Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)

1930-11-01 / nr. 5267

Anul XXI No. 5267 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afa­­cere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la ,ARGUS“ secţia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 Si 323/69. a­bonamen­t H STRĂINĂTATE UR an 2200 181 8 luni 1800 . 8 luni 800 . 8 Tel in străinătate BIROURILE: București, Strada Copst«^ Fondatori: HI­TARA Un an 1000 lei o mm 550 . s mm 800 „ s lei m tart­ PROSPERITATE In aceste vremuri când toată lu­mea se plânge de criză şi de să­răcie, e bine să ne aducem aminte şi de prosperitate. In limba noastră nu există un cuvânt care să corespundă noţiunii de prosperitate- Noi avem cuvân­tul belşug care are un sens apro­piat- Traducerea exactă a acestui cuvânt în limba neologismelor este abundentă. Cuvântul prosperitate, nouă ne lipseşte pentru că nici nu am avut vreodată situaţia materială care poate fi numită prosperitate- Ţă­rile agricole nu pot fi prospere- Ele pot avea ani de belşug, când toată lumea e mulţumită. Dar anii de belşug sunt urmaţi regulat de ani de secetă şi de sărăcie, când toată lumea e nemulţumită. Prosperitatea o cunosc numai ţările industriale cari îşi văd bo­găţia lor crescând treptat şi con­tinuu. Producţia industrială, ne­­fiind supusă capriciilor naturii, poate merge neîntrerupt. Preţul produselor industriale e mult mai stabil. Piaţa de desfacere a pro­duselor industriale e în principiu nelimitată. De aceia criza industrială e tot­deauna o criză de scădere a con­sumaţiei, pe când în agricultură criza e totdeauna datorită supra­producţiei. Hrana omenirii nu poate întrece la un moment dat o anumită cantitate de produse, pe când articole industriale pot fi consumate la nesfârşit- Ceea ce opreşte consumaţia ne­sfârşită a articolelor industriale, ca şi satisfacerea nevoilor de hrană a omenirii, e lipsa puterii de cumpărare-Puterea de cumpărare e ter­menul consacrat in limbajul eco­nomic pentru a arăta mijloacele de care dispune fiecare om în sa­tisfacerea nevoilor şi dorinţelor lui. Fiecare individ trebue să iasă pe piaţă mai întâi ca vânzător- El trebue să-şi creeze disponibilităţi băneşti dând ceva de la sine în consumaţia publică, ca să poată cumpăra şi el la rândul lui, lu­crurile sau serviciile de care are nevoe, sau pe care le doreşte. Aşa fiind, s’ar părea că puterea de cumpărare nu poate fi nicio­dată mai mică decât puterea de vânzare. Supraoferta nu ar pu­tea avea loc fiindcă, ea ar fi tot­deauna compensată de o cerere proporţională. In fapt, nepotrivi­rea între cerere şi ofertă e aproa­pe regulă generală din pricină că ceiace se oferă nu e totdeauna ceiace se caută. In fiecare loc este o nepotrivire între obiectele sau serviciile ce se oferă şi cele ce se­ cer. Din această pricină prosperita­tea chiar în ţările industriale e mai mult un accident decât o re­gulă. O ţară industrială care câştigă la un moment dat pieţe noi de desfacere, comenzi importante şi condiţii comerciale favorabile, nu poate socoti această situaţie ca definitivă şi durabilă- Pieţele noi se secătuesc cu vremea prin sa­turaţie sau concurenţă. Condiţiile favorabile sunt de obicei acciden­tale ca un război în alte părţi ale lumii sau descoperirea unor mari rezerve de materii prime i­eftine- Fenomenul prosperităţii, când toată lumea dintr-o ţară face afa­ceri bune, se îmbogăţeşte, chel­­tueşte mult şi trăeşte în larg, nu apare de­cât în perioade de in­flaţie monetară sau de inflaţie de credit. Când se emit bani de hârtie fără acoperire de aur şi se înmulţesc astfel în mod artificial mijloacele de cumpărare se creează în mod artificial o perioadă de prosperi­tate. Din nefericire această pe­rioadă nu durează mult. Mijloacele artificiale de cumpărare care ser­vesc la început ca un excitant al vieţii economice, pierd curând pu­terea lor de schimb şi se transfor­mă în mijloace de deprimare eco­nomică. Ceea ce s'a petrecut după război în Statele Unite ale Americă ilus­trează şi mai bine caracterul de accident al prosperităţii. Desvoltarea fabuloasă a indus­triei şi a comerţului american, din pricina războiului din Europa, pă­rea că nu va mai înceta vreodată el va merge tot crescând. Canti­tatea de aur atrasă în America de cumpărăturile de război, întrecea toate rezervele de aur ale celor­lalte ţări- Moneda de hârtie, dola­rul, era atât de garantată încă, era neatentă aurului. Totuş experienţa a dovedit că prosperitatea americană se datora şi ea unei inflaţii. Inflaţia americană nu constă în falsificarea dolarului ci în exagerarea valorii titlurilor şi acţiunilor industriale şi comer­ciale. S'a făcut deci în America o inflaţie de valori mobiliare care a pus în mânile populaţiei mijloace de cumpărare mult superioare ce­lor normale. Ca orice inflaţie şi această in­flaţie americană, a dus la depri­mare şi la ruină. Concluzia acestor consideraţiuni ar fi că prosperitatea înţeleasă în sensul unei creşteri repezi conti­nui şi generale a avuţiei tuturor claselor sociale dintr'o ţară, este cu neputinţă în împrejurări normale. Sistemul capitalist consistând din producţie pentru schimb şi din schimb cu ajutorul monedei, are deci limite fixe peste care buna stare a populaţiei nu poate trece, decât în mod accidental. A. CORTEANU Consfătuirea ministe­rială de aseară CONVERSIUNEA DATORIILOR A­­GRICOLE. — BUGETUL PE 1931 Aseară a avut loc la Presiden­­tie o nouă consfătuire ministerială prezidată de d. Gh. Gh. Miro­nescu. S-au discutat în conti­­nuare proectele de legi, cu caracter economic, examinându-se în special proecţfile de conversiu­ne a datoriilor agricole alcătuite de d-nii miniş­tri M. Manoilescu şi M. Popovîci. y* Î De asemenea s*a hotă­rât ca toate depart­amen­de să trimită până Sâm­bătă proectele lor de bu­c­et ministerului de Fi­nanţe, spre a putea fi puse in discuţia comisiei bugerare şi studiate la timp. Consfătuirea a luat sfârşit la o­­rele 8 şi jumătate. Rezilierea contractului Stewart D-nii miniştri if. Popo­­vici şi Voicu Niţescu au semnat ori scrisoarea de reziliere a contractului cu firma Steward, conside­rând că această firmă nu a respectat angajamentele luate. FILM ROMANESC La un cinematograf din Capita­lă s’a dat primul film românesc. M’am grăbit să-l văd­. Se vorbea doar de atâta vreme de acest film, menit să ducă prin ţări străi­ne frumoasele vederi din fără şi sunetul limbii româneşti-Şi ce am văzut? Mai ales ce am auzit? Câteva case ţărăneşti, dă­răpănate, turtite sub apăsarea u­­nui cer veşnic posomorât. Părea că totul se petrece prin nordul Eu­ropei, unde ivirea soarelui e sărbătoare. Am văzut o clacă la ţară şi ţărăncuţă jucând ciuleandra, cu mişcări de charleston. Am văzut o nuntă la ţară ca so­crul şi cu mirele în frac. Şi am mai văzut ţărani şi boeri români vorbind româneşte ca nişte nemţi neaoşi■ N’am văzut numai chipurile nemţeşti ale ac­torilor, îmbrăcaţi în strae ţără­neşti. li am şi auzit pe aceşti ac­tori, că de aia filmul e sonor şi vorbitor. Am auzit deopildă, pe un ţăran, argat, vorbind cu fata din casă■ Zicea Vasile, argatul, fetei din casă: — Seanda, ce eşti tu aşa acre? Şi după ce „Seanda" i-a spus lui Vasile de ce e „acre", argatul şi fata, ţărani români, au cântat un cântec nemţesc,— muzică şi vorbe nemţeşti. Odată boerul a dat-o şi pe fran­ţuzeşte. El spune fiului său: — Purtarea ta e inadmisibilă. — Da, i-nad-mi-si-bi-lă, răspun­de fiul. Şi am auzit pe tânărul Mirone­­scu spunând boerului: — Nu am avut intenţie se ofen­sezi pe fiul domniile vostre. Lumea asculta şi se crucea: ţărani şi boeri români cu chip nem -se şi vorbire nemţească. Boeri şi tărâni par­că nnebuniseră şi vor­biau aiurea. Şi de ce nu? Filmul s’a făcut, se zice, cu cheltuiala Educaţiei Popo­rului şi sub îngrijirea ,,literaţilor" de la această instituţie. Cum aceşti ,,lit­eraţi români"­­nu pot să scrie fără să amestece, în scrisul lor, la două cuvinte ro­mâneşti şi patru cuvinte franţu­zeşti, era timpul să ne dea, ca s’o mai schimbe, şi un film românesc cu ţărani vorbind nemţeşte şi ju­când h­uleandra, ca negrii din A­­merica sau din Africa. Aveam până acuma nemţoaice la copii. Iată-i pe literaţii noştri nemţoaice la popor. Şi la mai mare. T. P. ărbătoarea Economiei Sărbătoarea economii. O sărbă­toare care, In alte tari, are credin­cioşi respectuoşi cu Învăţăturile şi menirea ei. In alte ţări. La noi, săr­bătoarea ar fi trecut neobservată, iacă o iniţiativă lăudabilă nu ne-ar fi amintit importanţa ei. Noi n’avem economie. Dar tre­bue să tăcem. Altminteri nu ne pu­tem crea capitaluri. Singurul mij­loc de a crea capital naţional e­d­­uuarea economiilor­ populare în scopuri productive. O economie eşită dintr'o res­trângere nefirească la consumaţii, e păgubitoare va reduce consu­mul. Deci producţia. Economia trebue făcută din ceea ce rămâne după mulţumirea nevoi­lor normale. Nici sgârcenie dar nici risipă. O economie rămasă fără între­buinţare, în ciorapul aceluia care o face e nepatriotică căci e nefolo­sitoare economii naţionale. E o rezervă moartă. Şi o rezervă moar­­ta nu crează capitaluri productive. Dimpotrivă. Sustrage din avuţia generală. Şi n'avem nici economii, nici ca­pitaluri. Tocmai de aceea „ziua economii" are în ţara noastră, o importanţă deosebită. La noi trebue făcută o educaţie, care, in alte părţi, există de se­cole. Trecem printr'o epocă de criză. Criza e în bună parte, produsul lipsei de capital, lipsă care nu ne dă putinţa să ne organizăm, să ne desvoltăm. Puţinul capital existent e străin. Bine că oi avem, deşi e scump. O datorie patriotică impune răs­pândirea pe toate căile, în toate clasele sociale a spiritului de eco­nomie. Pentru răspândirea lui „săr­­bătoarea economii"* trebue prăz­­muită cu toată solemnitatea. Ea marchează începutul unei ac­ţiuni care trebue făcută cu toată chibzuinţă şi cu toată seriozitatea. Depozitele Casselor de economii in diferite ţări la finele anilor 1920—1929 (In milioane) După Bulletin Mensuel de Statistique al Ligei Națiunilor, Nr. 8 din August 1930. Violent cutremur în Italia ROMA, 30 (Rădoi). — Azi di­mineaţă la ora 8 şi 15 s'a produs un cutremur de pământ în regiu­nea Marchez. La Ancona, câteva case s’au dărâmat, altele au sufe­rit stricăciuni grave. Sunt şi câţiva răniţi, cari au fost transportaţi la spital. Comunicaţiile telefonice şi te­legrafice între Ancona şi satele în­vecinate sunt întrerupte. Autorităţile au organizat ime­diat acţiunea de ajutorare. VICTIMELE CUTREMURULUI ROMA 30. (Rador)-In­­formaţiunile primite în cursul după amiezii din Ancona arată că cutremu­rul de pământ a făcut nu­meroase vleită mei. La Ancona se semnaleaa­ză doi morţi şi 60 răniţi. La Sinigalia şi în împreju­rimi sunt 20 morţi. In sa­tele din apropiere de An­cona sunt cinci morţi. La Pesaro sunt 8 răniţi, la Mondolfo 22 răniţi, la Fano 6 răniţi. Cutremurul a făcut stri­căciuni considerabile nu­­triţii, mare număr de loca­ltăţi. Pompierii, soldaţii şi mi­liţia lucrează cu un avânt demn de toată lauda la opera de ajutorare. IN IUGOSLAVIA BELGRAD, 30 (Rador). — Insti­tutul seismologic din Belgrad a înregistrat azi dimineaţă la ora 8 şi 17 minute un cutremur de pă­mânt extrem de violent­ Cutremu­rul a durat in totul, cu mai multe întreruperi 34 minute. Epicentrul cutremurului se află la 665 kilometri spre Sud-Vest­ Conferinţa româno-cehos­­lovacă La 4 Noembrie va avea loc la Bucu­reşti conferinţa româno-ceho­­slovacă pentru lichidarea chestiu­nilor pendinte între cele două ţări, rezultate din marele război, şi a­­nume creanţe, depozite, bonuri de rechizite, etc. Vor lua parte delegaţi ai tuturor departamentelor Interesate. N­« ♦ —■ Preţul pâinei începând de mâine 1 Noembrie, pâinea neagră de un kilogram, se va vinde iarăşi cu 6 lei, in loc de 5 lei. Această nouă scumpire a pâinei este ordonată de comisiunea specia­lă, a ministerului industriei şi com­er­ţului, care a anulat ordonanţa pri­măriei prin care se hotărâse preţul de 5 lei înăsprirea şomajului in lume Date statistice oficiale GENEVA 30. (Rador). — Datele statistice oficiale publicate de Bi­roul Internaţional al Muncii indică o nouă agravare a şomajului in aproape toate ţările. In Germania numărul şome­ri­­lor ajutaţi de Stat a fost la finele lunei August 1930 de 1.947.811, con­tra 883.002 la finele lunei August 1929. In Austria, numărul şomeurilor ajutaţi la aceeaşi dată, era de 156.125 contra 101.845 la Unele lu­nei August 1929. In Belgia, cifrele Casei de asi­gurări contra şomajului indicau la finele lunei Iulie 15.202 Şomeuri complecţi şi 48.586 şomeuri par­ţiali,­­ în loc de 4037 şomeuri complecţi şi 16.452 şomeuri par­ţiali la aceeaşi dată în 1929. In Canada statisticile sindicale indicau 18.473 şomeuri la finele lunei Iulie 1930 contra 6003 la fi­nele lunei Iulie 1929. In Marea Britanie şi Irlanda de Nord erau la finele lunei August 2.119.648 şomeuri ajutaţi faţă de 1.198.880 la finele lunei August 1929. In Italia se înregistrează la fi­nele lunei August 399.600 şomeuri în loc de 235.316 la finele lunei Au­gust 1929. In Olanda cifrele caselor de asi­gurare contra şomajului Indicau 25.772 şomeuri la finele lunei Iulie în loc de 12.030 la finele lunei Iu­lie 1929. In Polonia s’a înregistrat la fi­nele lunei August 170.665 şomeuri în industriile extractive şi manu­factiere şi 70.597 şomeuri parţiali In industriile manufacturiere faţă de 84.300 şomeuri complect! Şi 89.639 şomeuri parţiali la finele lu­nei Iulie 1929. In România erau 23.236 cereri de ocupaţiune nesatisfăcute la fi­nele lunei Iulie 1930 contra 3909 la finele lunei Iulie 1929. In Suedia, după statisticele sin­dicale erau 26.147 şomeuri la fi­nele lunei Iulie 1930 contra 20.038 la finele lunei Iune 1929. In Cehoslovacia 37.853 şomeuri ajutaţi de casele de asigurare sin­dicale la finele lunei Iulie 1930 în loc de 16.659 la finele lunei Iulie 1929. In Statele Unite, după statisti­cele sindicale, procentul şomeuri­lor care era de 9 la sută la finele lunei August 1929, s’a ridicat la 22 la sută la finele lunei August 1930. Printre principalele ţări Indus­triale nu era la acea dată decât Franţa în care şomajul rămânea puţin important, adică: 964 în 1930 contra 404 în 1929. Se calculează că numărul total al şomeurilor în lumea întreagă se ridică la 12-15 milioane. Din Au­gust, când s’a întocmit această sta­tistică şi până azi, şomajul a spo­rit considerabil în ţările menţio­nate. ŞOMAJUL ENGLEZ IN DISCUŢIA CAMEREI COMU­NELOR LONDRA 30 (Rador). — O mare desbatere in chestia şomajului va avea loc Luni în Camera Comunelor, unde d. Stanley Baldwin, leaderul conservator, va propune dezavuarea guvernului pe motiv că acesta nu s’ar fi ocupat îndeajuns şi in modul cel mai potrivit cu această problemă. Anticipând această discuţie, lordul Privy Seal a ţinut ai declare de pe acum în Camera Comunelor că nici un guvern n’a făcut în ultimii zece ani atâta cât a făcut guvernul actual in ceea ce priveşte finanţarea şi aju­torarea şomeurilor. Lordul Privy Seal a adăugat că scăderea expor­tului este datorită unor cauze gene­rale independente de voinţa guver­nului. DISCURSUL D-LUI MUSSOLINI Ducele a ţinut un nou discurs si a tulburat lumea. In atmosfera iz­­gitată, care frământă azi Europa, politiceşte şi economiceşte, cuvin­tele Ducelui pot suna ca un sem­nal de alarmă. Teoriile d-lui Mussolini, despre caracterul universal al fascismului, au valoarea unor opinii persona­le. Afirmaţiile sale, potrivnice si­linţelor de organizare a păcii, dar favorabile revizuirii tratatelor au însemnătate, a cărei valoare ar fi primejdios de ascuns. Şeful gu­vernului italian socoteşte revizui­rea tratatelor drept o necesitate şi vede mocnind în Europa scântei prevestitoare de noul războie. Am mai avut prilejul să însem­năm declaraţiile d-lui Mussolini in această privinţă. Am notat ma­nifestările sale revizioniste salutate cu satisfacţie la Budapesta, la Ber­lin, pretutindeni unde rezultatul răz­boiului a adus cu sine operaţia du­reroasă de corectare a nedreptă­ţilor istoriei. Dacă primejdia unui nou războiu ameninţă Europa, în ciuda sforţărilor de consolidare, acea primejdie nu vine decât din partea statelor cari vor să sfarme ordinea stabilită prin tratate. E un lucru evident, şi d. Mussolini, culegând aplauzele naţionalişilor extremişti germani, încurajează a­­ceste tendinţe şi slăbeşte organi­zarea rezistenţei pacifice-Un corespondent al ziarului nos­tru analiza, nu de mult, orientarea politicei italiene■ Nemulţumiri de­dată veche, de la conferinţa din Versailles, agită Italia împotriva unui anumit tratat şi mai ales îm­potriva unei anumite puteri. Regi­mul fascist, ca orice regim înte­meiat pe însufleţirea masselor, are cu deosebire nevoie de succese răsunătoare. Poate că tocmai a­­ceastă neputinţă de ordin psiholo­gic de a consimţi la concesiuni, a împiedecat şi împiedecă o dreap­tă înţelegere italo-franceză. Discursul de deunăzi nu se deo­­sibeşte de altfel de discursul ţinut acum câteva luni la Florenţa. De­claraţiile de acest gen, nu pot a­­vea rezultate politice positive, şi, din punctul de vedere al posibili­tăţilor unui acord franco-italian, dorit de toţi amicii păcii, sunt ex­trem de regretabile. Dar, discur­surile d-lui Mussolini, depăşind ţin­ta retorică, vădesc o stare de spi­rit ce trebue ţinută în seamă şi provoacă speranţe deşarte, pentru a căror combatere se cere deose­bită privighere-A. Hg. Minorul asociat nu poate fi declarat In faliment înaintea trib. com. S. I s’a desbătu­t acţiunea unui creditor al firmei Su­­frin şi Schwartz, din cal. Griviţei 182, prin care se cerea declararea in stare de faliment a firmei ca şi asociaţilor, componenţii firmei. Din partea asociatului Sufrin, care este minor (moştenise situaţia în urma morţii tatălui său), s'a obiec­tat că dânsul nu poate fi declarat in stare de faliment, nici pentru actele sale nici ca consecinţă a căderii în stare de faliment a asociaţiei. Căci un minor nu poate fi comerciant, după lege, şi neputând fi comerciant, nu poate nici să fie declarat in fa­liment. După deliberare, tribunalul a pri­mit obiecțiunea și a declarat in fali­ment firma (societatea în nume co­lectiv) ,JSuftin și Schwartz“ și pe componentul Schwartz, personal, fără a declara pe minorul Sufrin. Pregătirea bancare întocmirea proectului pentru re­glementarea comerţului de bancă se face in cea mai mare discreţie. Comisia care lucrează la pro­­ectul pregătit de Ministerul de Jus­titie, este compusă din d-nii I. Măgureanu magistrat, consilier la Consiliul Legislativ, delegat al Mi­nisterului de Justiție, Gard­escu, directorul serviciului personalului din minister și Stelian Ionescu, magistrat. Se cere prohibirea impor­tului de cereale în Olanda AMSTERDAM, 36, doi).— In Camera Depis­taţilor s-a depins o inter­pelare scrisă prin care se cere guvernului luarea de măsuri pentru prohi­birea importului­ de cerea­le ruseşti în Olanda. Comerţul britanic in ex­­tremul orient TOKIO 30. (Rador). — Misiunea britanică pentru a fac© o anchetă asupra condiţiunii pr­in care se face comerţul britanic în Japonia şi China, a sosit azi la Tokio.

Next