Argus, ianuarie 1931 (Anul 22, nr. 5315-5338)
1931-01-14 / nr. 5324
Anul XXII No. 5324 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când mi vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale dataliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef 306/93 si 323/69. A R O N IN TARA Un an 1000 lei 6 lmn 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tară, A M E N T E IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 6 lei în streinătata BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I, — TELEFON: 306/93 şi 323/69 FIORI petricicti ianuarie 1931 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi respectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PACKER şi H. F. VALENTINA INDUSTRIEI şi FINANŢE1 Director: GRIGORE GAFENCU Cerealele noastre ale Viatorei --- - Regimul preferential Discutiunile in jurul originei şi vindecărei crizei generale care s‘a abătut asupra lumei întregi, vor dura probabil încă multă vreme, întrucât minţile agere cari studiază problema în toate ţările, nu s’au pus încă de acord asupra soluţiei de adoptat. E destul să cităm o singură controversă, pentru a caracteriza pe celelalte. O şcoală afirmă că e supraproducţie şi că, leacul consistă în împuţinarea însemânţărilor. O altă doctrină dovedeşte prin A + B că afirmaţia de sus e greşită. Căci dacă ar fi adevărat că se produce prea mult pretutindeni şi că trebue o restrângere urmarea ar fi că în urma restrângerei, lumea ar câştiga mai puţin. Doar veniturile n’au alt izvor decât din producţie. Şi cum se poate asigura progresul general, starea bună a tuturor, decât prin producţie intensificată? Acest mic exemplu de dialectică va dovedi că, deocamdată e preferabil să lăsăm la o parte controversele teoretice şi să căutăm tămăduirea relelor de cari suferă România şi alte şapte tari din Europa orientală, în spluţiuni practice de o eficacitate pipăibilă. In două cuvinte, situaţia e următoarea: opt tari din răsăritul Europei, reprezintând o populaţie de 95 milioane suflete, nu pot vinde cerealele lor şi sărăcesc. Din cax de cauză nici nu pot cumpăra produse industriale. Rezultatul ca ţările industriale din occident n’au cui vinde şi merg din bute în bute. D. Charles Dewey, până ori consilierul financiar al Poloniei, arăta că în 1928, cultivatorul polon obţinea pentru secara lui 42.06 zloţi pe sută de kilograme, în 1929 numai 29.02 şi în 1930, preţul cel mai scoborât a fost 16.08 zloţi. Aşa e în România, în Ungaria, in Letonia etc. Unei asemenea prăbuşiri de preţuri, nici o ţară nu poate rezista. Dacă Europa nu vrea să moară sufocată, fie sub greutatea bogăţiilor agricole, fie sub presiunea enormelor stocuri de articole manufacturate ce nu pot fi vândute, trebue o înţelegere internaţională. Aceasta s-a spus la Geneva de d-nii V. Madgearu şi Manoilescu. Problema se va pune in curând în toată amploarea, în faţa Ligei Naţiunilor şi nădăjduim că varşi din cadrul discuţiilor pur teoretice. Un fapt esenţial, care trebue să constitue leitmotivul întregei dezbateri. In ce proporţie a contribuit America la îndestularea tarilor industriale ale Europei şi care e proporţia ţărilor agricole din Europa răsăriteană? Statistica aceasta oficială, a fost culeasă de Financial News din Londra, care ne dă câteva cifre edificatoare. Cei 95 milioane locuitori ai celor opt tari din Europa Orientală, au furnizat țărilor apusene: 4 la sută grâu în 1927,- 5,5 la sută grâu în 1928. 21 la sută porumb în 1927. 9 la sută porumb în 1928. Europa occidentală a cumpărat din Europa Orientală, carne de vacă: 3 la sută în 1927, 3,6 la sută în 1928. In fata acestor proportiuni minime ale tarilor europene orientale, ziarul englez exclamă: „Chiar dacă proporţia ţărilor agrariane din Europa s’ar dubla, diferenţa n’ar juca vreun rol apreciabil pentru statele transoceanice, descreşterea cantităţii fiind repartizată pe un mare număr de producători“. Evident. S-ar resimţi foarte puţin farmerii din Canada, Statele Unite, Argentina şi Australia, deci sute de milioane de oameni, dacă România, Polonia, Estnia, Letonia, Ungaria, Bulgaria etc. ar furniza Occidentului european, de două ori cât azi. Pentru americani, diferenţa ar fi aproape imperceptibilă, pentru noi o dublare ar fi salvatoare. Dar cam sunt, în situaţia de astăzi, statele apusene dispuse să încheie aranjamente pe baza regimului preferenţial, cu alte cuvinte, să ne asigure enumpărarea unui amonit ■ontingent de cereale, în schimbul unor avantagii ce le-am acordat pe terenul industrial? Deocamdată, ideea e primită cu răceală în cele mai multe tari şi numai în una singură, in Germania, presa o discută de câtva timp cu interes şi în mod obiectiv. Sunt abia câteva săptămâni, ziarele conservatoare germane combăteau ideia unei înlăturări parţiale a clauzei acţiunei celei mai favorizate. AraTratativele, cu reprezentanţii industriei, pentru scăderea preţurilor continuă. In ultimele zile, au fost, la d. M. Manoilescu, ministrul industriei şi comerţului, reprezentanţii industriei de uleiuri vegetale şi fabricanţii de ţiglă. STIMULAREA CONSTRUCŢIILOR De ministru Manoilescu a arătat că guvernul doreşte ca preţul materialelor de construcţie să fie cât mai eftin. Fără de o scădere sensibilă de preţuri nu se poate stimula campania de construcţii, la care sunt interesate atâtea ramuri de activitate. Industria de cărămidă a fost reprezentată atât prin delegaţi din Bucureşti cât şi din celelalte părţi ale ţării. Aceştia au arătat că şi ei vor ca la primăvară să fie o campanie de construcţie cât mai intensă. Nu ei vor sta în drumul acesteia. Dar o campanie de construcţii nu va fi posibilă până când guvenul nu va veni cu o nouă lege a construcţiilor, prin care să se încurajeze nouile construcţii. In ceea ce privete preţul cărămiziii reprezentanţii fabricilor au făcut diferite propuneri pentru normalizarea şi armonizarea producţiei. D. ministru Manoilescu a luat notă de propunerile făcute. Mâine vor fi consultaţi reprezentanţii industriei lemnelor de construcţii. Azi sunt convocaţi reprezentanţii fabricelor de săpun şi lumânări. UN MEMORIU AL INDUSTRIAŞILOR Industriaşii au înaintat un memoriu guvernului prin care i se aduce la cunoştinţă că industria indigenă a redus la multe articole preţul, insă numai o parte din această reducere a putut fi observată pe piaţă. Ea s’a oprit la congresişti. In consecinţă, ei cer o intervenţie a statului, care să grăbească procesul de oxtenire a mărfurilor vândute in detail■ . Conferinţele de la Ministerul de industrie şi comerţ sunt urmărite cu mult interes, atât de industriaşi cât şi de negustori. Ei se interesează de felul cum decurg convorbirile şi de propunerile făcute atât de reprezentanţii industriei, cât şi de cele ale serviciilor ministerului. Credinţa generală e, însă, că procesul de oftinire nu va putea fi desăvârşit, fără de o mai înţeleaptă organizare a felului de impunere şi percepere. Deasemeni, se crede că Statul va veni cu o serie de noui avantagii pentru acei cari îşi vor desăvârşi şi eftini producţia prin introducerea, într’o mai mare măsură, a maşinismului. — — •% » tau că interesele Germaniei in comerţul transoceanic, sunt mult mai mari decât cele cu statele din Sud- Estul Europei. Tonul acesta s’a schimbat. Principalul ziar economic german „Der deutsche Volks, wirt“ arată că Reichul va fi silit, încă timp de zeci de ani, să importe produse agrare şi că „s’ar putea, graţie unui sistem preferenţial, spori participatia blocului agrar in Orient, restrângându-se clauza natiunei celei mai favorizată“. Revista germană adaugă că vor trebui oferite unele compensaţiunii Argentinei, Canadei, etc., cu cari Germania are conveneari bazate pe clauza susmenţionată. Scrie Deutsche Volkswirt: „Din punctul de vedere al transportului spre tarile in Sud-Estul european, Germania e foarte bine situată. Din desvoltarea acestei regiuni, Germania ar putea trage foloase mari, dacă ar primi avantagii vamale. Dar toate posibilităţile de dezvoltare depind de chestia finanţării. In ciuda preferinţei, ţările orientale ar putea cumpăra mărfuri industriale numai acolo unde vor căpăta credite. Prin urmare pactul ar avea sens numai atunci când o ţară ca capital prisoselnic ar prarticipa. Gândul se îndreaptă aşadar spre Franţa. Un pact franco-german cu Statele din Sud-Estul Europei, tinzând la desvoltarea lor economică, iată un proect care merita oarecare sacrifii“. Recomandăm meditaţiei diplomaţilor noştri ideea emisă de ziarul german, care se mai întreabă dacă Franţa doreşte o asemenea colaborare. Acţiunea de oxtenire Conferinţele de la Ministerul industriei şi comerţului PROGRAME Hotărât lucru, suntem tari in idei şi în programe. Cel mai bătrân dintre şefii de partid Si cel mai tânăr — d. mareşal Averescu si d- Gheorghe Brătianu ~ au expus, poporului nerăbdător, ideile lor pentru înlăturarea crizei. D. Gheorghe Brătianu e de părere că în ceasul greu prin care trecem, leacurile ce se pot aduce gospodăriei publice nu sunt așa de numeroase. Ele se numesc : ordine, muncă, sinceritate, cinste și economie”. Aplaudăm cu amândouă numele- E, de altfel, ceva mai amplificat, vechiul program al d-lui mareșal Averescu, pe care l-am aplaudat totdeauna: muncă, cinste şi legalitate” — dupe cum am aprobat inimoasa deviză engleză: „patria şi dreptul meu”D. mareşal Averescu a ţinut şi el să potrivească formula lapidara a credinţei sale cu nevoile vremii de acum. Ce vrea d- Mareşal? a) .Restabilirea orănduelii în toate ramificaţiunle aparatului STATAL”. b) Restabilirea situaţiei financiaro-economice prin „reducerea cheltuelilor generale ale Statului” prin „reducerea treptată a impunerilor” şi prin „restabilirea nivelului exportului pentru ca balanţa comercială să devie activă cum a fost în 1927”. Aplaudăm şi acest program. Suntem şi noi pentru reducerea cheltuelilor şi sporirea veniturilor. Dar, bineînţeles, numai potrivit devizei „Nihil sine Deo”■ ft , Redrucerea preţului ferului în Ruhr ESSEN 12 (Rador). — Ziarele anunţă că reprezentanţii industriei metalurgice din Ruhr, ar fi hotărât reducerea preţului fierului, cu un procent de 6—7 la sută, faţă de preţurile actuale. ______ oouVTnportante cereri de concordet preventiv Ein tribunalul comercial Ilfov a primit două importante cereri de concordat preventiv-Una este a d-lui La Benatoyo, proprietarul firmei „La Samaritaine’, magazin de manufactură și mătăsuri, din str. Lipscani 26. In bilanţul anexat cererii se vede trecut activul cu suma de 36.568 515 lei, iar pasivul cu 28 897.000 lei. In activ se cuprind: mărfuri diverse, însemând circa 22 milioane ; debitori 2.500 000 lei; mobilier 186 mii lei; avansuri 120.000 lei; cassa numerar 26000 lei; imobilul din str- Visarion 27, trecut cu o valoare de 10 680.000 lei. Pasivul se descompune în 25.120-755 creanţe chirografare, 2.639.000 creanţe ipotecare şi 1 046.000 creditori gagişti. Oferă cota de 60 la sută plătibilă în 2 ani (primul an 20 la sută în patru rate, iar al doilea an 40 la sută în patru rate); mai oferă dobânda legală după art 43 din legea concordatului. — Cealaltă cerere este a d-lui Iancu Serghei, comerciant de haine gata, din calea Rahovei 148 Situaţia conform bilanţului prezentat este activul de 4123.000 lei, iar pasivul de 4.039.000 lei. Oferă cota de 60 la sută, în 2 ani (20 și 40), cu o dobândă de 7 la sută- anual. ... „ANTANTA AURULUI“ ■ .......an* ♦ mmm— Tratativele franco-britanice pentru o politică de împrumuturi şi investiţiuni externe Experţii financiari francezi si englezi s’au întrunit la începutul acestei luni la Paris, pentru a discuta unele chestiuni technice in legătură cu plata ‘datoriilor franceze in Anglia, încheiate înainte de război- Discuţiunile au depăşit insă curând acest cadru restrâns şi au îmbrăţişat problema unei vaste cooperări financiare intre cele două ţari şi a folosirii aurului acumulat de Banca Franţei-Nu s'a publicat nici un comunicat oficial asupra discuţiilor urmate şi asupra rezultatelor la care' s'a ajuns. Publicul a fost informat numai că s’au început conversaţiuni, pentru organizarea unei colaborări financiare şi că tratativele vor continua în curând la Londra. Din informaţiimile cari au putut fi totuşi obţinute de ziarele franceze şi engleze, se pare că este vorba de o acţiune în stil mare, de o utilizare a tuturor marilor forţe de credit de cari dispun cele două tari, pentru a se ajunge la o inviolare economică şi industrială in Europa. O DECLARAŢIE OFICIALA Se pare că Franţa doreşte ea însăşi să pună stavilă afluxului de aur. Rezervele imense ale Băncii Franţei stau imobilizate, ca şi capitalurile Cassei autonome de amortizare a rentelor. Pentru a decongestiona târgul financiar francez s’a redus taxi scontului la 2 la sută, cea mai redusă taxă din toată lumea, alături deaceea a Băncii Federale de JMilfte din New*wS. Iradia pentru o politică de mari împrumuturi şi de plasamente, prin favorizarea exportului de capitaluri. In acest sens este semnificativă declaraţia pe care chiar eri, ministrul finanţelor, d-l Germain Martin, o făcea unui ziar. Ministrul explica, răspunzând unor critice, că Franţa nu a făcut nimic pentru a strânge rezervele de aur şi că dimpotrivă, guvernul şi Banca Franţei, studiază planul unor plasamente, pe baza unei înţelegeri intre marile puteri. STABILIZAREA POLITICA Aceste pregătiri vor avea desigur o influenţă covârşitoare asupra apropiatelor negocieri la Geneva. Opera de colaborare pe care o studiază guvernele francez şi englez s’ar putea pune in practică cu ajutorul comitetului financiar al Societăţii Naţiunilor, sau in colaborare cu Banca Reglementelor Internationale din Basel Toate acestea rămân să fie examinate in viitorul cel mai apropiat, deoarece este un interes european ca rezervele de capital ale unor ţări, cari sufera de prea mult belşug in aur să folosească refacerea celorlalte tari, sărace in capitaluri. Problema prezintă fără îndoială si un aspect politic. E vorba in primul rând de garanţiile ce vor fi oferite capitalurilor. Aceste ga-ranţii nu sunt numai de ordin financiar, ci şi de ordin politic. D. Jules Sauerwein, redactorul diplomatic al ziarului „Matin", a dat unele amănunte preţioase în această privinţă. Precizând că Franţa nu ar admite o „conferinţă internaţională a aurului”, unde au să figureze ca vinovată că are prea multe rezerve de aur- a adăugat că unicul mod de a îndeparta neîncrederea este să se înceteze cu agitaţiile contra păcii cu mişcările revizioniste. Statele cari au nevoe de ajutorul Franţei, care doresc acest ajutor, vor trebui să inteleaga că îl pot pune numai in cadrul respectăriiredatelor de pace PRIMELE ÎMPRUMUTURI NEGOCIATE in afară de tratativele francobritanice, pe care unii ie consideră ca o nouă „antantă a aurului“, sunt in curs tratative şi intre Paris şi New-York, având acelaş scop al unei bune repartizări a creditelor, cu găsirea garanţiilor necesare Chestiunea este una din cele mai importante, tratate în ultimii ani. De reuşita aranjamentelor proectate depinde problema refacerei financiare şi economice a Europei. Chiar în momentul de faţă se tratează la Paris o serie de împrumuturi, destinate statelor prietene Franţei, intre altele, a doua tranşă din împrumutul de stabilizare al ţării noastre. Negocierile se urmează de data aceasta intr’un cadru mai vast decât în trecut. Ele nu sunt decât începutul marei acţiuni internaţionale ce se pregăteşte. Succesul acestor sforţări va deschide posibilităţi noui silinţelor de apropiere europeană şi de consolidare generala, politică și economică. Momentul unei largi politici de credit internaţional , importata declaraţie a d-lui Germain Martin PARIS 12. (Bodor). — Ziarul „Paris Midin publică o declaraţie a d-lui Clét main Sabin în legătură cu unele, critici aduse împotriva acumulării crescânde a rezervelor de aur la Banca Trantei. Ministrul Finanţelor precizează că Franţa nu a atras către dânsa aurul în mod sistematicşi cu voinţă. Banca Franţei aplică reftulere monetare ce decurg din regimul etalonului aur şi nu poate refuza aurul, care îi este prezentat. Adevărata cauza a mişcării aurului e faptul că balanţa conturilor e creditore. Guvernul francez, afirmă d. Germain Martin se sileşte dimpotrivă să fimilese acest fenomen. Banca Franţei a redus taxa scontului la 2 la sută Şi are astfel alături de Federal Reserve Bank din New-York, scontul cel mai mic din lumea întreagă. Banca Franţei se sileşte astfel să îndepărteze de pe piaţa Parisului noui afluxuri de aur. (teieristrul Finanţelor a afirmat că momentul pare a fi venit pentru a studia bazele unei largi politici de credit internaţional. Astfel Franţa va avea putinţa să dea concursul ei naţiunilor care fi cer. Solidaritatea internaţională va permite să se distribuie creditul cu ■nai multă îndrăzneală, dar cu respectarea datoriei imperioase de a se ocroti economia publică. Miistrul Finanţelor a încheiat subliniind rolul eventual pe care l ar avea în acest domeniu comitetul financiar al Societăţii Naţiunilor. Franţa se va prezenta ca agentul cel mai activ al solidarităţii internaţionale. Chiar în momentul de faţă guvernul francez studiază această problemă cu toată grija şi prudenţa cuvenită. O DECLARAŢIE ÎNGRIJORĂTOARE . Cancelarul Bruening, înapoiat dintr o călătorie cu prilejul căreia s'a putut convinge personal de excesele extremiştilor de dreapta, a ţinut un discurs ingrijorător. La Ratibor, şeful guvernului german a declarat că agitaţia radicalilor de dreapta a luat forme atât de primejdioase, încât însăşi fiinţa statului german este pusă in joc, dacă şefii de partide nu îşi vor face datoria să lămurească poporul de gravitatea agitaţiilor. Cancelarul a adăugat că guvernul Reichului a păstrat până acum tăcerea, dar azi se vede nevoit să spună întreg adevărul: Germania pluteşte între a fi.Şi a nu fi. Am arătat adesea şi am stârnit in ultimul timp asupra gravităţii crizei germane. E o criză morală in primul rând, fiindcă masseie s’au lăsat amăgite intr’o mişcare, dela care nu au de aşteptat decât desamăgiri. Poporul german este îndemnat să creadă că tratatul din Versailles va putea fi sfărâmat dacă naţiunea se va ridica împotriva păcii, că sarcinile reparaţiamior vor putea fi scuturate printro politică de rezistenţă, că viaţa socială şi economică poate reorganizată pe noui temelii, prin răsturnarea Republicii. Germania este ameninţată să piardă tot ceea ce a agonisit prin truda abilă a celui mai mare om de Stat din ultimele decenii. Opera lui Stresemann, astăzi calificat de radicalii naţionalişti drept trăcător este periclitată, viitorul politicii iniţiate de el este compromis, odată cu spulberarea încrederii foştilor adversari, în politică dusă de Germania- Prelatul Kaas, şeful partidului Centrului, spunei acum câteva zile, în cuvinte alese, ceea ce cancelarul Bruening spune acum fără înconjur. Ceea ce este regretabil, în desfăşurarea stării de spirit din Gerania, este că partidele moderate, văzând■, succesul electoral al naţionaliştilor socialişti, au încercat se folosească aceleaş arme demagogice. Ele au ajutat, printr’o politică de inconştientă supralicitare, la crearea unei psihoze, azi generalizată și pe care cu greu o nu o pot combate. A- Tîsr. ORGANIZAREA In cuvântarea Regelui către comisia senatului, care i-a adus răspunsul la mesaj, găsim, între altele, o frază de o importanţa covârşitoare: „Unul din mijloacele, cam oricât de gravă ar fi criza, ne stă veşnic la îndemână, spre a îmbunătăţi întrucâtva starea de lucruri, este munca. Toţi, oricare este îndeletnicirea fiecăruia, trebue să muncească în aşa fel, încât să fie de folos comunităţii; nu numărul de ore muncite sunt importante, ci cât şi ce se munceşte în acest răstimp". Suveranul a pus cu aceste cuvinte degetul pe rana deschisă de care suferă viaţa economică a ţarei şi care formează o piedică importantă în desvoltarea ei. Desigur că nimeni nu se gândeşte a pune în sarcina unui singur element, al vieţei economice toate greutăţile, în cari se sbate ţara. Totuşi un lucru e cert: pe când unele cauze, cari au provocat actuala criză, par a fi mai mult în legătură cu dificultăţile economice ivite, abia în ultimul timp lipsa unui spirit de muncă sistematică că este o boală continuă, care se opune ridicării starei economice a ţării, chiar după ce elementele trecătoare, cari stau actualmente în capul discuţiunilor, vor fi dispărut. Să spunem fără înconjur, de unde" îşi trage obârşia acest rău ---------u-nw --------- In România nu se munceşte destul de sistematic si uneori nici cu destulă tenacitate. Se ştie că echilibrul budgetar se menţine greu in urma numărului prea însemnat al funcţionarilor şi totuşi administraţia adeseori lasă de dorit, cea ce numai în parte se poate pune in sarcina unor greşeli eventuale în sistemul administrativ- Deasemenea oricare industriaş sau stăpân cu cunoştinţe mai largi ar putea confirma ca randamentul mijlociu al funcţionarilor sau muncitorilor nu atinge cifra corespunzătoare obţinută in condiţiuni similare in străinătate O NOUA METODA DE LUCRU Ceea ce lipseşte pentru a ridica munca indigenă, este adoptarea metodei de lucru în Occident. Spre a ajunge la această ţintă, sunt necesare două elemente. Primul există fără îndoială. Statul român este destul de tare să asigure locuitorilor săi liniştea internă şi pacea. Al doilea element care în parte, nu este încă suficient de desvoltat, e spiritul de perseverenţă în muncă. Aceasta nu se poate importa din străinătate. Poporul însuşi trebue să-l creeze. Există un exemplu strălucitor, ce se poate face în această privinţă cu voinţa neclintită a poporului dacă est® îndrumat cu MUNCII înţelepciune. Este un fapt incontestabil că ultimii zece ani au ridicat într’o proporţie uimitoare randamentul lucrătorului italian şi, mai ales, au creat în această ţară, un spirit de colectivitate cu desăvârşire inexistent în timpurile anterioare fascismului. Oricine e liber să considere sistemul politic italian ca o binecuvântare sau altfel, dar nu există motiv de ce ţara românească sâ nu se folosească de experienţele Italiei, întrucât se poate aplica fără a lovi legile existente sau sentimentele poporului. Fără întărirea spiritului de colectivitate nimeni nu va reuşi să îndrumeze toate forţele eco-nomice ale ţării spre o singură oaie, nimeni nu va putea da ţării o administraţie într’adevăr mulţumitoare, iar lipsa unui sistem în viaţa economică şi prea desele schimbări în sistemul administrativ formează o piedică in desvoltarea spiritului de muncă încordată, de programe de muncă întinse pe un şir de ani. Degeaba se dă deci o luptă aprigă pentru a se câştiga şi a se păstra ţârii un rol în producţie Faţă de concurenţa înverşunată a străinătăţii, dacă nu !se caută a se stârpi răul la rădăcină, adicăînlocuirea spiritului actual de muncă individualist şi fără sistem — cu un spirit de tenacitate şi de supunere la interesele colectivităţii, P. Q. —i WITi + Ml Un financiar american propune reducerea datoriilor interaliate NEW-YORK 12 (Radar) d-l Albert Wiggin, preşe- dintele băniiei „Chase Nationale Bank“, presupusa a fi cea mai mare banca din lume, sugerează in raportul anual ideea ca Statele Unite să ia iniţiativa reducerea datoriilor interaliate contribuind astfel la însănătoşirea comerţului. E-l Wiggin spune filnume : „Fără să comentez argumentele date de cele două părţi ale controversei şi neţinând seamă de chestiunea justiţiei anularei, sunt ferm convins că pentru guvernul Statelor Unite ar fi o bună afacere să ia iniţiativa reducerea datoriilor'’. Negocierile conomice austro-ungare BUDAPESTA. 12 (Rado*). - D Nicki, ministru intenipotenţiar al Ungariei, şi sub-director al genituinei politico-economică din ministerul afsicerilor străina, r* plec* mâine dimineaţă la Viena, împreună cu alţi 2 delegaţi, pentru a negocia ca reprezentanţii guvernului austriac, modalităţile reglementărei viitoarelor relaţiuni politico-economice dintre cele două ţări. Negocerile vor da la o singură şi, ele tinzând la prealabila orientară a negocierilor ulterioara. Delegaţii Ungariei şi Austriei, vor căuta în decursul acestor negocieri, să mtabileasca modalităţile pentru desvoltarea schimbului de mărfuri I între Ungaria și Austria.