Argus, ianuarie 1931 (Anul 22, nr. 5315-5338)

1931-01-01 / nr. 5315

Anul XXI No. 5315 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afa­cere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale de­­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS"* secţia de informațiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. ÎN­6/93 $1 323/69. gri— mm mm ———— ———— —nr ABONAMENTE IR TARA Jn an scoo le) 6 iun 1 650 . a mm 800 . a iei in tari. |H STRAIDATATI Un an 2200 lei 6 luni 1S80 . 8 luni 800 . 8 lei în strainatate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER «­ H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi NUANŢEI Directori GRIGORE GAFENCU comercianţi, industriaşi FINANCIARI! Nu faceti aia’, cere, pâna când nu vă imeresati despre situaţia prezentă şi pers­­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. ■ Luaţi Informatiuni comerciale de.­a­ron?“'’ de numit„r.IS Secţia de formaţiuni comerciale, strada Sărindar No 24 etajul '• «w dovta ,1 sJOZ P U BL I C'ITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sărindar ) Et. I.­­ TELEFON: 306 193 și 3231­69 Echilibrul Bugetului Fiecare ţară caută astăzi mij­loacele de apărare proprie în contra crizei mondiale, şi întoc­mai ca într’o epidemie fiecare se fereşte să nu se contamineze de la vecini, deşi toţi sunt atinşi de microbii aceleaşi boale. îndreptarea va veni desigur de la mijloacele curative generale, de la restabilirea libertăţii circu­laţiei bunurilor şi de la echilibra­rea naturală a producţiei şi a con­sumaţiei. Până atunci noi, ca şi toată lu­mea, trebuie să ne îngrijim de resistenţă, de mijloacele potrivi­te pentru a ţine întreagă organi­zaţia noastră de stat şi a ne feri de tulburări sociale. Ca ţară agricolă avem mari a­­vantagii asupra ţărilor industria­le. Grosul populaţiei noastre nu trăeşte din salariu plătit de între­prinzători. Ţăranii noştri sunt şi întreprinzători şi salariaţi, căci­alariul lor e preţul produselor or. Dacă pierd la produse, fiind ă s’a depreciat marfa, ei res­­râng consumaţia articolelor in­dustriale şi aşteaptă în linişte, ^.fiindcă hrana o au asigurată de ^propria lor recoltă. Cine suferă mai mult depe urma reducerii mijloacelor băneşti ale ţăranilor, e în primul loc Statul, care nu mai poate încasa veniturile lui din impozite directe şi indirecte, şi apoi suferă comerţul şi indus­­ria, priza preţurilor agricole poveş­­te, deci, oraşele şi organizaţia de stat. Mijloacele de organizare a re­zistenţii trebuie să aibă în vede­re existenţa Statului şi salvarea comerţului şi a industriei. Din însăşi modul cum Se des­făşoară criza, se vede că Statul nu-şi poate aşeza speranţa unei vieţi liniştite în anul ce vine, nici pe venituri mari din impozite, nici pe împrumuturi externe. Aşa fiind, el trebuie să-şi cau­te siguranţa şi echilibrul soco­telilor lui, pentru anul 1931, în­tr-o politică de adaptare a buge­tului şi a vieţii economice, la de­precierea valorii mărfurilor. Toate legile şi măsurile care tind la scumpete, trebuesc revi­zuite. Preţul pâinei trebuie să fie punctul de plecare al politicei e­­conomice şi financiare a Statului în anul viitor. Preţul pâinei trebuie descărcat de orice taxe care îl fac să treacă peste preţul grâului. Plecând dea pâinea de un chi­­logram­ cu preţul ei firesc, se poa­te deduce printrun calcul ele­mentar, valoarea tuturor lucruri­lor ca şi a impozitelor. Salariile pe baza pâinii pot fi reduse fără de nici o primejdie şi trebuesc chiar reduse în propor­ţia corespunzătoare, pentru ca preţul tuturor lucrurilor să sca­dă până la acelaş nivel. In mâna Statului este astăzi cheia îmbunătăţirii situaţii pro­vocată de criza preţurilor. Reducând tarifele de transport desfiinţând toate legile şi măsu­rile zise de ocrotire socială, care scumpesc produsele noastre in­dustriale prin adaose de taxe şi salarii mari, reducând tarifele vamale pentru a forţa industria naţională să producă economic şi să vândă ieftin, desfiinţând im­pozitul pe cifra de afaceri, ta­xele de consumaţie pe zahăr, pe făină, pe gaz, în sfârşit, redu­când preţul articolelor lui de mo­nopol. Statul se poate pune la a­­dăpost şi poate aştepta cu încre­dere vijelia anului 1931. Echilibrarea bugetului aşa cum a fost propusă pentru anul vii­tor, este cu neputinţă. Fără măsuri de siguranţă de lenii celor de mai sus, Statul se Wk?) va vedea în neputinţă de a mer­ge mai departe încă din primele luni ale anului ce vine. Neavând venituri mari din im­pozite şi nici împrumuturi din a­­fără, Statul s’ar găsi într’o si­tuaţie primejdioasă, dacă acum când e vremea de luat măsuri, nu le-ar lua ci s’ar lăsa în voia soartei. Căci un lucru trebuie bi­ne stabilit: Nădejdea într un a­­jutor excepţional al Băncii Na­ţionale e deşartă. Orice s’ar în­tâmpla cu bugetul Statului, Ban­ca Naţională nu va putea inter­veni cu ajutoare, peste limitele îngăduite de legea stabilizării. Echilibrul bugetului anului vii­tor trebuie deci căutat înăuntrul mijloacelor disponibile. Salariul de 9—10 mii de lei e­­chivalent cu salariul de 300 de lei dinainte de războiu, trebuie să devie norma alcătuirii chel­­tuelilor Statului. Și aceasta se poate face fără a, lipsi personalul Statului de mijloacele de hrană, ci provocând eftinătatea genera­lă prin mijloacele pe care Statul le are la îndemână. A. Călătoria d­-lui prim-mi­­nistru Mironescu BUDAPESTA 30. (Rador). — D. Mîronescu, Președintele Consiliu­­lui, a trecut azi dimineaţă la ora 6 prin Budapesta, In drum spre Elve­tia.• VIENA, 30 (Rador). — D. prim ministru Mironescu, împreună cu doamna, a sosit azi în localitate. înmormântarea lor­dului Melchett LONDRA, 30 (Rador).­­ La Castfinchley, a avut loc azi după amiază, înmormântarea defunc­tului Lord Melchett, cunoscut la financiar. In asistenţă s’a remarcat pre­zenţa a numeroşi foşti miniştri a mai multor membri ai Corpului Diplomatic, precum şi a câtorva prinţi indieni. La trista ceremonie au asistat reprezentaţii tuturor sferelor de activitate publică, precum şi un numeros public. ELEVII NIMĂNUI Atentatul săvârşit de un licean împotriva d-lui Socor. Şi, din feri­cire, neisbutit, trebue să atragă luarea aminte a tuturor, fiindcă vădeşte greaua boală de care su­feră şcoala. S-o spunem curat. Profesorii, mare parte din ei, nu-şi mai fac datoria, ori nu ştiu să îşi o facă. In loc să-şi vadă de şcoală, de lecţii, de elevi, ei se agită, din în­truniri de protestare, fac politică Avem înaintea noastră Anuarul Universităţii, din Bucureşti. Aflăm din el, când au fost numiţi domnii profesori, când s-au născut. Data numirii e folositoare pentru fixa­rea gradaţiilor şi ieşirea la pensie. Data naşterii e mai puţin intere­santă : ca să ajungi profesor tre­buie să te fi născut cândva. Anuarul nu vorbeşte, insă, de cercetările, de lucrările profesori­lor. Şi sunt unii cari, de când au fost numiţi, ţi'au făcut nici o lu­crare. Gurile rele spun că sunt chiar alţii, cari, şi viaţa lor, n’au scris nimic. S’ar părea că aceştia sunt mai inteligenţi, fiindcă îşi dau seama ce pot, şi ce nu pot. Din cei cari scriu, unii, din două vorbe puse pe hârtie, se fac de râs-Avem, în faţa noastră, şi un Anuar al Universităţii, din Lyon. Se arată toate mijloacele de ins­trucţie ale Universităţii: biblio­teci, săli de citire, laboratorii. Se arată toată truda profesorilor, de la fiecare facultate, cercetările lor ştiinţifice şi literare, propaganda lor pentru limba şi cultura fran­ceză,­in toată regiunea Lyonilul şi peste graniţă , la Atena, la Con­­stantinopol, în Siria. Anuarul mai spune că are păre­rea de rău să aminte marea pier­dere suferită de facultatea de li­tere . PROFESORUL EDOUARD HERRIOT, INCHINANDU-ŞI AC­TIVITATEA POLITICEI, IŞI A DAT DEMISIA DIN PROFESO­RAT­La noi, simt facultăţi, la cari din vre­o douăzeci de profesori abia cinci fac cursuri. Restul stau în­­tr'un concediu permanent, ţin dis­cursuri, ocupă funcţiuni publice fac politică sau se plimbă in străi­nătate. Marea grije a profesorilor se­cundari e ca elevii să nu se prea ostenească, învăţând. Să nu se surmeneze". Se înţelege de ce Dacă se ,surmenează", elevul, tre­bue să se surmeneze şi domnul profesor. Şi de asta ii arde lui ? Când profesorii se agită, protes­tează şi­ fac politică, studenţii şi elevii fac, fireşte, la fel: se agită, protestează, fac politică şi ei. Şi, atunci, nu e de mirare că un licean, în loc să citească ori să-şi înveselească tinereţea, pune mâna pe revolver şi trage.­­­ Noul regulament al rem­i­erilor Intră în vigoare de mâine începând de la 1 ianuarie 1931 urmează a se pune în aplicare re­gulamentul de funcţionare al Corpului de remizieri aprobat de Ministerul Industriei şi Comerţu­lui. Prin noul regulament, remizie­rii sunt clasificaţi în două cate­gorii : 1) Remizierii stagiari, cari nu pot îndeplini alte însărcinări de­cât acelea date de Agentul pe lângă care funcţionează, ei nu pot încheia operaţiuni, rolul lor fiind de a primi ordine de bursă pe care sunt obligaţi să le transmită agen­ţilor lor spre executare. 2) Remizierii titulari (purtători de carnete) au dreptul a încheia operaţiuni in avant bursă şi a pres bursă, operaţiuni ale căror cursuri vor fi trecute în cota oficială a zi­lei respective într o rubrică spe­cială după ce mai întâi vor fi fost controlate de Comisiunea­­ Cotei. OPERAŢIUNILE Pentru orice operaţiune remi­zierul va libera părţilor câte o notă de încheere fără de care nici o reclamaţie nu va fi luată în seamă. Remizierii au dreptul a cere clienţilor lor, ordin în scris pen­tru orice operaţiune cu cari au fost însărcinaţi. In acest scop ei vor purta asupra lor un carnet tip. Orice operaţiune efectuată va fi trecută imediat după încheerea ei într’un carnet de încheere nu­merotat, şnuruit şi parafat de Comitetul Bursei. Ordinele de bursă date înainte de deschiderea unei şedinţe sunt valabile numai pentru şedinţa i­­mediat următoare. Dacă ordinul a fost dat în timpul unei şedinţe, el este valabil numai pentru acea şedinţă, se exceptează cazurile când clientul a dat dispoziţiuni speciale. Agenţii sunt datori să primea­scă orice încheere prezentată de remizierul său titular. Agenţii au întreaga răspunde­re faţă de clienţi, pentru toate operaţiunile de bursă încheiate de­remierii lor, cari potrivit art. 76 din legea buselor sunt mandata­rii agenţilor. INTERDICŢII Este cu totul interzis remizieri­lor : A se întruni în scopul de a trata afaceri de bursă in alte locuri de­cât in sala de operaţiuni a Bursei Să facă comerţ sau operaţiuni de bursă în numele lor propriu di­rect sau indirect­ Să facă sau să încheie operaţiuni fără a le înregistra la agentul pe lângă care este ataşat. Să treacă încheeri la alt agent decât la acela pe lângă care func­ţionează. Pentru orice abateri, noul regu­­lament prevede aspre pedepse. Stimularea economiilor Edmond Théry pune că cele două mari evenimente ale seco­lului al XIX-a sunt maşina cu a­­buri şi valorile mobiliare. In ziua când în Franţa, Marc Séguin a făcut să circule trenul intre Lyon şi Saint-Étienne, lu­mea a fost uimită. Mai impresio­nată a fost atunci când banii a­­dunați în ,,ciorapul de lână” al e­­conomiei franceze, s’au îndrumat către ghișeul bănciior schimbân­­du-se în imaginile cand repre­zentau o locomotivă și vagrane. __acțiunile unei noui linii ir- cir­culație. #■ Valoarea mobilia ă riua '* Maș­tere în clipa aceia. Odată cu afacerile de bursă eva­luarea întreprinderilor nu s a mai făcut după prosperitatea lor, ci după uşurinţ­ele ce ofertau de a se putea paria pentru sau contra prosperităţii lor. Louis Roubaud re repetă ce i se spunea de o afi­şare : „Nulă şi fără viitor, dar va­loarea bună de speculat”. De aci porneşte concepţia­ falsă a în­tregii speculaţiuni, nu studiul a­­profundat al unei întreprinderi cu posibilităţile de a o exploata ci „şansele” de câştig sau pierdere. Işi fac atunci apariţia cei ce exploatează buna cu ştiinţă, cei ce ştiu să creeze „mirajul”. Mirajul a dispăru­t, cruda re­alitate a crahurilor la bursă a a­­părut. O problemă de urm­are interes economic în legătură cu criza valorilor mobiliare e# Ce fa­cem noi pentru strv­ar­a eco­nomiilor ? Putem noi să n^^’jparâm cu Cehoslovacia u toa­te că și acolo . -JUH*#*—. efecte așa de desastroase ca la noi? La sfârşitul anului 1923, în Cehoslovacia, erau economii la case speciale 80 — opt zeci de miliarde lei — (nr. 16.615 mili­oane). Ştiţi care e cifra econo­miilor la noi? 263 (două sute şa­se zeci şi trei de milioane). De­­abia unu şi jumătate la sută din ceea ce e în Cehoslovacia. Cercetând datele, constatăm că înainte de războiu, în anii 1911-1912, cifra depunerilor era de 91 milioane, ceea ce ar însem­na acuma circa trei miliarde de lei. Notaţi bine în România mi­că. România Mare are la Ca­sa de economie a Statului de­­abia 263 milioane ! E drept că această scădere îşi are explicaţia în faptul că s’a de­pus la Băncile Populare, unde la sfârşitul lui 1923 depunerile e­­rau de un miliard o sută de mii lei şi la Băncile Comerciale. Dobânda mai mare atrăgea de­punerile. In socoteala totală a depune­rilor făcute, pentru sfârşitul a­­nului 1927, la diferite bănci co­merciale avem circa 25 miliarde. Până la sfârşitul anului 1927, nu se manifestase încă neîncre­derea în depuneri la bănci, nici nu se întâmplase — după războ­­iu — încă nimic care sâ înfri­coşeze pe depunători. Vom ve­dea statisticele şi bilanţurile la finele lui 1930 pentru a ne con­vinge de criza de încredere prin care trec depunătorii. In tot cazul, d. Gheron Netta, unul din cei mai vajnici propaga­tori ai economiei în ţara noas­tră, constată: Valoarea totală a depunerilor spre fructificare din întreaga ţară de după războiu, şi anume In 1927, faţă de depune­rile din 1913, nu reprezintă încă o desvoltare mai mare a econo­miilor depuse, dacă se are în vedere mărimea teritorială şi a populaţiunei de azi”. „însăşi această, constatare ne arată de la început că cel mai v­iz­­ore influenţea­ză asupra desvoltării spiritului de economie este siguranţa, în­crederea că sumele economisite, nu se vor pierde’’. Aci e datoria Statului şi a băn­cilor să intervie. Să nu se crea­dă că dacă o depunere este a­­meninţată la o instituţie oare­care, nu e un interes superior salvarea micei economii. Nu pierde numai instituţia de­pozitare­ nu pierde numai depo­nentul, pierde economia ţării — inclusiv Statul şi intreprim­erile particulare—prin strivirea în ger­mene şi a puţinului spirit de e­­conomie ce mai avem. Problema micei economii inte­resează lumea întreagă şi chiar ţările foarte bogate în capital mobiliar. „L’Institut international de FEpargne” de la Milano îşi va ţi­ne congresul în acest an la Lon­dra. Chestiunile puse la ordinea zi­lei sunt de o importanţă covâr­şitoare. Intre altele : protejarea micei economii, funcţiunea e­­­ducătoare a caselor de economie, diferite sisteme de propagandă pentru stimularea economiilor, cinematograf, radio, etc. In centrele mari, la toate ci­nematografele, primele filme sunt cele de propagandă pentru economie şi inclusiv reclamă pen­tru bănci. La noi ? La noi, când micile economii sunt încredinţate la o bancă oa­recare, ceilalţi ’ ** fără să-şi dea s rajarea deponen grave urmări punerile la inst solide. La noi lege de Cecuri s­tare încă de aci toate că nu era resort, îmi aduc ţinut-o în Cameri tatale pentru eti­ miilor prin oficii gea a rămas neap preocupările zilei La noi, în loc pentru mici ecoi sunt presărate cu tru jocuri de noi bomboane, parful OR.­L. 1 Valorificarea bălţilor Dunam ■ S ■ . Canaluri, îndiguiri, terenuri puse în valoare Expunerea d-lui I. Vidraşcu D. I­­VIDRAŞCU, administratorul general al Parid­ului, a făcut re­prezentanţilor presei, următoarele declaraţiuni despre proecte­ de lu­­crări ale instituţiei ce conduce: CANALUL DIN INSULA SF. GHEORGHE Pentru punerea in valoare a regiu­­nei inundabile a Dunării am întocmit un plan de valorificare cuprinzând atât terenurile de dat agriculturii cât și bălţile în terenurile afectate pes­căriilor. In baza acestui program incă de anul trecut s’a stabilit programul de detali pentru anumite lucrări din cam­ unele sau şi început in anul tre­cut ca de pildă­, Canalul din insula Sf. Gheorghe de 61 km. lungime. A­­cest canal va pune in valoare pentru pescării o suprafaţă de lOO.0Oo ha şi in consecinţă vom obţine un spor de producţie de peşte de 2.000.000 kgr. pe an. Lucrarea o considerăm aş­a de in­­naintată încât avem speranţa că la începutul lunei Aprilie să putem inau­gura noul canal. De asemeni au fost începute lucrările în insula Brăila in întindere de 10000 ha. Lucrarea s-a e­­xecutat prin construcţii de mari ba­raje care vor spori adâncimea apei in bălţi precum şi întinderea suprafe­ţei bălţilor. Nădăjduim că prin aceste lu­crări nu numai să stabilim pro­ducţia dar să o şi sporim în mod apreciabil. MASURI PENTRU PROTEJAREA PEŞTILOR Mai sperăm să menajăm popu­laţia de pui de peşti care face bo­­găţia generală a bălţilor noastre, ca să nu fie expuşi să moară în bălţile actuale, puţin adânci, prin îngheţ până la fund ori prin seca­rea acestor bălţi pe vreme de se­cetă. UNIFORMIZAREA CANTITĂŢILOR DE PEŞTE Aceste lucrări mai au de scop de a uniformiza şi cantităţile de peste care să alimenteze pieţele noastre de desfacere să nu mai fim expuşi ca astăzi să supraali­­mentăm pieţele în unele epoci, şi în altele să nu putem satisface nici pe departe nevoile consumul­­ui intern. Lucrările de baraje silit şi ele aşa de înaintate încât inau­gurarea lor o credem sigură, cel mai târziu, la începutul lunei A­­prilie. LUCRĂRILE in delta dunării Deosebit de aceste lucrări vizorii ne spune d. ing. Vidraşcu am executat în delta Dunării lu­crări cari vor avea efectul lor si­gur asupra producţiei. Chiar înainte de a executa ma­ile lucrări cari le-am prevăzut pentru anul viitor cu cele 5 dra­ge ale serviciului vor deveni libe­re la terminarea canalului din in­sula Sf. Gheorghe. In ceea ce priveşte terenurile i­­nundabile de afectat agriculturii exclusiv după planurile Parid­u­­­lui s’a indiguit în cursul anului a­­cesta o suprafaţă de 6.000 hec­tare în reginea Arsache-Vlaşca, inaugurat la 21 Noembrie a.c. La Parid sau terminat proec­­tele îndiguirii unei suprafeţe de 50.000 din insula Borcea. Prin a­­ceste proecte înţelegem nu nu­mai proectul digurilor dar şi toa­te instalaţiunile interioare de se­care şi de pomparea apelor de m­­i­ltraţie. De asemenea sunt prevăzute şi lucrările de irigaţie care să asi­gure r­entabilitatea în orice vre­­­me. La baza acestui principiu a fost rentabilitatea proprietăţilor de bal­tă. Desigur că în anul viitor lucră­rile se vor continua cu toată in­tensitatea ca să ajungem să pu­nem in valoare reală terenurile inundabile din delta Dunării. Regimul de lucru în minele engleze LONDRA. 30 (Rador). — Hotă­rârile Oficiului National Industrial pentru industria minieră, cu pri­vire la regimul de lucru în minele de cărbuni, vor fi comunicate azi, celor două părţi in litigiu, întru­nite la Cardiff. Proprietarii de mine au propus continuarea lucru­lui în condiţiile temporare actuale, încă o lună, începând de mâine când expiră acordul anterior. Mi­nerii au declinat această propu­nere susţinând că numai Oficiul Naţional Industrial — pe care pro­prietarii refuză să-l recunoască — poate să ia o hotărâre valabilă. Proprietarii de mine nici nu au participat ori la întrunirea acestui Oficiu.m LONDRA, 30 (Rador). — Oficiul Rational Industrial pentru industria minieră „ recomandat proprietari­lor de mine și lucrătorilor înche­­erea unui nou acord pe trei luni prevăzând eșalonarea a 45 ore de lucru pe săptămână sau a 90 ore de lucru în 12 zile lucrătoare. D. A- W. Cock, secretarul Fe­derației minierilor, a declarat azi că nu poate fi vorba de o încetare a lucrului dacă recomandațiile On­­­ciulta vor fi acceptate de munci­tori.• LONDRA, 30 (Rador). — Deoa­rece proprietarii de mine, nu au ajuns la nici un acord cu minerii­­în cursul şedinţei de azi dimineaţă, se crede că lucrul la minele de cărbuni din Galia de Sud, va fi suspendat In şedinţa de după amiază, ur­mează să se ia o hotărâre defini­tivă­ AV umili final VIITOAREA SESIUNE GENEVA S’a publicat ordinea de zi a se­siunii din Ianuarie a consiliului Societăţei Naţiunilor. Chestiunile aduse in dscuţie sunt din cele mai însemnate. Cea dintâiu, este desbaterea ra­portului comisiunei pregătitoare a dezarmării. Raportul, adoptat îm­potriva voturilor Germaniei, Ru­siei, Italiei, ca să menţionăm nu­mai principalii adversari, lasă ne­­deslegate o serie întreagă de pro­bleme. Consiliul va trebui să fixeze data de întrunire a conferinţei ge­nerale a dezarmării şi să precizeze unele puncte rămase in suspensie. Cum sorţii dezarmării, în situaţia politică de azi, sunt foarte slabi, se poate presupune că unele dele­­gaţiuni şi în deosebi delegaţia bri­tanică, se va sili să obţină o amâ­nare. S’ar evita astfel o înfrân­gere sigură ă idealului de restrân­gere a înarm­ărior. A doua citcgorie importantă este aceea a minorităţilor■ Incidentele din recentele alegeri in Polonia au dat motiv Berchului să facă o re­clamaţie la Geneva. Înverşunarea Germaniei împotriva Poloniei, în­verşunare pornită pe felul cum a fost fixată frontiera răsăriteană, va avea un prilej să isbucnească LA uitate, să stârnească ecoul ei la Geneva. A• Hg. linia 4» —■■■«■— Recolta statelor din bazinul dunărean Bulgaria, România, Un­garia şi Iugoslavia au pro­dus o recoltă totală de grâu de 94.ooo.ooo quin­­tale, superioară cu mult recoltelor precedente­­a­­fără de 1928 când s’a ob­ţinut 109 milioane quin­­tale. Disponibilul exportabil de grâu al celor patru Sta­te agricole se evaluează la 14—ÎS milioane quin­­tale. Tribunalul de comerţ din New-York nu aprobă o leziune de Întreprinderi NEW-YORK, 30. (Rador). — Tri­bunalul de comerţ a refuzat să apro­be fuziunea dintre întreprinderile „Betlehem Stern Corporation’’ Si „Youngstown She© l and Tube“. Fuziunea fusese decisă in Aprilie, după o luptă financiară din cele mai senzaționale­ Activul celor două întreprinderi reprezintă laolaltă un miliard de dolari. 8’ai scornit tigaretelsta M BERLIN. 30.­­Radori.­­ Toate de­­bitele de tutun au fost luate cu falt de publicul, care voeşte să se pro­­vizioneze, de­oarece preţul ţigaete­­lor se scumpeşte de la 2 Ianuar. De la această dată, ţigaretele­­ vor vinde în pachete de câte 9 bucă, la preţul care era până acum patru 10 țigarete. 0­ societate francezi reia monopolul tutimul in Persia LONDRA. 30­­Radori. —­in Te­heran se anunță că guvern a ac­­ceptat în principiu să acte mo­nopolul pentru tutun­­etăților franceze „Betiniol”.

Next