Argus, mai 1931 (Anul 22, nr. 5412-5436)

1931-05-01 / nr. 5412

Anul XXII No. 5412 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastrâ. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de infomiaţii şi comerciale, strada Sărindar No. 21 etajul 1, telef. 306/93 şi 323/69, a­bonamente IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 306 * IN STRĂINATATI Un an 2200 lei 6 luni 1300 m 3 luni 800 „ 3 lei In tară, 6 lei In streinătate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Ei L­A TEL­EFON» anft/oa MQiftn Vineri 1 Mai 1931 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici­ o afa­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine­ controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, tetei 306/93 şi 323/69.* PUBLICITATEA nu primeşte la Administraţia statului şi la toate agenţiile . de publicitate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori! & PAUKER şi I. F. VALENTIN şi finanţei Director: QRIQORE QAFENCU Regele împotriva dictaturii Ce crede Suveranul despre criza economică Declaraţiile făcute ziariştilor Micei Înţelegeri Maiestatea Sa Regele a binevoit a primi în audienţă Miercuri 29 A­­prilie, orele 17 cele trei legaţii de presă care au participat la a 7-a conferinţă a Micei Înţelegeri a Presei. ÎMPOTRIVA dictaturii In cursul acestei audienţe Ma­iestatea Sa Regele la întrebarea pusă de un jurnalist cehoslovac: „Presa străină a vorbit mult des­pre posibilitatea unei dictaturi. Maiestatea Voastră îmi permite s­ă întreb ce este adevărat în a­­ceastă privinţă?’’ a binevoit a răs­­punde: „De­sigur, vreau să vă răspund. De la suirea ?/Mea pe Tron m’am­ pronunţat împotriva oricărei dicta­­turi şi am declarat că vreau să domnesc con­form principiilor consti­tuţionale şi parlamenta­re. De altfel, numele llui Iorga, preşedintele Meu de Consiliu este cea mai bună garanţie că Consti­­tuţiuntea va fi respectată. „Vă rog să desminţiţi toate versiunile contrarii şi să reacţionaţi contra a­­cestei propagande care e în adevăr desgustătoare”. CRIZA ECONOMICA La întrebarea pusă de un jurna­list iugoslav, Maiestatea Voastră îmi permite să-i cer avizul asu­pra crizei economice, Maiestatea Sa Regele a binevoit a răspunde : „Criza economică e ge­nerală şi grea peste tot. Ea bântue mai ales­ în ţă­rile agrare. Dar, cred că cu buna voinţă a tuturor ţărilor şi prin economii foarte severe ea va fi în­vinsă”. Locuinţe mari şi mici «Ie­diator­ ­i) revoluţie mare s’a petrecut în cursul ultimilor cinci ani în târgul locuinţei. Pe la 1925, ca­sele de închiriat erau rare de tot. A găsi un adăpost a fost grija de căpetenie a gospodarilor. Pro­prietarul era ţanţoş. Cerea pre­ţuri mări şi le obţInea.Astăzi, si­tuaţia se prezintă sub o altă în­făţişare. Aproape în toate stră­zile s-au putut vedea afişul „De închiriat” şi proprietarul a de­venit foarte politicos. Cât pen­tru chirii­ele au scăzut într'o proporţie ce variază între 40 şi 20 la sută, 40 la casele mari, e­­legante, cu cel puţin cinci came­re, 20 la sută la casele mici, de la trei camere în jos. In această schimbare care s’a operat relativ destul de re­pede, se oglindeşte drama socială a sărăcirii din ulti­mii aiu. Nu s’a mai constatat de mult atâtea mutări ca la ter­menul de Sf. Gheorghe. Lumea se mută pentrucă, în medie 30 la sută din populaţia Bucureşti­lor nu e în stare să păstreze standardul vieţii de până acum, e silită să se restrângă şi fireş­te, începutul economiei se face acolo unde se poate realiza mai mult. Dar mai este o altă econo­mie, care se suprapune celei de mai sus şi contribue la sporul o­­fertei de case. Nevoia fice pe om inventiv. Se unesc două fa­milii, câteodată, trei, şi închiria­ză o casă mare, a cărei chirie a scăzut, din cauze pe care le vom vede îndată, în mod catastrofal şi reduc, astfel foarte simţitor cheltuiala lor. Este evident că o asemenea concentrare, dictată de nevoi poruncitoare şi de ne­înlăturat, a mărit într’atât ofer­ta încât revendicările Ligei chi­riaşilor par astăzi destul de ana­cronice. Au scăzut chiriile şi la apartamentele mici, nu în ace­­­iaşi proporţie ca acele mail, dar totuşi "într’o măsură care nu mai justifică plângerile chiriaşilor de acum 4—5 ani. Dar catastrofa cea dureroasă a lovit pe proprietarii imobilelor mari clădite tocmai în intervalul de la 1925 încoace. Cauza pri­mordială a nenorocirii lor este că cei mai mulţi au construit cu bani împrumutaţi într'o vreme când materialul şi mâna de lu­cru costa cam de două ori atât cât azi. Ca să nu­ mergem mai departe, e abia un an de când o cărămidă costa 2 lei 40. Astăzi preţul este de 1 leu 20,exact pe jumătate. Un lucrător zidar cali­ficat­ obţinea pe vremuri până la 400 lei pe zi. Astăzi e mulţumit să găsească ocupaţie cu 180 lei pe zi. Din cauza acestor scăderi ex­traordinare la material şi la lu­cru, atât valoarea caselor a scă­zut, iarăşi în proporţie, după mă­rime, între 20 şi 40 la sută. Dar cu chiriile pentru apartamentele mari se petrece o curată trage­die. Cunoaştem apartamente din centrul Capitalei, frumoase, lu­xoase, plătite până în anul tre­cut cu 280.000 şi 300.000 lei şi acum au fost închiriate cu 140 mii lei. Iar proprietarul trebue să fie mulţumit că a căpătat c­hiar acest preţ pentru­­ că nu­mărul cetăţenilor în stare să a­­chite o chirie de 140.000 lei s’a împuţinat de tot. Pe când un a­­partament mic, cotat până nu de mult, la 70.000 lei a­ scăzut azi la 50.009. în mijlociu, deprecie­rea apartamentelor mari atinge adesea 50 şi chiar 60 la sută. E uşor să se stabilească in a­­semenea condiţiuni situaţia pro­prietarului care, pe deoparte plă­teşte dobânzi, pentru că a clă­dit cu bani împrumutaţi, impo­zitele sunt mari, iar legea de o­­crotire care îl scutea de plata globalului a fost desfiinţată. Deci, sarcini enorme din toate părţile, iar venit înjumătăţit şi adesea neexistent pentru că, chiar cu chiria redusă la jumă­tate apartamentele mari nu gă­sesc totdeauna amatori. Situaţia a devenit în nume­roase cazuri, tragică. A preface apartamente mari în mai multe mici, nu e uşor, adesea planul casei se opune şi afară de acea­sta transformarea ar necesita reconstrucţiuni, punere de con­ducte, etc., cheltueli cari fac ne­rentabil tot proectul şi pe cari proprietarul nu şi le poate per­mite. Se întâmplă la apartamen­tele mari, rămase goale, că une­le reparaţiuni necesare, de în­treţinere, nu se fac din lipsă de fonduri, astfel că se derăpănează încet încet, se învechesc. Casele mari, palatele cu ştu­­cături din vechime, nu se mai potrivesc cu epoca de astăzi, nu mai corespund nevoilor unei ge­­­neraţiuni care se luptă greu cu­­ nevoile existenţii. Aceste case­­nu mai rentează iar proprietarii­­lor sunt învinşii vieţii. mm mm SESIUNEA EIXRAORDINARA Pentru prima dată, o sesiune a parlamentului, convocată peste rând, e, într’adevăr, extraordinară. S’a zis­ de unii că parlamentul e chemat ca să ii se citească decre­tul de dizolvare. In acest caz, se­siunea ar fi si mai extraordinară. Socotim că nu va fi așa. Se va citi Me­sagiul regal, fără îndoială. Şi nădăjduim că dizolvarea va veni..­ ceva mai târziu* Se va face, desigur, discuţia ge­nerală la Mesagiu, ca guvernul să aibă prilegiul să-şi fixeze politica si programul Partidele, reprezentate in par­lament, vor trebui să-şi arate, şi ele, punctul lor de vedere. Apoi, se va cere, fără îndoială parlamentului să voteze câteva legi urgente. Numai după aceasta se va pu­tea vorbi de dizolvare, dacă, bine­înțeles, majorităţile vor primi proectele de legi prezentate de guvern. Căci, s-ar putea întâmpla, ca majorităţile să dea încredere gu­vernului d-lui profesor Iorga, dar să nu primească vreunul din proectele de legi, susţinute de unul sau de altul dintre miniştrii. ­. Apropierea româno-ungară DECLARAŢIILE CONTELUI KAROLYI BUDAPESTA 29 (Rador).­­Contele Karolyi, ministrul afaceri­lor străine, a vorbit azi în com­i­s­siunea de politică externă a Ca­merei Deputaţilor, despre negocie­rile în legătură cu acordul naval franco-italian, cum şi despre uniu­nea vamală austro-germană şi de­spre ple­nul francez pentru regle­mentarea chestiunei vamale. Detaliile acestui plan, nu sunt încă cunoscute. Ministrul afacerilor străine a su­bliniat din nou că guvernul ungar va continua să aibă faţă de aceste planuri încă necristalizate din punct de vedere economic, o atitudine re­zervată. Aceasta nu înseamnă însă, a spus Contele Karoly, că nu vor avea loc negocieri directe cu diferitele State, cum sunt Italia şi Austria, in cursul Lunei viitoare cu Germania şi apoi foarte curând cu Cehoslo­vacia. Relaţiile cu România Programul guvernului prevede a­­poi, negocieri pentru încheierea u­­nui acord definitiv cu România, a declarat Contele Karolyi. Aceste­ negocieri, a adăugat Contele Ka­roli, în faţa bunei voinţe reciproce, vor da, după cum sperăm, din punctul de vedere al ambelor ţări, rezultate favorabile. # BUDAPESTA 29 (Rador). — Contele H Huniady, deputat, şi-a ex­primat în şedinţa de azi a com­i­­siuni ei de politică externă a Cama­rei Reputaților, marea sa bucurie, pentru vizita făcută la Budapesta, de A. S. R. Principele Nicolae al României. Contele Huniady a subliniat tot­deodată, că in faţa pericolului so­vietic, apropierea Ungariei de Ro­mâniei, ar fi foarte indicată, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic şi militar. Nu se schimbă preţul zahărului Angajamentul Ministerului de Industrie şi Comerţ­ uri, s-au făcut ultimele formali­tăţi pentru încheerea acordului prin care se stabileşte noul regim al zahărului. Convenţiile sunt încheiate sub auspiciile ministerului de industrie şi ministerului de domenii. S’a lichidat definitiv şi litigiul între cultivatorii de sfeclă şi fabri­canţii de zahăr, conflict în chestia fixări! preţului sfeclei de zahăr pro­dusă in anul trecut. Preţul sfeclei a fost stabil­ la 10.600 lei deci cultivatorii mai au de primit încă 2600 lei la vagon peste acontul de 1000 ce au primit în cursul anului. In schimb ministerul şi-a luat o­bligaţia că nu modifică preţul za­hărului până ce stocul provenit din sfecla aceasta se va epuiza. Cu acest angajament al mini­­sterului de Industrie şi Comerţ este sigur că preţul actual al za­harului nu se schimbă, in nici un caz, în anul acesta. Că­ătoria regelui Aliens LONDRA, 29 (Rador). — Regele Alfons al Spaniei a părăsit astăzi Lon­dra plecând la Torquay pentru a vi­zita pe prințesa Beatrice. fi înlesnirea creditului agricol __de judecător Stelian Ionescu Holul „legii asupra contractului de gaj agricol“ Dreptul fără forţa legală a unei prompte realizări devine o­ injus­tiţie, iar injustiţia consa­crată prin lege con­stitue o profundă cauză de nesiguranţă în ordinea socială.­ Cu această concepţiune, Roma a dominat lumea. Efectele acestei dominaţi­i mi le mai resimţim şi "as­tăzi, dreptul modern? fiind aşezat"pe baze romane. Cu toate acestea,legiuitorul con­timporan a încetat de a mai asculta de sfaturile tradiţiei. Sub pretex­tul diferitelor situatiuni excepţio­nale, cari meritată într’adevăr a­­tentiunea indulgentă a legiuitorului legile excepţionale au devenit re­gulă, forţa coercitivă a dreptului, care constitue insuşi elementul său realizator a înrcetat de a mai avea fiinţă, din care cauza, ne­­mai­fiind siguranţă în tranzacţiuni, a şi in­tervenit o quasi-totală dispariţie a creditului, de unde şi caracterul grav al crizei actuale. Prin urmare o grabnică îndrep­tare a acestei stări de lucruri se impune de la sine. Şi cum am auzit că la Consiliul Legislativ s-a şi pre­gătit un ante-proect de procedură civilă, cea dintâi grijă a primului legiuitor, conștient de înalta sa mi­siune, ar fi aceea ca, unificând pro­cedura civilă în țară, să redea dreptului întreaga ei putere coer­citivă, fără a neglija totuși inechi­tatea cazurilor nenorocite. Până atunci este de observat că, pentru a se restabili, cel puţin în parte, valoarea noţiunei de credit, atât de nec­et­ă ,pr­in­ economia la iveală o nouă lege excepţională, ale cărei principii vor trebui să devină însă generale, după care se institue o grabnică procedură de realizare a gajului a­gricol. Este vor­ba de legea contractului de gaj a­­gricol," la al cărei plan şi redactare am avut şi noi .­o modestă parte de contribuţiiune, promulgată la 4 A­­prilie 1931 şi publicată în „Moni­torul Oficial“ No- 87, din 16 Apri­lie­ 1931. îndeplinirea cerinţelor de mai sus (refuzul nejustificat al Consiliului fiind susceptibil de recurs în con­tencios); şi b) ca creditorii să nu încaseze la creanţele garantate cu un gaj agricol decât o dobândă de maximum 5 la sută peste scontul Băncii Naţionale (art. 23), sub sancţiunea de a li se retrage auto­rizarea­ CONSTITUIREA GAJULUI in— PRINCIPIILE LEGII Gajul se consideră constituit, în­tre părţi, prin simplul efect al con­­venţiunii, deci fără remitere de po­sesiune, şi poartă asupra tuturor produselor solului, pendinte încă sau nu de rădăcini, precum şi a­­supra tuturor obiectelor cari ser­vesc la exploatarea solului, indi­ferent dacă sunt sau nu , irpobile prin destinaţiune. Iar faţă­­de­­terţi gajul se consideră valabil constituit de îndată ce a fost intabulat în re­gistrul de amaneturi al Primăriei locului unde se află depozitat ga­jul (art. 5). Gajul astfel constituit conferă creditorului amanetar un drept de preferință şi asupra recoltelor ce­lor cinci ani următori până la plata întregii datorii, cuprinzând şi ci­titelile făcute cu conservarea şi a­­sigurarea gajului, fără să fie nevoe de altă formalitate de­cât reînscrie­­rea contractului de gaj în registrul de gaj agricol în cursul lunei ianua­rie al fiecărui an, acest drept fiind opozabil şi terţului achizitor al imobilului. (Citiţi continuarea în pag. III-a­ acestei ţări, legiuitorul român a dat Creditorii cari pot beneficia de dispoziţiunile acestei legi sunt: 1) instituţiunile de credit func­ţionând pe bază de legi speciale şi cooperativele de credit; 2) băncile având un capital de­plin vărsat de cel puţin 10 milioane lei, indiferent de valoarea porto­foliului agricol ce-l posedă; şi 3) băncile având un portofoliu agricol de cel puţin 75 la sută, in­diferent de valoarea capitalului lor social (art. 1). Prin urmare dispozițiunile aces­tei legi sunt accesibile aproape tu­turor băncilor existente întru­cât majoritatea băncilor din provincie cari nu au un capital de minimum 10 milioane lei posedă în realitate portofolii în creanţe agricole peste 75 la sută, sau dacă nu posedă incă, îşi vor putea uşor modela activitatea în acest sens România fiind o ţară eminamente agricolă. Pentru a putea însă uza de be­neficiul legii este necesară o dublă condiţiune: a) autorizarea Consi­liului de miniştri, care să verifice Legea camerei va fi modificată Demersurile Uniunei Băncilor din ţară.—Declaraţiile d-lor N. Iorga, C. Argetoianu, Hamangiu şi C. Anghelescu Delegaţii desemnaţi de con­gresul Uniunei Băncilor din ţară, s au prezentat în ultimele zile pri­mului ministru, monstrului de fi­­naneţ, ministrului de justiţie şi gu­vernatorului Băncii Naţionale. DECLARAŢIILE D-LUI IORGA D- N. Iorga, primul ministru, a primit deleigaţiunea compusă din d-nu­i Iancu Botez, Spiru Lari şi Simionescu Râmniceanu. D-sa a declarat că este de a­­cord cu cererea exprimată de bancheri pentru abrogarea sau modificarea legei cametei, întru­cât, în forma ei actuală, legea cametei, are un caracter demago­gic şi va avea urmări­­vătămă­toare economiei generale şi cre­ditului general. A făgăduit că, va lua înţelege­re cu d. Argetoianu, ministru de finanţe, pentru măsurile ce ur­mează a fi luate pentru îndrep­tarea răului. PROBLEMA REESCONTULUI BĂNCII NAŢIONALE D. Anghelescu, guvernatorul Băncii Naţionale, care a primit de­­legaţiunea in frunte cu d. Gr. Coandă preşedintele Uniunei Băn­cilor din provincie, a făgăduit re­prezentanţilor autorizaţi ai bănci­lor, că de acord cu hotărârile ce vor fi luate de guverne, va sprijini cererea dreaptă a băncilor, in chestiunea portofoliului reescontat la Banca Naţională şi care ră­mâne in suferinţă, din cauză că multi debitori nu se prezintă la bănci, fie pentru a lichida crean­ţele, de pentru a le reînoi. DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE FINANŢE La d. Argetoianu, ministru de Finanţe, delegaţia băncilor a pri­mit un răspuns tot atât de satis­făcător. D. Argetoianu a declarat că nu va lăsa băncile din ţară să fie minate pe baza unor legi, cari nu corespund intereselor generale. La prima ocaziune, când îm­prejurările legale vor permite, va modifica legea camerei în sen­sul adevăratelor nevoi ale credi­tului public. In ce priveşte chestiunea por­tofoliului în suferinţă, reescontat la Banca Naţională, d-sa a în­demnat Uniunea să constitue o comisiune care împreună cu con­ducerea Băncii Naţionale să stu­dieze modalitatea prin care s’ar putea veni în ajutorul băncilor. In acest sens, d. Argetoianu, va lua imediat înţelegere cu gu­vernatorul Băncii Naţionale. MODIFICAREA LEGII CON­CORDATULUI Delegaţia în frunte cu d. Gr. Coandă, s’a prezentat ori şi d-lui Hamangiu, ministrul Justiţiei, că­ruia i-au făcut o amplă, expunere a neajunsurilor ce rezultă pentru întreaga activitate financiară a tării, pe . urma. legilor concordatu­lui. preventiv, a. legei, vânzărilor silite si a nouei legi a. carnetelo­r D. Hamangiu a fost de acord că toate aceste legi urmează a fi neapărat modificate şi a cerut delegaţiunei băncilor, ca într’un termen cât mai scurt Uniunea să, studieze modificările necesa­re, prezentând ministerului­ de justiţie, anteproectele respective, în sensul vederilor exprimate de lumea financiară. In acest stadiu se găsesc deo­camdată demersurile făcute pe­ lângă factorii competenţi. UNIUNEA REGNICOLARA Conform hotărârilor congresu­lui, comitetul ales pentru constitui­­rea unei Uniuni generale a tuturor băncilor mici si mari din tară, s a întrunit Luni d. a. fixându-si pro­gramul de propagandă, pentru în­scrierea în sânul Uniunei a băn­cilor din toate regiunile tarei. Acest comitet, va alcătui un proect­ de statute al Uniunei Re­­gmed­are, convocând apoi din nou, o adunare generală a tuturor băn­cilor ce se vor înscrie în Uniune, pentru votarea statutelor defini­tive și alegerea comitetului de conducere al Uniunei. ; # Comitetul de propagandă pen­tru constituirea Uniunei generale regnicolare se compune după ul­timele modificări din următorii re­prezentanți de bănci: Bălteanu C., director general Creditul Technic; Bergleiter H., director general al „Harm. Alig- Sparkassa’’ Sibiu; Biss Andrei, banca de Credit Bistriţa, Bistriţa Năsăud; Botez­­., preşedinte şi Adm. delegat al Băncei Comerţu­lui’ moldovean Iaşi; Banca Basa­rabiei, Chişinău (printr’un delegat ce va indica); Coandă T. Gr., di­rectorul Băncei Populare din Pi­teşti, Piteşti; Chiriţă Traian, di­rectorul ziarului „Curierul Eco­nomic’’, „Bukarester Lloyd’’ Bu­cureşti; Comşa Ionel, director ge­neral al Băncei Centrale pentru Industrie şi Comerţ, Cluj; Costa­­copol S., directorul Băncei Gri­­viţa, Bucureşti; Dumitrescu I., di­rectorul Băncei Moldovei de Jos, Bârlad; Dumitriu G., preşedintele Băncei Sindicatului Agricol din Tecuci; Farago R., director ge­neral al Casei de Păstrare Gene­rală, Arad; Gvydrias E­, preşedin­tele Sindicatului Băncilor Ma­ghiare, Didio Sân Martin; Giu­­rescu L, directorul Băncei Co­merciale T.­Severin; Gozalov N., preşedintele Băncei Agriculture­, Comerţului şi Industriei, Cetatea Albă; Rubicsek O., directorul ge­neral al Băncei de Scont, Timi­şoara; Lalu­ D’Spiru, preşedintele Băncei Industriale şi Comerciale, P.­Neamţ; Marini A., preşedintele Băncei Poscil­a S. A- Cernăuţi ; Petrescu Virgil adm. delegat şi director al Băncei Ţării, Bucu­reşti; Petconi Ştefan, directorul Băncei Creditul Dunărean, Silis­­tra; Pop V., directorul Băncei Al­bina, Sibiu; Prima casă de eco­nomie din Satu Mare (printrun delegat ce se va indica); Rusă­­nescu N, delegatul Băncei Ro­mâniei Craiova; Simionescu I. Râmniceanu, preşedintele Băncei Industriei­­ şi Comerţului,­ Bucu­reşti; Scrădeanu-Anghelescu Emil, vice-preşed.' cons. de Adm. a Băn­cii de Credit Popular, Bucureşti ; Stambuliu­ D., directorul Băncei D. Stambuliu et Co., Buzău; Szemere Nicolae, directorul general al Ca­sei de păstrare a judeţului Ora­dea; Şaraga F., preşedintele Con­siliului de Administraţie al Băn­cei Comerţului din Adjud; Şeitan Ionea, directorul „Banca fusio­­nată’’, Oradea; Tatu L, director Banca Arădeană, Arad; Topol­a D, directorul Băncei Centrale, Su­cursala Tighina; Ussoskin I■ L, Banca Soroca, Chişinău, str. Mi­­hai Viteazul No. 22; Voiculescu Tom­a directorul Băncei de Cre­dit, Ploeşti; Stoianovici C., profe­sor Universitar, București, str. Ca­rol Davila No. 84, Zabludovski L, inginer, directorul Băncii de Co­merț și Industrie a Basarabiei, Chisinau, . PLANUL BRIAND Un ziar francez dă unele amă­nunte asupra planului întocmit la Quai d’Orsay, pentru o nou orga­nizare economică a Europei, fă­când inutilă uniunea vamală austro­­germană şi aducând soluţia crizei actuale în cadrul general. Se ştie că acest plan, care urmează a fi prezentat comisiunei de studii pentru Uniunea europeana, în se­siunea din luna viitoare, e făcut cu­ ■consultarea mod multor guverne, ale Micei înţelegeri în primul rând, ale Angliei Şi Italiei. in ce constă acest plan? El cu­prinde cele două ramuri esenţiale ale producţiei europene, agricul­tura şi industria■ Pentru ţările agricole, se preconizează un sistem de plasare a recoltelor, pe baza unui sistem preferinţial şi de re­partiţie a cotelor de export între principalele ţări importatoare de cereale. Creditul agricol interna­ţional, a cării organizare face pro­grese mari şi care va fi gata să funcţioneze încă în cursul acestei veri, va trebui să aducă ţărilor agrare ajutorul financiar de care au nevoie. Planul nu ar rezolva însă criza europeană, dacă nu s’ar ocupa şi de situaţia industriei. De ace­ea se recomandă o contingentare a pro­ducţiei industriale, în temeiul unui acord european general. Ca şi la producţia agricolă, o repartiţie raţională a plasării produselor in­dustriale va trebui stabilită. Bine­înţeles, soluţia acestei probleme este ceva mai anevoioasă decât a problemei agricole, fiindcă şi interesele ce se înfruntă sunt­ mai puternice. Un rezultat satisfă­cător nu se va putea obţine decât printro înţelegere între toate ţă­rile europene-Criza economică nu a cruţat nici o ţară din Europa. După tarile, agricole, a venit acum rândul ţă­rilor industriale, mai greu atinse chiar decât celelalte, căci au de suferit repercusiunea directă a să­­­răcirii clienţilor lor, odată cu criză internă din industrie. Tot mai fer­mă e convingerea că nu există ie­şire din această situaţie, decât prin colaborare prin sacrificii reci­, proce. Planul d-lui Briand por­neşte de la această premiză. Des­­baterile ce vor urma la Geneva Iri luna Mai, vor dovedi dacă Europa este destul de matură ca să înțe­leagă necesitatea sacrificiilor și ect să suporte remedii eroice. _ A. Hg. Reluarea negocierilor co­merciale ungaro-ceh­o­­slovace BUDAPESTA, 29 (Rador) — In mod oficios se anunţă că în ziua de 1 Mai, va veni la Buda­pesta d. Friedman, şef de secţie în Ministerul Comerţului ceho­slovac, pentru a relua negocieri­le cu d. Nicki, ministru Plenipo­tenţiar, în vederea încheierei u­­nui tratat de comerț, între Un­garia şi Cehoslovacia. Organizarea econo­mică a Europei Consiliul de miniştri fran­cez aprobă proiectul d-lui Briand PARIS, 29 (Rador). d. Consiliul de miniştri a aprobat proiectul pentru organizarea economică a Europei, proiect pe care d. Briand își propune să-l prezinte în apropiata sesiune, comitetului de studii pentru uniunea europeană, Consiliul a aprobat proiectul în părţile sale principiale, aşa cum a f­­ost întocmit de d. Briand. Asupra acestei chestiuni, va urma un schimb de vederi între guvernul francez şi principalele Puteri intere­sate. Dividendul Băncii Reichului BERLIN 29 (Rador). — Aduna­rea generală a acţionarilor Băncei Reichului, a ţinut azi şedinţă. După discursul rostit de d-l Lu­ther, preşedintele Băncei, aduna­rea a votat darea de seamă pre­zentalta de Consiliu, aprobând tot­deodată să se împartă acţionarilor un dividend de 12 la sută.

Next