Argus, iunie 1931 (Anul 22, nr. 5437-5460)
1931-06-01 / nr. 5437
Anul XXII No. 5437 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. , Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS’* secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul 1, telef. 306/93 şi 323/69. ABONAMENTE IN STRAINATATE Un an 2200 lai 6 luni 1300 „ 3 luni 800 . IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 306 3 lei In ţară, 6 lei In a treiaState BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 |fost Sărindar) EL LA TELEFON: 306/93 şi 323/69 ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: & PAUKER & & F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori GRIGORE GAFENCU Luni 1 Iunie 1931 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS” secfia de informatiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA •e primeşte la Administraţia Ilarului şi la toate agenţiile de publicitate ÎNCREDEREA Două bănci au tras obloanele. Una în provincie- Cealaltă în Capitală. Cea dintâi, îşi închisese porţile de mult. De ani de zile n’a mai făcut nici o tranzacţie. Se mulţumea să lichideze, dupe putinţă, afacerile ajunse la scadenţă. A doua, nu a căzut Ar fi putut să-şi urmeze activitatea. Dar, conducătorii băncii au socotit că, în împrejurările de acum ale pieţei financiare, e mai «u folos să lichideze decât să ţie capitalul învestit în afaceri cari nu dau câştig. Va să zică s’a închis o bancă slabă şi una care n’a mai găsit folos să-şi continue activitatea. Ea nu lichidează silit şi nu cere jertfe dela depunători. Creditorii îşi vor recăpăta toţi banii, într’un termen foarte aproicat. Totuşi, piaţa financiară s’a resimţit de pe urma acestor două lichidări. S’au găsit depunători cari să vadă stafii în plină zi. Aşa e depunatorii. Tresare la cea mai uşoară adiere a vântului El vede, în orice împrejurare, o primejdie pentru avutul său. Dă crezământ svonurilor celor mai fantastice. Şi, slavă Domnului, trăim într'o vreme când svonurile fantastice, de tot felul, bântuie, cum bântuia, odată, ciuma şi holera. Ciuma distrugea corpul. Svahurile distrug moralul. Am întâlnit, deunăzi, un prieten. — Unde te duci ? -- La bancă. — Să depui ? ■— Nu să scot. — De ce scoţi ? — Am auzit că banca pierde Un miliard la o fabrică pe care o finanţează. — Dar, ştii tu cât e un miliard? E un milion şi două sute de mii lire sterline. Sunt treizeci de milioane lei vechi aur. Crezi tu, că e fabrică în țară ale cărei afaceri să fi cerut o sumă atât de mare ? Și crezi tu, că banca ta sau oricare alta, poate da unei singure fabrici, o asemenea sumă ? — Nu cred. Dar mă tem. Vorbește toată lumea. Trăim, dar într’o vreme de neîncredere, când ,,vorbeşte toata lumea’’. Şi am făcut totul să ajungem aici. Particularii vorbesc şi se vaetă. Negustorii vorbesc şi vaetă. Industriaşii vorbesc şi se vaetă. Miniştrii de finanţe vorbesc şi se vaetă. Neîncrederea o răspândim toţi. O răspândesc, mai ales, cei de sus, prin legi arbitrare, prin măsuri nechibzuite, printr-o prigoană statornică a capitalului. Şi, totuşi, încrederea asta pe care noi am nesocotit-o e însăşi baza vieţii economice. Economia politică nu face parte din familia ştiinţelor positive. Temeiul ei e psihologic. Preţul mărfurilor naşte din ,,dorinţă”, — element sufletesc. Omul de doreşte pâine ca să-şi astâmpere foamea ori diamante, ca să se împodobească, — tot dorinţa” e imboldul. Creditul naşte din încredere, — iarăşi element sufletesc. Creditul presupune două persoane : una care dă, alta care ia. Dacă lipseşte încrederea aceste două persoane nu se pot întâlni şi creditul nu poate naşte. Acea societate şi acei oameni propăşesc, cari se bucură de încredere. Şi e firesc să fie aşa: încrederea pe caii o au alţii în tine, întăreşte încrederea în tine însuţi şi te îndeamnă la muncă cinstită. Eşti mândru de buna părere a celorlalţi şi nu te laşi uşor s’o pierzi. Purtându-te aşa, ai râvnă şi spor la muncă. Un gânditor, cam pesimist, a spus că încrederea e ca sufletul; când o pierzi, nu se mai întoarce-Aforismul poate fi adevărat pentru persoane. Nu e adevărat pentru o societate. ‘ Poporul nu poate f răspunzător de greșelile trecătorilor ei conducători. Azi sau mâine, atmosfera de neîncredere ce s’a întins la noi, va trebui să fie risipita, căci un popor n’o poate duce într'un vaet». Convenţia comercială greco-română ATENA 30 (Rador). Tratativele pentru încheierea convenţiei comerciale între Grecia şi România au dus in principiu la un acord. Au mai rămas totuşi să fie rezolvate chestiunea despăgubirilor pentru daunele suferite de supuşii greci în România în timpul războiului şi unele puncte de amănunt. Se crede totuşi că acestea nu vor mai întârzia multă vreme semnarea convenţiei. Divizia navală romănească la Pireu ATEÎ^A ‘divizie navală română,comafldată de A. S. R. Principele Nicolae şi compusă din trei contra-torpioare, a sosit azi dimineaţa la Pireu. Unităţile româneşti au schimbat saluturile reglementare cu bateriile din port La orele 11, d-l Langa Răşcanu, ministrul României la Atena şi căpitanul portului Pireu au prezentat salutul lor A. S. Principelui Nicolae. Ministerul Marinei a ataşat un ofilțer superior pe lângă persoana Alteţei Sale, pentru timpul cât va rămâne la Pireu. huhu uimi ONOAREA Douăzeci și patru de ore ne mai despart de prima zi a alegerilor pentru Cameră. Aceste alegeri se vor face așa cum se vor face. Ziarele vorbesc de ultimele măsuri luate de guvern. Azi, Duminică, nu e voie să se țina nici un fel de întrunire publică. Motivul? Alegătorul trebue să se reculeagă. Dar, de când se fac alegeri „luptă" electorală, campanie" electorală nu înseamnă"reculegere. Guvernul are, insă, nevoie de această reculegere, ca să culeagă voturi. Luni, în ziua alegerii, poruncă e ca localul de vot să fie , fiersit" timp de un ceas. Grija asta pentru alegători e mişcătoare■ Numai să nu seaerisească" şi urnele. Dar, să lăsăm alegerile. Că la noi, viața guvernelor nu atârnă de parlament. Noul parlament, oricum va ales, va pleca odată cu guvernul, care l-a ales, dacă acesta nu va putea face față împrejurărilor. Să vorbim de scrisoarea d-lui Dem. I. Dobrescu, primarul suspendat al Capitalei. E o scrisoare frumoasă, foarte demnă, care face cinste autorului ei. ..Am trăit o viaţă întreagă respectat pentru cinstea mea, pentru realitatea mea, pentru constanţa in principiile mele. Mă pot uita tot lungul vieţii mele ca pe un fir de aţă albă. ■ „$i cu toate acestea astăzi primarul Dobrescu este suspendat ca orice incapabil sau ca orice pungaş de rând. Voi cere dreptate pentru această jignire $1 DE ACI înainte traesc numai.pentru ca. sa-mi FAC DREPTATE". Din aceste rânduri se vede cad. Dobrescu e adânc turburat in sufletul său, — onoarea turbură pe acei care o au. Şi de aceea declară că de aci înainte trăeşte numai ca să-şi facă dreptate. Foarte bine. „Când oamenii cinstiţi vor avea energia onoarei, spune Emile Augier, numai atunci despreţuitorii ei nu vor mai ţine atâta loc, sub soare". Concesionarea terenurilor petrolifere ale Statului Rezumatul licitaţiei de eui eri dimineaţă a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ o licitaţie publică pentru concesionarea terenurilor petrolifere ale Statului ce au rămas neadjudecate la licitaţia de la 12 Martie a. c. Comisiunea de licitaţie a fost compusă din d-nii: ing. Cristea Niculescu, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, ing. A. Ţânţăreanu, directorul minelor, D. Ştefănescu, geolog şi Gr. Oghină, şef de serviciu în direcţia minelor, în calitate de secretar al comisiunei. Au fost scoase la licitaţie cinci perimetre din terenurile petrolifere ale Statului, cari au rămas neadjudecate la licitaţia publică ce a avut loc la 11 Martie a. c. S-a prezentat la licitaţie o singură societate petroliferă şi anume Creditul Minier, care a prezentat oferte pentru următoarele patru perimetre. Pentru perimetrul XXVII Slănic, in suprafaţă de 40 ha s-a oferit câte 100 mii lei de ha sau în total 4 milioane lei, în cazul când sonda de explorare va trebui să fie executată în Valea Teancului, jud. Buzău, aşa cum prevede condiţiile licitaţiei. O altă alternativă prin care se oferă câte 126 mii lei de ha, sau în total 4 milioane 960 mii lei, în cazul când ministerul ar conveni ca explorarea să fie executată în judeţul Prahova, în apropiere de schelele existente. Pentru perimetrul XXVIII situat in Valea Grecului, în suprafaţă de 40 ha, s-a oferit câte 205 mii lei de ha sau în total 8 milioane 200 mii lei, în cazul când sonda ee explorare ar trebui executată la Dichten (Bucovina), aşa cum prevede condiţiile licitaţiei. O altă alternativă prin care se oferă câte 235 mii lei de ha sau în total 9 milioane 400 mii lei, in cazul când ministerul ar admite ca explorarea să fie executată în regiunea Cătina (jud. Buzău) si o altă alternativă prin care se oferă 265 mii lei de ha, sau in total 10 milioane 600 mii lei, în cazul când ministerul ar admite ca explorarea să fie executată în regiunea FHlpeşti Târg, jud. Prahova. Pentru perimetrul XXXIV, situat la Drumul Sării, în suprafaţă de 40 ha s-a oferit câte 100 mii lei de ha sau în total 4 milioane lei Pentru perimetrul XXXVII, situat la Gricov Est, în suprafaţă de 40 ha au oferit câte 100 mii lei de ha, sau în total de 4 milioane lei. Pentru perimetrul XXXV, situat la Izvorul Lacului Negru, în suprafaţă de 40 ha., nu s-a prezentat nici o ofertă. Rezultatul licitaţiei de mai sus va fi supus examinării d-lui M. Manoilescu, ministru de industrie şi comerţ. Cum însă preţurile oferite la cea de a doua licitaţie sunt mult inferioare decât acelea oferite la prima licitaţie publică, este probabil că nici aceste oferte nu vor fi aprobate, aşteptându-se o conjunctură economică mai favorabilă. M. B. Citiţi în pag. III-a: Concordatul Băncii de Industrie şi Comerţ Săptămâna Financiară «le Viator O polemică de prisos.—Programe financiare.—Camăta şi ipostecile.—Revizuirea planului Young.—Circulara dslui Hamangiu Eftinirea chiriei banului.—Scontul la New-York.—Bănci cari îşi răscumpără acţiunile.—Petrolul.—Bursa Un sceptic a spus că cu cifre se pot dovedi toate. Deşi cifra e tot ce e mai pozitiv, depinde de artă cu care o aranjezi, o mai suceşti şi răsuceşti, mai înlături cu dexteritate ceea ce nu-ţi convine, mai Înfloreşti ceea ce îţi place şi ajungi le concluzia dorită. E un fel de acrobaţie aritmetică, în care unii sunt foarte dibaci. Insă când această artă in mânuirea cifrelor se exercite în contul creditului ţării o spunem aceasta în mod general fără vreo aluzie la actualitate atunci până şi cetăţeanul cel mai domol, cel mai puţin înfierbântat de patima politică, îşi dă seama că se comite o mare şi nectrtată greşală, într-o vreme când deficitul e endemic şi se manifestă în statele cele mai bogate, cari merg în fruntea omenirei, e regretabil ca într o ţară ca România, care suferă astăzi de atâtea lipsuri şi e lovită de o criză aspră, partidele politice să-şi arunce reciproc mingea deficitului, uitând galeria europeană care privşte şi ne judecă. Polemica actuală în jurul unei duzini de miliarde, aminteşte faimoasa controversă cu datorile agricole, evaluate odata la A1I, miliarde şi apoi, după indicaţiile Laicei Naţionale, la 25 miliarde. Ori de câte ori politica se amesteca undeva, devenim prea impulsivi şi aceasta în dauna interesului obştesc. Din licitare în supralicitare, am ajuns, tot cu ocazia acestei nenorocite polemici, ca un ziar din capitală să imprime în fruntea coloanelor sale, următorul titlu cu litere groase de un deget: „Falimentul Statului român recunoscut oficial”. ' ; | Unii Lăsăm pe cititorul neînregimentat, să-și facă o părere despre oportunitatea și efectul unor polemici ce ajung la un asemenea diapazon. p. Din fericire, numai douăzeci și patru de ore ne mai separă de scrutin — şi după scurtul interval al inevitabililor rătueţi electorale — vom reintra în cadrul preocupărilor serioase. In situaţia în care ne aflăm, programe cari enunţă , „gheneralităţi" — vorba lui Lascar Catargi — nu mai sunt de sezon■ Timpul lor a trecut de mult. Un program de doctrină, care desvoltă idei juste ce sunt patrimoniul tuturor oamenilor patrioţi, nu mai încântă pe nimeni, dacă nu se indica tot deodată şi mijloacele concrete de realizare. Fără aceasta o pură vorbărie, o dialectică învechită, de care s’au săturat până şi ţăranii — ceea ce şi explica unele simptome de greva alegătorilor rurali. U, s‘a promis în atâtea rânduri marea cu sarea, încât s’au desgustat de a’şi mai expune. oasele in alegeri. Astăzi, un program de guvernământ trebue să arate, în primul rând, ce măsuri au de gând conducătorii să ia în interesul valorizărei şi plasării produselor agricole. Aceasta e chestia vitală, care primează tot restul. Deocamdată nu ni s’a spus nimic, în această privinţă. Al doilea punct este crearea de resurse noui, fără spor la impozite întru cât nivelul impozitelor actuale a ajuns de mult la limită. Dimpotrivă, o uşurare a lor se impune dacă nu voim ca fiscul să pompeze toată vlaga muncii naţionale- In diferite rânduri am dat exemple drastice de nesaţiul fiscal. lată o latură cu atât mai interesantă şi mai actuală, cu cât controversa în jurul legei carnetei încă n’a luat sfârșit. Prin impozitul elementar, prin impozitul global și cel al drumurilor, Statul percepe intre 30 și15 la sută din venitul unei ipoteci. Să luăm un caz concret. Presupunem că am dat cu ipotecă un capital de un milion lei — înaintea legei cametei — cu 18 la sută. Am avea deci un venit brut de 180.000 lei. Din acest venit brut. Statul percepe 21.15 la sută, ini ■ ■"■--irr------r-“ttr-riî‘.T' i.;f,■ (Citiţi continuarea in pag. 3-a) Regele Angliei e sănătos LONDRA, 30. (Rador). — Pentru prima oară de la însănătoşirea Sa, Regele George a eşit azi la plimbare călare, aşa cum obişnuia înainte de a se îmbolnăvi. Surpriza a fost mare pentru londonezi şi mulţi nici nu au recunoscut pe Suveran, în sprintenul cavaler, care arăta o perfectă sănătate Săptămâna Industrială de 1. RADU Se închid uzinele şi minele româneşti.—Lipsa de lucru la proporţii nebănuite.—Cum trebue privită problema tarifului preferenţial, în cadrul intereselor noastre economice . Zilele trecute, un ziar din Capitalăa adus grava ştire despre închiderea uneia din cele mai mari şi importante mine de cărbuni din Valea Jiului. Din lipsă de consum suficient, marile societăţi carbonifere din ţară au hotărât închiderea minei Vulcan, care era prilej de muncă pentru populaţia orăşelului Vulcan, de 12.000 locuitori.. Astfel o întreagă regiune industrială se preface intr’una bântuită de mizerie şi şomaj. * Chiar în numărul nostru de azi, în altă parte a ziarului, se comunică din isvor autorizat, că la Reşiţa, ultimul furnal înalt care mai era în funcţiune până ori, a fost oprit. Este al şaselea furnal înalt care se închide după celelalte, din lipsa de comenzi a acestei vaste întreprinderi metalurgice. In toate , ramurile de producţie a industriei fierului, lipsa de lucru, s’a simţit cu deosebire in 1931, ceia ce a adus după ea un şomaj tot mai pronunţat cu tot cortegiul de consecinţe economice şi sociale. Fără îndoială că lipsa accentuată de lucru în centrele mari industriale ale ţării, are la rândul său repercusiuni nefavorabile asupra tuturor celorlalte ramuri de producţiune din ţară. Statul încasează mult mai puţin, nu numai de la societatea „Reşiţa", nu numai de la întreaga populaţie care trăia din şi in jurul acestei mari îmtreprinderi metalurgice, dar şi de la toate întreprinderile economice şi industriale din ţară, în strânsă legătură de afaceri cu soc. „Reşiţa". Repercusiunea se resimte şi la Calea Ferată, principalul client al soc. Reşiţa, care prin diminuarea activităţii atâtor întreprinderi economice, dependente de activitatea soc. „Reşiţa" , are şi ea de făcut cât mai puţine transporturi. * Ar fi deci momentul suprem, ca Statul să fie serios în ajutorul marilor întreprinderi industriale din ţară şi în special al soc. Reşiţa, cu comenzi de investiţie, aşa cum se procedează pretutindeni în ţările unde bântuie criza generală. Pentru finanţarea acestor comenzi de investiţie, este sigur că societatea Reşiţa va găsi mijloacele necesare, graţie relaţiunilor ei cu streînătatea. Trebuie însă rupt definitiv cu sistemul de până acum, de a se da în străinătate comenzi, cari în aceleaşi condiţii pot fi executate de industria din ţară. Şi când minele şi uzinele noastre se închid din lipsă de lucru, când lucrătorii noştri rămân pe drumuri vedem discutându-se în cercurile noastre economice oficiale, cu un calm ciudat, problema tarifului preferenţial, în cadrul intereselor internaţionale. In interesantul raport al d-lui inginer C. R.Mircea, prezentat adunării generale a U. G. I. R.-ului problema aceasta este însă examinată pentru prima oară în cadrul realităţilor al intereselor vitale ale producţiei româneşti. D. Mircea a subliniat diferenţa de concepţii şi interese între Franţa şi grupul germano-austriac, în chestia tarifului diferenţial. D. Curtius, în numele grupului german este pentru acordarea unui tarif preferenţial, însă dela caz la caz şi anume atunci când el ar suplini unor reale nevoi de schimburi de produse între ţările interesate. D. Briand, la rândul său, acceptă în principiu premizele propunerilor d-lui Curtius, susţine însă în locul acordurilor de la caz la caz,, acorduri de ansamblu,propunând în numele Franţei următoarele: 1) Statele industriale să acorde toate un regim preferenţial, produselor agricole ale statelor din sudestul Europei. 2) Statele agrare să organizeze un oficiu comun de vânzare al produselor lor 3) In schimb, dacă s’ar găsi util ca statele agrare să acorde celor industriale contra avantagii, să beneficieze în măsură egală toate statele industriale. Ce însemnează pentru noi aceste două concepţiuni? , D. inginer Mircea, în calitatea, sa de exponent al industriei naţionale, se explică foarte lămurit în raportul său. Astăzi când în hotarele ţării noastre avem o industrie, care prin micşorarea puterei de consum îşi vede redusă producţia ,şi activitatea la un procent foarte mic din capacitatea ei — otreime şi chiar mai puţin -r când prin închiderea minelor, uzinelor şi fabricilor, mii de lucrători rămân pe drumuri, suntem chemaţi să admitem o politică, care ar conduce la distrugerea complectă a industriilor noastre, fără să avem măcar siguranţa, că în schimbul acestui sacrificiu de sinucidere, agricultura va dobândii avantagii reale. Intr’adevăr, din discuţiile conferinţei de la Geneva, ale comisiunei Europene, ale Uniunei Vamale şi din cele preliminare ale convenţiei ce urma să încheiam cu Germania, s’a desprins clar, că în schimbul avantagiilor problematice pe cari ni le-ar oferi Germania, noi trebue să-i deschidem graniţele nu numai pentru produse ce nu fabricăm în ţară, dar şi pentru acele ce se produc la noi, ceia ce însemnează pur şi simplu desfiinţarea unora din industriile noastre. Propunerea Briand, ne cere însă mai mult. In schimbul contravantagiilor ce ni s’ar acorda pentru anumite produse agricole, va trebui să deschidem graniţele noastre, nu numai produselor unei singure ţări cu cari facem un schimb egal, ci tuturor statelor Europene. Pe de altă parte şi în Germania şi în Franţa se observă manifestări, cari dovedesc în pratică o politică agricolă de sporire a producţiei interioare, în scopul reducerii importului de produse agricole. In asemenea condiţii, raportul d-lui inginer Mircea, preconizează o politică cuminte din partea guvernelor noastre, care să se întemeieze pe realitate şi nu pe visuri, în sensul de a se armoniza în interiorul ţării, interesele agriculturei cu acele ale industriei naţionale. Prin desvoltarea muncii şi producţiei industriale în interior, se sporeşte consumul de produse industriale, şi invers. Industrializarea agriculturii sub toate formele posibile este încă un mijloc de valorificare practică a producţiei agricole, cu concursul industriei. Numai o strânsă colaborare între agricultură şi industrie, poate aduce prosperitatea ambelor ramuri de producţie, şi nicidecum o politică, care tinde să folosească în primul rând intereselor producţiei internaţionale. VIZITA DELA LONDRA Vizita d-lor Bruening şi Curtius la Londra se apropie. Este cel dintăiu contact intim şi oficial pe care-l iau, după război, guvernanţii Germaniei cu un guvern al Marei Britanii, în însăşi Capitala ei. Evenimentul acesta dovedeşte că s’a trecut definitiv de epoca postbelică a încordării diplomatice. Ultimii zece ani au arătat că prin semnarea complexului tratat de la Versailles nu s-a rezolvit problema europeană. Frământările de ordin social și economic au făcut să evolueze multe puncte de vedere, să se schimbe multe atitudini, să se facă multe concesii în domeniul politicei internaţionale. Germania a avut o serie de mari miniştri de externe care au ştiut să profite de împrejurări, să imprime directive potrivite şi să aducă ţării lor maximul de foloase. Ei au excelat, în special, în manevrarea relaţiilor externe. In vreme ce Franţa putea să menţie Anglia alături de ea, în toate conferinţele internaţionale, Germania a izbutit să câştige bunăvoinţa excepţională a Statelor Unite, a căror intervenţie în afacerile europene, devenise hotărâtoare, după război. Înlesnirea Germaniei, la plata reparaţiilor întâiu prin planul Dawes, apoi prin planul Young, nu s’ar fi obţinut fără acele intervenţii. In acelaş timp diplomaţia germană căuta să reia firul legăturilor normale cu toate celelalte state foste inamice. In bună parte a reuşit. Nouile împrejurări au contribuit la revizuirea concepţiilor şi a înţelegerilor. Miniştrii de externe ai Germaniei au avut o continuitate în acţiunea lor, indiferent de cabinetele, de dreapta sau de stânga, din care făceau parte. . 1 . Relaţiile cu Anglia, au fost, in special, cultivate. Nu erau între cele două ţări, după război, cauze] speciale şi directe, care să ingre- j meze o apropiere mai strânsă. Nu se vor discuta la Londra] chestiuni excepţionale. Nici nu e vorba de noui orientări în politica internaţională. Vizita d-lor Bruening şi Curtius însemnează numai etapa înaintată la care au ajuns relațiile anglogermane, M. STR. • Stabilizarea monedei portugheze LISABONA, 30 (Rodor). Guvernul a semnat decretul privitor la stabilizarea devizei portugheze. Pe ziua de 1 Iulie urmează reorganizarea Băncii Portugaliei. ■imffll» t JMKHT' Politica vamală a partidului republican american WASHINGTON, 30. (Rador). —» Comitetul central al partidului republican a publicat o declaraţie preconizând menţinerea tarifului vamal actual. Ministrul german al finanţelor n’a demisionat BERLIN, 30. (Rador). — Cercurile autorizate desmint ştirea publi-i cată de unele ziare, relativ la eventuala demisie a d-lui Dietrich, mi- nistrul Finanţelor. Datoria otomană STAMBUL 30 (Rador). — Delegaţii detectorilor de titluri ale Datoriei otomane, care au tratat încheierea unui acord cu delegaţii guvernului la Ankara, s'au înapoiat ori, fără a fi ajuns la vreun rezultat. După informaţiuni din sursă autorizată, guvernul turc a cerut modi-' ficarea acordului din 1928, o reducere importantă din cifra totală a datoriei şi conversiunea ei. Dată fiind deosebirea absolută dintre cele două teze, chestiunea a rămas staţionară, fără nici o perspec- tivă de soluţionare.