Argus, martie 1931 (Anul 22, nr. 5363-5388)
1931-03-01 / nr. 5363
* Anul XXII No. 5363 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o ala. * cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detailate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiunni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. ABONAMENTE IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei în ţară, 6 lei în atrăinătate IN TARA Un an 1000 Iei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER «i H. F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori GRIGORE QAFENCU . Duminică 1 Martie 1931 COMERCIANŢI INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detailate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA M primeşte l« Administraţia orarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I. — T E L E F O N 306/93 și 323/69 ——• Politica de economii de Viator Soluţiile d-lui Snowden Prevestirea trezorierului englez, d. Snowden, că anul 1931 se va solda cu un deficit, care nu va fi mai mare de 50 milioane lire sterline şi invitaţia făcută poporului englez la economii, au făcut cea mai mare impresie atât în Regatul Unit cât şi în tot restul lumii. Treisprezece ani,după războiu, sdruncinarea produsă în viaţa economică a popoarelor, începe abia să se manifeste cu toată tăria ei. De câţiva ani, comerţul exterior al Angliei arată o tendinţă retrogradă din lună în lună mai pronunţată. In ianuarie 1931, scăderile s’au mai accentuat: exportul a fost de 43 milioane lire sterline contra 66 milioane în Ianuarie 1930, şi importul de 75 milioane contra 101 milioane. Să ne mai mirăm noi, cei loviţi de scăderea catastrofală a preţului tuturor materiilor prime ce producem de criza ce ne gîtite, când auzim avertismentul sonor pe care d. Snowden îl adresează poporului englez, conjurându-1 să renunţe la orice cheltuială ce poate fi evitată ? Ministrul de finanţe englez nu s’a adresat, cum s’ar putea crede, opoziţiei care ar dori să-i impună cheltueli inoportune, ci propriului său partid laburist care a încheiat de curând un pact cu liberalii conduşi de d. Lloyd George. Or, tocmai Lloyd George, în dorinţa de a combate şomajul, a propus un mare program de investiţiuni, construcţiuni de case, colonizare, îmbunătăţiri funciare, împădurire, electrificare, porturi, etc., „Acum nu e momentul, spunea Lloyd George, să facem pe speriatul, înodând ban cu ban, ci a cheltui cuminte într’o vreme când oamenii n’au de lucru şi materialele sunt eftine’’. A mai atacat Lloyd George atât City-ul şi cu el pe d. Snowden, că nu şi-au dat seamă de gravitatea problemelor la ordinea zilei, că „Londra numără un milion şi un sfert de şomeuri, în timp’ce „City” a putut să prospere”. S’ar putea crede că în acest antagonism între două feluri de a vedea economii drastice pe toată linia, pe deo parte şi pe de altă parte, investiţiuni pentru reducerea şomajului, se rezumă problema cardinală a situaţiei economice a Angliei. Nu e ăsta cazul. Problema adevărata rezidă în relaţiunile între patroni şi lucrători. Un memoriu recent al asociaţiei patronilor (National Confederation of Employers Organisation) o pune în evidență cu o claritate ce nu lasă nimic de dorit. Memoriul spune lămurit că, în perioada de după război Anglia a trăit peste puterile ei. S’a putut observa de mult rezistența extraordinară opusă de consumul poporului englez împotriva crizei industriale. Marile magazine din Londra au arătat în ultimele săptămâni, o scădere a beneficiului net de numai 10 la sută faţă de anul trecut, pe cînd in Statele Unite, în cazuri identice, beneficiul s’a irosit complect. Memoriul patronilor dă explicaţia. Ultimii zece ani cu cortegiul lor de şomaj excesiv, au procurat totuşi masselor britanice un spor puternic al standardului mijlociu al vieţii, ceia ce a zdruncinat puterea de concurenţă a Angliei în târgurile străine. In deosebi persoanele din „sheltered trades” adică acei cari se găsesc ocrotiţi faţă de concurenţa străină, funcţionarii publici, funcţionari de cale ferată, muncitorii cari fac lucrări publice, primesc o retribuţie care e cu 50 la sută peste nivelul dinainte de război. Iar într-o perioadă când costul traiului e în scădere, se constată o creştere enormă a sumelor afectate susţinerei şomeurilor — 32 shilingi pentru un om însurat cu trei copii. Din pricina acestei subvenţiuni urcate, sindicatele muncitoreşti nici nu mai au interes de a menţine salariile la un nivel care să permită întrebuinţarea tuturor braţelor disponibile, ci se mulţumesc cu un spor al şomeurilor. Pe de altă parte, povara impozitelor şi a ocrotirilor sociale a crescut mult într’un timp când industra duce o luptă grea împotriva crizei internaţionale de plasament. Memoriul mai prezintă un tablou foarte instructiv . Concluzia industriaşilor este: scăderea cu 33 la sută a subvenţiei pentru şomeuri; un plafon pentru o serie de ani la ocrotirile sociale; o reducere serioasă a nivelului salariilor funcţionarilor Statului şi comunelor. Iată soluţiuni care, până acum, au fost aplicate numai în parte şi cu sfială în România. Fapt este că criza economică se manifestă pretutindeni cu putere şi soluţiunile propuse sunt aceleaşi pentru toţi. Impozite Salarii Ocrotiri Anglia 100 100 sociale 100 Germania 50 74 48 Franţa 64 59 17 Belgia 38 507 Italia 30 454 D. Mihai Popovici la d-nii Lavai şi Flandin PARIS 27 (Rador). — Dri seară, d-nii miniştrii Popovici şi Cezianu, au avut o întrevedere cu d-l Fandin, ministrul Finanţelor. întrevederea a durat o oră şi jumătate»• PARIS 27 (Rador). — D-l Mihai Popovici, ministrul Finanţelor, însoţit de d-l Cesianu, ministrul României la Paris, au avut o lungă întrevedere cu d-l Laval, preşedintele Consiliului. UN DISCURS , profesor Andrei, fost subsecretar de Stat, a vorbit la legea camerei. Şi a vorbit foarte frumos. A cercetat situaţia noastră economică ,de la război încoace şi a arătat politica economică a guvernelor trecute, politică de revalorizare monetară, de încurajare a industriei artificiale, de nesocotire a agriculturii şi de împiedicare a liberei circulaţii a capitalului, a provocat in mod fatal creşterea dobânzilor, înflorirea camerei şi apăsarea tuturor producătorilor in deosebi a producătorilor agricoli, sub un regim de credit absurd şi de nesuferit. Partidul naţionil-ţărănesc s-a străduit să îndrepte această situaţie, potrivit programului său, întemeiat pe o căt mai largă înţelegere a intereselor clasei ţărăneşti, cii producătorilor agricoli. împrejurări neaşteptate au zădărnicit, în parte sforţările guvernării naţional-ţărăniste. S’au făcut de altă parte, desigur, şi unele greşeli- Partidul naţionul-ţărănesc e destul de puternic şi destul de sănătos ca să recunoască aceste greşeli- S’au obţinut, însă, şi unele rezultate îmbucurătoare şi s’a deschis calea pentru o muncă rodnică şi statornice înfăptuiri. O asemenea muncă nu poate fi urmată de persoane izolate, pe cari nu le leagă o credinţă şi un program. Numai un partid, adică o organizaţie politică întemeiată pe interesele solidare ale unor pături căt mai largi şi pe un program comun, poate duce la buna îndeplinire o sarcină politică atât de mare şi atât de grea. Şi d. Andrei a încheiat, în aplauzele majorităţii, afirmând credinţa sa in şeful partidului naţional-ţărănesc, în energiile vii, încă neîntrebuinţate ale acestui partid şi într’un program, care nu e legat de unele nume şi de unele persoane, oricât de însemnate ar fi aceste nume şi aceste persoane ci de năzuinţele şi interesele permanente ale plugarilor, pătura cea îmi largă şi mai puternică a ţării . Măsuri pentru intensificarea exportului de lemne Proiectul Ministerului de Industrie şi Comerţ Guvernul caută posibilităţi ca să intensifice exportul. In acest scop Delegaţia Economică a guvernului a luat mai multe măsuriIntre altele a autorizat Ministerul de Industrie şi Comerţ să facă propunerile pentru reducerea unor taxe vamale. Ministerul a pregătit deocamdată un proect de reducere a taxelor pentru produsele forestiereAcest proect a fost trimes industriaşilor pentru a-şi da părerea asupra lui. Proectul conţine reduceri la articole de stejar, carpeni, nuci, frasini, paltini, ulmi, plopi, teiu, brad şi urcări la materialul lemnos din fag. Proectul va fi dezbătut în consfătuirea industriaşilor forestieri convocată pentru Luni 2 Martie la Uniunea Industriaşilor. Iată aci proectul Ministerului de Industrie şi Comerț pentru modificarea regimului taxelor de export pentru produsele forestiere. STEJAR Trunchi peste 400 cm dela Iei 10.000 de vagon Ia 2000 iei de vagon. Trunchi dela 25—40 cm. dela 10.000 lei de vagon Ia 1000 Iei de vagon Trunchi sub 25 cm. dela 5000 Iei de vagon Ia 500 iei de vagon. Cioplitură peste 20 cm. dela lei 2500 de vagon la 1200 lei de vagon. Cioplitură sub 20 cm. dela 2500 Iei de vagon la 600 lei de vagon. Cherestea dela 2500 lei de vagon la 1500 Iei de vagon. Doage dela 3000 lei de vagon Ia 2000 lei de vagon. Doage de cer tăiate cu ferăstrăul dela 3000 iei de vagon la 259 lei de vagon. Traverse dela 4000 lei de vagon la 1000 lei de vagon-Parchete şi frize dela 2500 lei de vagon la 1500 Iei de vagon Lemne de foc dela 300 Iei de vagon Ia 200 lei de vagon. FAG Trunchi dela 100 iei de vagon la 200 lei de vagon. Cioplitură dela 100 lei de vagon Ia 300 lei de vagon. Cherestea dela 100 iei de vagon la 300 lei de vagon- Doage dela 100 iei de vagon la 50 Iei de vagon. Traverse dela 100 lei de vagon la 280 lei de vagon. Parchete dela 100 lei de vagon ia 400 Iei de vagon. Lemne de foc dela 100 lei de vagon ia 100 Iei de vagon. CARPEN Trunchi peste 25 cm. dela 3500 lei de vagon la 500 lei de vagon. Trunchi sub 25 cm- dela 3500 lei de vagon la 200 lei de vagon. NUC Trunchi dela 15.000 lei de vagon la 10.000 Iei de vagon. Cherestea dela 15.000 lei de vagon Ia 15.000 lei de vagon. FRASIN Trunchi peste 35 cm. dela 15.000 lei de vagon Ia 3000 lei de vagon. Trunchi sub 35 cm. dela 15.000 lei de vagon la 1000 lei de vagon. Cherestea dela 15.000 lei de vagon la 2000 lei de vagon. PALTIN Trunchi dela 15.000 iei de va gon la 1500 lei de vagon. Cherestea dela 15-000 Iei de va gon la 1500 lei de vagon. ULM Trunchi de cherestea dela 15.000 lei de vagon ia 500 lei de vagon. Placaj de anin, carpen și fag dela 2000 Iei de vagon la 5000 lei de vagon. Furnir de nuc, frasin, ulm, etc. deia 100 lei de vagon Ia 300 lei de vagon. (Citit! continuare in naaina II-a) Săptămâna Cerealelor de S. A. Focşăneanu Tendinţa mai fermă.—Lipsa de stocuri în porturile dunărene Expediţiile mondiale de grâu.—Cereri de grâu bun.—Finanţarea agricultorilor canadieni S’a observat pe pieţele străine o tendinţă mai fermă şi o cerere mai vie pentru grânele disponibile de toate provenienţele, la preţuri ceva mai urcate. La aceasta a contribuit pe deoparte ştirile mai pesimiste asupra endementului cantitativ dar mai cu seamă calitativ al grâului din Argentina unde ploile continue se pare că au stricat recoltelor în curs. Deţinătorii de grâu au ridicat pretenţiile lor fară a presa cu vânzări, care vor trebui totuşi făcute odată cu eşirea la iveală a concurenţei din Statele Unite, Canada şi Rusia, unde nu se vor putea reţine disponibilităţile considerabile de grâu până în ajunul recoltelor viitoare, până acum cu perspectiva satisfăcătoare. SE CAUTA GRAU BUN De remarcat este că pretutindeni se dă preferinţă provenienţelor de grâu superior plătite mult mai scump şi în nici un raport cu grânele de rând rămase neglijate şi relativ depreciate. Acest fenomen merită toată atenţia cultivatorilor noştri. Ei trebue să se străduiască să producă numai calităţi alese de grâu, mai rentabile, decât orice altă cultură de plante furajere. URCĂRI DE PREŢURI LA ORZ Prin iirarea momentană a Rusiei, de a oferi orz, acest articol deşi nu prea căutat, a putut totuşi să aibă o conjonctură mai favorabilă, obţinând un avans de 50 cens olandezi faţă de ultimul curs.Deşi perspectivele recoltei noui de porumb în Argentina continuă să fie excelente graţie timpului umed, totuşi s-a bucurat de o cerere regulată cu oarecare urcare de preţuri pe pieţele de consum, cari absorb tot ce se încarcă din Argentina. Cantităţi apreciabile din recolta veche, sunt oferite de deţinătorii argentinieni cari vor să-şi epuizeze stocurile înainte de survenirea porumbului nou, care ar putea pricinui noui scăderi. LIPSA DE ACTIVITATE IN PORTURILE DUNĂRENE Din cauza lipsei de parze şi porumburi disponibile, şi de sosiri în porturile noastre, exportul nu poate înregistra o activitate mai accentuată nici angajamente de livrare la termen. Pentru mărfuri disponibile la Brăila, Galaţi şi Constanţa, atât pentru orz cât şi pentru porumb s-a plătit, în ultimele zile, aproape 2000 lei mai mult decât săptămâna trecută in mare parte insă pentru acoperiri urgente. Preţurile nu corespund parităţilor din străinătate. Norvegia a cumpărat, prin oficiul monopolului, două zeci de mii tone secară în porturile ruseşti revenind la 3.75—3.90 fi. dif. Norvegia pe câtă vreme alte provenienţe ar fi costat 4.50 fi. In primele cinci luni, statul polonez a acordat vreo 19 milioane zloţi ca prime de export pentru produsele ei agricole. UN NOU CREDIT AGRICOL IN CANADA In Canada a luat fiinţă o instituţie de credit agricol cu un capital de cinci milioane dolari învestit de bănci compania de căi ferate, institutele hipotecare, şi de trusturi. Scopul institutului e să acorde credite agricultorilor, de la 200—1000 dolari cu 6 la sută dobândă anuală. Cantitatea flotantă de grâu, la ultima săptămână. Întrece cu vreo 175.000 tone pe cea din săptămâna precedentă şi cu vreo 400 mii tone pe acea din aceeaşi epocă a anului trecut. Conferinţa din Paris pentru plasarea cerealelor ţărilor exportatoare din Europa, s-a încheiat printr’un acord satisfăcător. Pentru a da rezultate practice, însă el va mai trebui să fie sancţionat de conferinţele viitoare de la Roma şi Geneva. Deocamdată se discută în Ungaria, Austria şi Germania regimuri izolate pentru protecţia producţiilor agricole proprii. La asta tinde de altfel şi legea valorificării cerealelor la ordinea zilei în parlamentul nostru. O VIZITA INTERESANTA1 Chiar zilele acestea am primit vizita ataşatului de agricultură al Biroului oficial din Washington, însărcinat să culeagă date statistice în Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria şi România, în toate direcţiile acestui domeniu, de care se interesează în mod special, ministerul de agricultură al Statelor Unite. Biroul special înfiinţat la Belgrad e condus de acest ataşat, care va vizita toată ţara şi cu deosebire Basarabia, pe care o cunoaşte bine încă dinainte de război. 1. Din convorbirea avută cu acest delegat american, am putut să trag concluzia ca în Statele Unite ca şi în celelalte ţări peste ocean, criza agricolă dă loc la multă îngrijorare, preocupând toate sterile. Experienţele făcute prin organisation puternice de vânzare în comun, prin blocarea grâului în antrepozite unde a fost reţinut cu lunile pentru susţinerea artificială a preţurilor, a înghiţit sute de milioane fără de nici un folos pentru producători înglodaţi în datorii, plătite în mare parte de stat. Negăsindu-se nici o soluţie practică şi neîncrezători într-o colaborare comună cu ţările agricole din Europa şi mai cu seamă cu Rusia, în America se face o propagandă puternică pentru restrângerea culturei grâului în proporţia consumului mondial, a cărui creştere nu va întârzia în Extremul Orient odată cu stabilizarea politică şi economică. LIMITAREA PRODUCŢIEI Supraproducţia de cafea în Brazilia, de trestie de zahăr în lava şi alte ţări, şi supraproducţia de bumbac, fac ca producătorii să sufere Toate reţetele prescrise de doctrinari, n’au adus încă leacul dorit. Trebue să respecte pretutindeni proporţia între producţie şi consum. Dată de cultivatorii americani, înzestraţi cu tot inventarul mecanic, însă mai exigenţi în ce priveşte trebuinţele personale, plugarul nostru este mai rezistent, deşi lipsit de cele necesare, şi ar putea să dea un rendement egal de muncă, dacă ar fi ajutat şi îndrumat. înzestrarea ţărei cu intrepozite moderne în centrele de producţie şi de scurgere, trebue urmărită cu multă atenţie- Ea ar oferi producătorilor ocazia să-şi depună cerealele şi institutelor financiare, siguranţa de a face avansuri in condiţiuni mai avantagioase. VIZITE IN RUSIA Delegaţii de mari industriaşi din Apus vizitează tot mai des Rusia Nu de mult, un grup de fruntaşi ai vieţii economice din Statele Unite au fost să studieze condiţiunile de lucru şi posibilităţile de afaceri la Moscova. Eri au plecat câţiva căpitani ai industriilor GermaneToţi aceşti magnaţi ai regimului capitalist nu sunt atraşi desigur de mirajul comunismului. Nu-i interesează prea mult ideile politice conducătoare in viaţa Sovietelor, după cum nu sunt curioşi să înveţe, cu gând de a-şi însuşi, metodele unei colectivizări a producţiei şi a repartiţiei Călătoriile zise de studii sunt călătorii de afaceri. Pierderea debuşeului rusesc a fost o grea lovitură dată echilibrului economia mondial. Criza europeană e in mare parte datorită vieţii organizată separat in jumătate din continent, pa baze diferite şi cu metode duşmane celeilalte jumătăţi. Industriaşii încearcă să redobândească această piaţăIn anuili trecut, sovietele au făcut mari cumpărături de maşini şi articole fabricate, cu ajutorul devizelor obţinute prin exportul de cereale, petrol şi cherestea. De aceste cumpărături a beneficiat în special industria Statelor Unite- Călătoria actuală a industriaşilor germani este o încercare de a dobândi comenzi mai însemnate. De altfel, pentru a favoriza comerţul cu Rusia, Germania a împătrit creditele de asigurare pentru industriile exportatoare. Beneficiile din aceste tranzacţii sunt demne de interes. Nu nici puţin interes merită însă aprecierile specialiştilor, cari au controlat realizarea planului de cinci ani Dacă planul reuşeşte, şi concursul dat de concurenţa industriilor străine face cu putinţă această perspectivă. Rusia va deveni o ţară exportatoare nu numai de produse ale pământului, dar şi de produse ale uzinelor Momentul acela va cântări greu în cumpăna dezechilibrată a Europei . A- Hg. NICOLAE FILIPESCU Cuvântarea ţinută de d. T. Pisani în seara de 26 Februarie la Teatrul Naţional înainte de începerea reprezentaţiei dată Joi 26 Februarie la Teatrul Naţional, pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unui monument lui Nicolae Filipescu, d. T. Pisani, a ţinut in prezenta MS. Regelui şi a unui ales şi numeros public, următoarea cuvântare SIRE: Doamnelor şi Domnilor, Senatul a hotărât să ridice, prin subscriere publică, un monument lui Nicolae Filipescu. Subscrierea începe de astăseară cu reprezentaţia piesei „Vlaicu Vodă“ a lui Alex Davila, atât de graţios dată de Teatrul Naţional. Pentru, sufletul frumos al lui Filipescu e foarte nemerit aleasă această podoabă a literaturii româneşti. Mi s’a lăsat în grije să vorbesc, aci, de acest mare bărbat. Grea sarcină, răscolitoare de atâtea dragi şi duioase amintiri. Dar şi nespusă cinste, datorită, fără îndoială, celor douăzeci de ani, în cari, zi de zi, aproape ceas cu ceas, colaborator statornic şi prieten credincios, am avut prilejul să cunosc firea, ideile, simţm nintele lui. Scoborâtor dintr’o veche şi istorică familie boerească, Flîpescu era frumos la chip şi atrăgător la vorbă. Voinic curagios, leal cu mintea limpede şi pătrunzătoare, avea de tânăr încă înţelepciunea unui bătrân. Harnic, prea harnic pentru un vlăstar de neam mare şi avut, se scula din zori şi muncea, fără răgaz, până seara. Ce îşi punea în gând să facă, urmărea cu stăruinţă, până isbutea. Nu ştia ce fu teama. Vijelios în toiul luptelor politice, era, de felul lui, blând, bun, delicat, sfios chiar. Sobru în viaţă, se îmbrăca modest. Unind virtutea cu bogăţia nu vedea în politică o meserie sau un mijloc de afaceri. Preţuia munca, meritul, talentul şi statornicia. Tot atâtea însuşiri, cari fac pe cârmuitorul de elită. Se vorbeşte de sufletul lui mare. Aşa îl cunosc, mai ales, cei mulţi, a căror imaginaţie a fost isbită de întâmplările viforoasei lui vieţi, gata să-şi apere onoarea cu spada în mână, gata să intre în foc pentru prieteni, gata la orice jertfă pentru răspândirea ideilor lui. Nu s’a vorbit, îndeajuns, de probitatea lui, de neasemănatul lui simţ de dreptate. Se uita drept în ochii tăi şi, el însuş, cu capul sus, îi plăceau firile mândre. Dispreţuia minciuna Şi linguşirea. Şi era urât să vadă oameni plecaţi, cu priviri ascunse sau piezişe.* Fapte din viaţa lui îl zugrăvesc mai bine. Primar al Capitalei în 1894 el s’a dus în capul măturătorilor să ia cu asalt, cazarma Malmezon, întâmplarea asta ciudată şi cu totul neobişnuită, a făcut, atunci, mare vâlvă, cu atât mai mare cu cât Filipescu n’a putut spune în. public, pricina purtării lui. Eram printre cei nedumeriţi. Când, mai târziu, i’am cunoscut, a întrebat, râzând, ce a fost cu atacul cazărmei. Mi-a răspuns, râzând, şi el: Strada Francmazonă era înfundată. Nu avea, ca acum ieșire spre cheiul Dâmboviței. Locuitorii ei, ca să se ducă în partea cheiului și să nu facă un mare ocol, aveau voe să treacă prin curtea cazărmii. Intr’o zi, învoirea fu ridicată. Locuitorii mi sau plâns. Am intervenit la generalul Arion comandantul corpului de armată El a făgăduit că va da, de îndată, ordin să se lase trecerea liberă. A trecut zile şi nu s’a făcut nimic. M’am dus la generalul Lahovari, ministrul de război. Aceiaşi făgăduială şi aceiaşi tărăgănire. M’am dus la Lascăr Catargi, ministrul de interne. Dar porţile cazărmei rămâneau închise, în vreme ce stăruinţele necăjiţilor locuitori se făceau tot mai dese şi tot mai nerăbdătoare. Ce să fac? M’am gândit că, la noi, un mijloc sigur să reuşeşti e să faci scandal. Am luat măturătorii, înarmaţi cu turnuri şi au pornit-o la cazarmă. Acolo la primul atac, garda a dat alarma- A eștt întreg regimentul de artilerie. (Citit! continuare in pagina 111-a) Numărul poliţelor protestate în anul 1930 După situaţia încheiată de Serviciul statistic judiciar de pe lângă ministerul Justiţiei, numărul poliţelor protestate (cu excepţia cecurilor şi a tratelor neacceptate), în Vechiul Regat şi Basarabia, pe anul 1930, este de 476.475, reprezentând o valoare de 5.043.782.625 lei,, faţă de 441.270 de poliţe protestate în anul 1929, însumând lei 5.198.308.626. Pe regiuni situaţia se prezinte astfel :• Muntenia 728.658 poliţe pt sumă de lei 7.927.231.349. Moldova 124.884 poliţe în sumă de lei 1.384.004.740. Oltenia 38.378 poliţe în sumă de lei 556.543.903, Dobrogea 23.042 poliţe in sumă de lei 307.469.715, Basarabia 741.613, poliţe în sumă de lei 868.532.918. Scăderea numărului de poliţe din 793, e neînsemnată după cum rezultă din această Situaţie. Această scădere s’a observat numai în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Situaţiunea din Ardeal nu e cunoscută, din pricină că notarii publici, considerând poliţele drept acte secrete, nu le comunică Ministerului. N’avem astfel putinţa să ştim numărul poliţelor protestate acolo. Şedinţa comisiunei militare a Camerei Eri a avut loc la secţia V-a a amerii şedinţa comisiunii mitite, în prezenţa d-lui ministru geral Condeescu. S’a discutat proectul de lege al isătoriilor militarilor Proectul a fost puţin modificat. S’a cerut în special modificareatei dela 40.000 venit anual la 5.000 venit anual cu 6 la sută. S’a admis ca firele de funcţiorii şi ofiţeri să se poată mărită cu acest venit. Vârsta la care se poate însura ofiţer a rămas la 25 ani. Suvernul poate da totuşi la cerere o ispensă de 2 ani. S’a discutat chestiunea constituei unui fond dotat de către ofițeri cu avere. Nu s’a admis însă modificarea proectului în acest ans. Proectul va fi discutat azi in ontinuare.