Argus, mai 1931 (Anul 22, nr. 5412-5436)
1931-05-01 / nr. 5412
Anul XXII No. 5412 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastrâ. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de infomiaţii şi comerciale, strada Sărindar No. 21 etajul 1, telef. 306/93 şi 323/69, abonamente IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 306 * IN STRĂINATATI Un an 2200 lei 6 luni 1300 m 3 luni 800 „ 3 lei In tară, 6 lei In streinătate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Ei LA TELEFON» anft/oa MQiftn Vineri 1 Mai 1931 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, tetei 306/93 şi 323/69.* PUBLICITATEA nu primeşte la Administraţia statului şi la toate agenţiile . de publicitate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori! & PAUKER şi I. F. VALENTIN şi finanţei Director: QRIQORE QAFENCU Regele împotriva dictaturii Ce crede Suveranul despre criza economică Declaraţiile făcute ziariştilor Micei Înţelegeri Maiestatea Sa Regele a binevoit a primi în audienţă Miercuri 29 Aprilie, orele 17 cele trei legaţii de presă care au participat la a 7-a conferinţă a Micei Înţelegeri a Presei. ÎMPOTRIVA dictaturii In cursul acestei audienţe Maiestatea Sa Regele la întrebarea pusă de un jurnalist cehoslovac: „Presa străină a vorbit mult despre posibilitatea unei dictaturi. Maiestatea Voastră îmi permite să întreb ce este adevărat în această privinţă?’’ a binevoit a răspunde: „Desigur, vreau să vă răspund. De la suirea ?/Mea pe Tron m’am pronunţat împotriva oricărei dictaturi şi am declarat că vreau să domnesc conform principiilor constituţionale şi parlamentare. De altfel, numele llui Iorga, preşedintele Meu de Consiliu este cea mai bună garanţie că Constituţiuntea va fi respectată. „Vă rog să desminţiţi toate versiunile contrarii şi să reacţionaţi contra acestei propagande care e în adevăr desgustătoare”. CRIZA ECONOMICA La întrebarea pusă de un jurnalist iugoslav, Maiestatea Voastră îmi permite să-i cer avizul asupra crizei economice, Maiestatea Sa Regele a binevoit a răspunde : „Criza economică e generală şi grea peste tot. Ea bântue mai ales în ţările agrare. Dar, cred că cu buna voinţă a tuturor ţărilor şi prin economii foarte severe ea va fi învinsă”. Locuinţe mari şi mici «Iediator i) revoluţie mare s’a petrecut în cursul ultimilor cinci ani în târgul locuinţei. Pe la 1925, casele de închiriat erau rare de tot. A găsi un adăpost a fost grija de căpetenie a gospodarilor. Proprietarul era ţanţoş. Cerea preţuri mări şi le obţInea.Astăzi, situaţia se prezintă sub o altă înfăţişare. Aproape în toate străzile s-au putut vedea afişul „De închiriat” şi proprietarul a devenit foarte politicos. Cât pentru chiriiele au scăzut într'o proporţie ce variază între 40 şi 20 la sută, 40 la casele mari, elegante, cu cel puţin cinci camere, 20 la sută la casele mici, de la trei camere în jos. In această schimbare care s’a operat relativ destul de repede, se oglindeşte drama socială a sărăcirii din ultimii aiu. Nu s’a mai constatat de mult atâtea mutări ca la termenul de Sf. Gheorghe. Lumea se mută pentrucă, în medie 30 la sută din populaţia Bucureştilor nu e în stare să păstreze standardul vieţii de până acum, e silită să se restrângă şi fireşte, începutul economiei se face acolo unde se poate realiza mai mult. Dar mai este o altă economie, care se suprapune celei de mai sus şi contribue la sporul ofertei de case. Nevoia fice pe om inventiv. Se unesc două familii, câteodată, trei, şi închiriază o casă mare, a cărei chirie a scăzut, din cauze pe care le vom vede îndată, în mod catastrofal şi reduc, astfel foarte simţitor cheltuiala lor. Este evident că o asemenea concentrare, dictată de nevoi poruncitoare şi de neînlăturat, a mărit într’atât oferta încât revendicările Ligei chiriaşilor par astăzi destul de anacronice. Au scăzut chiriile şi la apartamentele mici, nu în aceiaşi proporţie ca acele mail, dar totuşi "într’o măsură care nu mai justifică plângerile chiriaşilor de acum 4—5 ani. Dar catastrofa cea dureroasă a lovit pe proprietarii imobilelor mari clădite tocmai în intervalul de la 1925 încoace. Cauza primordială a nenorocirii lor este că cei mai mulţi au construit cu bani împrumutaţi într'o vreme când materialul şi mâna de lucru costa cam de două ori atât cât azi. Ca să nu mergem mai departe, e abia un an de când o cărămidă costa 2 lei 40. Astăzi preţul este de 1 leu 20,exact pe jumătate. Un lucrător zidar calificat obţinea pe vremuri până la 400 lei pe zi. Astăzi e mulţumit să găsească ocupaţie cu 180 lei pe zi. Din cauza acestor scăderi extraordinare la material şi la lucru, atât valoarea caselor a scăzut, iarăşi în proporţie, după mărime, între 20 şi 40 la sută. Dar cu chiriile pentru apartamentele mari se petrece o curată tragedie. Cunoaştem apartamente din centrul Capitalei, frumoase, luxoase, plătite până în anul trecut cu 280.000 şi 300.000 lei şi acum au fost închiriate cu 140 mii lei. Iar proprietarul trebue să fie mulţumit că a căpătat chiar acest preţ pentru că numărul cetăţenilor în stare să achite o chirie de 140.000 lei s’a împuţinat de tot. Pe când un apartament mic, cotat până nu de mult, la 70.000 lei a scăzut azi la 50.009. în mijlociu, deprecierea apartamentelor mari atinge adesea 50 şi chiar 60 la sută. E uşor să se stabilească in asemenea condiţiuni situaţia proprietarului care, pe deoparte plăteşte dobânzi, pentru că a clădit cu bani împrumutaţi, impozitele sunt mari, iar legea de ocrotire care îl scutea de plata globalului a fost desfiinţată. Deci, sarcini enorme din toate părţile, iar venit înjumătăţit şi adesea neexistent pentru că, chiar cu chiria redusă la jumătate apartamentele mari nu găsesc totdeauna amatori. Situaţia a devenit în numeroase cazuri, tragică. A preface apartamente mari în mai multe mici, nu e uşor, adesea planul casei se opune şi afară de aceasta transformarea ar necesita reconstrucţiuni, punere de conducte, etc., cheltueli cari fac nerentabil tot proectul şi pe cari proprietarul nu şi le poate permite. Se întâmplă la apartamentele mari, rămase goale, că unele reparaţiuni necesare, de întreţinere, nu se fac din lipsă de fonduri, astfel că se derăpănează încet încet, se învechesc. Casele mari, palatele cu ştucături din vechime, nu se mai potrivesc cu epoca de astăzi, nu mai corespund nevoilor unei generaţiuni care se luptă greu cu nevoile existenţii. Aceste casenu mai rentează iar proprietariilor sunt învinşii vieţii. mm mm SESIUNEA EIXRAORDINARA Pentru prima dată, o sesiune a parlamentului, convocată peste rând, e, într’adevăr, extraordinară. S’a zis de unii că parlamentul e chemat ca să ii se citească decretul de dizolvare. In acest caz, sesiunea ar fi si mai extraordinară. Socotim că nu va fi așa. Se va citi Mesagiul regal, fără îndoială. Şi nădăjduim că dizolvarea va veni.. ceva mai târziu* Se va face, desigur, discuţia generală la Mesagiu, ca guvernul să aibă prilegiul să-şi fixeze politica si programul Partidele, reprezentate in parlament, vor trebui să-şi arate, şi ele, punctul lor de vedere. Apoi, se va cere, fără îndoială parlamentului să voteze câteva legi urgente. Numai după aceasta se va putea vorbi de dizolvare, dacă, bineînțeles, majorităţile vor primi proectele de legi prezentate de guvern. Căci, s-ar putea întâmpla, ca majorităţile să dea încredere guvernului d-lui profesor Iorga, dar să nu primească vreunul din proectele de legi, susţinute de unul sau de altul dintre miniştrii. . Apropierea româno-ungară DECLARAŢIILE CONTELUI KAROLYI BUDAPESTA 29 (Rador).Contele Karolyi, ministrul afacerilor străine, a vorbit azi în comissiunea de politică externă a Camerei Deputaţilor, despre negocierile în legătură cu acordul naval franco-italian, cum şi despre uniunea vamală austro-germană şi despre plenul francez pentru reglementarea chestiunei vamale. Detaliile acestui plan, nu sunt încă cunoscute. Ministrul afacerilor străine a subliniat din nou că guvernul ungar va continua să aibă faţă de aceste planuri încă necristalizate din punct de vedere economic, o atitudine rezervată. Aceasta nu înseamnă însă, a spus Contele Karoly, că nu vor avea loc negocieri directe cu diferitele State, cum sunt Italia şi Austria, in cursul Lunei viitoare cu Germania şi apoi foarte curând cu Cehoslovacia. Relaţiile cu România Programul guvernului prevede apoi, negocieri pentru încheierea unui acord definitiv cu România, a declarat Contele Karolyi. Aceste negocieri, a adăugat Contele Karoli, în faţa bunei voinţe reciproce, vor da, după cum sperăm, din punctul de vedere al ambelor ţări, rezultate favorabile. # BUDAPESTA 29 (Rador). — Contele H Huniady, deputat, şi-a exprimat în şedinţa de azi a comisiuni ei de politică externă a Camarei Reputaților, marea sa bucurie, pentru vizita făcută la Budapesta, de A. S. R. Principele Nicolae al României. Contele Huniady a subliniat totdeodată, că in faţa pericolului sovietic, apropierea Ungariei de României, ar fi foarte indicată, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic şi militar. Nu se schimbă preţul zahărului Angajamentul Ministerului de Industrie şi Comerţ uri, s-au făcut ultimele formalităţi pentru încheerea acordului prin care se stabileşte noul regim al zahărului. Convenţiile sunt încheiate sub auspiciile ministerului de industrie şi ministerului de domenii. S’a lichidat definitiv şi litigiul între cultivatorii de sfeclă şi fabricanţii de zahăr, conflict în chestia fixări! preţului sfeclei de zahăr produsă in anul trecut. Preţul sfeclei a fost stabil la 10.600 lei deci cultivatorii mai au de primit încă 2600 lei la vagon peste acontul de 1000 ce au primit în cursul anului. In schimb ministerul şi-a luat obligaţia că nu modifică preţul zahărului până ce stocul provenit din sfecla aceasta se va epuiza. Cu acest angajament al ministerului de Industrie şi Comerţ este sigur că preţul actual al zaharului nu se schimbă, in nici un caz, în anul acesta. Căătoria regelui Aliens LONDRA, 29 (Rador). — Regele Alfons al Spaniei a părăsit astăzi Londra plecând la Torquay pentru a vizita pe prințesa Beatrice. fi înlesnirea creditului agricol __de judecător Stelian Ionescu Holul „legii asupra contractului de gaj agricol“ Dreptul fără forţa legală a unei prompte realizări devine o injustiţie, iar injustiţia consacrată prin lege constitue o profundă cauză de nesiguranţă în ordinea socială. Cu această concepţiune, Roma a dominat lumea. Efectele acestei dominaţii mi le mai resimţim şi "astăzi, dreptul modern? fiind aşezat"pe baze romane. Cu toate acestea,legiuitorul contimporan a încetat de a mai asculta de sfaturile tradiţiei. Sub pretextul diferitelor situatiuni excepţionale, cari meritată într’adevăr atentiunea indulgentă a legiuitorului legile excepţionale au devenit regulă, forţa coercitivă a dreptului, care constitue insuşi elementul său realizator a înrcetat de a mai avea fiinţă, din care cauza, nemaifiind siguranţă în tranzacţiuni, a şi intervenit o quasi-totală dispariţie a creditului, de unde şi caracterul grav al crizei actuale. Prin urmare o grabnică îndreptare a acestei stări de lucruri se impune de la sine. Şi cum am auzit că la Consiliul Legislativ s-a şi pregătit un ante-proect de procedură civilă, cea dintâi grijă a primului legiuitor, conștient de înalta sa misiune, ar fi aceea ca, unificând procedura civilă în țară, să redea dreptului întreaga ei putere coercitivă, fără a neglija totuși inechitatea cazurilor nenorocite. Până atunci este de observat că, pentru a se restabili, cel puţin în parte, valoarea noţiunei de credit, atât de necetă ,prin economia la iveală o nouă lege excepţională, ale cărei principii vor trebui să devină însă generale, după care se institue o grabnică procedură de realizare a gajului agricol. Este vorba de legea contractului de gaj agricol," la al cărei plan şi redactare am avut şi noi .o modestă parte de contribuţiiune, promulgată la 4 Aprilie 1931 şi publicată în „Monitorul Oficial“ No- 87, din 16 Aprilie 1931. îndeplinirea cerinţelor de mai sus (refuzul nejustificat al Consiliului fiind susceptibil de recurs în contencios); şi b) ca creditorii să nu încaseze la creanţele garantate cu un gaj agricol decât o dobândă de maximum 5 la sută peste scontul Băncii Naţionale (art. 23), sub sancţiunea de a li se retrage autorizarea CONSTITUIREA GAJULUI in— PRINCIPIILE LEGII Gajul se consideră constituit, între părţi, prin simplul efect al convenţiunii, deci fără remitere de posesiune, şi poartă asupra tuturor produselor solului, pendinte încă sau nu de rădăcini, precum şi asupra tuturor obiectelor cari servesc la exploatarea solului, indiferent dacă sunt sau nu , irpobile prin destinaţiune. Iar faţădeterţi gajul se consideră valabil constituit de îndată ce a fost intabulat în registrul de amaneturi al Primăriei locului unde se află depozitat gajul (art. 5). Gajul astfel constituit conferă creditorului amanetar un drept de preferință şi asupra recoltelor celor cinci ani următori până la plata întregii datorii, cuprinzând şi cititelile făcute cu conservarea şi asigurarea gajului, fără să fie nevoe de altă formalitate decât reînscrierea contractului de gaj în registrul de gaj agricol în cursul lunei ianuarie al fiecărui an, acest drept fiind opozabil şi terţului achizitor al imobilului. (Citiţi continuarea în pag. III-a acestei ţări, legiuitorul român a dat Creditorii cari pot beneficia de dispoziţiunile acestei legi sunt: 1) instituţiunile de credit funcţionând pe bază de legi speciale şi cooperativele de credit; 2) băncile având un capital deplin vărsat de cel puţin 10 milioane lei, indiferent de valoarea portofoliului agricol ce-l posedă; şi 3) băncile având un portofoliu agricol de cel puţin 75 la sută, indiferent de valoarea capitalului lor social (art. 1). Prin urmare dispozițiunile acestei legi sunt accesibile aproape tuturor băncilor existente întrucât majoritatea băncilor din provincie cari nu au un capital de minimum 10 milioane lei posedă în realitate portofolii în creanţe agricole peste 75 la sută, sau dacă nu posedă incă, îşi vor putea uşor modela activitatea în acest sens România fiind o ţară eminamente agricolă. Pentru a putea însă uza de beneficiul legii este necesară o dublă condiţiune: a) autorizarea Consiliului de miniştri, care să verifice Legea camerei va fi modificată Demersurile Uniunei Băncilor din ţară.—Declaraţiile d-lor N. Iorga, C. Argetoianu, Hamangiu şi C. Anghelescu Delegaţii desemnaţi de congresul Uniunei Băncilor din ţară, s au prezentat în ultimele zile primului ministru, monstrului de finaneţ, ministrului de justiţie şi guvernatorului Băncii Naţionale. DECLARAŢIILE D-LUI IORGA D- N. Iorga, primul ministru, a primit deleigaţiunea compusă din d-nui Iancu Botez, Spiru Lari şi Simionescu Râmniceanu. D-sa a declarat că este de acord cu cererea exprimată de bancheri pentru abrogarea sau modificarea legei cametei, întrucât, în forma ei actuală, legea cametei, are un caracter demagogic şi va avea urmărivătămătoare economiei generale şi creditului general. A făgăduit că, va lua înţelegere cu d. Argetoianu, ministru de finanţe, pentru măsurile ce urmează a fi luate pentru îndreptarea răului. PROBLEMA REESCONTULUI BĂNCII NAŢIONALE D. Anghelescu, guvernatorul Băncii Naţionale, care a primit delegaţiunea in frunte cu d. Gr. Coandă preşedintele Uniunei Băncilor din provincie, a făgăduit reprezentanţilor autorizaţi ai băncilor, că de acord cu hotărârile ce vor fi luate de guverne, va sprijini cererea dreaptă a băncilor, in chestiunea portofoliului reescontat la Banca Naţională şi care rămâne in suferinţă, din cauză că multi debitori nu se prezintă la bănci, fie pentru a lichida creanţele, de pentru a le reînoi. DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE FINANŢE La d. Argetoianu, ministru de Finanţe, delegaţia băncilor a primit un răspuns tot atât de satisfăcător. D. Argetoianu a declarat că nu va lăsa băncile din ţară să fie minate pe baza unor legi, cari nu corespund intereselor generale. La prima ocaziune, când împrejurările legale vor permite, va modifica legea camerei în sensul adevăratelor nevoi ale creditului public. In ce priveşte chestiunea portofoliului în suferinţă, reescontat la Banca Naţională, d-sa a îndemnat Uniunea să constitue o comisiune care împreună cu conducerea Băncii Naţionale să studieze modalitatea prin care s’ar putea veni în ajutorul băncilor. In acest sens, d. Argetoianu, va lua imediat înţelegere cu guvernatorul Băncii Naţionale. MODIFICAREA LEGII CONCORDATULUI Delegaţia în frunte cu d. Gr. Coandă, s’a prezentat ori şi d-lui Hamangiu, ministrul Justiţiei, căruia i-au făcut o amplă, expunere a neajunsurilor ce rezultă pentru întreaga activitate financiară a tării, pe . urma. legilor concordatului. preventiv, a. legei, vânzărilor silite si a nouei legi a. carnetelor D. Hamangiu a fost de acord că toate aceste legi urmează a fi neapărat modificate şi a cerut delegaţiunei băncilor, ca într’un termen cât mai scurt Uniunea să, studieze modificările necesare, prezentând ministerului de justiţie, anteproectele respective, în sensul vederilor exprimate de lumea financiară. In acest stadiu se găsesc deocamdată demersurile făcute pe lângă factorii competenţi. UNIUNEA REGNICOLARA Conform hotărârilor congresului, comitetul ales pentru constituirea unei Uniuni generale a tuturor băncilor mici si mari din tară, s a întrunit Luni d. a. fixându-si programul de propagandă, pentru înscrierea în sânul Uniunei a băncilor din toate regiunile tarei. Acest comitet, va alcătui un proect de statute al Uniunei Regmedare, convocând apoi din nou, o adunare generală a tuturor băncilor ce se vor înscrie în Uniune, pentru votarea statutelor definitive și alegerea comitetului de conducere al Uniunei. ; # Comitetul de propagandă pentru constituirea Uniunei generale regnicolare se compune după ultimele modificări din următorii reprezentanți de bănci: Bălteanu C., director general Creditul Technic; Bergleiter H., director general al „Harm. Alig- Sparkassa’’ Sibiu; Biss Andrei, banca de Credit Bistriţa, Bistriţa Năsăud; Botez., preşedinte şi Adm. delegat al Băncei Comerţului’ moldovean Iaşi; Banca Basarabiei, Chişinău (printr’un delegat ce va indica); Coandă T. Gr., directorul Băncei Populare din Piteşti, Piteşti; Chiriţă Traian, directorul ziarului „Curierul Economic’’, „Bukarester Lloyd’’ Bucureşti; Comşa Ionel, director general al Băncei Centrale pentru Industrie şi Comerţ, Cluj; Costacopol S., directorul Băncei Griviţa, Bucureşti; Dumitrescu I., directorul Băncei Moldovei de Jos, Bârlad; Dumitriu G., preşedintele Băncei Sindicatului Agricol din Tecuci; Farago R., director general al Casei de Păstrare Generală, Arad; Gvydrias E, preşedintele Sindicatului Băncilor Maghiare, Didio Sân Martin; Giurescu L, directorul Băncei Comerciale T.Severin; Gozalov N., preşedintele Băncei Agriculture, Comerţului şi Industriei, Cetatea Albă; Rubicsek O., directorul general al Băncei de Scont, Timişoara; Lalu D’Spiru, preşedintele Băncei Industriale şi Comerciale, P.Neamţ; Marini A., preşedintele Băncei Poscila S. A- Cernăuţi ; Petrescu Virgil adm. delegat şi director al Băncei Ţării, Bucureşti; Petconi Ştefan, directorul Băncei Creditul Dunărean, Silistra; Pop V., directorul Băncei Albina, Sibiu; Prima casă de economie din Satu Mare (printrun delegat ce se va indica); Rusănescu N, delegatul Băncei României Craiova; Simionescu I. Râmniceanu, preşedintele Băncei Industriei şi Comerţului, Bucureşti; Scrădeanu-Anghelescu Emil, vice-preşed.' cons. de Adm. a Băncii de Credit Popular, Bucureşti ; Stambuliu D., directorul Băncei D. Stambuliu et Co., Buzău; Szemere Nicolae, directorul general al Casei de păstrare a judeţului Oradea; Şaraga F., preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncei Comerţului din Adjud; Şeitan Ionea, directorul „Banca fusionată’’, Oradea; Tatu L, director Banca Arădeană, Arad; Topola D, directorul Băncei Centrale, Sucursala Tighina; Ussoskin I■ L, Banca Soroca, Chişinău, str. Mihai Viteazul No. 22; Voiculescu Toma directorul Băncei de Credit, Ploeşti; Stoianovici C., profesor Universitar, București, str. Carol Davila No. 84, Zabludovski L, inginer, directorul Băncii de Comerț și Industrie a Basarabiei, Chisinau, . PLANUL BRIAND Un ziar francez dă unele amănunte asupra planului întocmit la Quai d’Orsay, pentru o nou organizare economică a Europei, făcând inutilă uniunea vamală austrogermană şi aducând soluţia crizei actuale în cadrul general. Se ştie că acest plan, care urmează a fi prezentat comisiunei de studii pentru Uniunea europeana, în sesiunea din luna viitoare, e făcut cu ■consultarea mod multor guverne, ale Micei înţelegeri în primul rând, ale Angliei Şi Italiei. in ce constă acest plan? El cuprinde cele două ramuri esenţiale ale producţiei europene, agricultura şi industria■ Pentru ţările agricole, se preconizează un sistem de plasare a recoltelor, pe baza unui sistem preferinţial şi de repartiţie a cotelor de export între principalele ţări importatoare de cereale. Creditul agricol internaţional, a cării organizare face progrese mari şi care va fi gata să funcţioneze încă în cursul acestei veri, va trebui să aducă ţărilor agrare ajutorul financiar de care au nevoie. Planul nu ar rezolva însă criza europeană, dacă nu s’ar ocupa şi de situaţia industriei. De aceea se recomandă o contingentare a producţiei industriale, în temeiul unui acord european general. Ca şi la producţia agricolă, o repartiţie raţională a plasării produselor industriale va trebui stabilită. Bineînţeles, soluţia acestei probleme este ceva mai anevoioasă decât a problemei agricole, fiindcă şi interesele ce se înfruntă sunt mai puternice. Un rezultat satisfăcător nu se va putea obţine decât printro înţelegere între toate ţările europene-Criza economică nu a cruţat nici o ţară din Europa. După tarile, agricole, a venit acum rândul ţărilor industriale, mai greu atinse chiar decât celelalte, căci au de suferit repercusiunea directă a sărăcirii clienţilor lor, odată cu criză internă din industrie. Tot mai fermă e convingerea că nu există ieşire din această situaţie, decât prin colaborare prin sacrificii reci, proce. Planul d-lui Briand porneşte de la această premiză. Desbaterile ce vor urma la Geneva Iri luna Mai, vor dovedi dacă Europa este destul de matură ca să înțeleagă necesitatea sacrificiilor și ect să suporte remedii eroice. _ A. Hg. Reluarea negocierilor comerciale ungaro-cehoslovace BUDAPESTA, 29 (Rador) — In mod oficios se anunţă că în ziua de 1 Mai, va veni la Budapesta d. Friedman, şef de secţie în Ministerul Comerţului cehoslovac, pentru a relua negocierile cu d. Nicki, ministru Plenipotenţiar, în vederea încheierei unui tratat de comerț, între Ungaria şi Cehoslovacia. Organizarea economică a Europei Consiliul de miniştri francez aprobă proiectul d-lui Briand PARIS, 29 (Rador). d. Consiliul de miniştri a aprobat proiectul pentru organizarea economică a Europei, proiect pe care d. Briand își propune să-l prezinte în apropiata sesiune, comitetului de studii pentru uniunea europeană, Consiliul a aprobat proiectul în părţile sale principiale, aşa cum a fost întocmit de d. Briand. Asupra acestei chestiuni, va urma un schimb de vederi între guvernul francez şi principalele Puteri interesate. Dividendul Băncii Reichului BERLIN 29 (Rador). — Adunarea generală a acţionarilor Băncei Reichului, a ţinut azi şedinţă. După discursul rostit de d-l Luther, preşedintele Băncei, adunarea a votat darea de seamă prezentalta de Consiliu, aprobând totdeodată să se împartă acţionarilor un dividend de 12 la sută.