Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)

1930-11-01 / nr. 5267

Ziua Internaţională a Economiei Economia şiCooperaţia Cultivarea economiei in ţările apusene Ideea de solidaritate cucereşte teren din ce în ce mai mult, nu numai in sânul popoarelor, ci şi între popoare. Urmarea fericită e, că tot ce născoceşte geniul fiecărui popor, ca metodă şi ca mijloc de asigurare a unui trai mai bun pentru masse, e dat spre folosinţa tuturor. Astfel acum şase ani, represenţi ai caselor de economie din mai multe ţări s-au adunat în congres la Milano şi au hotărât, ca pentru formarea şi desvoltarea spiritului de păstrare, atât de necesar omului în greaua luptă pentru existenţă, în fiecare an, toate ţările să serbeze ziua de 30 octombrie, ca zi mondială a economiei. La noi, ca la noi, lucrurile cele proaspete sosesc totdeauna mai târziu, ca aiurea, după ce se mai învechesc. De aceea faptul acesta a trecut neobservat, deşi s‘a scris despre hotărârea lăudabilă a acelui congres. S‘ar zice poate, că noi nu prea simţim nevoe de economie, căci doar suntem maeştri în a riripi, nu numai banul public, dar chiar şi pe cel muncit de noi. Adevărul este că spiritul nostru de prevedere, care duce la economie, e foarte puţin desvoltat, mai cu seamă în massele populare. Dovada nepătrunderii noastre de marea însemnătate a economiei, ne-o fac cifrele următoare: casele noastre de economie abia au adunat vreo 200 milioane lei, ceea ce e prea puţin faţă de ce au strâns băncile populare, cari au la depuneri spre fructificare aproape două miliarde lei, cari se înţelege că şi aceştia sunt putini, fată de ce au strâns băncile populare din alte ţări, populate cu neamuri mai strângătoare decât neamul nostru şi prea putini mai sunt şi fată de ce au strâns băncile noastre comerciale, mai ales de la oamenii mai cuprinşi. Băncile comerciale de la noi aveau cu un an în urmă strânse la economie sume ce treceau de 25 miliarde. America avea peste 1500 miliarde lei. Dacă citeşte cineva literatura noastră populară, privitoare la economie, rămâne mirat şi-şi pune întrebarea: cum se poate ca un popor care, prin proverbele, zicătorile, etc., în cari se oglindeşte gândirea lui adâncă, să dea sfaturi aşa de cuminte asupra însemnătăţii ecotomiei, dar pe cari el însuşi nu le urmează? Să spui că-i bine să strângi bani albi pentru zile negre şi totuşi tu să duci neagră mizerie, nu e oare cel puţin anacronic? SPIRITUL DE ECONOMIE Pentru a ne da mai bine seama de cauzele cari au produs în suflerul poporului nostru lipsa spiritului de economie, e necesar să aprofundăm chestiunea- Spiritul de economie se adapă din izvorul prevederii. Prevăzător e numai omul luminat. Or, massa poporului nostru e încă lipsită de somn, iar cei ce bruma o mai am o au prea teoretică şi nu totdeauna in direcţia adevăratelor nevoi practice ale vieţii. Dacă mai adăugăm la acestea şi faptul că între urmările rele ale Sistemului economic social ce ne stăpineşte astâzi, sunt şi acestea inevitabila distribuţie a bogăţii■ lor şi pauperismul, apoi Patern spune, că am dat peste pricinile de căpetenie, cari ne-au împiedecat de a deveni mai străngători. Econmia nu e înţeleasă de toţi întrun fel. Unii socot că adevăratul om păstrător e acela care-şi rupe de la gură şi pune ceva la o parte pentru viitor. Sistemul acesta e învechit şi este asemănat cu scoaterea unei măsele, îndurând chinurile durerii, în nădejdea izbăvirii de ele în viitor. Alţii însă socot şi eu cred că au dreptate — că mai întâi omul trebue pus în situaţia de a produce bine şi a valoriza bine produsele muncii lui fără a fi speculat de nimeni şi nici intr’un chip, şi apoi din câştigul muncii scăpat de prelevări mai întâi să-şi îndestuleze nevoile legitime ale vieţii, fără risipă, ci cu multă economie, iar restul să-l pună la păstrare pentru nevoile viitorului- cam multe nici nu se pot prevedea- Ceia ce punem la păstrare, din disponibilul bunurilor noastre — astăzi sub formă de monedă și nu în natură — este mijlocul- capitalul cu care munca fabrică capitaluri noui. Producerea capitalurilor mai este supusă la mai multe condiţiuni: să prisosească ceva din producţie faţă de consumaţie Şi acel ceva este tocmai economia ce o fac unele persoane- Această economie să n'o ţinem stearpă, la ciorap, in pălamida lăzii sau in ghemul cu tort ori ascunsă în pământ- ci so plasăm ca să producă Cel ce primeşte plasamentul trebue să-l fructifice, adică să muncească pentru a fabrica capitaluri. Numai în aceste condiţiuni massa capitalurilor creşte. INTRE CAPITAL $I MUNCA In orânduirea de astăzi unii posedă capitalul si alţii munca, iar rezultatele întreprinderii le recoltează numai capitalul. Cei ce posedă capitalul sunt puţini, iar cei ce posedă muncă sunt mulţi şi ei nu primesc decât o plată oarecare pentru funcţiunea lor. Deci în sistemul actual facerea economiei e cu putinţă mai mult pentru cei puţini Să arătăm acuma şi posibilităţile facerii economiei pentru toţi, adică şi pentru cei puţini cât şi pentru cei mulţi, şi aceasta se întâmplă unins, în sistemul cooperatist. ROLUL COOPERAŢIEI Mai întâi acest sistem nu este născut din imboldul profitului, cu la cel capitalist, ci din satisfacerea nevoilor legitime. Cooperaţia organizează întreprinderi nu în vederea profitului, de cele mai multe ori fără muncă, în vederea satisfacerii nevoilor acelora ce uzează de ea. Aci atât capitalul cât şi munca simt, nui două grupe de persoane deosebite, ca un capitalism, ci numai a unei singure grupe, cu interese comune, şi de aceea cooperaţia contopeşte calitatea de uzager cu aceea de consumator. Deci cooperaţia dă la o parte pe cei ce trăesc din parazitism şi lasă muncii tot rodul zămislit de ea. Cu chipul acesta consumatorul, adică toată lumea, orice ocupaţie ar avea el, cumpără prin cooperativă, deci bun şi eftin tot ce-i trebue pentru meseria şi gospodăria lui, produce in comun sau individual ajutat de cooperativă, vinde în comun prin cooperativă, dobândind preţ bun pentru produsele sale, împrumută la nevoile sale bani din banca la care este asociat, cu dobândă potrivită, îşi construeşte locuinţă igienică şi eftină prin cooperativă ş. a. m. d. Toate operaţiile pe cari Ie facem cu o cooperativă ne sporesc veniturile şi deci ne înlesnesc un trai mai omenesc şi ne ingăduesc să punem prisosul la o parte. Prisosul acesta întrebuinţat la nevoi productive, formează pentru noi o economie creatoare, iar pentru mai multă siguranţă lăsăm o parte din ea ca economie — rezervă, care aşteaptă ca rezerva oştirii de pe front, care e chemată să intre în acţiune, numai când nevoia câştigării luptei o cere. Cooperaţia maii săvârşeşte mimnea, că ne face să economisim cu atât mai mult, cu cât cheltuim mai mult, deci facerea economiei prin cooperaţie se poate asemăna cu scoaterea unei măsele fără durere. In adevăr, să ne închipuim un consumator care întriun an cumpără de la cooperativa lui în valoare de 30 mii lei, iar un altul de 40 mii lei și că risturna dată de cooperaivă e de 7 la sută. Primul va economisi 1400 lei, iar ultimul 2800 lei. Aceste economii, dacă consumatorul s-ar fi aprovizionat din comerțul particular, rămâneau în punga negustorilor, crescându-se capitalul lor, pe când prin cooperativă fiecare asociat şi-l creşte pe al său, ba încă dacă lasă suma în cooperativă, aceasta e mai înlesnită in operaţiile elf care se desvoltă, micşorând cheftuele şi mărind risturna Şi astfel cooperaţia înlesnind omului dobândirea de mijloace de trai mai abundente şi îngrijindu-se de educaţia lui şi în sensul de a fi păstrător, face posibilă adevărata economie, care trebue să se nască din prisosul mijloacelor de existenţă. De unde începe acel prisos ne-o spune chibzuinţă, cumpătarea şi spiritul de cruţare, cu care trebue să ne împodobească educaţia cooperativă. T. C. IONESCU-PAŞCANI Cu prilejul ,,Sărbătoarei Economiei’, Buletinul Institutului Economic Românesc a apărut Intr’un număr special, bogat ca documentaţie si bine scrise, In care se ocupă cu toate aspectele problemei economiei. Reproducem, din acest număr, sfârşitul studiului d-lid dr. Gheron Netta, despre „Cultivarea economiei in ţările apusene“, studiu în care se arată sforţările ce se fac în Apusul Europei, pentru stimularea spiritului de economie al populaţiei. In ţările apusene între stat şi casele de economie există o strânsă colaborare pentru desvoltarea spiritului de economie. Statul sprijineşte, crează şi îndrumează tot felul de organe pentru colectarea şi canalizarea micei economii înspre ceilalţi factori de producţiune ai naţiunei. O reţea de case de economie împânzeşte întreaga suprafaţă a ţărei. Case de economie comunale, cercuale, provinciale, case de economie de stat, case de economie poştală, case de economie şcolară, case de economie pentru lucrători, case de economie particulare, considerate ca instituţiuni de binefacere, etc. etc. Dar activitatea statutul nu se mărgineşc la organizarea de unităţi pentru adunarea micilor economii. El are o îndatorire şi mai mare şi anume de făcut încă dela început prin legi care au evoluat şi s-au complectat dealungul timpului. Cele mai recente legi pentru protecţia micei economii au fost promulgate în Italia la 1927, iar în Anglia, Germania şi Franţa la 1929. Prin astfel de legi ţările apusene pun cea mai strictă ordine în înfiinţarea şi funcţionarea caselor de economie. Case de economie nu pot lua fiinţă decât după ce autoritatea de Stat competentă s-a convins de seriozitatea iniţiatorilor lor. Ele nu pot să funcţioneze decât în baza unei autorizaţiuni speciale ce li se acordă numai în urma angajamentului ce şi-l iau de a îndeplini anumite condiţiuniCONTROLUL AUTORITĂŢII PUBLICE Autoritatea publică controlează şi supraveghează de aproape operaţiunile caselor de economie, aceste instituţiuni fiind considerate nu ca simple întreprinderi comerciale ci ca instituţiuni de bine public cu repercursiuni adânci în bunul mers al statului. Ca atare legile caselor de econmii circumscriu plasamentul şi operaţiunile pe care aceste organisme sunt îndreptăţite să le facă. O foarte dese împrejurări statul însuşi garantează plasamentul făcut de economie. După cum vedem din aceste câteva indicaţiuni refeitoare la cuprinsul legilor care guvernează casele de economie dă statele apusene, spiritul de eonomie cată să fie întărit şi desvotat prin semănarea adâncă a învederei, a siguranţei în restituira sumelor depuse. Tot în vederea idificărei caselor de economie şi a mărirei siguranţei depunerilor, ultimile legi urmăresc o politică de concentrare a acestor institturi prin fuziuni, federalizări si instituiri de fonduri de rezervă comune- Mână I în mână cu statul răsele de economie îndeplinesc de diferite căi o operă admirabil, de desvoltare ■ a spiritului de ecoomie Socotindu-se exlusiv în servi- I ciul micului depuntor casele de I economie apusene sunt de o culantă uimitoare. Primirea Si prdarea depunerii lor se face fără tea multe forma-1 lităţi zadarnice , fără pierdere de timp. Casele de ecromie din statele apusene sunt scotite mentorul competent al coteanul neversat în chestiuni fimerare. Ghişeuri şi funcţionari bine instruiţi stau la dispoziţia cherţiei mărunte pentru sfaturi saundrumări în materie de plasare, impozite etc. etc. Este uşor dinţeles că legătura ce se creiază între depunători şi casa de econiie pe această cale seamănă încelerea, elementul esenţial al decicărei spiritului de economie. OPERA DE EDUCAŢIE Opera de ducaţiune întreprinsă de casele ecnomie apusene în acelaşi scop* stimulărea spiritului de economi printre clasele de jos ale pcdului cu deosebire, constitue panică pe cât de complexă şi doilă pe atât de ingenioasă. Pri agenţii lor, pe cari îi întâlnim , toate clasele sociale, agenţi votari sau plătiţi, se face educaţiunta ţară, printre agricultori, în laici, printre lucrători, încoaiele , toate graele, în familie. Casele e economie înlesnesc uneori celor sau părinţilor familiilor moşte să înveţe, la început pe seama lor, practica economiei. Astfel din fondurile lor casele de economie pun la dispoziţiunea masselor largi sute şi mii de puşculiţe cu care odată practica economiei este introdusă in familie. Casele de economie împart, cu scopul expres de a fi economisite, sume de bani cu prilejul diferitelor evenimente, și nu este vorba numai de evenimente privind anumite sărbători dintr-un an, anumite festivităţi sau aniversări. Casele de economie se interesează mai ales de importantele evenimente familiare care impresionând pe membrii familiiior au firea de a-i dirija pe calea enomiei. Căsătoriile şi naşterile sunt cu deosebire speculate în acest sens. Se distribuesc carnete de economie, dar se împart şi bani. Este demnă de relevat practica unor case de economie care urmărind de aproape lista naşterilor de la ofiţerul stărei civile, trimite a doua zi chiar agentul la părintele familiei unde s-a anunţat o naştere. In afară de felicitările de rigoare din partea casei de economie agentul aduce părintelui de familie şi un carnet de depuneri în care instituţiunea înscrie din fondurile ei o sumă anumită pentru noul născut. Exploatarea acestui moment psihologic în folosul desvoltărei spiritului de economie este din cele mai potrivite. Starea de spirit receptivă a părinţilor în astfel de clipe îngădue agentului să zugrăvească pe larg şi în cele mai frumoasă culori tabloul binefacerilor economiei. Pentru fericirea progeniturei lor, părinţii primesc sfaturile agentului şi se leagă, prin carnetul adus, să practice economia. Prin astfel de procedeuri ingenioase multe mii de oameni au fost atraşi pe calea economiei. DEPUNERILE, FACTOR MORAL Dar cultivarea economiei în ţările apusene a eşit din sfera restrânsă, şi s’ar putea zice interesată, a caselor de economie. După cum jocurile şi gimnastica sunt socotite ca elemente fundamentale pentru educaţia fizică a unui popor. tot astfel este considerată economia, ca factor esenţial pentru educaţia morală a acelui popor. De aceia guvernele, oamenii politici, şcoalele, familiile, poartă in tarile apusene o deosebită grije micei economii. Depunerile spre fructificare la casele speciale sunt socotite ca un preţios patrimoniu naţional de care nimeni şi sub nici o formă nu se poate atinge-Asociaţiuni şi cluburi presărate, din iniţiativă particulară, în toate colţurile ţării, întregesc alături de casele de economie grandioasa opera de desvoltare a spiritului de economie-Propaganda aceltora, metodică şi susţinută, face uz de toate mijloacele pe care cultura modernă le pune la dispoziţiune- Conferinţe; serbări; presă; ziare- publicaţiuni periodice, broşuri; imagini; cărţi poştale, tablouri murale, proecţiuni, filme mute sau vorbitoare, radio etc., etc. mii şi mii de instrumente lucrează în fiecare zi, încontinuu şi din toate părţile deodată în ţările apusene pentru susţinerea spiritului de economie. PASIUNEA PENTRU ECONOMIE Pasiunea pentru economie a mers în statele apusene aşa de departe încât ea pare că ia formele unei noi credinţe. „Mântuirea ta prin tine însuţi este miezul acestui nou crez. Noua religiune simte astăzi nevoia de a se revărsa peste hotarele ţărilor cari au cultivat-o şi au ridicat-o atâta de sus. Ea tinde să înveţe pe toate popoarele cunoaşterea drumului nouei mântuiri. Organul acestei noui mişcări internaţionale este „Institutul Internaţional al Economiei“ înfiinţat la 1924 cu sediul la Milano, în Italia, una din ţările clasice ale economiei populare. Scopul său este să propage desvoltarea spiritului de economie în toate ţările lumei; să preconizeze cele mai bune măsuri pentru apărarea şi protecţiunea economiei; să pună la dispoziţiunea tuturor statelor experienţa îndelungată a caselor de economie apusene procurându-le sfaturile şi materialul necesar pentru a putea influenta în mod eficace asupra spiritului de economie, să creeze relatiuni şi legături de afaceri şi de interese între toate casele de economie din lume punând astfel bazele solidarităţei micei economii internationale. Faţă deaceastă activitate înfrigurata a țărilor apusene în domeniul economiei populare ce am făcut noi după război pentru desvoltarea spiritului de economie în tara noastră? In afară de instinctul de conservare al poporului nostru, care ne-a dat importante depozite spre fructificare la băncile comerciale, nu cunoaştem aproape nici o acţiune întreprinsă din iniţiativa publică sau privată pentru cultivarea spiritului de economie. Un lux bolnav şi o risipă deşuchiată se resfaţă de sus până jos în toate clasele noastre sociale. Ce am avea de făcut în acest domeniu am arătat într-o scurtă schiță intitulată „Problemele micei economii" şi publicată anul trecut în acest loc. Vom repeta aici cele spuse acolo. CUM S AR PUTEA STIMULA SPIRITUL DE ECONOMIE LA NOI Pentru desvoltarea spiritului de economie la noi, mai ales în Împrejurările actuale în care economia trebue să constitue unul din elementele esenţiale ale formărei de capitaluri, este neapărată nevoea se ia următoarele măsuri: 1. Să se creeze un organ, potrivit împrejurărilor de la noi, care să adune economia din toate clasele societăţei româneşti şi de pe întreg întinsul ţărei. 2. Să se facă educaţiunea economică raţională, educaţiune care lipseşte aproape cu totul. In familie, în şcoală, în armată, în ateliere, pretutindeni în ţara noastră unde s-a pus preţ numai pe instrucţiune şi unde educaţiunea a rămas pe planul cel din urmă, creşterea trebue să-şi regăsească locul de onoare. 3. Să se asigure micilor economii o desvoltare netulburată, punându-le sub o neșovăelnică tutelă. Ceea ce se petrece după război cu mica economie depusă la unele bănci, in lipsa unui organ potrivit pentru colectarea ei, nu poate decât să distrugă şi ultimile licăriri ale unui spirit de economie care ne-a mai rămas. 4. „Economia“, printr-o propagandă chibzuită şi intensă să se transforme în preocuparea noastră de orice oră, în crezul mântuirei noastre. O şcoală nouă care ne lipseşte trebue cât mai neîntârziat creeată. Drumul către aceasta ne este cunoscut. „Cultivarea economiei în statele apusene" ni-1 indică iar noi trebue să-l urmăm pentru a ajuta ţara să ese in prăpastia în care se afundă. Dr. GHERON NETTA Colaborarea între stat şi casele de economie Ca număr festiv al Buletinului Institutului Economic Astăzi 31 Octombrie cea mai mare parte a Statelor lumei sărbătorescu pentru a şeasea oară „Ziua Economică". Sărbătoarea economiei pătrunde de câţiva ani tot mai adânc în massele largi ale populaţiunilor ca o recunoşînţă, a acestora pentru nepreţuita contribuţie pe care economia o dă vindecării rănilor pricinuite de războiu şi de urmările lui. In această zi, activitatea pentru propagarea spiritului de economie, prin vorbă şi prin fapte, se desfăşoară în cel mai înalt grad în acele State. La noi Institutul Economic Românesc încearcă în împrejurările de azi să atragă atenţiunea opiniei publice asupra valorii etice deosebite de care se bucură aiurea spiritul de economie. In acest scop Institutul Închină în întregime ultimul număr al buletinului său „Sărbătoarei Economiei". Acest număr festiv al Buletinului Institutului Economic cuprinde următoarele expuneri: Cultivarea economiei în Statele apusene de Gheron Netta; Locuinţele populare şi economice de G. Săpunaru; Propaganda pentru economie de M- Birău; Băncile ca institute de economie, de Xenofon Netta; Casele poștale de economie, de N. Popescu, etc., etc. 3 Cauzele prăfașirei dirijabilani „R. 101“ CE A STABILIT ANCHETA LONDRA 30 (Rador). — Ancheta referitoare la dezastrul lui „R. ÎO1“ a ajuns la concluzia că dirijabilul rra explodat in aer, ci după lovirea cu pământul. Din examinarea microscopică a cablurilor s'a dedus căorul s'a produs după și nu înainte de prăbușire. Dirijabilul sbura normal în momentul prăbușirii. Ziua armisţiului vin la LONDRA 30 (Rador). Regele George va asista la serviciul comemorativ al zilei armistiţiului la Whitehall şi va depune apoi o coroană la Cenotal, de asemeni prinţul de Wattes şi Ducele de York. Ceremonia va decurge ca şi anul trecut, cu mici adăugiri aprobate de Rege. Cutia cu scrisori■) Primim spre publicare următorul Avertisment Subsemnatul în calitatea mea de Director al societăţii „Valea Agrişului“ ş. a. minieră română, Jibou (Surduc), precum şi ca proprietar şi reprezentant al majorităţii absolute a acţiunilor acestei societăţi anonime, aduc la cunoştinţă celor interesaţi, că hotărârile pretinsei adunări generale a societăţii noastre ţinute în Jibou la 27 octombrie 1930 sunt nule. Adunarea generală nu a fost convocată de cei în drept şi s'a ţinut cu escluderea forţată şi ilegală dela votarea majorităţii acţionarilor, prin o adevărată lovitură a unei minorităţi a acţionarilor. Hotărârile aduse de această ilegală adunare generală leam atacat prin opoziţie la Tribunal. Avertizez pe cei interesaţi despre faptele de mai sus şi oi previn, că membri consiliului de administraţiune aleşi în numita adunare generală nu au dreptul să angajeze şi să reprezinte firma „Valea Agrişului’’ ş. a., minieră română. Jibou, Surduc, la 29 Octombrie 1930. GUY FROTE Directorul societăţii „Valea Agrişului" ş. a. minieră română şi Membru în Consiliul de Administraţie al acestei societăţi. *) Redacția nu răspunde de cele publicate mai sus. Îndemn la Economie O circulară a Oficiului Naţional al Cooperaţiei Române „Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române" a trimis conducătorilor de cooperative următorul îndemn la economie, cu prilejul sărbătoarei economiei: ,,Grija de căpetenie a popoarelor eşite din marele război a fost ca printr’o încordare cât mai mare a puterilor de muncă şi prin desvoltarea spiritului de prevedere şi economie să răzbată deasupra crizei economice şi a tuturor greutăţilor Ivita după încherea păcii S’a provocat astfel o întrecere între popoare pentru sporirea forţelor vii şi a mijloacelor proprii cu cari să iasă deasupra nevoilor şi să-şi îmbunătăţească treptat economia naţională. Şi astăzi vedem cât de mult temei se pune pretutindeni pe întărirea simţului de economie, care să lecuiască criza de capital ce înăbuşea omenirea. Acum 6 ani, un congres internaţional, care s’a ţinut la Milano, s’a ocupat de mijloacele cele mai potrivite pentru întărirea spiritului de economie şi, intre altele, a luat hotărârea să se proclame ziua de 30 Octombrie a fiecărui om ca zi mondială a economiei. In această zi atenţiunea tuturor popoarelor este atrasă asupra înţelesului şi însemnătăţii economiei, pentru ca toate acţiunile oamenilor să fie pătrunse de acest ideal. Nevoia de economisire pentru formarea de capitaluri noul se impune în timpul de faţă într’o măsură deosebită pentru pop,rul nostru, dacă vrem să fie salvat din criza economică în care se sbate şi să fie condus spre un viitor mai bun. Exemplul de cruţare pe care ni-l dau alte popoare mai vechi, să ne fie pildă vie de ceea ce avem de făcut pentru inorarea noastră economică a fiecăruia în parte şi prin aceasta a gospodăriei noastre naţionale. Nu este nevoie să insistăm prea mult cu vorbe asupra necesităţii economiei, de care d-voastră în calitate de conducător de cooperarie sunteţi pe deplin convins. Dorim însă să ne ridicăm la nivelul sforţărilor pe care le fac, alte popoare şi, laolaltă cu ele şi după exemplul lor, să încetăţenim în ţara noastră ziua economiei. O asemenea acţiune nu se poate întreprinde cu mai mult folos decât prin cooperarie, în care se găsesc laolaltă toate păturile sociale, fără deosebire de crednţe sau vederi politice- fae aceea Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române îndreaptă acest călduros apel către toate societăţile cooperative, rugându-le să organizeze în cercul lor de activitate ziua economiei, fie pentru ziua de 30 Octombrie, adică odată cu celelalte organizaţiuni cooperative din lume, fie pentru Dumincă 2 Noembrie a. c.» când — fiind zi de sărbătoare — această manifestare poate să primească o înfăţişare mai deosebită. Mijloacele ce urmează să întrebuinţaţi In desfăşurarea planului d-voastră pentru ziua economei, rămân să fie alese de fiecare organizaţie cooperativă, potrivit împrejurărilor locale , totul este ca prin expuneri şi exemple să se răscolească sufletul tuturor de la mic şi până la mare, arătându-li-se că un popor, în care nu este infiltrat sufletul economiei, este sortit pieirii, tot aşa cum se întâmplă şi cu omul lipsit de cumpătare şi prevedere. In ziua hotărâtă de d-voastră în înţelegere cu toate celelalte organizaţione cooperative din aceeaş localitate, cu preoţii şi învăţătorii şi alţi fruntaşi localnici, se vor ţine predici în biserică, conferinţe la şcoală elevilor şi adunare la sediul societăţii sau alt loc potrivit, în care se vor face dări de seamă despre mersul socetăţilor, scoţându-se la iveală binefacerile păstrării; cu acest prilej este nimerit a se organiza serbări cu şcolarii şi rostiri de poezii, precum şi jucarea unei piese de teatru cu conţinut cooperatir sau despre economie şi în sfârşit orice s’ar mai crede de cuviinţă, ca cinematograful, radio, etc.Dar mai presus de toate, manifestaţiile acestea trebuie să are un rezultat practic: să se creeze cooperative Şcolare pentru strângerea economiilor elevilor, să se ia hotărâri asupra mijloacelor cele mai nimerite pentru a se spori depunerile la băncile populare, etc. Astăzi, când organizaţiile cooperative sunt temeinic îndrumate către o bună gospodărie a avutului ce li se încredinţează, trebuie să piară orice neîncredere, iar cooperativele noastre să devină organele de econorisire ale poporului român. Nu pierdeţi clar acest prilej de răscolire a sufletelor în care veţi afla comori de mare preţ şi faceţi ca ziua economiei să aducă în folosinţa tuturor puisosul fiecăruia, fiind încredinţaţi că, lucrând astfel, împliniţi idealul cooperaţiei şi întăriţi gospidăria noastră naţională. Oficiul urmăreşte cu deosebit interes străduinţele ce se vor face de fiecare organizaţie cooperativă în această direcţune şi vă rugăm să ne înaintam dăm de seamă cu privire la mijloacele ce aţi întrebuinţat şi rezultatele, dobând le. In curând va apare titje agricole de A. CORTEANU Planuri și reforme Meritele Uniunei industriaşilor ,initura Generală a Industriaşilor din România ne roagă să publicăm următoarele: Criza economică mondială care în ţara noastră se face resimţită cu o acuitate necunoascută până astăzi, ne impune studierea obiectivă şi aprofundată a tuturor problemelor în legătură atât cu condiţiunile de existenţă şi de desvoltare a industriei noastre, cât şi cu viaţa noastră economică în întregimea ei. Ne dăm seama, că măsurile pentru susţinerea şi apărarea industriei noastre, sunt condiţionate de însemnătatea şi utilitatea ei pentru gospodăria ţărei şi că lămurirea deplină a acestei probleme în faţa factorilor hotărâtori în Stat, în faţa opiniei publice şi chiar în faţa diferitelor categorii de producători şi de consumatori, trebue făcută în modul cel mai temeimice‘ In acest scop, ne-am hotărât să organizăm o serie de conferinţe, prin cari personalităţile conducătoare ale vieţei noastre economice să-şi expună, cu toată libertatea gândirea, ideile şi concepţiunile lor despre rolul ce-l are de îndeplinit industria naţională în ţara noastră. Prima conferinţă va fi ţinută de dl. Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru. Luni, 3 Noembrie a. coie de 6 p. m. la sediul Uniunei, str. Clemenceau (fostă Corăbiei) No. 6, cu titlul ,,Observaţiuni asupra situaţiei noastre economce . D-nii industriaşi, membrii ai Uniunei noastre, sunt cu insistenţă rugaţi, de a asista la conferința de mai **us. Ştiri din Constanţa CONSTANŢA, 29. — Vaporul’ „Nidpross" sub pavilon norvegian sosit erl de la Odessa în portul nostru pentru a-şi complecta încărcătura, la manevra de acostare, în dreptul danei 38, a fost împins puternic de vânt şi lovit de cheu. Vaporul cât şi cheul au suferit avarii însemnate. Căpitănia portului a deschis o anchetă. BARCA SFARAMATA In timpul unei manevre a vasului englez ,invergari‘i tank petrolifer,* barcă proprietatea lui Pascali Dracopol a fost surprinsă între cheu și vas şi sfărâmată complect. Proprietarul barcei și doi marinari cari sa aflau în barcă au scăpat ca prin minune, având doar răni neînsemnate. Căpitănia anchetează. CONFERINŢE ADMINISTRATIVE LA CONSTANŢA La prefectura pe judeţ din Constanţa a fost convocat ieri dimineaţă pr marii comunelor centrale din judeţ Cu acest prilej d. Victor Fiacescu, preşedintele delegaţiunei permanente judeţene, a dat explicaţiuni asupra noilor modificări teritoriale, unităţile săteşti cu mici posibilităţi de existenţă, să fie contopite cu altă unitate pentru o cât mai bună gospodărie. S’a stabilit apoi centrele de stare civilă, precum şi formalităţile ce au de îndeplinit conducătorii lor şi s’a majorat numărul secretarilor spre a fi corespunzător cu cel al casierilor săteşti. In aceiaşi zi a avut loc o conferinţă la care au participat şi d-nii A. Apostolescu medicul şef al judeţului, medicul de circumscripţie şi de dispensării, discutându-se posibilităţile construirii de noul dispensării şi închirieri de imobile în acest scop acolo unde ele se găsesc. S-a luat apoi act de nevoile financiare ale serviciului sanitar județean pentru noul an pentru a fi prevăzuta, conform nouii legi, în bugetul județului.