Argus, aprilie 1931 (Anul 22, nr. 5389-5411)
1931-04-01 / nr. 5389
Anul XX, No. 5389 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere*, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientele! D-voastră. |gi Luaţi în forrmaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de Information comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 si 323/69. A R O N IN TARA Um as 1000 lei luni 550 luni 309 AMENTI IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 I 3 lei tu tară, 6 lei in streinătate BIROURILE « P®H ORGAN ZILNIC AL COMERȚfuLUI Fondatori; 8. PAUKER |f H. F. VALENTIN - - ■ ----------*—-----------București» Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EUL — TELEFON* 306/93 și 323/69 ________________________..I I ~~........r..............JT:'. 'iffT--------—----------------e INDUSTRIEI și FINANȚEI Directori GRIGORE OAFENCU Mercuri 1 Aprilie 1951 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situata prezentă şi pectivele de vitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, d® la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etaj ad I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA M primeşte la Administraţia afetului şi mai toate agenţiile de publicitete Presa e oglinda societăţii de câte ori se anunţă, la noi, o lege a presei, demult reclamată, dar mereu amânată, o adevărată furtună isbucneşte între cele două tabere care sar putea chema: una a partizanilor libertăţii absolute, cealaltă a partizanilor discreţiei şi lipsei de publicitate. Zarva pornită în asemenea imprejurări se datoreşte unei lipse de înţelegere din ambele părţi şi, mai ales, unei stări de spirit, specifică mediului nostru social. Intr’adevăr, pentru cei dintâi, creşterea puterii de acţiune şi influenţă a presei, în societatea modernă, pare a nu le spune prea mult. Rămaşi la ideile liberalismului din vremurile când instituţia tiparului şi în special mijloacele pentru răspândirea produselor sale erau foarte reduse, orice gând de reprimare a licenţelor în presă le apare, acestora, ca un adevărat atentat împotriva unei sacre libertăţi. Am avut, personal, ocazia sa verific adevărul acestei constatări, acum vreo zece oră, prin protestările indignate ale unui confrate mult mai în vârstă, într’o adunare de ziarişti, protestări pe care ie provocasem prin critica mea împotriva scandalosului sistem al girantului responsabil de odinioară, adesea neştiutor de carte, adevârat „om de pac“ trimes înaintea instanţelor , să răspundă pentru campaniile de presă-A vorbi despre răspundere efectivă în presă, cu asemenea sisteme, chiar când „girantul“ de odinioară se chiamă „redactor responsabil“ potrivit Constituţiei de la 1923, însemnează că vrei să faci glume intr-o tară in care lipsa de răspundere constitue regula obişnuită în toate domeniile activităţii sociale. Când e vorba de tabăra cea raită, a adversarilor libertăţii presei sau dacă vreţi a partizanilor decreţiei in toate, pentru aceştia libertatea tiparului constitue cea mai mare pacoste pe ţara românească, isvorul tuturor răutăţilor din care ,se otrăveşte spiritul public şi se pregăteşte catastrofa finală Exagerând fără măsură punctul propriu de vedere, fiecare dintre cele două tabere nu ţine socoteală de starea noastră socială şi de moravuri pentru a-şi explica abuzurile de libertatea presei în raport cu atâtea alte abuzuri mult mai grave. Toleranţi şi răbdători la extrem,in toate împrejurările, licenţele din presa noastră sunt sau expresia unei sincere revolte împotriva năravurilor rele sau, mai adesea, un abuz mai mult de libertatea tiparului pe lângă atâtea abuzuri curente. ■ Lipsei de răspundere aproape totală, pe care o constatăm în organizaţia noastră socială prin forţa moravurilor împotriva prevederilor formale din Constituţie şi legi, îi corespunde, în forme mai bitoare parcă, neresponsabilitatea presei. Juraţii noştri achită, cu inimă uşoară, pe autorii compartiilor de presă, pe acuzatorii chiar nedrepţi de furt public pentru ca autorii furtului însuşi rămân in genere nepedepsiţi. ■ In privinţa aceasta, este caracteristicaşi plină de înţeles procedura severa a juraţilor englezi, în '',materie de presă, prin contrast cu bunăvoinţa excesivă a juraţilor francezi în aceiaşi materie. Deosebirea de moravuri sociale cândeste vorba de abuzul libertăţilor publice apare vădită în procedura diametral opusă a juraţilor în procesele depresă de pe cele două ţărmuri ale canalului Mânecei. Atingând probleme juridice complexe de drept constituţional, penal şi civil, stabilirea răspunderii efective a presei noastre, pentru abuzurile de libertate, trebue făcuta cu toată grija, deoparte pentru păstrarea controlului de publicitate asupra actelor puterii publice, de alta pentru apărarea drepturilor consacrate de Constituție, dintre care viața privată şi cinstea personală a cuiva sunt cele mai scumpe. Amestecul în viaţa privată a cuiva, sanctuar unde nimeni nu are ce căuta, şi atingerea cinstei personale prin atacuri de presă, trebuesc îngrădite cu cea mai mare severitate, întro ţară unde înclinaţia spre abuzul de orice fel nu cunoaşte limită-Libertatea constituţională a presei, în regimul reprezentativ, fiind o necesitate absolută de control a puterilor mihlice şi degarantare a celorlalte libertăţi, anonimatul şi secretul de redacţie sunt de neînlăturat. Totuşi, pentru reprimarea abuzurilor de presă şi a eludării răspunderilor, este nevoe ca justiţia sa poată şti cu cine are de-a face chiar dacă-î ţinută sa ia în seama caracterul colectiv al ziarului. De aci, nevoia de publicitate precisă a numelor proprietarilor şi redactorilor, ca o garanţie, în cazurile eventuale de represiune, cu complimentul unei răspunderi subsidiare când adevăratul vinovat este nesolvabil- Daune-interese şi cheltueli de judecată destul de mari pentru răspunzătorul subsidiar când vinovatul adevărat nu se poate plăti, cu excepţia amenzilor rezervate direct delicventului potrivit principiilor penale. Pedepsele privative de libertate prezintă un interes foarte secundar în materia delictelor de presă, în schimb amenda și despăgubirile civile se impun în vremurile de concentrare financiară a întreprinderilor ziaristice moderne. Dacă pentru represiunea delictului de abuz de libertatea presei cele mai severe masuri sunt bine venite şi chiar trecerea cu totul a competinţei de judecată de la juraţi, expresia moravurilor şi curentelor sociale, la judecătorii de profesiune sclavi nud curând ai textelor de lege, nu mi se pare de refuzat, — măsurile preventive trebuesc limitate la strictul necesar şi acela încă sub garanţia controlului judiciar. Intr’o ţară în care abuzul de putere este practicat pe o scară foarte întinsă împotriva Constituţiei şi a legilor, iar educaţia cetatenească a libertăţii na fost încă desăvârşită, măsura preventivă a confiscării prin simplă decizie insterialăsau chiar prin jurnalul Consiliului de miniştri,, cum prevede prin art. .14 alin. a din proectul de lege depus la Cameră, apare excesivă şi primejdioasă. Represiune câtă vreţi şi cât mai aspră în interesul educaţiei naţionale şi a îndreptării moravurilor ! Dar cât mai puţine măsuri preventive directe care, prin abuzul de putere aşa de obişnuit la noi, pot duce la desfiinţarea în fapt a libertăţii presei. N- DASCOVICI Citiți în pag. In-a Limba franceză în Principate SFÂRŞIT DE SESIUNE E un obiceiu rău, la noi, că se lasă pentru sfârşitul sesiunii de lângă o pusderie de legi mânate şi legi din cele mai de seamă Prin prorogare s’a redus sesiunea cu o lună, şi, acum se încearcă să se câştige luna pierdută, în câteva zile cu şedinţa de dimineaţă, după amiază, de noapte. Şi cum aceasta nu e cu putinţă, legi importante sau trec nestudiate sau sunt împiedicate să treacă de tot felul de legi neînsemnate şi de interes local. Iată, de pildă, reforma învăţământului superior, care se discută la Senat. Reforma învăţământului superior, trebue privită ca reforma de bază a întregului învăţământ. Căci de la Universitate pleacă tot ceea ce se numeşte cultura unui popor. Universitatea creiază pe profesorii învăţământului secundar, care, la rândul lor, creiază pe profesorii învăţământului primar. Cât preţuesc profesorii, atât preţueşte şi şcoala. Şi nu e adevărat că învăţământul pleacă de jos în sus. El pleacă de sus în jos, de la Universitate la şcoala de cătun. Cine ştie că se discută, de câteva zile, la Senat, reforma învăţământului? Ziarele nu au vreme să se ocupe. Nici senatorii nu prind de o veste in care şedinţă se discută această reformă- Cuvântări deosebit de însemnate ca ale d-lor Rădulescu-Motrul şi lancu Botez rămân, astfel, neobservate-Păcat. R. ■HUMBSft» • I' I I Expulzarea reprezen tantului comercial sovietic din Statele Unite WASHINGTON, 30 (Rador). Directorul general al organizaţiei „Amtorg Trading Corporation” care controleează monopolul comerţului străin al Sovietelor, d. Zyavkin, va trebui să părăsească Statele Unite. Acest lucru i se va notifica de guvern, cât de curând. Dacă nu va da urmare notificării, d. Zyavkin va fi arestat. Departamentul muncii a refuzat să-i prelungească permisul de a sta în Statele Unite, permis care a expirat în ianuarie 1931, și care fusese prelungit numai pe semestrul trecut. Uniunea vamală austrogermană citin P3ijmua Austria şi Germania se obligă printrun schimb de scrisori, semnate de miniştrii de externe respectivi, să se înţeleagă asupra unei legi vamale şi a unui tarif vamal comun pentru ambele ţări şi, în acelaş timp, se obligă să nu mai perceapă nici o taxă vamală în traficul de mărfuri dintre ele, pe tot timpul cât va dura convertiea ce vor încheia. Cu alte cuvinte cele două teritorii vamale, azi separate, se vor contopi după semnarea convenţiunii, şi, pentru timpul cât va dura înţelegerea, nici o barieră vamală nu va mai exista între Austria şi Germania. Deosebit, în viitoarele tratative comerciale cu alte ţări, ambele state se obligă a ţine socoteală de interesele lor reciproce şi a negocia chiar, împreună, asemenea convenţiuni. Prin urmare pe lângă o uniune vamală, s’a proectat şi corolarul său indispensabil, alianţa vamală. Cele două ţări afirmă că convenţiunea ce se obligă a încheia: „va servi ca un început pentru o nouă ordine a raporturilor economice europene pe calea unor înţelegeri regionale“. Se înţelege uşor emoţiunea ce a produs, în toată Europa, vestea acestei proectate uniuni vamale. S’a văzut în aceasta un prim pas spre unirea politică a Austriei cu Germania. Justificate, sau nu, aceste temeri, cele două ţări susţin că convenţiunea, ce vor să închee, are un caracter exclusiv economic şi se arată hotărâte să o aducă la îndeplinire. Lăsând la o parte orice consideraţiuni politice şi privind chestiunea numai din punct de vedere economic, trebue să constatăm că uniunea vamală între ţări cu structura economică identică, se poate realiza relativ uşor, fără a produce mari perturbări pentru nici una din ele. Acesta este cazul uniunii vamale dintre Austria şi Germania, două ţări industriale. La fel ar fi o uniune vamală între România şi Iugoslavia, de pildă, două ţări agricole. Nu e mai puţin adevărat însă, că asemenea uniuni, între ţări cu structură economică identică, nu vor contribui cu nimic la rezolvarea profundei crize economice prin care trecem. S’ar putea chiar s’o agraveze. Frontul comun la care se obligă cele două ţări în tratativele ce vor purta cu alte state, în vederea încheerii de convenţiuni comerciale, le dă o superioritate pe care n’ar putea s’o aibă fiecare în parte. Ultimele ştiri sosite arată că tratativele ce ducem la Vietna, pentru încheerea unei convenţiuni comerciale cu Germania, merg astăzi mult mai greu. Germania are actualmente pretenţiuni mult mai mari, decât cu câtva timp în urmă. E destul să ştim că cele două ţări sunt principalele noastre cumpărătoare şi că, pentru a ajunge în occidentul Europei, pe uscat, în loc de trei căi ce aveam până acum, Italia, Austria, Germania, în viitor, dacă uniunea se înfăptuieşte, vom avea numai două. Austro- Germania şi Italia- Transitu! nostra 'citi nontinu arsa in nas. ro aT A Construirea conductei de benzină Băicoi-Constanţa Condiţiile financiare ale contractului La Cameră s’a depus proectul de lege pentru construirea unei conducte de benzină Băicoi-Constanţa. . In expunerea de motive care însoţeşte proectul se arată că, pentru furnizarea tuturor materialelor și executarea lucrărilor, societatea concesionară cere suma de: Dolari 4.685.000, echivalentul a lei 78. 000.000, plătibilă în 8 ani de la semnarea contractului, cu o dobândi de 6 luni, la sută, in rate semestriale, In mijlociu de: 500.000 dolari sau 84.000MO lei, prima rată find exigibilă la finele celui de al doilea an. In primele trei semestre, adică în timpul necesar pentru aducerea materialului și construirea conductei, Regia Conductelor de Petrol nu va avea de făcut nici o plată, dobânzile intercalate find capitalizate costului lucrărei, plătindu-se prin însăși ratele de amortizare• Expunerea de motive mai arată că din punctul de vedere comercial aplicaţia e bine venită, deoarece Regia Conductelor nu învesteşte in această conductă nici un capital, iar la sfârşitul, celui de al optulea an rămâne proprietatea absolută a ei şi a tuturor anexelor și instalatianilor ei, fără nici o altă sarcină decât cheltuie inerente explorării ei normale, ţ. din cari o bună parte sunt înglodate în cheltuieli bugetare anuale ale acestei Regii V VWÎTATlLCfR. Deşi costul transportului unui vaclon (de 10 tone) de benzină de la Ploeşti la Constanţa este astăzi peste 9.000 lei (în care toate cheltuelile sunt, incluse), totuşi dacă admitem o reducţiune chiar mai mare de 5o la sută la costul transportului, fie el 4.000 lei vagon, astfel să poată să vie în ajutorul industriei de petrol, atât de încercată prin criza de astăzi; şi, dacă considerăm media actuală de export a benzinei prin Constanţa de 68.124 vag. ca cifră de bază, rezultă un venit anual al acestei conducte de: 68 + 4.000 lei 272.000.000, din care scăzând anuaităţile arătate mai sus: 2 + 84.ooo.ooo lei 168.000.000, rămâne un beneficiu brut anual de mai bine de lei loo.ooo.ooo. Din care dacă scădem cheltuelile de exploatare calculate prin analogie cu aceia a actualelor conducte ale Statului de lei 17.000. 000, rămâne un beneficiu net anual al acestei conducte, în cursul anilor, precum urmează : 1. In primii opt ani de exploatare, în perioada de amortisment, lei 83 milioane; 2. Pentru anii următori, după amortizare, 272.ooo.gov—17.000.000, lei 250.000. 000. LUCRĂRI ȘI CHELTUELI NEPREVĂZUTE E de observat, independent de prevederile ofertei, regia conductelor de Petrol va mai avea de suportat cu această ocaziune şi o serie de lucrări ca: exproprieri, taxe vamale, transporturi pe C. F. R. (în interiorul ţării), construcţia consolelor pe podurile mari, etc., cheltueli a căror valoare nu va atinge cifra de lac milioane şi care vor trebue executate prin bugetele ordinare ale regiei conductelor de petrol pe anii 1931 şi 1932. PLAŢI ŞI FINANŢARE Plata tuturor lucrărilor urmează se face in 8 ani- prin însăşi veniturile Éveit: JiL-fe,afin, obliga jiane( lacea mai mare parte prin cupuri de câte 5.000 $ şi numai o foarte mică parte prin eupuri de câte 1.000 şi 500 $, purtătoare de dobândă de 6 zi la sută. Obligaţiunile vor fi depuse la Banca Naţională a României, care se însărcinează a remite celor în drept aceste obligaţiuni, în proporţia de 65 la sută pe măsura sosirii materialelor şi de 35 la sută pe măsura avansării lucrărrilor. Plata anuităţilor şi a dobânzilor începe după 24 luni, adică după circa 1 an de bună funcţionare. In chipul acesta serviciul acestor obligaţii nu nu va încărca nici bugetul Regiei conductelor de petrol, nici pe acela al Statului. CONDUCTA ŞI CAILE FERATE Regia Conductelor de Petrol a studiat în amănunţit costul conductei pe baza unei analize complete a diferitelor elemente ale costului. Ţinând seamă de acele elemente şi calculând ca cheltueli de regie 5 la sută la valoarea materialelor şi 12 la sută a manoperii, iar ca beneficiu 5 la sută la valoarea întregii lucrări, şi ţinând seamă şi, de cursul de emisiune cu care ar putea fi plusate bonurile de fum la sută, în comparaţie cu cursul de emisiune, ale împrumuturilor de Stat de 7 jam. la sută Regia Conductelor de Petrol ajuns la un total de 745.000.000 lei. Cum pe de altă parte societatea ofertantă a redus prețul său numai la 770.000.000 lei, prin proectul de lege s-a cerut autorizarea de a încheia la o sumă maximă de 760 milioane lei. Proectul de lege pentru înfiinţarea conductei de benzină a fost depus la Cameră, însoțit de proectul de contract între regia autonomă a conductelor și șoc. „Conducta” care urmează să capete concesia construireaconductei precum și de cadtul de sarcini al lucrărilor. : : Conferinţa grâului Anglia nu acceptă sistemul preferenţial Rusia îşi va mări producţia de grâu ROMA, SO. (Rador). In şedinţa de după amiazăa conferinţei grâului, d-l Ball, delegatul Angliei, a delarat că guvernul său nu poate să asiste indiferent la prăbuşirea preţului grâului, dar pe de altă parte nu poate, în mod absolut să adere la fixarea tarifelor preferenţiale. Criza actuală, a spus d.sa are un caracter general şi nu este consecinţa supra-producţiei din 1928. Toate măsurile tinzând la reducerea producţiei, sunt periculoase şi trebuesc înlăturate. Soluţiunea trebue căutată în sensul ca grâul de care dispune omenirea, să ajungă în mod efectiv la acei cari au nevoe de el. D-l Rodriguez de Viguri, şeful delegaţiei spaniole, declară că Spania nu poate să accepte regimul preferenţial preconizat de înţelegere, pentru reducerea preţurilor transporturilor, înlesniea creditului agicol şi sporirea rezistenţei economice a ţăranilor, D. Ferguson, delegatul Canadei, declară că actuala criză a grâului este provocată de diminuarea cumpărâturilor, ca urmare a depresiunii economice generale şi că în nici un caz nu poate să fie acuzată Canada că ar fi exagerat producţia sa de grâu. D-sa termină arătând că ţara sa este gata să participe la orice acţiune practică în favoarea plasării grâului de care dispune. D-l Laur, delegatul Elveţiei, vede soluţionarea problemei în organizarea comerţului grâului. D-l Schilthuis, delegatul Olandei, este împotriva intensificării producţiei şi a tratamentului preferenţial pentru ţările danubiene. PRODUCŢIA RUSIEI D-l Kissim, delegatul Sovietelor, după ce a subliniat faptul că delegaţia sovietică este satisfăcută de ceea ce s’a spus până acum în conferinţă, întrucât rezultă că actuala conferinţă nu va lua nici o hotărâre fără intervenţia şi participarea Sovietelor. Afirmă că producţia de grâu a Sovietelor nu a atins încă nivelul producţiei înainte de razboiu Ca urmare a acestui fapt, Sovietele nu vor să realizeze vre-o reducere oarecare. Delegatul Sovietelor a adăugat că Sovietele nu au practicat dumpingul, insă sporirea rapidă a populaţiei Sovietelor, a făcut necesară o producţie de grâu în proporţie, astfel că acum reducerea culturilor este imposibilă. Oratorul adaugă că Societele sunt gata să studieze chestiunea contingentărilor. Relativ la ameninţarea făcută de d-l Perez, la adresa ţărilor europene, de a denunţa traROMA, 30. (Rador). — După o nouă examinare a regimului preferenţial, conferinţa grâului a terminat diicuţia generală. Delegaţii Austriei şi Greciei au arătat că grâul produs în ţările lor nu constituie decât un foarte modest contingent din producţia generală. Ministrul de Agricultură al Austatele de comerţ în cazul când ele nu se vor abţine să cumpere grâul sovietic, delegatul Sovietelor spune că această ameninţare lasă indiferenţi pe reprezentanţii sovietici, întrucât orice iniţiativă prin care se caută să se excludă din relaţiunile economice, o ţară care ocupă a şeasea parte din suprafaţa pământului, este destinată să dea faliment După numirea a două comisiunî şi a unui comitet pentru examinarea diferitelor chestiuni, şedinţa a fost ridicată. Iriei s’a declarat partizan al regimului preferenţial. Domnia-sa a spus că dacă grâul din Europa centrală s’ar bucura de un regim preferenţial faţă de marile naţiuni, el nu constituie decât un contingent complimentar şi modest din importul acestor ţări, aşa încât marile tari exportatoare de dincolo de ocean nu au să se teamă de regimul preferenţial. închiderea discuţiei generale Echilibrarea bugetului francez votarea legii finanţelor PARIS, 30, (Rador). — Şedinţa Senatului, începută ieri după amiază, s’a terminat abia astăzi de dimineaţă la orele 5 şi 10. S’a votat cu 280 de voturi contra 18, legea finanţelor prin care budgetul este echilibrat după cum urmează: cheltuieli 50.468.344.679 franci; venituri 50.043-958.563 franci. Legea va fi readusă astăzi în faţa Camerei, întrucât i s-au făcut numeroase modificări. Senatul a votat de asemenea articolul de lege privitor la gratuitatea învăţământului pentru elevii clasei , c în cea a liceelor și colegiilor, căruia i s’a adus o modificare în sensuî că elevii aî căror părinți au un venit de peste 50.000 franci anual nu vor beneficia de aceasta gratuitate. ———««SÖ®* • . Când se va Întruni Consiliul Ligii Naţiunilor GENEVA, 30 (Rador). Oficial se anunţă că a 63-a sesiune a Consiliului Societăţii Naţiunilor, se va deschide la Geneva, la 8 Mai, în loc de 11 Mai, aşa cum se anunţase anterior. A treia sesiune a comisiunei europene, se va deschide Vineri la Geneva, SUM S8TI8RI ANGLIA ŞI INDIA Congresul naţionalist indian a, ratificat cu două voturi potrivnice dintr’un număr de trei sute de votanţi, acordul încheiat de Ghandid cu vice-regele Indiei. Nesupunerea civilă ia sfârşit definitiv, In toate formele legale, după ce, la cererea lui Gandhi, încetase de fapt- Unanimitatea care a salutat opera realizată de Gandhi mărturisește cât de dureroasă a fost, nu numai pentru autoritatea britanică, ci și pentru poporul indian, această luptă contra legilor, de pe urma căreia zeci de mii de oameni au cunoscut închisoarea-Acordul nu înseamnă însă decât un armistiţiu, in lupta pornită sub conducerea lui Gandhi pentru caştigarea independenţii Indiei. înţelegerea cu lordul Irwin precizează câteva linii generale, pe temeiul cărora, vor trebui să urmeze negocieri, in vederea păcii şi a conlucrârii viitoare. Noua conferinţă a „mesei rotunde" va avea să continue opera conferinţei din Londra şi să pună în practică principiile stabilite patul acum. Va avea să organizeze instituţiile dominionului indian, normele de conducere autonomă, şi să delimiteze atribuţii, fiile vice-regelui şi a guvernului Maiestăţii Sale britanice, de drepturile parlamentului indian ales. De pe acum se întrevăd unele dificultăţi. Protocolul conferind din Londra rezervă, autorităţi IOVM ,cemrenii , politicii al apărării naţionale, al orientării lor economice, aşa încât să fie salvgardate interesele de afaceri ca această ţară, pe care se spriină în covârşitoare măsură prosperitatea imperiului britanic. Naţionaliştii indieni stăruesc însă să dobândească o neatârnare de fapt şi să se elibereze mai ales de supremaţia economică a Angliei, desvoltând industria indigenă şi scs l titrând sarcinile financiare. Conferinţa viitoare va avea astfel o sarcină din cele mai anevoioase, în străduinţa de a împăca puncte de vedere atât de diferite. Totuşi, restabilirea păcii şi a unei atmosfere de încredere îngădue sai se aștepte cu încredere rezultatul final. ___________ —rifffiff- • wmm" Refacerea unităţii partidului conservator englez londra, 30. (Rador), respondenţa între d-l Neville Chamberlain, preşedintele partidului conservator, şi lordul Beaverbrek, şe® ful dezidenţei conservatoare, a dus la un acord între partidul conservator oficial şi lorzii grupaţi în jurul lordului Beaverbrook. Acesta a precizat că dacă partidul conservator ar înscrie în program mul său menţinerea comerţului liber în imperiul britanic şi dacă ar accepta măsurile pentru protejarea agriculturii britanice, pe care le preconizează d-sa, noul partid consrvator ar susţine pe d-l Baldwin, şi parti- dul oficial conservator. D-l Chamberlain a răspuns că, este autorizat de d-l Baldwin să declare că punctele preconizate de lordul Beaverbrook au şi fost înscrise în programul partidului con-,servator şi că d-l Baldwin va fass, tot ce-i va sta în putinţă pentru realizarea practică şi eficace a măsurilor propuse. Trebue remarcat că nu se îacat la acest schimb de scrisori nici o, aluzie la lordul Rothermere care se alăturase lordului Beaverbrook, în politica acestuia, însă „Dailyy Mail“, ziarul lordului Rothermers semnalează schimbul de scrisori şi unitatea de principii de azi în sânul partidului conservator. O mare parte din numărul de azi a ziarului „Daily Mail” este consacrat politicei conservatoare şi ideii fe unitate ce trebue să călăuzească ţie şefii acestui partid^^^^ D. Iuliu Mani« in vizită la d. Briant PARIS, 30 (Rade *7). — D-l lui Djj Manîu însoţit de d-l Euilu Cestamj ministrul României in Paris, a cut astăzi o vizită d-luî Brian ministrul Afacerilor Străine