Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)
1930-11-01 / nr. 5267
Anul XXI No. 5267 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la ,ARGUS“ secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 Si 323/69. abonament H STRĂINĂTATE UR an 2200 181 8 luni 1800 . 8 luni 800 . 8 Tel in străinătate BIROURILE: București, Strada Copst«^ Fondatori: HITARA Un an 1000 lei o mm 550 . s mm 800 „ s lei m tart PROSPERITATE In aceste vremuri când toată lumea se plânge de criză şi de sărăcie, e bine să ne aducem aminte şi de prosperitate. In limba noastră nu există un cuvânt care să corespundă noţiunii de prosperitate- Noi avem cuvântul belşug care are un sens apropiat- Traducerea exactă a acestui cuvânt în limba neologismelor este abundentă. Cuvântul prosperitate, nouă ne lipseşte pentru că nici nu am avut vreodată situaţia materială care poate fi numită prosperitate- Ţările agricole nu pot fi prospere- Ele pot avea ani de belşug, când toată lumea e mulţumită. Dar anii de belşug sunt urmaţi regulat de ani de secetă şi de sărăcie, când toată lumea e nemulţumită. Prosperitatea o cunosc numai ţările industriale cari îşi văd bogăţia lor crescând treptat şi continuu. Producţia industrială, nefiind supusă capriciilor naturii, poate merge neîntrerupt. Preţul produselor industriale e mult mai stabil. Piaţa de desfacere a produselor industriale e în principiu nelimitată. De aceia criza industrială e totdeauna o criză de scădere a consumaţiei, pe când în agricultură criza e totdeauna datorită supraproducţiei. Hrana omenirii nu poate întrece la un moment dat o anumită cantitate de produse, pe când articole industriale pot fi consumate la nesfârşit- Ceea ce opreşte consumaţia nesfârşită a articolelor industriale, ca şi satisfacerea nevoilor de hrană a omenirii, e lipsa puterii de cumpărare-Puterea de cumpărare e termenul consacrat in limbajul economic pentru a arăta mijloacele de care dispune fiecare om în satisfacerea nevoilor şi dorinţelor lui. Fiecare individ trebue să iasă pe piaţă mai întâi ca vânzător- El trebue să-şi creeze disponibilităţi băneşti dând ceva de la sine în consumaţia publică, ca să poată cumpăra şi el la rândul lui, lucrurile sau serviciile de care are nevoe, sau pe care le doreşte. Aşa fiind, s’ar părea că puterea de cumpărare nu poate fi niciodată mai mică decât puterea de vânzare. Supraoferta nu ar putea avea loc fiindcă, ea ar fi totdeauna compensată de o cerere proporţională. In fapt, nepotrivirea între cerere şi ofertă e aproape regulă generală din pricină că ceiace se oferă nu e totdeauna ceiace se caută. In fiecare loc este o nepotrivire între obiectele sau serviciile ce se oferă şi cele ce se cer. Din această pricină prosperitatea chiar în ţările industriale e mai mult un accident decât o regulă. O ţară industrială care câştigă la un moment dat pieţe noi de desfacere, comenzi importante şi condiţii comerciale favorabile, nu poate socoti această situaţie ca definitivă şi durabilă- Pieţele noi se secătuesc cu vremea prin saturaţie sau concurenţă. Condiţiile favorabile sunt de obicei accidentale ca un război în alte părţi ale lumii sau descoperirea unor mari rezerve de materii prime ieftine- Fenomenul prosperităţii, când toată lumea dintr-o ţară face afaceri bune, se îmbogăţeşte, cheltueşte mult şi trăeşte în larg, nu apare decât în perioade de inflaţie monetară sau de inflaţie de credit. Când se emit bani de hârtie fără acoperire de aur şi se înmulţesc astfel în mod artificial mijloacele de cumpărare se creează în mod artificial o perioadă de prosperitate. Din nefericire această perioadă nu durează mult. Mijloacele artificiale de cumpărare care servesc la început ca un excitant al vieţii economice, pierd curând puterea lor de schimb şi se transformă în mijloace de deprimare economică. Ceea ce s'a petrecut după război în Statele Unite ale Americă ilustrează şi mai bine caracterul de accident al prosperităţii. Desvoltarea fabuloasă a industriei şi a comerţului american, din pricina războiului din Europa, părea că nu va mai înceta vreodată el va merge tot crescând. Cantitatea de aur atrasă în America de cumpărăturile de război, întrecea toate rezervele de aur ale celorlalte ţări- Moneda de hârtie, dolarul, era atât de garantată încă, era neatentă aurului. Totuş experienţa a dovedit că prosperitatea americană se datora şi ea unei inflaţii. Inflaţia americană nu constă în falsificarea dolarului ci în exagerarea valorii titlurilor şi acţiunilor industriale şi comerciale. S'a făcut deci în America o inflaţie de valori mobiliare care a pus în mânile populaţiei mijloace de cumpărare mult superioare celor normale. Ca orice inflaţie şi această inflaţie americană, a dus la deprimare şi la ruină. Concluzia acestor consideraţiuni ar fi că prosperitatea înţeleasă în sensul unei creşteri repezi continui şi generale a avuţiei tuturor claselor sociale dintr'o ţară, este cu neputinţă în împrejurări normale. Sistemul capitalist consistând din producţie pentru schimb şi din schimb cu ajutorul monedei, are deci limite fixe peste care buna stare a populaţiei nu poate trece, decât în mod accidental. A. CORTEANU Consfătuirea ministerială de aseară CONVERSIUNEA DATORIILOR AGRICOLE. — BUGETUL PE 1931 Aseară a avut loc la Presidentie o nouă consfătuire ministerială prezidată de d. Gh. Gh. Mironescu. S-au discutat în continuare proectele de legi, cu caracter economic, examinându-se în special proecţfile de conversiune a datoriilor agricole alcătuite de d-nii miniştri M. Manoilescu şi M. Popovîci. y* Î De asemenea s*a hotărât ca toate departamende să trimită până Sâmbătă proectele lor de bucet ministerului de Finanţe, spre a putea fi puse in discuţia comisiei bugerare şi studiate la timp. Consfătuirea a luat sfârşit la orele 8 şi jumătate. Rezilierea contractului Stewart D-nii miniştri if. Popovici şi Voicu Niţescu au semnat ori scrisoarea de reziliere a contractului cu firma Steward, considerând că această firmă nu a respectat angajamentele luate. FILM ROMANESC La un cinematograf din Capitală s’a dat primul film românesc. M’am grăbit să-l văd. Se vorbea doar de atâta vreme de acest film, menit să ducă prin ţări străine frumoasele vederi din fără şi sunetul limbii româneşti-Şi ce am văzut? Mai ales ce am auzit? Câteva case ţărăneşti, dărăpănate, turtite sub apăsarea unui cer veşnic posomorât. Părea că totul se petrece prin nordul Europei, unde ivirea soarelui e sărbătoare. Am văzut o clacă la ţară şi ţărăncuţă jucând ciuleandra, cu mişcări de charleston. Am văzut o nuntă la ţară ca socrul şi cu mirele în frac. Şi am mai văzut ţărani şi boeri români vorbind româneşte ca nişte nemţi neaoşi■ N’am văzut numai chipurile nemţeşti ale actorilor, îmbrăcaţi în strae ţărăneşti. li am şi auzit pe aceşti actori, că de aia filmul e sonor şi vorbitor. Am auzit deopildă, pe un ţăran, argat, vorbind cu fata din casă■ Zicea Vasile, argatul, fetei din casă: — Seanda, ce eşti tu aşa acre? Şi după ce „Seanda" i-a spus lui Vasile de ce e „acre", argatul şi fata, ţărani români, au cântat un cântec nemţesc,— muzică şi vorbe nemţeşti. Odată boerul a dat-o şi pe franţuzeşte. El spune fiului său: — Purtarea ta e inadmisibilă. — Da, i-nad-mi-si-bi-lă, răspunde fiul. Şi am auzit pe tânărul Mironescu spunând boerului: — Nu am avut intenţie se ofensezi pe fiul domniile vostre. Lumea asculta şi se crucea: ţărani şi boeri români cu chip nem -se şi vorbire nemţească. Boeri şi tărâni parcă nnebuniseră şi vorbiau aiurea. Şi de ce nu? Filmul s’a făcut, se zice, cu cheltuiala Educaţiei Poporului şi sub îngrijirea ,,literaţilor" de la această instituţie. Cum aceşti ,,literaţi români"nu pot să scrie fără să amestece, în scrisul lor, la două cuvinte româneşti şi patru cuvinte franţuzeşti, era timpul să ne dea, ca s’o mai schimbe, şi un film românesc cu ţărani vorbind nemţeşte şi jucând huleandra, ca negrii din America sau din Africa. Aveam până acuma nemţoaice la copii. Iată-i pe literaţii noştri nemţoaice la popor. Şi la mai mare. T. P. ărbătoarea Economiei Sărbătoarea economii. O sărbătoare care, In alte tari, are credincioşi respectuoşi cu Învăţăturile şi menirea ei. In alte ţări. La noi, sărbătoarea ar fi trecut neobservată, iacă o iniţiativă lăudabilă nu ne-ar fi amintit importanţa ei. Noi n’avem economie. Dar trebue să tăcem. Altminteri nu ne putem crea capitaluri. Singurul mijloc de a crea capital naţional eduuarea economiilor populare în scopuri productive. O economie eşită dintr'o restrângere nefirească la consumaţii, e păgubitoare va reduce consumul. Deci producţia. Economia trebue făcută din ceea ce rămâne după mulţumirea nevoilor normale. Nici sgârcenie dar nici risipă. O economie rămasă fără întrebuinţare, în ciorapul aceluia care o face e nepatriotică căci e nefolositoare economii naţionale. E o rezervă moartă. Şi o rezervă moarta nu crează capitaluri productive. Dimpotrivă. Sustrage din avuţia generală. Şi n'avem nici economii, nici capitaluri. Tocmai de aceea „ziua economii" are în ţara noastră, o importanţă deosebită. La noi trebue făcută o educaţie, care, in alte părţi, există de secole. Trecem printr'o epocă de criză. Criza e în bună parte, produsul lipsei de capital, lipsă care nu ne dă putinţa să ne organizăm, să ne desvoltăm. Puţinul capital existent e străin. Bine că oi avem, deşi e scump. O datorie patriotică impune răspândirea pe toate căile, în toate clasele sociale a spiritului de economie. Pentru răspândirea lui „sărbătoarea economii"* trebue prăzmuită cu toată solemnitatea. Ea marchează începutul unei acţiuni care trebue făcută cu toată chibzuinţă şi cu toată seriozitatea. Depozitele Casselor de economii in diferite ţări la finele anilor 1920—1929 (In milioane) După Bulletin Mensuel de Statistique al Ligei Națiunilor, Nr. 8 din August 1930. Violent cutremur în Italia ROMA, 30 (Rădoi). — Azi dimineaţă la ora 8 şi 15 s'a produs un cutremur de pământ în regiunea Marchez. La Ancona, câteva case s’au dărâmat, altele au suferit stricăciuni grave. Sunt şi câţiva răniţi, cari au fost transportaţi la spital. Comunicaţiile telefonice şi telegrafice între Ancona şi satele învecinate sunt întrerupte. Autorităţile au organizat imediat acţiunea de ajutorare. VICTIMELE CUTREMURULUI ROMA 30. (Rador)-Informaţiunile primite în cursul după amiezii din Ancona arată că cutremurul de pământ a făcut numeroase vleită mei. La Ancona se semnaleaază doi morţi şi 60 răniţi. La Sinigalia şi în împrejurimi sunt 20 morţi. In satele din apropiere de Ancona sunt cinci morţi. La Pesaro sunt 8 răniţi, la Mondolfo 22 răniţi, la Fano 6 răniţi. Cutremurul a făcut stricăciuni considerabile nutriţii, mare număr de localtăţi. Pompierii, soldaţii şi miliţia lucrează cu un avânt demn de toată lauda la opera de ajutorare. IN IUGOSLAVIA BELGRAD, 30 (Rador). — Institutul seismologic din Belgrad a înregistrat azi dimineaţă la ora 8 şi 17 minute un cutremur de pământ extrem de violent Cutremurul a durat in totul, cu mai multe întreruperi 34 minute. Epicentrul cutremurului se află la 665 kilometri spre Sud-Vest Conferinţa româno-cehoslovacă La 4 Noembrie va avea loc la Bucureşti conferinţa româno-cehoslovacă pentru lichidarea chestiunilor pendinte între cele două ţări, rezultate din marele război, şi anume creanţe, depozite, bonuri de rechizite, etc. Vor lua parte delegaţi ai tuturor departamentelor Interesate. N« ♦ —■ Preţul pâinei începând de mâine 1 Noembrie, pâinea neagră de un kilogram, se va vinde iarăşi cu 6 lei, in loc de 5 lei. Această nouă scumpire a pâinei este ordonată de comisiunea specială, a ministerului industriei şi comerţului, care a anulat ordonanţa primăriei prin care se hotărâse preţul de 5 lei înăsprirea şomajului in lume Date statistice oficiale GENEVA 30. (Rador). — Datele statistice oficiale publicate de Biroul Internaţional al Muncii indică o nouă agravare a şomajului in aproape toate ţările. In Germania numărul şomerilor ajutaţi de Stat a fost la finele lunei August 1930 de 1.947.811, contra 883.002 la finele lunei August 1929. In Austria, numărul şomeurilor ajutaţi la aceeaşi dată, era de 156.125 contra 101.845 la Unele lunei August 1929. In Belgia, cifrele Casei de asigurări contra şomajului indicau la finele lunei Iulie 15.202 Şomeuri complecţi şi 48.586 şomeuri parţiali, în loc de 4037 şomeuri complecţi şi 16.452 şomeuri parţiali la aceeaşi dată în 1929. In Canada statisticile sindicale indicau 18.473 şomeuri la finele lunei Iulie 1930 contra 6003 la finele lunei Iulie 1929. In Marea Britanie şi Irlanda de Nord erau la finele lunei August 2.119.648 şomeuri ajutaţi faţă de 1.198.880 la finele lunei August 1929. In Italia se înregistrează la finele lunei August 399.600 şomeuri în loc de 235.316 la finele lunei August 1929. In Olanda cifrele caselor de asigurare contra şomajului Indicau 25.772 şomeuri la finele lunei Iulie în loc de 12.030 la finele lunei Iulie 1929. In Polonia s’a înregistrat la finele lunei August 170.665 şomeuri în industriile extractive şi manufactiere şi 70.597 şomeuri parţiali In industriile manufacturiere faţă de 84.300 şomeuri complect! Şi 89.639 şomeuri parţiali la finele lunei Iulie 1929. In România erau 23.236 cereri de ocupaţiune nesatisfăcute la finele lunei Iulie 1930 contra 3909 la finele lunei Iulie 1929. In Suedia, după statisticele sindicale erau 26.147 şomeuri la finele lunei Iulie 1930 contra 20.038 la finele lunei Iune 1929. In Cehoslovacia 37.853 şomeuri ajutaţi de casele de asigurare sindicale la finele lunei Iulie 1930 în loc de 16.659 la finele lunei Iulie 1929. In Statele Unite, după statisticele sindicale, procentul şomeurilor care era de 9 la sută la finele lunei August 1929, s’a ridicat la 22 la sută la finele lunei August 1930. Printre principalele ţări Industriale nu era la acea dată decât Franţa în care şomajul rămânea puţin important, adică: 964 în 1930 contra 404 în 1929. Se calculează că numărul total al şomeurilor în lumea întreagă se ridică la 12-15 milioane. Din August, când s’a întocmit această statistică şi până azi, şomajul a sporit considerabil în ţările menţionate. ŞOMAJUL ENGLEZ IN DISCUŢIA CAMEREI COMUNELOR LONDRA 30 (Rador). — O mare desbatere in chestia şomajului va avea loc Luni în Camera Comunelor, unde d. Stanley Baldwin, leaderul conservator, va propune dezavuarea guvernului pe motiv că acesta nu s’ar fi ocupat îndeajuns şi in modul cel mai potrivit cu această problemă. Anticipând această discuţie, lordul Privy Seal a ţinut ai declare de pe acum în Camera Comunelor că nici un guvern n’a făcut în ultimii zece ani atâta cât a făcut guvernul actual in ceea ce priveşte finanţarea şi ajutorarea şomeurilor. Lordul Privy Seal a adăugat că scăderea exportului este datorită unor cauze generale independente de voinţa guvernului. DISCURSUL D-LUI MUSSOLINI Ducele a ţinut un nou discurs si a tulburat lumea. In atmosfera izgitată, care frământă azi Europa, politiceşte şi economiceşte, cuvintele Ducelui pot suna ca un semnal de alarmă. Teoriile d-lui Mussolini, despre caracterul universal al fascismului, au valoarea unor opinii personale. Afirmaţiile sale, potrivnice silinţelor de organizare a păcii, dar favorabile revizuirii tratatelor au însemnătate, a cărei valoare ar fi primejdios de ascuns. Şeful guvernului italian socoteşte revizuirea tratatelor drept o necesitate şi vede mocnind în Europa scântei prevestitoare de noul războie. Am mai avut prilejul să însemnăm declaraţiile d-lui Mussolini in această privinţă. Am notat manifestările sale revizioniste salutate cu satisfacţie la Budapesta, la Berlin, pretutindeni unde rezultatul războiului a adus cu sine operaţia dureroasă de corectare a nedreptăţilor istoriei. Dacă primejdia unui nou războiu ameninţă Europa, în ciuda sforţărilor de consolidare, acea primejdie nu vine decât din partea statelor cari vor să sfarme ordinea stabilită prin tratate. E un lucru evident, şi d. Mussolini, culegând aplauzele naţionalişilor extremişti germani, încurajează aceste tendinţe şi slăbeşte organizarea rezistenţei pacifice-Un corespondent al ziarului nostru analiza, nu de mult, orientarea politicei italiene■ Nemulţumiri dedată veche, de la conferinţa din Versailles, agită Italia împotriva unui anumit tratat şi mai ales împotriva unei anumite puteri. Regimul fascist, ca orice regim întemeiat pe însufleţirea masselor, are cu deosebire nevoie de succese răsunătoare. Poate că tocmai această neputinţă de ordin psihologic de a consimţi la concesiuni, a împiedecat şi împiedecă o dreaptă înţelegere italo-franceză. Discursul de deunăzi nu se deosibeşte de altfel de discursul ţinut acum câteva luni la Florenţa. Declaraţiile de acest gen, nu pot avea rezultate politice positive, şi, din punctul de vedere al posibilităţilor unui acord franco-italian, dorit de toţi amicii păcii, sunt extrem de regretabile. Dar, discursurile d-lui Mussolini, depăşind ţinta retorică, vădesc o stare de spirit ce trebue ţinută în seamă şi provoacă speranţe deşarte, pentru a căror combatere se cere deosebită privighere-A. Hg. Minorul asociat nu poate fi declarat In faliment înaintea trib. com. S. I s’a desbătut acţiunea unui creditor al firmei Sufrin şi Schwartz, din cal. Griviţei 182, prin care se cerea declararea in stare de faliment a firmei ca şi asociaţilor, componenţii firmei. Din partea asociatului Sufrin, care este minor (moştenise situaţia în urma morţii tatălui său), s'a obiectat că dânsul nu poate fi declarat in stare de faliment, nici pentru actele sale nici ca consecinţă a căderii în stare de faliment a asociaţiei. Căci un minor nu poate fi comerciant, după lege, şi neputând fi comerciant, nu poate nici să fie declarat in faliment. După deliberare, tribunalul a primit obiecțiunea și a declarat in faliment firma (societatea în nume colectiv) ,JSuftin și Schwartz“ și pe componentul Schwartz, personal, fără a declara pe minorul Sufrin. Pregătirea bancare întocmirea proectului pentru reglementarea comerţului de bancă se face in cea mai mare discreţie. Comisia care lucrează la proectul pregătit de Ministerul de Justitie, este compusă din d-nii I. Măgureanu magistrat, consilier la Consiliul Legislativ, delegat al Ministerului de Justiție, Gardescu, directorul serviciului personalului din minister și Stelian Ionescu, magistrat. Se cere prohibirea importului de cereale în Olanda AMSTERDAM, 36, doi).— In Camera Depistaţilor s-a depins o interpelare scrisă prin care se cere guvernului luarea de măsuri pentru prohibirea importului de cereale ruseşti în Olanda. Comerţul britanic in extremul orient TOKIO 30. (Rador). — Misiunea britanică pentru a fac© o anchetă asupra condiţiunii prin care se face comerţul britanic în Japonia şi China, a sosit azi la Tokio.