Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)

1930-11-01 / nr. 5267

Ziua Internaţională a Economiei Economia şiCooperaţia Cultivarea economiei in ţările apusene Ideea de solidaritate cucereşte teren din ce în ce mai mult, nu nu­mai in sânul popoarelor, ci şi între popoare. Urmarea fericită e, că tot ce născoceşte geniul fiecărui po­por, ca metodă şi ca mijloc de asi­gurare a unui trai mai bun pentru masse, e dat spre folosinţa tuturor. Astfel acum şase ani, represenţi ai caselor de economie din mai multe ţări s-au adunat în congres la Milano şi au hotărât, ca pentru formarea şi desvoltarea spiritului de păstrare, atât de necesar omu­lui în greaua luptă pentru exis­tenţă, în fiecare an, toate ţările să serbeze ziua de 30 octombrie, ca zi mondială a economiei. La noi, ca la noi, lucrurile cele proaspete sosesc totdeauna mai târziu, ca aiurea, după ce se mai învechesc. De aceea faptul acesta a trecut neobservat, deşi s‘a scris despre hotărârea lăudabilă a ace­lui congres. S‘ar zice poate, că noi nu prea simţim nevoe de economie, căci doar suntem maeştri în a ri­­ripi, nu numai banul public, dar chiar şi pe cel muncit de noi. Adevărul este că spiritul nostru de prevedere, care duce la econo­mie, e foarte puţin desvoltat, mai cu seamă în massele populare. Dovada nepătrunderii noastre de marea însemnătate a economiei, ne-o fac cifrele următoare: casele noastre de economie abia au adu­nat vreo 200 milioane lei, ceea ce e prea puţin faţă de ce au strâns băncile populare, cari au la depu­neri spre fructificare aproape două miliarde lei, cari se înţelege că şi aceştia sunt putini, fată de ce au strâns băncile populare din alte ţări, populate cu neamuri mai strângătoare decât neamul nostru şi­ prea putini mai sunt şi fată de ce au strâns băncile noastre co­merciale, mai ales de la oamenii mai cuprinşi. Băncile comerciale de la noi aveau cu un an în urmă strânse la economie sume ce tre­ceau de 25 miliarde. America avea peste 1500 miliarde lei. Dacă citeşte cineva literatura noastră populară, privitoare la e­­conomie, rămâne mirat şi-şi pune întrebarea: cum se poate ca un po­por care, prin proverbele, zicăto­­rile, etc., în cari se oglindeşte gân­direa­ lui adâncă, să dea sfaturi aşa­­ de cuminte asupra însemnătăţii e­­cot­omiei, dar pe cari el însuşi nu le urmează? Să spui că-i bine să strângi bani albi pentru zile negre şi totuşi tu să duci neagră mizerie, nu e oare cel puţin anacronic? SPIRITUL DE ECONOMIE Pentru a ne da mai bine seama de cauzele cari au produs în su­flerul poporului nostru lipsa spiritu­lui de economie, e necesar să aprofundăm chestiunea- Spiritul de economie se adapă din izvorul prevederii. Prevăzător e numai omul luminat. Or, massa poporului nostru e încă lipsită de somn, iar cei ce bruma o mai am o au prea teoretică şi nu tot­deauna in direcţia adevăratelor nevoi practice ale vieţii. Dacă mai adăugăm la acestea şi faptul că­ între urmările rele ale Siste­mului economic social ce ne stă­pi­neşte as­tâzi, sunt şi acestea inevitabila distribuţie a bogăţii■ lor şi pauperismul, apoi Patern spune, că am dat peste pricinile de căpetenie, cari ne-au împiede­cat de a deveni mai străngători. Econmia nu e înţeleasă de toţi într­­un fel. Unii socot că adevăra­tul om păstrător e acela­ care-şi rupe de la gură şi pune ceva la o parte pentru viitor. Sistemul aces­ta e învechit şi este asemănat cu scoaterea unei măsele, îndurând chinurile durerii­, în nădejdea iz­băvirii de ele în viitor. Alţii însă socot şi eu cred că au dreptate — că mai întâi omul trebue pus în situaţia de a produce bine şi a valoriza bine produsele muncii lui fără a fi speculat de nimeni şi nici intr’un chip, şi apoi din câş­tigul muncii scăpat de prelevări mai întâi să-şi îndestuleze nevoile legitime ale vieţii, fără risipă, ci cu multă economie, iar restul să-l pună la păstrare pentru nevoile viitorului- cam­ multe nici nu se pot prevedea- Ceia ce punem la păstrare, din disponibilul bunuri­lor noastre — astăzi sub formă de monedă și nu în natură — este mijlocul- capitalul­ cu care munca fabrică capitaluri noui. Producerea capitalurilor mai este supusă la mai multe condi­­ţiuni: să prisosească ceva din producţie faţă de consumaţie Şi acel ceva este tocmai economia ce o fac unele persoane- Această economie să n'o ţinem stearpă, la ciorap, in pălamida lăzii sau in ghemul cu tort ori ascunsă în pă­­mânt- ci so plasăm ca să producă Cel ce primeşte plasamentul tre­bue să-l fructifice, adică să mun­cească pentru a fabrica capitaluri. Numai în aceste condiţiuni massa capitalurilor creşte. INTRE CAPITAL $I MUNCA In orânduirea de astăzi unii po­sedă capitalul si alţii munca, iar rezultatele întreprinderii le recol­tează numai capitalul. Cei ce po­sedă capitalul sunt puţini, iar cei ce posedă muncă sunt mulţi şi ei nu primesc decât o plată oarecare pentru funcţiunea lor. Deci în sis­temul actual facerea economiei e cu putinţă mai mult pentru cei pu­ţini Să arătăm acuma şi posibilită­ţile facerii economiei pentru toţi, a­­dică şi pentru cei puţini cât şi pen­tru cei mulţi, şi aceasta se întâm­plă unins, în sistemul cooperatist. ROLUL COOPERAŢIEI Mai întâi acest sistem nu este născut din imboldul profitului, cu la cel capitalist, ci din satisfacerea nevoilor legitime. Cooperaţia organizează între­prinderi nu în vederea profitului, de cele mai multe ori fără muncă, în vederea satisfacerii nevoilor acelora ce uzează de ea. Aci atât capitalul cât şi munca simt, nui două grupe de persoane deosebite, ca un capitalism, ci numai a unei singure grupe, cu interese comune, şi de aceea cooperaţia contopeşte calitatea de uzager cu aceea de consumator. Deci cooperaţia dă la o parte pe cei ce trăesc din para­zitism şi lasă muncii tot rodul ză­mislit de ea. Cu chipul acesta con­sumatorul, adică toată lumea, orice ocupaţie ar avea el, cumpără prin cooperativă, deci bun şi eftin tot ce-i trebue pentru meseria şi gos­podăria lui, produce in comun sau individual ajutat de cooperativă, vinde în comun prin cooperativă, dobândind preţ bun pentru produ­sele sale, împrumută la nevoile sa­le bani din banca la care este aso­ciat, cu dobândă potrivită, îşi con­­strueşte locuinţă igienică şi eftină prin cooperativă ş. a. m. d. Toate operaţiile pe cari Ie facem cu o cooperativă ne sporesc veni­turile şi deci ne înlesnesc un trai mai omenesc şi ne ingăduesc să punem prisosul la o parte. Prisosul acesta întrebuinţat la nevoi produc­tive, formează pentru noi o econo­mie creatoare, iar pentru mai multă siguranţă lăsăm o parte din ea ca economie — rezervă, care aşteap­tă ca rezerva oştirii de pe front, care e chemată să intre în acţiune, numai când nevoia câştigării lup­tei o cere. Cooperaţia maii săvârşeşte mim­nea, că ne face să economisim cu atât mai mult, cu cât cheltuim mai mult, deci facerea economiei prin cooperaţie se poate asemăna cu scoaterea unei măsele fără durere. In adevăr, să ne închipuim un con­sumator care întriun an cumpără de la cooperativa lui în valoare de 30 mii lei, iar un altul de 40 mii lei și că risturna dată de coopera­­ivă e de 7 la sută. Primul va eco­nomisi 1400 lei, iar ultimul 2800 lei. Aceste economii, dacă consu­matorul s-ar fi aprovizionat din co­merțul particular, rămâneau în punga negustorilor, crescându-se capitalul lor, pe când prin coopera­tivă fiecare asociat şi-l creşte pe al său, ba încă dacă lasă suma în cooperativă, aceasta e mai înles­nită in operaţiile elf care se des­­voltă, micşorând cheftuel­e şi mă­rind risturna Şi astfel cooperaţia înlesnind o­mului dobândirea de mijloace de trai mai abundente şi îngrijindu-se de educaţia lui şi în sensul de a fi păstrător, face posibilă adevărata economie, care trebue să se nască din prisosul mijloacelor de exis­tenţă. De unde începe acel prisos ne-o spune chibzuinţă, cumpătarea şi spiritul de cruţare, cu care tre­bue să ne împodobească educaţia cooperativă. T. C. IONESCU-PAŞCANI Cu prilejul ,,Sărbătoarei Econo­miei’, Buletinul Institutului Eco­nomic Românesc a apărut Intr’un număr special, bogat ca documen­taţie si bine scrise,­ In care se o­­­cupă cu toate aspectele proble­mei economiei. Reproducem, din acest număr, sfârşitul studiului d-lid dr. Gheron Netta, despre „Cultivarea econo­miei in ţările apusene“, studiu în care se arată sforţările ce se fac în Apusul Europei, pentru stimu­larea spiritului de economie al po­pulaţiei. In ţările apusene între stat şi ca­sele de economie există o strânsă colaborare pentru desvoltarea spi­ritului de economie. Statul sprijineşte, crează şi în­­drumează tot felul de organe pen­tru colectarea şi canalizarea micei economii înspre ceilalţi factori de producţiune ai naţiunei. O reţea de case de economie împânzeşte în­treaga suprafaţă a ţărei. Case de economie comunale, cercuale, pro­vinciale, case de economie de stat, case de economie poştală, case de economie şcolară, case de econo­mie pentru lucrători, case de eco­nomie particulare, considerate ca instituţiuni de binefacere, etc. etc. Dar activitatea statutul nu se mărgineşc la organizarea de unităţi pentru adunarea micilor economii. El are o îndatorire şi mai mare şi anume de făcut încă dela început prin legi care au evoluat şi s-au complectat dealungul timpului. Ce­le mai recente legi pentru protec­ţia micei economii au fost promul­gate în Italia la 1927, iar în An­glia, Germania şi Franţa la 1929. Prin astfel de legi ţările apusene pun cea mai strictă ordine în în­fiinţarea şi funcţionarea caselor de economie. Case de economie nu pot lua fiinţă decât după ce autoritatea de Stat competentă s-a convins de se­riozitatea iniţiatorilor lor. Ele nu pot să funcţioneze decât în baza unei autorizaţiuni speciale ce li se acordă numai în urma angajamen­tului ce şi-l iau de a îndeplini a­­num­ite condiţiuni­­CONTROLUL AUTORITĂŢII PUBLICE Autoritatea publică controlează şi supraveghează de aproape o­­peraţiunile caselor de economie, aceste instituţiuni fiind considera­­­­te nu ca simple întreprinderi co­merciale ci ca instituţiuni de bine public cu repercursiuni adânci în bunul mers al statului. Ca atare legile caselor de econmii circum­scriu plasamentul şi operaţiunile pe care aceste organisme sunt în­dreptăţite să le facă. O foarte dese împrejurări statul însuşi ga­rantează plasamentul făcut de economie. După cum vedem din aceste câteva indicaţiuni refeitoare la cuprinsul legilor care guvernează casele de economie dă statele a­­pusene, spiritul de eonomie cată să fie întărit şi desvotat prin se­­mănarea adâncă a învederei, a siguranţei în restituira sumelor depuse. Tot în vederea id­ificărei ca­selor de economie şi a mărirei si­guranţei depunerilor, ultimile legi urmăresc o politică de concentra­re a acestor institturi prin fu­ziuni, federalizări si instituiri de fonduri de rezervă comune- Mână I în mână cu statul răsele de eco­nomie îndeplinesc de diferite căi o operă admirabil, de desvoltare ■ a spiritului de ecoomie­ Socotindu-se exlusiv în servi- I ciul micului depuntor casele de I economie apusene sunt de o cu­lantă uimitoare­. Primirea Si prdarea depuneri­­i lor se face fără tea multe form­a­­-1 lităţi zadarnice , fără pierdere de timp. Casele de ecromie din statele apusene sunt scotite mentorul competent al coteanul neversat în chestiuni fimerare. Ghişeuri şi funcţionari bine instruiţi stau la dispoziţia ch­erţiei mărunte pen­tru sfaturi saundrumări în mate­rie de plasare, impozite etc. etc. Este uşor dinţeles că legătura ce se creiază între depunători şi casa de econiie pe această cale seamănă încelerea, elementul e­­senţial al decicărei spiritului de economie. OPERA DE EDUCAŢIE Opera de ducaţiune întreprinsă de casele ecnomie apusene în a­­celaşi scop* stimulărea spiritului de economi printre clasele de jos ale pcdului cu deosebire, constitue panică pe cât de com­plexă şi doilă pe atât de inge­nioasă. Pri agenţii lor, pe cari îi întâlnim , toate clasele sociale, agenţi vo­tari sau plătiţi, se face educaţiunta ţară, printre agricul­tori, în laici, printre lucrători, în­­coaiele , toate graele, în familie. Casele e economie înlesnesc u­­neori celor sau părinţilor fami­liilor moşte să înveţe, la început pe seama lor, practica economiei. Astfel din fondurile lor casele de economie pun la dispoziţiunea mas­­selor largi sute şi mii de puşculiţe cu care odată practica economiei este introdusă in familie. Casele de economie împart, cu scopul expres de a fi economisite, sume de bani cu prilejul diferitelor evenimente, și nu este vorba numai de eveni­mente privind anumite sărbători dintr-un­ an, anumite festivităţi sau aniversări. Casele de economie se interesează mai ales de importan­tele evenimente familiare care im­presionând pe membrii familiiior au f­irea de a-i dirija pe calea e­­nomiei. Căsătoriile şi naşterile sunt cu deosebire speculate în acest sens. Se distribuesc carnete de e­­conomie, dar se împart şi bani. Este demnă de relevat practica unor case de economie care urmă­rind de aproape lista naşterilor de la ofiţerul stărei civile, trimite a doua zi chiar agentul la părintele familiei unde s-a anunţat o naştere. In afară de felicitările de rigoare din partea casei de economie a­­gentul aduce părintelui de familie şi un carnet de depuneri în care instituţiunea înscrie din fondurile ei o sumă anumită pentru noul năs­cut. Exploatarea acestui moment psihologic în folosul desvoltărei spiritului de economie este din cele mai potrivite. Starea de spirit re­ceptivă a părinţilor în astfel de clipe îngădue agentului să zugră­vească pe larg şi în cele mai fru­moasă culori tabloul binefacerilor economiei. Pentru fericirea proge­­niturei lor, părinţii primesc sfatu­rile agentului şi se leagă, prin car­netul adus, să practice economia. Prin astfel de procedeuri ingenioa­se multe mii de oameni au fost a­­traşi pe calea economiei. DEPUNERILE, FACTOR MORAL Dar cultivarea economiei în ţă­rile apusene a eşit din sfera res­trânsă, şi s’ar putea zice interesa­tă, a caselor de economie. După cum jocurile şi gimnastica sunt socotite ca elemente fundamentale pentru educaţia fizică a unui po­por. tot astfel este considerată eco­nomia, ca factor esenţial pentru educaţia morală a acelui popor. De aceia guvernele, oamenii poli­tici, şcoalele, familiile, poartă in tarile apusene o deosebită grije micei economii. Depunerile spre fructificare la casele speciale sunt socotite ca un preţios patrimoniu naţional de care nimeni şi sub nici o formă nu se poate atinge-Asociaţiuni şi cluburi presărate, din iniţiativă particulară, în toate colţurile ţării, întregesc alături de casele de economie grandioasa o­pera de desvoltare a spiritului de economie-Propaganda aceltora, metodică şi susţinută, face uz de toate mij­loacele pe care cultura modernă le pune la dispoziţiune- Conferinţe; serbări; presă; ziare- publicaţiuni periodice, broşuri; imagini; cărţi poştale, tablouri murale, proec­­ţiuni, filme mute sau vorbitoare, radio­ etc., etc. mii şi mii de in­strumente lucrează în fiecare zi, încontinuu şi din toate părţile deo­dată în ţările apusene pentru sus­ţinerea spiritului de economie. PASIUNEA PENTRU ECONOMIE Pasiunea pentru economie a mers în statele apusene aşa de de­parte încât ea pare că ia formele unei noi credinţe. „Mântuirea ta prin tine însu­ţi­ este miezul aces­tui nou crez. Noua religiune simte astă­zi ne­voia de a se revărsa peste hota­rele ţărilor cari au cultivat-o şi au ridicat-o atâta de sus. Ea tinde să înveţe pe toate popoarele cunoaş­terea drumului nouei mântuiri. Organul acestei noui mişcări in­ternaţionale este „Institutul Inter­­naţional al Economiei“ înfiinţat la 1924 cu sediul la Milano, în Italia, una din ţările clasice ale economiei populare. Scopul său este­ să propage des­voltarea spiritului de economie în toate ţările lumei; să preconizeze cele mai bune măsuri pentru apă­rarea şi protecţiunea economiei; să pună la dispoziţiunea tuturor statelor experienţa îndelungată a caselor de economie apusene pro­­curându-le sfaturile şi materialul necesar pentru a putea influenta în mod eficace asupra spiritului de economie, să creeze relatiuni şi legături de afaceri şi de interese între toate casele de economie din lume punând astfel bazele solida­­rităţei micei economii internatio­nale. Faţ­ă de­­această activitate înfri­gurata a țărilor apusene în dome­niul economiei populare ce am fă­cut noi după război pentru desvol­tarea spiritului de economie în tara noastră? In afară de instinctul de conser­vare al poporului nostru, care ne-a dat importante depozite spre fruc­tificare la băncile comerciale, nu cunoaştem aproape nici­ o acţiune întreprinsă din iniţiativa publică sau privată pentru cultivarea spi­ritului de economie. Un lux bolnav şi o risipă deşu­­chiată se resfaţă de sus până jos în toate clasele noastre sociale. Ce am avea de făcut în acest do­meniu am arătat într-o scurtă schi­ță intitulată „Problemele micei e­­conomii" şi publicată anul trecut în acest loc. Vom repeta aici cele spuse a­­colo. CUM S AR PUTEA STIMULA SPIRITUL DE ECONOMIE LA NOI Pentru desvoltarea spiritului de economie la noi, mai ales în Îm­prejurările actuale în care econo­mia trebue să constitue unul din elementele esenţiale ale formărei de capitaluri, este neapărată ne­­voe­a se ia următoarele măsuri: 1. Să se creeze un organ, potri­vit împrejurărilor de la noi, care să adune economia din toate clasele societăţei româneşti şi de pe în­treg întinsul ţărei. 2. Să se facă educaţiunea econo­mică raţională, educaţiune care lip­seşte aproape cu totul. In familie, în şcoală, în armată, în ateliere, pretutindeni în ţara noastră unde s-a pus preţ numai pe instrucţiune şi unde educaţiunea a rămas pe planul cel din urmă, creşterea tre­bue să-şi regăsească locul de o­­noare. 3. Să se asigure micilor econo­mii o desvoltare netulburată, pu­­nându-le sub o neșovăelnică tutelă. Ceea ce se petrece după război cu mica economie depusă la unele bănci, in lipsa unui organ potrivit pentru colectarea ei, nu poate de­cât să distrugă şi ultimile licăriri ale unui spirit de economie care ne-a mai rămas. 4. „Economia“, printr-o propa­gandă chibzuită şi intensă să se transforme în preocuparea noastră de orice oră, în crezul mântuirei noastre. O şcoală nouă care ne lipseşte trebue cât mai neîntârziat creeată. Drumul către aceasta ne este cu­noscut. „Cultivarea economiei în statele apusene" ni-1 indică iar noi trebue să-l urmăm pentru a ajuta ţara să ese in prăpastia în care se afundă. Dr. GHERON NETTA Colaborarea între stat şi casele de economie Ca număr festiv al Bule­tinului Institutului Eco­nomic Astăzi 31 Octombrie cea mai mare parte a Statelor lumei sărbătorescu pentru a şeasea oară „Ziua Econo­mică". Sărbătoarea economiei pătrun­de de câţiva ani tot mai adânc în massele largi ale populaţiunilor ca o recunoşînţă, a acestora pentru ne­preţuita contribuţie pe care econo­mia o dă vindecării rănilor pricinuite de războiu şi de urmările lui. In această zi, activitatea pentru propagarea spiritului de economie, prin vorbă şi prin fapte, se desfă­şoară în cel mai înalt grad în acele State. La noi Institutul Economic Ro­mânesc încearcă în împrejurările de azi să atragă atenţiunea opiniei pu­blice asupra valorii etice deosebite de care se bucură aiurea spiritul de economie. In acest scop Institutul Închină în întregime ultimul număr al buletinului său „Sărbătoarei Econo­miei". Acest număr festiv al Buletinului Institutului Economic cuprinde ur­mătoarele expuneri: Cultivarea eco­nomiei în Statele apusene de Gheron Netta; Locuinţele populare şi eco­nomice de G. Săpunaru; Propagan­da pentru economie de M- Birău; Băncile ca institute de economie, de Xenofon Netta; Casele poștale de economie, de N. Popescu, etc., etc. 3 Cauzele prăfașirei dirijab­ila­ni „R. 101“ CE A STABILIT ANCHETA LONDRA 30 (Rador). — Anche­ta referitoare la dezastrul lui „R. ÎO1“ a ajuns la concluzia că dirija­­bilul rra explodat in aer, ci după lo­virea cu pământul. Din examinarea microscopică a cablurilor s'a dedus că­­orul s'a produs după și nu înain­te de prăbușire. Dirijabilul sbura normal în momentul prăbușirii. Ziua armis­­ţiului vi­­n la LONDRA 30 (Rador). Regele George va asista la serviciul come­morativ al zilei armistiţiului la Whi­tehall şi va depune apoi o coroană la Cenotal, de asemeni prinţul de Wattes şi Ducele de York. Ceremo­nia va decurge ca şi anul trecut, cu mici adăugiri aprobate de Rege. Cutia cu scrisori■) Primim spre publicare următorul Avertisment Subsemnatul în calitatea mea de Director al societăţii „Valea Agrişu­lui“ ş. a. minieră română, Jibou (Sur­­duc), precum şi ca proprietar şi re­prezentant al majorităţii absolute a acţiunilor acestei societăţi anonime, aduc la cunoştinţă celor interesaţi, că hotărârile pretinsei adunări ge­nerale a societăţii noastre ţinute în Jibou la 27 octombrie 1930 sunt nule. Adunarea generală nu a fost con­vocată de cei în drept şi s'a ţinut cu escluderea forţată şi ilegală dela vo­tare­a majorităţii acţionarilor, prin o adevărată lovitură a unei minorităţi a acţionarilor. Hotărârile aduse de această ilegală adunare generală le­­am atacat prin opoziţie la Tribunal. Avertizez pe cei interesaţi despre faptele de mai sus şi oi previn, că membri consiliului de administraţiu­­ne aleşi în numita adunare generală nu au dreptul să angajeze şi să repre­zinte firma „Valea Agrişului’’ ş. a., minieră română. Jibou, Surduc, la 29 Octombrie 1930. GUY FROTE Directorul societăţii „Valea Agri­şului" ş. a. minieră română şi Membru în Consiliul de Admini­straţie al acestei societăţi. *) Redacția nu răspunde de cele publicate mai sus. Îndemn la Economie O circulară a Oficiului Naţional al Coope­raţiei Române „Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române" a trimis conducătorilor de cooperative următorul îndemn la eco­nomie, cu prilejul sărbătoarei eco­nomiei: ,,Grija de căpetenie a popoarelor eşite din marele război a fost ca printr’o încordare cât mai mare a puterilor de muncă şi prin desvolta­rea spiritului de prevedere şi econo­mie să răzbată deasupra crizei eco­nomice şi a tuturor greutăţilor Ivita după încherea păcii­ S’a provocat astfel o întrecere în­tre popoare pentru sporirea forţelor vii şi a mijloacelor proprii cu cari să iasă deasupra nevoilor şi să-şi îm­bunătăţească treptat economia naţio­nală. Şi astăzi vedem cât de mult temei se pune pretutindeni pe întă­rirea simţului de economie, care să lecuiască criza de capital ce înăbu­şe­a omenirea. Acum 6 ani, un congres interna­ţional, care s’a ţinut la Milano, s’a ocupat de mijloacele cele mai potri­vite pentru întărirea spiritului de eco­nom­ie şi, intre altele, a luat hotărâ­rea să se proclame ziua de 30 Octom­brie a fiecărui om ca zi mondială a economiei. In această zi atenţiunea tuturor popoarelor este atrasă asu­pra înţelesului şi însemnătăţii econo­miei, pentru ca toate acţiunile oa­menilor să fie pătrunse de acest i­­deal. Nevoia de economisire pentru for­marea de capitaluri noul se impune în timpul de faţă într’o măsură deo­sebită pentru pop­,­rul nostru, dacă vrem să fie salvat din criza econo­mică în care se sbate şi să fie con­dus­­ spre un viitor mai bun. Exem­plul de cruţare pe care ni-l dau alte popoare mai vechi, să ne fie pildă vie de ceea ce avem de făcut pentru i­norarea noastră economică a fiecă­ruia în parte şi prin aceasta a gos­podăriei noastre naţionale. Nu este nevoie să insistăm prea mult cu vorbe asupra necesităţii eco­nomiei, de care d-voastră în calitate de conducător de cooperar­ie sunteţi pe deplin convins. Dorim însă să ne ridicăm la nivelul sforţărilor pe care le fac, alte popoare şi, laolaltă cu ele şi după exemplul lor, să încetăţe­nim în ţara noastră ziua economiei. O asemenea acţiune nu se poate în­treprinde cu mai mult folos decât prin cooperarie, în care se găsesc la­olaltă toate păturile sociale, fără deo­sebire de cred­nţe sau vederi politice- fae aceea Oficiul Naţional al Coope­raţiei Române îndreaptă acest căldu­ros apel către toate societăţile coope­rative, rugându-le să organizeze în cercul lor de activitate ziua econo­miei, fie pentru ziua de 30 Octom­brie, adică odată cu celelalte orga­­nizaţiuni cooperative din lume, fie pentru Dumin­că 2 Noembrie a. c.» când — fiind zi de sărbătoare — a­­ceastă manifestare poate să primeas­că o înfăţişare mai deosebită. Mijloacele ce urmează să întrebuin­ţaţi In desfăşurarea planului d-voas­­tră pentru ziua econom­ei, rămân să fie alese de fiecare organizaţie coo­perativă, potrivit împrejurărilor lo­cale , totul este ca prin expuneri şi exemple să se răscolească sufletul tu­turor de la mi­c şi până la mare, arăt­­ându-li-se că un popor, în care nu este infiltrat sufletul economiei, este sortit pieirii, tot aşa cum se întâm­plă şi cu omul lipsit de cumpătare şi prevedere. In ziua hotărâtă de d-voastră în înţelegere cu toate celelalte organi­zaţione cooperative din aceeaş loca­litate, cu preoţii şi învăţătorii şi alţi fruntaşi localnici, se vor ţine predici în biserică, conferinţe la şcoală ele­vilor şi adunare la sediul societăţii sau alt loc potrivit, în care se vor face dări de seamă despre mersul socetăţilor, scoţându-se la iveală binefacerile păstrării; cu acest prilej este nimerit a se organiza serbări cu şcolarii şi rostiri de poezii, precum şi jucarea unei piese de teatru cu con­ţinut cooperat­ir sau despre econo­mie şi în sfârşit orice s’ar mai crede de cuviinţă, ca cinematograful, ra­dio, etc.Dar mai presus de toate, manifes­taţiile acestea trebuie să a­re un re­zultat practic: să se creeze coope­rative Şcolare pentru strângerea e­­conomiilor elevilor, să se ia hotă­râri asupra mijloacelor cele mai ni­merite pentru a se spori depunerile la băncile populare, etc. Astăzi, când organizaţiile coope­rative sunt temeinic îndrumate că­tre o bună gospodărie a avutului ce li se încredinţează, trebuie să piară orice neîncredere, iar cooperativele noastre să devină organele de econo­­risire ale poporului român. Nu pierdeţi clar acest prilej de răs­colire a sufletelor în care veţi afla comori de mare preţ şi faceţi ca ziua economiei să aducă în folosinţa tu­turor puisosul fiecăruia, fiind încre­dinţaţi că, lucrând astfel, împl­iniţi idealul cooperaţiei şi întăriţi gospi­­­dăria noastră naţională. Oficiul urmăreşte cu deosebit in­teres străduinţele ce se vor face de fiecare organizaţie cooperativă în­ a­­ceastă direcţ­une şi vă rugăm să ne înaintam dăm­ de seamă cu privire la mijloacele ce aţi întrebuinţat şi rezultatele, dobând le. In curând va apare tit­­je agricole de A. CORTEANU Planuri și reforme Meritele Uniunei industriaşilor ,­ini­tura Generală a Industriaşilor din România ne roagă să publicăm următoarele: Criza economică mondială care în ţara noastră se face resimţită cu o acuitate necunoascută până astăzi, ne impune studierea obiectivă şi apro­fundată a tuturor problemelor în legă­tură atât cu condiţiunile de existenţă şi de desvoltare a industriei noastre, cât şi cu viaţa noastră economică în întregimea ei. Ne dăm seama, că măsurile pentru susţinerea şi apărarea industriei noas­tre, sunt condiţionate de însemnăta­tea şi utilitatea ei pentru gospodăria ţărei şi că lămurirea deplină a aces­tei probleme în faţa factorilor hotă­râtori în Stat, în faţa opiniei publice şi chiar în faţa diferitelor categorii de producători şi de consumatori, tre­bue făcută în modul cel mai temei­­mice‘­ In acest scop, ne-am hotărât să or­ganizăm o serie de conferinţe, prin cari personalităţile conducătoare ale vieţei noastre economice să-şi expu­nă, cu toată libertatea gândirea, idei­le şi concepţiunile lor despre rolul ce-l are de îndeplinit industria naţio­nală în ţara noastră. Prima conferinţă va fi ţinută de dl. Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru. Luni, 3 Noembrie a. c­­oie de 6 p. m. la se­diul Uniunei, str. Clemenceau (fostă Corăbiei) No. 6, cu titlul ,,Observa­­ţiuni asupra situaţiei noastre econo­­mce . D-nii industriaşi, membrii ai Uni­unei noastre, sunt cu insistenţă ruga­ţi, de a asista la conferința de mai **us. Ştiri din Constanţa CONSTANŢA, 29. — Vaporul’ „Ni­­dpross" sub pavil­on norvegian sosit erl de la Odessa în portul nostru pen­tru a-şi complecta încărcătura, la ma­nevra de acostare, în dreptul danei 38, a fost împins puternic de vânt şi lovit de cheu. Vaporul cât şi cheul au­­ suferit avarii însemnate. Căpită­nia portului a deschis o anchetă. BARCA SFARAMATA In timpul unei manevre a vasului englez ,­invergari‘i tank petrolifer,­­* barcă proprietatea lui Pascali Dra­­copol a fost surprinsă între cheu și vas şi sfărâmată complect. Proprie­tarul barcei și doi marinari cari sa aflau în barcă au scăpat ca prin mi­nune, având doar răni neînsemnate. Căpitănia anchetează. CONFERINŢE ADMINISTRATIVE LA CONSTANŢA La prefectura pe judeţ din Con­stanţa a fost convocat i­eri dimineaţă pr marii comunelor centrale din ju­deţ Cu acest prilej d. Victor Fiaces­­cu, preşedintele delegaţiunei perma­nente judeţene, a dat explicaţiuni a­­supra noilor modificări teritoriale, unităţile săteşti cu mici posibilităţi de existenţă, să fie contopite cu altă unitate pentru o cât mai bună gos­podărie. S’a stabilit apoi centrele de stare civilă, precum şi formalităţile ce au de îndeplinit conducătorii lor şi s’a majorat numărul secretarilor spre a fi corespunzător cu cel al ca­sierilor săteşti. In aceiaşi zi a avut loc o confe­rinţă la care au participat şi d-nii A. Apostolescu medicul şef al judeţului, medicul de circumscripţie şi de dis­pensării, discutându-se posibilităţile construirii de noul dispensării şi în­chirieri de imobile în acest scop a­­colo unde ele se găsesc. S-a luat apoi act de nevoile finan­ciare ale serviciului sanitar județean pentru noul an pentru a fi prevăzuta, conform nouii legi, în bugetul jude­țului.

Next