de încălţăminte şi pielărie situaţia este analogă cu acea de pe piaţa textilelor. INDUSTRIA LEMNULUI Industria lemnului, deşi trece printr-o criză mare e în plină activitate E o credinţă generală că vom avea o iarnă grea şi de aceea, comerţul se pregăteşte din vreme. In capitala sunt cantităţi enorme de lemne de foc. Preţurile s-au extenit cu cel puţin 18—20 la sută faţă de preţurile din anul trecut în această perioadă. A contribuit, la această situaţie, faptul că tariful de sezon al cailor ferate valabile până în ziua de 1 Septembrie a făcut să se poată transporta lemne, la Bucureşti, cu o mie lei vagonul mai eftin. Atât comercianţii cât şi exploatatorii de lemne s’au folosit de această împrejurare. INDUSTRIA ŞI COMERŢUL DE MOBILE Industria de mobile a trecut printr-o grea criză. Multe întreprinderi comerciale şi industriale s’au năruit, provocând pagube imense. Dela o vreme, situaţia s’a îndreptat. Fabricile din Iaşi, Arad şi Timişoara sunt asaltate de numeroase comenzi. Se cere însă mobilă eftină. Faptul a făcut, ca toate preţurile, să fie scăzute. La unele mobile scăderea e de peste treizeci la sută-Operaţiile se fac însă, în mare măsură, pe termen lung. Riscul mai mic decât acum un an, dour, este totuş, peste media normală. • Aceasta e situaţia actuală a pieţei- Med bună ca eri, se anunţă şi mai bună mâine- Se aşteaptă o creştere a consumului, după valorificarea producţiei agricole. Dacă va surveni cest spor al puterei de consum, manetria isi va putea spori producţia la nivelul impus *de instalaţii. Până una alta greutăţile mari au trecut, producţia, deşi contingentată dă câştig, şi piaţa comercială s’a animat. B. Bd. Reforma administrativă Ce s’a făcut până acum. — Latura financiară a reforme Am publicat declaraţiile d-lui N. Rădulescu-Mehedinţi, director ministerial al Olteniei, cu privirela aplicarea reformei administrative. S’a văzut, din ele, greutăţile pe care le întâmpină cei chemaţi să aplice această importantă şi necesară lege. Discuţia ce s’a făcut în jurul acestei chestiuni nu oglindeşte, întotdeauna realitatea. Se arată păreri şi convingeri cinstite, izvorîte dintr’o atitudine obiectivă, dar se răspândesc şi critici, răuvoitoare dictate, de cele mai multe ori, de interese politice. Alții spun, de pildă, că legea administrativă nu e aplicabilă şi nu se aplică. Alţii susţin că legea administrativă, de când a început a fi aplicată, a dezorganizat ţara. Interesant e că în acelaş ziar sau la acelaş om, găseşti ambele afirmaţiuni, ceea ce arată dealtfel, intenţia sau seriozitatea unei obiecţiuni. Fapt e că s’a creat în jurul reformei administrative, pentru a cărei aplicare se depun străduinţe mari, o atmosferă de neîncredere, neprielnică, dăunătoare. * A trecut un an de când s’a început aplicarea reformei administrative, care a fost un punct esenţial în programul de guvernământ al partidului naţional-ţărănesc. Nimeni, desigur, nu poate pretinde ca într-un an de zile, să se transforme organismul unei ţări supus de 70 de ani unui centralism puternic. O schimbare atât de însemnată nu se face întrun an sau doi- o chestiune de timp, căci trebuesc transformaţi şi oamenii, trebue creată înţelegerea necesară în mintea celor ce aplică nouile principii. Dar, dacă această mare operă nu se poate înfăptui, în întregimea ei, în scurt timp, se pot totuşi pune în aplicare, mai repede şi cu uşurinţă acele laturi tehnice ale reformei, din care viaţa locală să se resimtă. Să se dea directoratelor regionale acele atribuţiuni prescrise de lege, pentru ca mulţimea cetăţenilor din provincie, a orăşenilor şi mai ales a ţăranilor, să nu mai dea năvală la Bucureşti. Atât, deocamdată, ar fi suficient ca lumea să înţeleagă importanţa reformei, să se convingă de ce a fost necesară. CE S’A FĂCUT PANA ACUM Până acum însă nu li s’a dat directoratelor ministeriale, decât, prea puţine atribuţiuni, din cele câte sunt trecute în legi. Şi din puţinul ce li s'a dat se poate vedea cât s’a descongestionat centrul. Vom lua două exemple. Toate numirile şi încadrările de învăţători, precum şi suplinirile în învăţământul secundar, se efectuiază prin directoratele locale. Toate micile contravenţîuni fiscale, nu mai vin la centru, rezolvarea lor se face la directorat. Numai prin aceste două atribuţii, se fac© o înlesnire şi o economie extraordinară cetăţenilor. Toată lumea în provincie recunoaşte aceasta. Bineînţeles, acolo, unde directoratele, funcţionează, realmente, unde împrejurări, de altă natură, decât cele administrative, n’au împiedecat existenţa unui om cu voinţă şi priceput în conducerea treburilor. NU LI SE DAU DIRECTORATELOR ATRIBUŢIILE Dar nu li se dă directoratelor posibilitatea întreagă de-a activa. Aproape la toate ministerele, e la fel. Par’că le vine greu înalţilor funcţionari să cedeze ceva din puterea pe care au avut-o până acum şi o au încă. Este conflictul inerent — pe care toţi l-am întrevăzut — între sistemul centralist şi principiile descentralizatoare. Declaraţiile d-lui Rădulescu-Mehedinţi au fost lămuritoare în această privinţă. LATURA FINANCIARA A REFORMEI S’a stăruit, — pe drept cuvânt— în criticile serioase şi obiective, aduse reformei administrative, mai ales asupra laturei financiare a problemei. Dar însăşi autorii legei, — şi chiar d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, au recunoscut și au arătat, în nenumărate rânduri, că aplicarea reformei administrative, necesită o cheltuială mare. Criza, prin care trecem, nu este un motiv de a întrerupe aplicarea nouei legi, ale cărei binefaceri, vor preţui, apoi, mult mai mult, decât este cheltuiala dea cura. Totuşi cei ce cunosc bine legea văd că sunt posibile economii simţitoare D. Rădulescu-Mehetinţi ne-a arătat o cale foarte realizabilă, care desigur că va atrage atenţia tuturor directorilor ministeriali. Legea administrativă dă posibilitatea prefecţilor „să unească satele şi să restrângă numărul secretarilor săteşti şi a tuturor funcţionarilor. Dacă toţi prefecţii ar face aşa economiile, ar fi foarte importante. Dar legea nu impune unirea satelor. Ea este facultativă şi atunci se preferă cât mai mulţi primari, cât mai mulţi secretari — toţi plătiţi — şi-n felul acesta intrăm în domeniul „agenturei electorale“ asupra căreia nu mai stăruim, deoarece este prea bine cunoscută. O modificare a legii administrative, în sensul de mai sus, — pentru ca activitatea administraţiei locale să nu se mărginească la intreţinerea salariaţilor locali, ar fi de dorit. Mai sunt în legea administrativă unele mici chestiuni de procedură ce trebuesc neapărat îndreptate, pentru ca instalarea consiliilor din întreaga ţară să se sfârşească. Sunt modificări ce nu impietează asupra principiilor legii ci îi dau o mai mare uşurinţă de aplicare- M. STROMINGHER 1 Un mare scandal politic în Statele Unite WASHINGTON, 29. (Rador)— In scrisoarea prin care demisionează, d-l Ralph Kelley, şeful serviciului general minier, acuză departamentul minelor de a fi permis societăţilor petrolifere mari, să nu se conformeze exigenţelor legilor miniere ale Statelor Unite ,,prin fraudă și abateri’’ pentru a dobândi drepturi asupra unor terenuri petrolifere din domeniul public, in valore de 40 milioane dolari- NI ÎNCERCAREA DE LA ATENA O telegramă din Sofia ne anunţă că delegaţia bulgară a revenit asupra ultimei sale hotărâri şi va participa la conferinţa interbalcanică de la Atena. Ne-am ocupat în ultima noastă cronică despre rostul întrunirei convocată în cap, tăia Greciei şi am arătat că lipsa Bulgariei ar fi fost foarte regretabilă, încercarea de la Atena este prea utilă şi importantă, în situaţia di azi a Europei, pentru ca ea să fie împiedecată, punându-se în calea ei mai întâiu, problemele politice, mai gingaşe şi mai greu de rezolvat. iniţiatorul conferinţei interbalcanice este d. Papanastasiu, fost prim-ministru, şeful unui puternic partid democrat şi republican, un temperament viu, un om politic însufleţit de cel mai cald idealism. Programul întocmit de comisiunea pregătitoare prezidată de d-sa, cuprinde toate domeniile în care o înţelegere comună este susceptibilă, toate elementele pe baza cărora se poate face o apropiere a popoarelor din această parte a Europei. In primul rând se va căută întărirea legăturilor economice şi culturale In lumina actualei sesiuni a Ligii Naţiunilor încercarea de la Atena, devine, cu atât mai interesantă. S’a dovedit acum, la Geneva, că politica acordurilor regionale este, mult mai uşor de înfăptuit. Este greu de găsit o convenţie internaiională în care să coincidă interesele tuturor statelor. Grupările de state pot crea mai lesne o solidaritate bazată pe o comunitate dă interese. Acest sistem nu dăuneai zăpăcei Tot ce se încearcă se face sub imboldul moral al Ligei Naţiunilor în sânul căreia se găsesc toate ţările care se întrunesc, peste câteva zile, la Atena. Bulgaria a căutat să provoace un eşec, pe tema chestiunei minorităţilor. Ne pare bine că ultimul moment, vecinii noştri de la sud au înţeles că o apropiere între mai multe state nu se face prin a începe cu dezbinarea. Sunt unele probleme care au nevoie, pentru rezolvare, nu numai de voinţa şi bunăvoinţa oamenilor ci şi de acţiunea timpului. INTI O acţiune economică a statelor nordice DREPT RĂSPUNS LA SFORŢĂRILE EUROPEI CENTRALE GENEVA, 29 (Rador). Reprezentanţii celor trei ţări scandinave şi ai Olandei, s-au întrunit la Geneva în vederea stabilirei bazelor unei colaborări economice, pentru apărarea intereselor lor faţă de sforţările Europei centrale şi de sud-est, de a institui din regim preferenţial. Faţă de Europa centrală şi de sud-est, care grupează vreo ÎO0 milioane de locuitori, Europa de Nord nu va avea decât 21 milioane, dar cu capacitate de consumaţiune mijlocie mult mai ridicată. Regimul Importului de struguri in Italia ROMA, 28. (Rador).— După inatracţiunile ce a primit dela Dl. Mm salini ministrul Finanţelor a dispus ca începând dela 28 Septembrie, să fie scutite de la plata taxelor de import, cantităţile de struguri, până la cantitatea de 8 chintale, destinate a fi transfortate în vin, pentru folosința exclusivă a diferitelor familii Criza comercială din Anglia LONDRA 29 (Rador). — Dintre minerii ce lucrează la minele de cărbuni din Anglia, 2600 au fost înştiinţat că peste 15 zile vor înceta să mai lucreze în mine. Măsura este luată de societăţile minere, din cauza depresiunei comerciale