Argus, martie 1931 (Anul 22, nr. 5363-5388)

1931-03-01 / nr. 5363

* Anul XXII No. 5363 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o ala. * cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră.­­ Luaţi informaţiuni comerciale de­tailate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiunni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. ABONAMENTE IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei în ţară, 6 lei în atrăinătate IN TARA Un an 1000 Iei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER «i H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori GRIGORE QAFENCU . Duminică 1 Martie 1931 COMERCIANŢI INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale de­tailate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA M primeşte l« Administraţia orarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I. — T E L E F O N­­ 306/93 și 323/69 ——• Politica de economii de Viator Soluţiile d-lui Snowden Prevestirea trezorierului en­glez, d. Snowden, că anul 1931 se va solda cu un deficit, care nu va fi mai mare de 50 milioane lire sterline şi invitaţia făcută poporului englez la economii, au făcut cea mai mare impresie a­­tât în Regatul Unit cât şi în tot restul lumii. Treisprezece ani,­­după războiu, sdruncinarea pro­dusă în viaţa economică a po­poarelor, începe abia să se ma­nifeste cu toată tăria ei. De câ­ţiva ani, comerţul exterior al Angliei arată o tendinţă retro­gradă din lună în lună mai pro­nunţată. In ianuarie 1931, scă­derile s’au mai accentuat: ex­portul a fost de 43 milioane lire sterline contra 66 milioane în Ianuarie 1930, şi importul de 75 milioane contra 101 milioane. Să ne mai mirăm noi, cei lo­viţi de scăderea catastrofală a preţului tuturor materiilor prime ce producem de criza ce ne gîtite, când auzim avertismentul sonor pe care d. Snowden îl adresează poporului englez, conjurându-1 să renunţe la orice cheltuială ce poate fi evitată ? Ministrul de finanţe englez nu s’a adresat, cum s’ar putea cre­de, opoziţiei care ar dori să-i im­pună cheltueli inoportune, ci pro­priului său partid laburist care a încheiat de curând un pact cu li­beralii conduşi de d. Lloyd Geor­ge. Or, tocmai Lloyd George, în dorinţa de a combate şomajul, a propus un mare program de in­­vestiţiuni, construcţiuni de case, colonizare, îmbunătăţiri funcia­re, împădurire, electrificare, por­turi, etc., „Acum nu e momen­tul, spunea Lloyd George, să fa­cem pe speriatul, înodând ban cu ban, ci a cheltui cuminte într’o vreme când oamenii n’au de lu­cru şi materialele sunt eftine’’. A mai atacat Lloyd George atât City-ul şi cu el pe d. Snowden, că nu şi-au dat seamă de gravi­tatea problemelor la ordinea zi­lei, că „Londra numără un mi­lion şi un sfert de şomeuri, în timp’ce „City”­ a putut să pro­spere”. S’ar putea crede că în acest antagonism între două feluri de a vedea economii drastice pe toa­tă linia, pe deo parte şi pe de altă parte, investiţiuni pentru reduce­rea şomajului, se rezumă proble­ma cardinală a situaţiei econo­mice a Angliei. Nu e ăsta cazul. Problema adevărata rezidă în re­­laţiunile între patroni şi lucră­tori. Un memoriu recent al aso­ciaţiei patronilor (National Con­federation of Employers Organi­sation) o pune în evidență cu o claritate ce nu lasă nimic de do­rit. Memoriul spune lămurit că, în perioada de după război An­glia a trăit peste puterile ei. S’a putut observa de mult re­zistența extraordinară opusă de consumul poporului englez îm­potriva crizei industriale. Marile magazine din Londra au arătat în ultimele săptămâni, o scădere a beneficiului net de numai 10 la sută faţă de anul trecut, pe cînd in Statele­­ Unite, în cazuri i­­dentice, beneficiul s’a irosit com­plect. Memoriul patronilor dă explicaţia. Ultimii zece ani cu cortegiul lor de şomaj excesiv, au procu­rat totuşi masselor britanice un spor puternic al standardului mijlociu al vieţii, ceia ce a zdrun­cinat puterea de concurenţă a Angliei în târgurile străine. In deosebi persoanele din „sheltered trades” adică acei cari se găsesc ocrotiţi faţă de concurenţa stră­ină, funcţionarii publici, func­ţionari de cale ferată, muncito­rii cari fac lucrări publice, pri­mesc o retribuţie care e cu 50 la sută peste nivelul dinainte de război. Iar într-o perioadă când costul traiului e în scădere, se constată o creştere enormă a sumelor afectate susţinerei şo­­meurilor — 32 shilingi pentru un om însurat cu trei copii. Din pri­cina acestei subvenţiuni urcate, sindicatele muncitoreşti nici nu mai au interes de a menţine sa­lariile la un nivel care să permi­tă întrebuinţarea tuturor braţe­lor disponibile, ci se mulţumesc cu un spor al şomeurilor. Pe de altă parte, povara impozitelor şi a ocrotirilor sociale a crescut mult într’un timp când indus­­tra duce o luptă grea împotriva crizei internaţionale de plasa­ment. Memoriul mai prezintă un tablou foarte instructiv . Concluzia industriaşilor este: scă­derea cu 33 la sută a subvenţiei pentru şomeuri; un plafon pen­tru o serie de ani la ocrotirile sociale; o reducere serioasă a ni­velului salariilor funcţionarilor Statului şi comunelor. Iată soluţiuni care, până acum, au fost aplicate numai în parte şi cu sfială în România. Fapt es­te că criza economică se mani­festă pretutindeni cu putere şi soluţiunile propuse sunt aceleaşi pentru toţi. Impozite Salar­ii Ocrotiri Anglia 100 100 sociale 100 Germania 50 74 48 Franţa 64 59 17 Belgia 38 507 Italia 30 454 D. Mihai Popovici la d-nii Lavai şi Flandin PARIS 27 (Rador). — Dri seară, d-nii miniştrii Popovici şi Cezia­­nu, au avut o întrevedere cu d-l Fandin, ministrul Finanţelor. întrevederea a durat o oră şi ju­mătate»• PARIS 27 (Rador). — D-l Mihai Popovici, ministrul Finanţelor, în­soţit de d-l Cesianu, ministrul Ro­mâniei la Paris, au avut o lungă întrevedere cu d-l Laval, preşe­­dintele Consiliului. UN DISCURS , profesor Andrei, fost subse­cretar de Stat, a vorbit la legea camerei. Şi a vorbit foarte fru­mos. A cercetat situaţia noastră eco­nomică ,de la război încoace şi a arătat politica economică a gu­vernelor trecute, politică de reva­lorizare monetară, de încurajare a industriei artificiale, de nesocotire a agriculturii şi de împiedicare a liberei circulaţii a capitalului, a provocat in mod fatal creşterea dobânzilor, înflorirea camerei şi apăsarea tuturor producătorilor in deosebi a producătorilor agricoli, sub un regim de credit absurd şi de nesuferit. Partidul naţionil-ţărănesc s-a străduit să îndrepte această situa­ţie, potrivit programului său, înte­meiat pe o căt mai largă înţele­gere a intereselor clasei ţărăneşti, c­ii producătorilor agricoli. împrejurări neaşteptate au ză­dărnicit, în parte sforţările guver­nării naţional-ţărăniste. S’au făcut de altă parte, desigur, şi unele greşeli- Partidul naţionul-ţărănesc e destul de puternic şi destul de sănătos ca să recunoască aceste greşeli- S’au obţinut, însă, şi unele rezultate îmbucurătoare şi s’a des­chis calea pentru o muncă rodnică şi statornice înfăptuiri. O asemenea muncă nu poate fi urmată de persoane izolate, pe cari nu le leagă o credinţă şi un program. Numai un partid, adică o organizaţie politică întemeiată pe interesele solidare ale unor pă­turi căt mai largi şi pe un pro­gram comun, poate duce la buna îndeplinire o sarcină politică atât de mare şi atât de grea. Şi d. Andrei a încheiat, în aplauzele majorităţii, afirmând credinţa sa in şeful partidului na­­ţional-ţărănesc, în energiile vii, încă neîntrebuinţate ale acestui partid şi într’un program, care nu e legat de unele nume şi de unele persoane, oricât de însemnate ar fi aceste nume şi aceste persoane ci de năzuinţele şi interesele per­manente ale plugarilor, pătura cea îmi largă şi mai puternică a ţării . Măsuri pentru intensificarea exportului de lemne Proiectul Ministerului de Industrie şi Comerţ Guvernul caută posibilităţi ca să intensifice exportul. In acest scop Delegaţia Economică a guvernului a luat mai multe măsuri­­Intre al­tele a autorizat Ministerul de In­dustrie şi Comerţ să facă propu­nerile pentru reducerea unor taxe vamale. Ministerul a pregătit deocam­dată un proect de reducere a ta­xelor pentru produsele forestiere­­Acest proect a fost trimes indus­triaşilor pentru a-şi da părerea a­­supr­a lui. Proectul conţine reduceri la ar­ticole de stejar, carpeni, nuci, fra­sini, paltini, ulmi, plopi, teiu, brad şi urcări la materialul lemnos din fag. Proectul va fi dezbătut în cons­fătuirea industriaşilor forestieri convocată pentru Luni 2 Martie la Uniunea Industriaşilor. Iată aci proectul Ministerului de Industrie şi Comerț pentru modifi­carea regimului taxelor de export pentru produsele forestiere. STEJAR Trunchi peste 400 cm­ dela Iei 10.000 de vagon Ia 2000 iei de va­gon. Trunchi dela 25—40 cm. dela 10.000 lei de vagon Ia 1000 Iei de vagon­ Trunchi sub 25 cm. dela 5000 Iei de vagon Ia 500 iei de vagon. Cioplitură peste 20 cm. dela lei 2500 de vagon la 1200 lei de va­gon. Cioplitură sub 20 cm. dela 2500 Iei de vagon la 600 lei de vagon. Cherestea dela 2500 lei de va­gon la 1500 Iei de vagon. Doage dela 3000 lei de vagon Ia 2000 lei de vagon. Doage de cer tăiate cu ferăs­trăul dela 3000 iei de vagon la 259 lei de vagon. Traverse dela 4000 lei de vagon la 1000 lei de vagon-Parchete şi frize dela 2500 lei de vagon la 1500 Iei de vagon Lemne de foc dela 300 Iei de va­gon Ia 200 lei de vagon. FAG Trunchi dela 100 iei de vagon la 200 lei de vagon. Cioplitură dela 100 lei de vagon Ia 300 lei de vagon. Cherestea dela 100 iei de vagon la 300 lei de vagon- Doage dela 100 iei de vagon la 50 Iei de vagon. Traverse dela 100 lei de vagon la 280 lei de vagon. Parchete dela 100 lei de vagon ia 400 Iei de vagon. Lemne de foc dela 100 lei de vagon ia 100 Iei de vagon. CARPEN Trunchi peste 25 cm. dela 3500 lei de vagon la 500 lei de vagon. Trunchi sub 25 cm- dela 3500 lei de vagon la 200 lei de vagon. NUC Trunchi dela 15.000 lei de vagon la 10.000 Iei de vagon. Cherestea dela 15.000 lei de va­gon Ia 15.000 lei de vagon. FRASIN Trunchi peste 35 cm. dela 15.000 lei de vagon Ia 3000 lei de vagon. Trunchi sub 35 cm. dela 15.000 lei de vagon la 1000 lei de vagon. Cherestea dela 15.000 lei de va­gon la 2000 lei de vagon. PALTIN Trunchi dela 15.000 iei de va gon la 1500 lei de vagon. Cherestea dela 15-000 Iei de va gon la 1500 lei de vagon. ULM Trunchi de cherestea dela 15.000 lei de vagon ia 500 lei de vagon. Placaj de anin, carpen și fag dela 2000 Iei de vagon la 5000 lei de vagon. Furnir de nuc, frasin, ulm, etc. deia 100 lei de vagon Ia 300 lei de vagon. (Citit! continuare in naaina II-a) Săptămâna Cerealelor de S. A. Focşăneanu Tendinţa mai fermă.—Lipsa de stocuri în porturile dunărene Expediţiile mondiale de grâu.—Cereri de grâu bun.—Finanţarea agricultorilor canadieni S’a observat pe pieţele străine o tendinţă mai fermă şi o cerere mai vie pentru grânele disponibile de toate provenienţele, la preţuri ce­va mai urcate. La aceasta a contribuit pe deo­parte ştirile mai pesimiste asupra endementului cantitativ dar mai cu seamă calitativ al grâului din Argentina unde ploile continue se pare că au stricat recoltelor în curs. Deţinătorii de grâu au ridicat pretenţiile lor fară a presa cu vân­zări, care vor trebui totuşi făcute odată cu eşirea la iveală a concu­renţei din Statele­ Unite, Canada şi Rusia, unde nu se vor putea re­ţine disponibilităţile considerabile de grâu până în ajunul recoltelor viitoare, până acum cu perspecti­va satisfăcătoare. SE CAUTA GRAU BUN De remarcat este că pretutindeni se dă preferinţă provenienţelor de grâu superior plătite mult mai scump şi în nici un raport cu grâ­nele de rând rămase neglijate şi relativ depreciate. Acest fenomen merită toată aten­ţia cultivatorilor noştri. Ei trebue să se străduiască să producă nu­mai calităţi alese de grâu, mai ren­tabile, decât orice altă cultură de plante furajere. URCĂRI DE PREŢURI LA ORZ Prin i­irarea momentană a Rusiei, de a oferi orz, acest articol deşi nu prea căutat, a putut totuşi să aibă o conjonctură mai favora­bilă, obţinând un avans de 50 cens olandezi faţă de ultimul curs.Deşi perspectivele recoltei noui de porumb în Argentina continuă să fie excelente graţie timpului umed, totuşi s-a bucurat de o ce­rere regulată cu oarecare urcare de preţuri pe pieţele de consum, cari absorb tot ce se încarcă din Argentina. Cantităţi apreciabile din recolta veche, sunt oferite de deţinătorii argentinieni cari vor să-şi epuizeze stocurile înainte de survenirea porumbului nou, care ar putea pricinui noui scăderi. LIPSA DE ACTIVITATE IN POR­TURILE DUNĂRENE Din cauza lipsei de parze şi po­­rumburi disponibile, şi de sosiri în porturile noastre, exportul nu poa­te înregistra o activitate mai ac­centuată nici angajamente de livra­re la termen. Pentru mărfuri disponibile la Brăila, Galaţi şi Constanţa, atât pentru orz cât şi pentru porumb s-a plătit, în ultimele zile, aproape 2000 lei mai mult decât săptămâna trecută in mare parte insă pentru acoperiri urgente. Preţurile nu co­respund parităţilor din străinătate. Norvegia a cumpărat, prin ofi­ciul monopolului, două zeci de mii tone secară în porturile ruseşti re­venind la 3.75—3.90 fi. dif. Norve­gia pe câtă vreme alte provenienţe ar fi costat 4.50 fi. In primele cinci luni, statul po­lonez a acordat vreo 19 milioane zloţi ca prime de export pentru produsele ei agricole. UN NOU CREDIT AGRICOL IN CANADA In Canada a luat fiinţă o institu­ţie de credit agricol cu un capital de cinci milioane dolari învestit de bănci compania de căi ferate, institutele hipotecare, şi de trus­turi. Scopul institutului e să acor­de credite agricultorilor, de la 200—1000 dolari cu 6 la sută do­bândă anuală. Cantitatea flotantă de grâu, la ultima săptămână. Întrece cu vreo 175.000 tone pe cea din săptămâna precedentă şi cu vreo 400 mii tone pe acea din aceeaşi epocă a anului trecut. Conferinţa din Paris pentru pla­sarea cerealelor ţărilor exporta­toare din Europa, s-a încheiat prin­­tr’un acord satisfăcător. Pentru a da rezultate practice, însă el va mai trebui să fie sancţionat de con­ferinţele viitoare de la Roma şi Geneva. Deocamdată se discută în Unga­ria, Austria şi Germania regimuri izolate pentru protecţia producţii­lor agricole proprii. La asta tinde de altfel şi legea valorificării ce­realelor la ordinea zilei în parla­mentul nostru. O VIZITA INTERESANTA1 Chiar zilele acestea am primit vizita ataşatului de agricultură al Biroului oficial din Washington, însărcinat să culeagă date statis­tice în Iugo­slavia, Ungaria, Bul­garia şi România, în toate direc­ţiile acestui domeniu, de care se interesează în mod special, minis­terul de agricultură al Statelor U­­nite. Biroul special înfiinţat la Belgrad e condus de acest ataşat, care va vizita toată ţara şi cu deo­sebire Basarabia, pe care o cu­noaşte bine încă dinainte de răz­boi. 1. Din convorbirea avută cu acest delegat american, am putut să trag concluzia ca în Statele Unite ca şi în celelalte ţări peste ocean, criza agricolă dă loc la multă în­grijorare, preocupând toate sterile. Experienţele făcute prin organi­sation puternice de vânzare în comun, prin blocarea grâului în an­­trepozite unde a fost reţinut cu lu­nile pentru susţinerea artificială a preţurilor, a înghiţit sute de mi­lioane fără de nici un folos pentru producători înglodaţi în datorii, plătite în mare parte de stat. Negăsindu-se nici o soluţie prac­tică şi neîncrezători într-o colabo­rare comună cu ţările agricole din Europa şi mai cu seamă cu Rusia, în America se face o propagandă puternică pentru restrângerea cul­­turei grâului în proporţia consumu­lui mondial, a cărui creştere nu va întârzia în Extremul Orient odată cu stabilizarea politică şi econo­mică. LIMITAREA PRODUCŢIEI Supraproducţia de cafea în Bra­zilia, de trestie de zahăr în lava şi alte ţări, şi supraproducţia de bumbac, fac ca producătorii să sufere­ Toate reţetele prescrise de doctrinari, n’au adus încă leacul dorit. Trebue să respecte pretutindeni proporţia între producţie şi con­sum. Dată de cultivatorii americani, înzestraţi cu tot inventarul meca­nic, însă mai exigenţi în ce pri­veşte trebuinţele personale, pluga­rul nostru este mai rezistent, deşi lipsit de cele necesare, şi ar putea să dea un rendement egal de mun­că, dacă ar fi ajutat şi îndrumat. înzestrarea ţărei cu intrepozite moderne în centrele de producţie şi de scurgere, trebue urmărită cu multă atenţie- Ea ar oferi produ­cătorilor ocazia să-şi depună ce­realele şi institutelor financiare, siguranţa de a face avansuri in condiţiuni mai avantagioase. VIZITE IN RUSIA Delegaţii de mari industriaşi din Apus vizitează tot mai des Rusia Nu de mult, un grup de fruntaşi ai vieţii economice din Statele Unite au fost să studieze condiţiunile de lucru şi posibilităţile de afaceri la Moscova. Eri au plecat câţiva că­pitani ai industriilor Germane­Toţi aceşti magnaţi ai regimului capitalist nu sunt atraşi desigur de mirajul comunismului. Nu-i in­teresează prea mult ideile politice conducătoare in viaţa Sovietelor, după cum nu sunt curioşi să în­veţe, cu gând de a-şi însuşi, me­todele unei colectivizări a produc­ţiei şi a repartiţiei­ Călătoriile zise de studii sunt călătorii de afaceri. Pierderea de­­buşeului rusesc a fost o grea lovi­tură dată echilibrului economia mondial. Criza europeană e in mare par­te datorită vieţii organizată sepa­rat in jumătate din continent, pa baze diferite şi cu metode duş­mane celeilalte jumătăţi. Industriaşii încearcă să redo­bândească această piaţă­­In anuili trecut, sovietele au făcut mari cumpărături de maşini şi articole fabricate, cu ajutorul devizelor obţinute prin exportul de cereale, petrol şi cherestea. De aceste cumpărături a beneficiat în special industria Statelor Unite- Călătoria actuală a industriaşilor germani este o încercare de a dobândi co­menzi mai însemnate. De altfel, pentru a favoriza comerţul cu Ru­sia, Germania a împătrit creditele de asigurare pentru industriile ex­portatoare. Beneficiile din aceste tranzacţii sunt demne de interes. Nu nici puţin interes merită însă aprecie­rile specialiştilor, cari au contro­lat realizarea planului de cinci ani Dacă planul reuşeşte,­­ şi con­cursul dat de concurenţa industrii­lor străine face cu putinţă această perspectivă. Rusia va deveni o ţară exportatoare nu numai de produse ale pământului, dar şi de produse ale uzinelor­ Momentul acela va cântări greu în cumpăna dezechilibrată a Europei . A- Hg. NICOLAE FILIPESCU Cuvântarea ţinută de d. T. Pisani în seara de 26 Februarie la Teatrul Naţional înainte de începerea reprezenta­ţiei dată Joi 26 Februarie la Tea­trul Naţional, pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unui monument lui Nicolae Filipescu, d. T. Pisani, a ţinut in prezenta M­­S. Regelui şi a unui ales şi nume­ros public, următoarea cuvântare­ SIRE: Doamnelor şi Domnilor, Senatul a hotărât să ridice, prin subscriere publică, un mo­nument lui Nicolae Filipescu. Subscrierea începe de astă­­seară cu reprezentaţia piesei „Vlaicu Vodă“ a lui Alex­ Davi­la, atât de graţios dată de Tea­trul Naţional. Pentru, sufletul fru­mos al lui Filipescu e foarte ne­­merit aleasă această podoabă a literaturii româneşti. Mi s’a lăsat în grije să vor­besc, aci, de acest mare băr­bat. Grea sarcină, răscolitoare de a­­tâtea dragi şi duioase amintiri. Dar şi nespusă cinste, datorită, fără îndoială, celor douăzeci de ani, în cari, zi de zi, aproape ceas cu ceas, colaborator sta­tornic şi prieten credincios, am avut prilejul să cunosc firea, idei­le, simţm nintele lui. Scoborâtor dintr’o veche şi is­torică familie boerească, Flî­­pescu­ era frumos la chip şi atră­gător la vorbă. Voinic curagios, leal cu mintea limpede şi pătrun­zătoare, avea de tânăr încă în­ţelepciunea unui bătrân. Harnic, prea harnic pentru un vlăstar de neam mare şi avut, se scula din zori şi muncea, fără răgaz, până seara. Ce îşi punea în gând să facă, urmă­rea cu stăruinţă, până isbutea. Nu ştia ce fu teama. Vijelios în toiul luptelor politice, era, de felul lui, blând, bun, delicat, sfios chiar. Sobru în viaţă, se îmbrăca modest. Unind virtutea cu bogăţia nu vedea în politică o meserie sau un mijloc de afaceri. Preţuia mun­ca, meritul, talentul şi statornicia. Tot atâtea însuşiri, cari fac pe cârmuitorul de elită. Se vorbeşte de sufletul lui mare. Aşa îl cunosc, mai ales, cei mulţi, a căror imaginaţie a fost isbită de întâmplările viforoasei lui vieţi, gata să-şi apere onoa­rea cu spada în mână, gata să intre în foc pentru prieteni, gata la orice jertfă pentru răspândirea ideilor lui. Nu s’a vorbit, îndeajuns, de probitatea lui, de neasemănatul lui simţ de dreptate. Se uita drept în ochii tăi şi, el însuş, cu capul sus, îi plăceau firile mândre. Dispreţuia minciuna Şi linguşirea. Şi era urât să vadă oameni plecaţi, cu priviri ascunse sau piezişe.* Fapte din viaţa lui îl zugră­vesc mai bine. Primar al Capitalei în 1894 el s’a dus în capul măturătorilor să ia cu asalt, cazarma Malmezon, întâmplarea asta ciudată şi cu totul neobişnuită, a făcut, atunci, mare vâlvă, cu atât mai mare cu cât Filipescu n’a putut spune în.­­ public, pricina purtării lui. Eram printre cei nedumeriţi. Când, mai târziu, i’am cunoscut, a întrebat, râzând, ce a fost cu atacul ca­­zărmei. Mi-a răspuns, râzând, şi el: Strada Francmazonă era înfun­dată. Nu avea, ca acum i­eșire spre cheiul Dâmboviței. Locuitorii ei, ca să se ducă în partea cheiului și să nu facă un mare ocol, aveau voe să treacă prin curtea ca­zărmii. Intr’o zi, învoirea fu ridi­cată. Locuitorii mi sau plâns. Am intervenit la generalul Arion co­mandantul corpului de armată­ El a făgăduit că va da, de îndată, ordin să se lase trecerea liberă. A trecut zile şi nu s’a făcut nimic. M’am dus la generalul Lahovari, ministrul de război. Aceiaşi făgă­­duială şi aceiaşi tărăgănire. M’am dus la Lascăr Catargi, ministrul de interne. Dar porţile cazărmei ră­mâneau închise, în vreme ce stă­ruinţele necăjiţilor locuitori se fă­ceau tot mai dese şi tot mai ne­răbdătoare. Ce să fac? M’am gândit că, la noi, un mijloc sigur să reuşeşti e să faci scandal. Am luat mătură­torii, înarmaţi cu turnuri şi au­ pornit-o la cazarmă. Acolo la pri­mul atac, garda a dat alarma- A eștt întreg regimentul de artilerie. (Citit! continuare in pagina 111-a) Numărul poliţelor pro­testate în anul 1930 După situaţia încheiată de Serviciul statistic judiciar de pe lângă ministe­rul Justiţiei, numărul poliţelor prote­state (cu excepţia cecurilor şi a tra­telor neacceptate), în Vechiul Regat şi Basarabia, pe anul 1930, este de 476.475, reprezentând o valoare de 5.043.782.625 lei,, faţă de 441.270 de poliţe protestate în anul 1929, însu­mând lei 5.198.308.626. Pe regiuni situaţia se prezinte ast­fel :• Muntenia 728.658 poliţe pt sumă de lei 7.927.231.349. Moldova 124.884 poliţe în sumă de lei 1.384.004.740. Oltenia 38.378 poliţe în sumă de lei 556.543.903, Dobrogea 23.042 poliţe in sumă de lei 307.469.715, Basarabia 741.613, poliţe în sumă de lei 868.532.918. Scăderea numărului de poliţe din 793, e neînsemnată după cum rezultă din această Situaţie. Această scădere s’a observat numai în Muntenia, Ol­tenia şi Dobrogea. Situaţiunea din Ardeal nu e cunos­cută, din pricină că notarii publici, considerând poliţele drept acte se­crete, nu le comunică Ministerului. N’avem astfel putinţa să ştim numă­rul poliţelor protestate acolo. Şedinţa comisiunei militare a Camerei Eri a avut loc la secţia V-a a amerii şedinţa comisiunii miti­te, în prezenţa d-lui ministru ge­­­ral Condeescu. S’a discutat proectul de lege al isătoriilor militarilor­ Proectul a fost puţin modificat. S’a cerut în special modificarea­­tei dela 40.000 venit anual la 5.000 venit anual cu 6 la sută. S’a admis ca firele de funcţio­­rii şi ofiţeri să se poată mărită cu acest venit. Vârsta la care se poate însura­­ ofiţer a rămas la 25 ani. Suve­­rnul poate da totuşi la cerere o is­pensă de 2 ani. S’a discutat chestiunea constitu­­ei unui fond dotat de către ofițe­­ri cu avere. Nu s’a admis însă modificarea proectului în acest ans. Proectul va fi discutat azi in ontinuare.

Next