Argus, ianuarie 1931 (Anul 22, nr. 5315-5338)
1931-01-01 / nr. 5315
Anul XXI No. 5315 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS"* secţia de informațiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. ÎN6/93 $1 323/69. gri— mm mm ———— ———— —nr ABONAMENTE IR TARA Jn an scoo le) 6 iun 1 650 . a mm 800 . a iei in tari. |H STRAIDATATI Un an 2200 lei 6 luni 1S80 . 8 luni 800 . 8 lei în strainatate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI Fondatori: S. PAUKER « H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi NUANŢEI Directori GRIGORE GAFENCU comercianţi, industriaşi FINANCIARI! Nu faceti aia’, cere, pâna când nu vă imeresati despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastre. ■ Luaţi Informatiuni comerciale de.aron?“'’ de numit„r.IS Secţia de formaţiuni comerciale, strada Sărindar No 24 etajul '• «w dovta ,1 sJOZ P U BL I C'ITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fostă Sărindar ) Et. I. TELEFON: 306 193 și 323169 Echilibrul Bugetului Fiecare ţară caută astăzi mijloacele de apărare proprie în contra crizei mondiale, şi întocmai ca într’o epidemie fiecare se fereşte să nu se contamineze de la vecini, deşi toţi sunt atinşi de microbii aceleaşi boale. îndreptarea va veni desigur de la mijloacele curative generale, de la restabilirea libertăţii circulaţiei bunurilor şi de la echilibrarea naturală a producţiei şi a consumaţiei. Până atunci noi, ca şi toată lumea, trebuie să ne îngrijim de resistenţă, de mijloacele potrivite pentru a ţine întreagă organizaţia noastră de stat şi a ne feri de tulburări sociale. Ca ţară agricolă avem mari avantagii asupra ţărilor industriale. Grosul populaţiei noastre nu trăeşte din salariu plătit de întreprinzători. Ţăranii noştri sunt şi întreprinzători şi salariaţi, căcialariul lor e preţul produselor or. Dacă pierd la produse, fiind ă s’a depreciat marfa, ei resrâng consumaţia articolelor industriale şi aşteaptă în linişte, ^.fiindcă hrana o au asigurată de ^propria lor recoltă. Cine suferă mai mult depe urma reducerii mijloacelor băneşti ale ţăranilor, e în primul loc Statul, care nu mai poate încasa veniturile lui din impozite directe şi indirecte, şi apoi suferă comerţul şi indusria, priza preţurilor agricole poveşte, deci, oraşele şi organizaţia de stat. Mijloacele de organizare a rezistenţii trebuie să aibă în vedere existenţa Statului şi salvarea comerţului şi a industriei. Din însăşi modul cum Se desfăşoară criza, se vede că Statul nu-şi poate aşeza speranţa unei vieţi liniştite în anul ce vine, nici pe venituri mari din impozite, nici pe împrumuturi externe. Aşa fiind, el trebuie să-şi caute siguranţa şi echilibrul socotelilor lui, pentru anul 1931, într-o politică de adaptare a bugetului şi a vieţii economice, la deprecierea valorii mărfurilor. Toate legile şi măsurile care tind la scumpete, trebuesc revizuite. Preţul pâinei trebuie să fie punctul de plecare al politicei economice şi financiare a Statului în anul viitor. Preţul pâinei trebuie descărcat de orice taxe care îl fac să treacă peste preţul grâului. Plecând dea pâinea de un chilogram cu preţul ei firesc, se poate deduce printrun calcul elementar, valoarea tuturor lucrurilor ca şi a impozitelor. Salariile pe baza pâinii pot fi reduse fără de nici o primejdie şi trebuesc chiar reduse în proporţia corespunzătoare, pentru ca preţul tuturor lucrurilor să scadă până la acelaş nivel. In mâna Statului este astăzi cheia îmbunătăţirii situaţii provocată de criza preţurilor. Reducând tarifele de transport desfiinţând toate legile şi măsurile zise de ocrotire socială, care scumpesc produsele noastre industriale prin adaose de taxe şi salarii mari, reducând tarifele vamale pentru a forţa industria naţională să producă economic şi să vândă ieftin, desfiinţând impozitul pe cifra de afaceri, taxele de consumaţie pe zahăr, pe făină, pe gaz, în sfârşit, reducând preţul articolelor lui de monopol. Statul se poate pune la adăpost şi poate aştepta cu încredere vijelia anului 1931. Echilibrarea bugetului aşa cum a fost propusă pentru anul viitor, este cu neputinţă. Fără măsuri de siguranţă de lenii celor de mai sus, Statul se Wk?) va vedea în neputinţă de a merge mai departe încă din primele luni ale anului ce vine. Neavând venituri mari din impozite şi nici împrumuturi din afără, Statul s’ar găsi într’o situaţie primejdioasă, dacă acum când e vremea de luat măsuri, nu le-ar lua ci s’ar lăsa în voia soartei. Căci un lucru trebuie bine stabilit: Nădejdea într un ajutor excepţional al Băncii Naţionale e deşartă. Orice s’ar întâmpla cu bugetul Statului, Banca Naţională nu va putea interveni cu ajutoare, peste limitele îngăduite de legea stabilizării. Echilibrul bugetului anului viitor trebuie deci căutat înăuntrul mijloacelor disponibile. Salariul de 9—10 mii de lei echivalent cu salariul de 300 de lei dinainte de războiu, trebuie să devie norma alcătuirii cheltuelilor Statului. Și aceasta se poate face fără a, lipsi personalul Statului de mijloacele de hrană, ci provocând eftinătatea generală prin mijloacele pe care Statul le are la îndemână. A. Călătoria d-lui prim-ministru Mironescu BUDAPESTA 30. (Rador). — D. Mîronescu, Președintele Consiliului, a trecut azi dimineaţă la ora 6 prin Budapesta, In drum spre Elvetia.• VIENA, 30 (Rador). — D. prim ministru Mironescu, împreună cu doamna, a sosit azi în localitate. înmormântarea lordului Melchett LONDRA, 30 (Rador). La Castfinchley, a avut loc azi după amiază, înmormântarea defunctului Lord Melchett, cunoscut la financiar. In asistenţă s’a remarcat prezenţa a numeroşi foşti miniştri a mai multor membri ai Corpului Diplomatic, precum şi a câtorva prinţi indieni. La trista ceremonie au asistat reprezentaţii tuturor sferelor de activitate publică, precum şi un numeros public. ELEVII NIMĂNUI Atentatul săvârşit de un licean împotriva d-lui Socor. Şi, din fericire, neisbutit, trebue să atragă luarea aminte a tuturor, fiindcă vădeşte greaua boală de care suferă şcoala. S-o spunem curat. Profesorii, mare parte din ei, nu-şi mai fac datoria, ori nu ştiu să îşi o facă. In loc să-şi vadă de şcoală, de lecţii, de elevi, ei se agită, din întruniri de protestare, fac politică Avem înaintea noastră Anuarul Universităţii, din Bucureşti. Aflăm din el, când au fost numiţi domnii profesori, când s-au născut. Data numirii e folositoare pentru fixarea gradaţiilor şi ieşirea la pensie. Data naşterii e mai puţin interesantă : ca să ajungi profesor trebuie să te fi născut cândva. Anuarul nu vorbeşte, insă, de cercetările, de lucrările profesorilor. Şi sunt unii cari, de când au fost numiţi, ţi'au făcut nici o lucrare. Gurile rele spun că sunt chiar alţii, cari, şi viaţa lor, n’au scris nimic. S’ar părea că aceştia sunt mai inteligenţi, fiindcă îşi dau seama ce pot, şi ce nu pot. Din cei cari scriu, unii, din două vorbe puse pe hârtie, se fac de râs-Avem, în faţa noastră, şi un Anuar al Universităţii, din Lyon. Se arată toate mijloacele de instrucţie ale Universităţii: biblioteci, săli de citire, laboratorii. Se arată toată truda profesorilor, de la fiecare facultate, cercetările lor ştiinţifice şi literare, propaganda lor pentru limba şi cultura franceză,in toată regiunea Lyonilul şi peste graniţă , la Atena, la Constantinopol, în Siria. Anuarul mai spune că are părerea de rău să aminte marea pierdere suferită de facultatea de litere . PROFESORUL EDOUARD HERRIOT, INCHINANDU-ŞI ACTIVITATEA POLITICEI, IŞI A DAT DEMISIA DIN PROFESORATLa noi, simt facultăţi, la cari din vreo douăzeci de profesori abia cinci fac cursuri. Restul stau într'un concediu permanent, ţin discursuri, ocupă funcţiuni publice fac politică sau se plimbă in străinătate. Marea grije a profesorilor secundari e ca elevii să nu se prea ostenească, învăţând. Să nu se surmeneze". Se înţelege de ce Dacă se ,surmenează", elevul, trebue să se surmeneze şi domnul profesor. Şi de asta ii arde lui ? Când profesorii se agită, protestează şi fac politică, studenţii şi elevii fac, fireşte, la fel: se agită, protestează, fac politică şi ei. Şi, atunci, nu e de mirare că un licean, în loc să citească ori să-şi înveselească tinereţea, pune mâna pe revolver şi trage. Noul regulament al remierilor Intră în vigoare de mâine începând de la 1 ianuarie 1931 urmează a se pune în aplicare regulamentul de funcţionare al Corpului de remizieri aprobat de Ministerul Industriei şi Comerţului. Prin noul regulament, remizierii sunt clasificaţi în două categorii : 1) Remizierii stagiari, cari nu pot îndeplini alte însărcinări decât acelea date de Agentul pe lângă care funcţionează, ei nu pot încheia operaţiuni, rolul lor fiind de a primi ordine de bursă pe care sunt obligaţi să le transmită agenţilor lor spre executare. 2) Remizierii titulari (purtători de carnete) au dreptul a încheia operaţiuni in avant bursă şi a pres bursă, operaţiuni ale căror cursuri vor fi trecute în cota oficială a zilei respective într o rubrică specială după ce mai întâi vor fi fost controlate de Comisiunea Cotei. OPERAŢIUNILE Pentru orice operaţiune remizierul va libera părţilor câte o notă de încheere fără de care nici o reclamaţie nu va fi luată în seamă. Remizierii au dreptul a cere clienţilor lor, ordin în scris pentru orice operaţiune cu cari au fost însărcinaţi. In acest scop ei vor purta asupra lor un carnet tip. Orice operaţiune efectuată va fi trecută imediat după încheerea ei într’un carnet de încheere numerotat, şnuruit şi parafat de Comitetul Bursei. Ordinele de bursă date înainte de deschiderea unei şedinţe sunt valabile numai pentru şedinţa imediat următoare. Dacă ordinul a fost dat în timpul unei şedinţe, el este valabil numai pentru acea şedinţă, se exceptează cazurile când clientul a dat dispoziţiuni speciale. Agenţii sunt datori să primească orice încheere prezentată de remizierul său titular. Agenţii au întreaga răspundere faţă de clienţi, pentru toate operaţiunile de bursă încheiate deremierii lor, cari potrivit art. 76 din legea buselor sunt mandatarii agenţilor. INTERDICŢII Este cu totul interzis remizierilor : A se întruni în scopul de a trata afaceri de bursă in alte locuri decât in sala de operaţiuni a Bursei Să facă comerţ sau operaţiuni de bursă în numele lor propriu direct sau indirect Să facă sau să încheie operaţiuni fără a le înregistra la agentul pe lângă care este ataşat. Să treacă încheeri la alt agent decât la acela pe lângă care funcţionează. Pentru orice abateri, noul regulament prevede aspre pedepse. Stimularea economiilor Edmond Théry pune că cele două mari evenimente ale secolului al XIX-a sunt maşina cu aburi şi valorile mobiliare. In ziua când în Franţa, Marc Séguin a făcut să circule trenul intre Lyon şi Saint-Étienne, lumea a fost uimită. Mai impresionată a fost atunci când banii adunați în ,,ciorapul de lână” al economiei franceze, s’au îndrumat către ghișeul bănciior schimbându-se în imaginile cand reprezentau o locomotivă și vagrane. __acțiunile unei noui linii ir- circulație. #■ Valoarea mobilia ă riua '* Maștere în clipa aceia. Odată cu afacerile de bursă evaluarea întreprinderilor nu s a mai făcut după prosperitatea lor, ci după uşurinţele ce ofertau de a se putea paria pentru sau contra prosperităţii lor. Louis Roubaud re repetă ce i se spunea de o afişare : „Nulă şi fără viitor, dar valoarea bună de speculat”. De aci porneşte concepţia falsă a întregii speculaţiuni, nu studiul aprofundat al unei întreprinderi cu posibilităţile de a o exploata ci „şansele” de câştig sau pierdere. Işi fac atunci apariţia cei ce exploatează buna cu ştiinţă, cei ce ştiu să creeze „mirajul”. Mirajul a dispărut, cruda realitate a crahurilor la bursă a apărut. O problemă de urmare interes economic în legătură cu criza valorilor mobiliare e# Ce facem noi pentru strvara economiilor ? Putem noi să n^^’jparâm cu Cehoslovacia u toate că și acolo . -JUH*#*—. efecte așa de desastroase ca la noi? La sfârşitul anului 1923, în Cehoslovacia, erau economii la case speciale 80 — opt zeci de miliarde lei — (nr. 16.615 milioane). Ştiţi care e cifra economiilor la noi? 263 (două sute şase zeci şi trei de milioane). Deabia unu şi jumătate la sută din ceea ce e în Cehoslovacia. Cercetând datele, constatăm că înainte de războiu, în anii 1911-1912, cifra depunerilor era de 91 milioane, ceea ce ar însemna acuma circa trei miliarde de lei. Notaţi bine în România mică. România Mare are la Casa de economie a Statului deabia 263 milioane ! E drept că această scădere îşi are explicaţia în faptul că s’a depus la Băncile Populare, unde la sfârşitul lui 1923 depunerile erau de un miliard o sută de mii lei şi la Băncile Comerciale. Dobânda mai mare atrăgea depunerile. In socoteala totală a depunerilor făcute, pentru sfârşitul anului 1927, la diferite bănci comerciale avem circa 25 miliarde. Până la sfârşitul anului 1927, nu se manifestase încă neîncrederea în depuneri la bănci, nici nu se întâmplase — după războiu — încă nimic care sâ înfricoşeze pe depunători. Vom vedea statisticele şi bilanţurile la finele lui 1930 pentru a ne convinge de criza de încredere prin care trec depunătorii. In tot cazul, d. Gheron Netta, unul din cei mai vajnici propagatori ai economiei în ţara noastră, constată: Valoarea totală a depunerilor spre fructificare din întreaga ţară de după războiu, şi anume In 1927, faţă de depunerile din 1913, nu reprezintă încă o desvoltare mai mare a economiilor depuse, dacă se are în vedere mărimea teritorială şi a populaţiunei de azi”. „însăşi această, constatare ne arată de la început că cel mai vizore influenţează asupra desvoltării spiritului de economie este siguranţa, încrederea că sumele economisite, nu se vor pierde’’. Aci e datoria Statului şi a băncilor să intervie. Să nu se creadă că dacă o depunere este ameninţată la o instituţie oarecare, nu e un interes superior salvarea micei economii. Nu pierde numai instituţia depozitare nu pierde numai deponentul, pierde economia ţării — inclusiv Statul şi intreprimerile particulare—prin strivirea în germene şi a puţinului spirit de economie ce mai avem. Problema micei economii interesează lumea întreagă şi chiar ţările foarte bogate în capital mobiliar. „L’Institut international de FEpargne” de la Milano îşi va ţine congresul în acest an la Londra. Chestiunile puse la ordinea zilei sunt de o importanţă covârşitoare. Intre altele : protejarea micei economii, funcţiunea educătoare a caselor de economie, diferite sisteme de propagandă pentru stimularea economiilor, cinematograf, radio, etc. In centrele mari, la toate cinematografele, primele filme sunt cele de propagandă pentru economie şi inclusiv reclamă pentru bănci. La noi ? La noi, când micile economii sunt încredinţate la o bancă oarecare, ceilalţi ’ ** fără să-şi dea s rajarea deponen grave urmări punerile la inst solide. La noi lege de Cecuri stare încă de aci toate că nu era resort, îmi aduc ţinut-o în Cameri tatale pentru eti miilor prin oficii gea a rămas neap preocupările zilei La noi, în loc pentru mici ecoi sunt presărate cu tru jocuri de noi bomboane, parful OR.L. 1 Valorificarea bălţilor Dunam ■ S ■ . Canaluri, îndiguiri, terenuri puse în valoare Expunerea d-lui I. Vidraşcu D. IVIDRAŞCU, administratorul general al Paridului, a făcut reprezentanţilor presei, următoarele declaraţiuni despre proecte de lucrări ale instituţiei ce conduce: CANALUL DIN INSULA SF. GHEORGHE Pentru punerea in valoare a regiunei inundabile a Dunării am întocmit un plan de valorificare cuprinzând atât terenurile de dat agriculturii cât și bălţile în terenurile afectate pescăriilor. In baza acestui program incă de anul trecut s’a stabilit programul de detali pentru anumite lucrări din cam unele sau şi început in anul trecut ca de pildă, Canalul din insula Sf. Gheorghe de 61 km. lungime. Acest canal va pune in valoare pentru pescării o suprafaţă de lOO.0Oo ha şi in consecinţă vom obţine un spor de producţie de peşte de 2.000.000 kgr. pe an. Lucrarea o considerăm aşa de innaintată încât avem speranţa că la începutul lunei Aprilie să putem inaugura noul canal. De asemeni au fost începute lucrările în insula Brăila in întindere de 10000 ha. Lucrarea s-a executat prin construcţii de mari baraje care vor spori adâncimea apei in bălţi precum şi întinderea suprafeţei bălţilor. Nădăjduim că prin aceste lucrări nu numai să stabilim producţia dar să o şi sporim în mod apreciabil. MASURI PENTRU PROTEJAREA PEŞTILOR Mai sperăm să menajăm populaţia de pui de peşti care face bogăţia generală a bălţilor noastre, ca să nu fie expuşi să moară în bălţile actuale, puţin adânci, prin îngheţ până la fund ori prin secarea acestor bălţi pe vreme de secetă. UNIFORMIZAREA CANTITĂŢILOR DE PEŞTE Aceste lucrări mai au de scop de a uniformiza şi cantităţile de peste care să alimenteze pieţele noastre de desfacere să nu mai fim expuşi ca astăzi să supraalimentăm pieţele în unele epoci, şi în altele să nu putem satisface nici pe departe nevoile consumului intern. Lucrările de baraje silit şi ele aşa de înaintate încât inaugurarea lor o credem sigură, cel mai târziu, la începutul lunei Aprilie. LUCRĂRILE in delta dunării Deosebit de aceste lucrări vizorii ne spune d. ing. Vidraşcu am executat în delta Dunării lucrări cari vor avea efectul lor sigur asupra producţiei. Chiar înainte de a executa maile lucrări cari le-am prevăzut pentru anul viitor cu cele 5 drage ale serviciului vor deveni libere la terminarea canalului din insula Sf. Gheorghe. In ceea ce priveşte terenurile inundabile de afectat agriculturii exclusiv după planurile Paridului s’a indiguit în cursul anului acesta o suprafaţă de 6.000 hectare în reginea Arsache-Vlaşca, inaugurat la 21 Noembrie a.c. La Parid sau terminat proectele îndiguirii unei suprafeţe de 50.000 din insula Borcea. Prin aceste proecte înţelegem nu numai proectul digurilor dar şi toate instalaţiunile interioare de secare şi de pomparea apelor de miltraţie. De asemenea sunt prevăzute şi lucrările de irigaţie care să asigure rentabilitatea în orice vreme. La baza acestui principiu a fost rentabilitatea proprietăţilor de baltă. Desigur că în anul viitor lucrările se vor continua cu toată intensitatea ca să ajungem să punem in valoare reală terenurile inundabile din delta Dunării. Regimul de lucru în minele engleze LONDRA. 30 (Rador). — Hotărârile Oficiului National Industrial pentru industria minieră, cu privire la regimul de lucru în minele de cărbuni, vor fi comunicate azi, celor două părţi in litigiu, întrunite la Cardiff. Proprietarii de mine au propus continuarea lucrului în condiţiile temporare actuale, încă o lună, începând de mâine când expiră acordul anterior. Minerii au declinat această propunere susţinând că numai Oficiul Naţional Industrial — pe care proprietarii refuză să-l recunoască — poate să ia o hotărâre valabilă. Proprietarii de mine nici nu au participat ori la întrunirea acestui Oficiu.m LONDRA, 30 (Rador). — Oficiul Rational Industrial pentru industria minieră „ recomandat proprietarilor de mine și lucrătorilor încheerea unui nou acord pe trei luni prevăzând eșalonarea a 45 ore de lucru pe săptămână sau a 90 ore de lucru în 12 zile lucrătoare. D. A- W. Cock, secretarul Federației minierilor, a declarat azi că nu poate fi vorba de o încetare a lucrului dacă recomandațiile Onciulta vor fi acceptate de muncitori.• LONDRA, 30 (Rador). — Deoarece proprietarii de mine, nu au ajuns la nici un acord cu mineriiîn cursul şedinţei de azi dimineaţă, se crede că lucrul la minele de cărbuni din Galia de Sud, va fi suspendat In şedinţa de după amiază, urmează să se ia o hotărâre definitivă AV umili final VIITOAREA SESIUNE GENEVA S’a publicat ordinea de zi a sesiunii din Ianuarie a consiliului Societăţei Naţiunilor. Chestiunile aduse in dscuţie sunt din cele mai însemnate. Cea dintâiu, este desbaterea raportului comisiunei pregătitoare a dezarmării. Raportul, adoptat împotriva voturilor Germaniei, Rusiei, Italiei, ca să menţionăm numai principalii adversari, lasă nedeslegate o serie întreagă de probleme. Consiliul va trebui să fixeze data de întrunire a conferinţei generale a dezarmării şi să precizeze unele puncte rămase in suspensie. Cum sorţii dezarmării, în situaţia politică de azi, sunt foarte slabi, se poate presupune că unele delegaţiuni şi în deosebi delegaţia britanică, se va sili să obţină o amânare. S’ar evita astfel o înfrângere sigură ă idealului de restrângere a înarmărior. A doua citcgorie importantă este aceea a minorităţilor■ Incidentele din recentele alegeri in Polonia au dat motiv Berchului să facă o reclamaţie la Geneva. Înverşunarea Germaniei împotriva Poloniei, înverşunare pornită pe felul cum a fost fixată frontiera răsăriteană, va avea un prilej să isbucnească LA uitate, să stârnească ecoul ei la Geneva. A• Hg. linia 4» —■■■«■— Recolta statelor din bazinul dunărean Bulgaria, România, Ungaria şi Iugoslavia au produs o recoltă totală de grâu de 94.ooo.ooo quintale, superioară cu mult recoltelor precedenteafără de 1928 când s’a obţinut 109 milioane quintale. Disponibilul exportabil de grâu al celor patru State agricole se evaluează la 14—ÎS milioane quintale. Tribunalul de comerţ din New-York nu aprobă o leziune de Întreprinderi NEW-YORK, 30. (Rador). — Tribunalul de comerţ a refuzat să aprobe fuziunea dintre întreprinderile „Betlehem Stern Corporation’’ Si „Youngstown She© l and Tube“. Fuziunea fusese decisă in Aprilie, după o luptă financiară din cele mai senzaționale Activul celor două întreprinderi reprezintă laolaltă un miliard de dolari. 8’ai scornit tigaretelsta M BERLIN. 30.Radori. Toate debitele de tutun au fost luate cu falt de publicul, care voeşte să se provizioneze, deoarece preţul ţigaetelor se scumpeşte de la 2 Ianuar. De la această dată, ţigaretele vor vinde în pachete de câte 9 bucă, la preţul care era până acum patru 10 țigarete. 0 societate francezi reia monopolul tutimul in Persia LONDRA. 30Radori. —in Teheran se anunță că guvern a acceptat în principiu să acte monopolul pentru tutunetăților franceze „Betiniol”.