Argus, iulie 1931 (Anul 22, nr. 5461-5487)
1931-07-01 / nr. 5461
. Anul XXII No. 5461 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. |i;i :;i •„ Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la »ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul 1, telef. 306/93 si 323/69. ABONAMENTE? IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 • IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei In țară, 6 lei In streinfitate ORGAN ZILNIC AL COMERȚ . Fondatori: S. PAUKER «i H. F. VALENTIN G r A GUI I INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Mercuri 1 Iulie u COMERCIANŢI, INDUS IRIA* FINANCIARI! Nu faceţi nici-o atci cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi respectivele de viitor,, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA sa primeşte la Administraţie ziarului şi la toate agenţiile de publicitate BIROURILE: București, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I. — TE L E F O N: 306/93 și 323/69 ■SWHL TAXE NOUI PE PETROL de Viator Proectul d-lui ministru al industriei de a înfiinţa taxe noui pe derivatele de petrol, consumate în ţară şi de a afecta produsul acestor impozite la distribuirea de prime precuatorilor de ţiţei, porneşte desigur, dintr’o intenţie lăudabilă- D. Manolescu, tinde prin noul proect de lege, să dea un sprijin special producătorilor mici cărora le oferă un coeficient de încurajare de patru ori mai urcat decât producătorilor mari. Cu alte cuvinte, recompensa este invers proporţională cu hărnicia, căci acela care produce mai puţin e avantajat faţă de cel care produce mai mut. V , totuş asupra acestui defect ţinând seamă de bunele intenţiuni de la care porneşte. Dar sunt alte obiecţiuni, mult mai firave, formulate chiar de rafinori şi asupra cărora nu se poate trece uşor. In momentul actual, benzina de pildă, se vinde în piaţă cu 7 lei kilogramul, din care 6 lei sunt taxe percepute de Stat şi cam un leu rămâne rafinorului pentru marfa lui Pe vremuri, când taxa Statului era mult mai mică, şi suma realizată de fabricant mai mare, îi convenea acestuia din urmă să vândă pe credit avansând el impozitul datorat fiscului. Ce va fi însă mâine când taxa fiscală asupra benzinei va fi de 9 lei? Ii va mai conveni rafinorului atunci când el realizează o vânzare de un singur leu, să mai dea pe credit şi cei 9 lei cuveniţi Statului? Cu alte cuvinte să facă oficiul de bancher şi nu de industriaş, cu un risc de 10 contra 1? Este lămurit că în asemenea condiţiuni, creditul se va restrânge foarte mult, rafinorul fiind silit să facă o selecţiune din cele mai severe printre clienţii săi. O restrângere de credit este însă sinonimă cu o reducere a consumului. E o lege fatală conform căreia consumul unui produs scade ori de câte ori, prețul se urcă. Dar în asemenea caz, care poate fi prevăzut cu certitudine, nu numai că fondul pentru formarea primelor va fi fi mai mic decât se crede, dar chiar produsul taxelor vechi, adică al celor existente, va da înapoi Repercusiunea acestor constatări sigure asupra veniturilor fiscului va fi următoarea: Statul care încasează redevenţa în natură, se erijează şi el printre „producători“ şi îşi alocă o primă preluată din fond. Admitem că prima aceasta va fi de 100 milioane pe an. Insă acelaş Stat, împreună cu toate instituțiunile sale, căile ferate în prima linieeste ,și un mare consumator. Va plăti deci, în virtutea legei noui, mai scump toate derivatele, astfel că, la urma urmelor, suta de milioane lei percepută va fi compensată printr’o cheltuială de două sute milioane provenită din scumpirea derivatelor. Interesant este şi argumentul micului producător, care nu se fericeşte deloc în urma gestului generos al Statului, ci prevede că prima făgăduită poate fi pentru el un izvor de boclucuri. Iată raţionamentul: Ţiţeiul bun se vinde azi cu 4000 lei vagonul A fost o vreme când se vindea cu 25.000 lei vagonul. Profanul se va întreba de ce producătorii îl vând acum pe un asemenea preţ de mizerie? Răspunsul e că preţul rezultă din legea fatală a cererei şi ofertei. Dacă producătorul A ar încerca să ceară 5000 lei vagonul, B îl oferă cu 4000 lei, preţ care devine legea târgului. Trebue observat că acest preţ de 4000 lei vagonul, nu oferă vreo rentabilitate. Insă producătorul fiind în nevoie, constrâns de angajamentele sale şi, probabil încrezător într'o conjunctură mai bună ce se va prezenta în viitor, vinde chiar fără câştig, ba cu perdere, pentru a putea face faţă obligaţiunilor sal. Să admitem acum că prima pe care Statul o va distribui din fondul special susmenţionat, va fi de 2000 lei la vagon, întrucât concurenţa aprigă între producători nu încetează, se poate prevedea că preţul ţiţeiului în târg va scade exact cu 2000 lei la vagon, prima dată de Stat determinând astfel o comprimare a preţului. Pe de altă parte se poate întâmpla ca făgăduiala primei să îndemne pe un industriaş la lărgirea exploatărei sale, ba chia să se împrumute în baza primei. O va căpăta într’adevăr? Şi când o va căpăta? Foarte mulţi dintre industriaşi sunt sceptici în această privinţă, îşi zic că grijile bugetare ale Statului sunt covârşitoare şi se prea poate ca la un moment dat, să fie silit să amâne plata primei pentru vremuri mai bune. Ce va deveni industriaşul petrolifer, în asemenea eventualitate îşi închipue oricineîn timpurile actuale, a încasat mai uşor pentru Stat decât a da. In fine, o ultimă consideraţiune din care va reeşi miopia, neînchipuita neprevedere a industriaşilor de petrol. De ani de zile, ei tot negociază încheerea unui acord pentru vânzarea în interior şi n’au putut ajunge la vreun rezultat. Concurenţa internă e mai aprigă decât oricând şi am văzut mai sus la ce preţuri derizorii s’a ajuns. Scopul unui acord pentru vânzarea în interior niu poate fi altul decât o slăbire a concurenţei, printr’o urcare de preţ, în aşa fel încât industria să devină remuneratoare Odată adoptat proectul de lege al d-lui Manolescu, prin care preţul principalelor derivate se urcă cu 50 la sută, acordul în chestie devine o himeră. Ce ar mai însemna din momentul ce preţul derivatelor a fost sporit de Stat? Dnii industriaşi ar fi trebuit să îşi amintească că ori de câte ori preţul produselor petrolifere a scăzut, fiscul a profitat de împrejurare pentru a spori taxele. Nu s-au înţeles între ei, Statul a tras consecinţe. La Ministerul de Industrie conferinţele cu producătorii se ţin lanţ în căutarea unei formule mulţumitoare pentru toţi interesaţii. Buna voinţă pentru a veni în ajutorul industriei nu lipseşte şi e de sperat că se va putea atinge ţelul dorit. Citiţi în pag. V-a Condiţiile convenţiei comerciala cu Germania suraineiei Armata Citesc in Monitorul Oficial amănuntele despre felul cum se organizează ministerul Basarabiei, încredinţat d-lui general Răşcanu. Elementul civil e reprezntat printrun şef de cabinet, un şofer, un uşier şi mai multe dactilografe. Elementul militar e insă, în număr , cabinet mirtoc, aghotanţi, ofiţeri de legătură, servicii speciale de siguranţă, de jandarmerie, de poliţie. Ai zce statul major al mareşalului Liautay, fost „reşedinte general“ al Marocului, în timpul lui Abd-El-Krim, sau „suita” generalului Goureaud,, fost înalt comisar în Siria, pe vremea răscoalei Druzilor. Azi, Franţa e reprezintată în Maroc şi in Siria, printr’un inait funcţionar civil. In schimb, noi reintroducem ritmul eroic şi colonial in Basarabia. — în paşnica Basarabie, ţinutul cel mai liniştit din Europa, dupe judecata luminată, matură Si autorizată a d-lui Lucien Romier. Ştim că armata are de împlinit in provincia noastră de peste Prut, o înaltă menire patriotică. Ea trebue să vegheze, neîncetat asupra unui hotar, veşnic în primejdie. Rolul ei e frumos Si foarte însemnat, ca să nu mai fie nevoe să o amestecăm în administrarea internă a unei provincii, care are nevoe mai mult decât oricare alta, după mulţi ani de neingrijire nu de o mână grea, ci de o administraţie părintească, cuminte şi înţeleaptă. Mai citesc în ziare că e vorba să se întocmească o lege pentru „apărarea ordinei şi a siguranţei statului''. Foarte bine. Avem sau nu avem un guvern de dreapta ? Primejdia extremistă a fost numaidecât descoperită. A fost băgată în parlament, apoi dată afară- E timp să fie reglementată. ■ Am aflat, însă, cu surprindere, că atât dreptul de cercetare şi de arestare cât şi cel de judecată, pentru infracţiunile şi legea proectată, vor fi încredinţate armatei. Autorităţile militare în loc de a fi ferite, cu toată grija, în interesul lor şi al instituţii din care fac parte, de problemele politice şi şocate cele mai grele şi cele mai delicate ale vremei de azi, vor fi însărcinate să le deslege prin măsuri poliţieneşti şi sancţiuni judiciare. Şi îmi aduc aminte, fără să vreau, de cordoanele militare din alegeri!... Armata administrator? Armata judecător? Armata alegător? Un asemenea amestec de atribuţii nu poate să dea fireşte, rezultate bune-Şi mă gândesc la armata din tranşeele Moldovei. Nu făcea politică, nici administraţie. Apăra ţara. E armata aşa cum o vrem GRIGORE GAFENCU Situaţia agricolă in ţară la 25 Iunie 1931 Buletinul de ştiri agricole al Uniunei Camerelor de agricultură publică următoarea situaţie agrico- lă a ţării : In ultimele două săptămâni temperatura s’a urcat simţitor şi aproape în toată tara s a stabilit un timp frumos şi senin, dându-se astfel putinţa să se execute lucrările de câmp în condiţiuni cât mai bune. In unele din aceste regiuni au rămas suprafeţe mici de porumb neprăşite, nefiind braţe suficiente şi timp favorabil. In ultimul timp aproape zilnic în diferite părţi ale ţării cad ploi destul de mari, urmate de manifestaţiuni electrice, datorită cărui fapt şi temperatura a scăzut puţin. Ploile au căzut in Banat, Ardeal, Bucovina apoi în Oltenia, Muntenia (regiunea Galaţilor), Nordul Moldovei şi partea centrală a Basarabiei. In regiunea Braşovului a căzut o ploaie torenţială, provocând revărsarea râurilor şi pricinuind pagube însemnate. In unele părţi ploile au fost urmate de grindină, aducând pagube serioase. Astfel în judeţul Bacău, pe teritoriul comunelor Mărgineni, Racila, Racova şi Valea Seacă, grindina a adus pagube de circa 20 la sută semănăturilor de cereale, precum şi la pomi fructiferi şi vii. In judeţul Neamţ, în câteva comune grindina a distrus 100 hectare de grâu, grădinile de zarzavaturi şi a cauzat stricăciuni mari semănăturilor de porumb, mazăre şi fasole. Tot aşa şi în judeţul Bălţi grindina a provocat pierderi de 10—20 la sută la sămănături în regiunea Fâşcani pe teritoriul a 7 sate şi în regiunea Glodeni pe o suprafaţă de 4000 hectare, din care 1000 hectare sunt complectamente distruse. In judeţele din centrul şi sudul Basarabiei, în judeţul Tulcea, precumu şi în unele judeţe din platoul Transilvaniei-de mai mult timp se resimte lipsa ploilor, din care cauză recolta cerealelor de toamnă va fi mai mică, iar în unele părţi chiar compromisă- Ploile căzute vor ajuta cerealelor de primăvară, dar mai ales prăşitoarelor."• regiunile, unde ploile au căzut la timp, semănăturile atât cele de toamnă cât şi cele de primăvară se prezintă în condţiuni bune, iar pe alocarea chiar foarte bune. (Cititi continuarea in nap. 11-a). l i Băncile, depunătorii şi o stare de spirit cu deosebire nesănătoasă şi primejdioasă, şi-a făcut de câtva timp un drum tot mai larg în public. Această stare de spirit, cu caracter pronunţat de descurajare şi neîncredere, provine în parte din greutăţile economice şi financiare prin cari trecem nu numai noi, dar aproape toate tarile din lume. Dar adevărata caiză a acestei nenorocite stări de licrure este alarmismul- ! Sunt oameni, cari simt o bucurie sadică, igrozind şi descurajând. Fie din plăcerea de avedea, pe feţele altor apărând teama şi îngrijorarea, e din simpla dorinţă de a deveni itr presari încercui cunoştiţelor lor aceşti oameni prevestesc calauitaţi financiare şi economice, lansează svonuri îngrijitoare, şoptesc noutăţi triste. Aceste svonuri răspândite cu îndemânare uneori cu glas tare alteori pe şoptite, pătrund încetul cu încetul în cercuri totomai largi, provocând panică şi maniestări lipsite de orice logică. Atunci, ved mi pe agricultor, că ezită să-şi nt; I cultive ogorul, pentru că i s’a scrt’t şi a auzit că preţurile vor fi mult mai scăzute la recolta viitoare, pe ţăranul harnic, cu bani la cumir, că nu-şi mai cumpără un rlug şi o cămaşă pentru că a auzit că-i criză şi prăpăd. Pe muncitor, f ă nu-şi mai caută de lucru, pentru] ’ă î s a spus că nu va găsi nicăiri pe proprietarul urban, că-şi yî-i'V c asa, pe cetateanul cu, bani •Jr.W F'*"" . gând să-i scoată şi renunţând la fructificarea economiilor sau capitalului agonisit, pentru că li s’a şoptit că toate bande stau prost ! Şi aşa mai departe. Iată psichoza şi iată şi urmările ei nenorocite. In toate aceste manifestări de descurajare ale publicului producător, muncitor sau deţinător de capital, domină o stare sufletească bolnavă provocată de ceata alarmiştilor amatori sau de profesiune. Căci îndeletnicirea de alarmist, a devenit în ultimul timp o profesiune ca oricare alta. Pe baza alarmismului mulţi au realizat şi realizează afaceri minunate. Dau bani cu împrumut, percepând dobânzi cămătăreşti, pe temeiul crizei. Vând devize, cumpără terenuri şi case la preţuri de nimic şi le revând cu preţuri îndoite pe acelaşi temei. ‘ Când cumpără, şoptesc vânzătorului despre dezastruoasele scăderi ce se anunţă la imobile- Când vând şoptesc despre dezastrul leului, despre primejdiile ce ameninţă stabilitatea monetară, despre iminentul pericol ce ameninţă pe depunătorii de numerar la bănci. In toate cazurile, profitorii aceştia au nevoie de un svon alarmant pentru a da lovituri în stil cât mai mare. De aceia ne facem o datorie prevenind publicul să se ferească de toate aceste manevre, ale elementelor puţin scrupuloase, cari prin svonuri şoptite şi insinuaţiuni perfide urmăresc să se ridice pe mormanele unui cutremur economic şi social, pe care îl doresc şi îl prevestesc. Dintre svonurile şi manoperile alarmiste, cele mai lipsite de temei şi tocmai de aceia, mai criminale şi mai primejdioase, sunt acelea, cari împing populaţia la retragerea depozitelor bancare. Evident că, nu numai la noi, dar în orice ţară din lume, cu situaţia financiară cea mai prosperă, nici o ba .că n’ar putea rezista, în momeabi! când toţi depunătorii ar vei sa nalce, fără o nevoie plauî.»3. —iir.TÎriJcpal» spre fructificare Aceste capitaluri depuse de particulari la instituţiile financiare, pentru a putea fi fructificate nu rămân imobilizate în lăzile de aer ale băncilor Banii deponenţilor, trec mai departe, sub formă de împrumuturi acordate agriculturei, industriei şi comerţului, pentru stimularea producţiei şi valorificarea produselor naţionale. Aplecând o ureche atentă la toate svonurile răuvoitorilor, publicul deponent îşi pregăteşte propria lui alarmismul ruină, năvălind fără motiv, la ghişetele băncilor pentru a-şi retrage depunerile. Slăbirea câtorva bănci vechi din Capitală şi din ţară, produsă în ultimul timp, nu este nici opera crizei economice generale şi nici a crizei de solvabilitate a debitorilor, ci pur și simplu opera publicului deponent, care speriat, fără rost, de svonuri fanteziste, a năvălit la băncile respective, pentru a retrage in câteva zile cela ce a depus în decursul anilor. Lipsa subită de încredere, mani- testată de depunător, a slăbit nu numai instituţia financiară, care ani de zile n’a urmărit decât fructificarea capitalului deponenţilor săi, dar a păgubit zadarnic pe însăş depunătorul grăbit şi imprudent. De aceia în împrejurări, ca cele de azi, grele fără îndoială, dar desigur trecătoare, publicul trebuie să-şi ferească urechea de zvonurile pesimiste ori de unde ar porni ele. Să-şi păstreze calmul şi dreapta judecată-Să acorde instituţiilor financiare cu care , în legătură, o încredere sinceră şi hotărâtă, ca şi până acum. Această încredere a publicului se poate orienta nu dupe svonuri şi şoapte, ci mult mai sigur şi mai serios, dupe încrederea neprecupeţită pe care o arată băncilor din ţară, instituţiile financiare cu renume mondial din străinătate. Această încredere, reprezintă măsura justă a forţei şi solvabilităţii de care se bucură marile bănci rmâneşti. Astfel, de curând, revistele şi ziarele economice din Occident, ca şi cele din ţară, au anunţat un important eveniment financiar şi anume : colaborarea intervenită între institutul financiar mondial „Ragio International Bank’’ cu una din marile bănci din capitala României. Dupe asemenea criterii, trebuie să se orienteze publicul depunător, atunci când simte nevoia de a se informa despre situaţia băncilor româneşti, iar nu dupe svonurile lansate de inconştienţi şi răuvoitori. I. RADU • M Modificarea legii concordatului preventiv Lucrările comisiei.— Uniunea Camerelor de Comerţ şi noul proect Proectul de lege pentru modificare© concordatului preventiv va fi discutat Miercuri, în comisiunea plenară numită de Ministerul de Justiţie. Până atunci, Asociaţiile profesionale au fost rugate să-şi înainteze toate propunerile lor. In urma acestei dorinţi a ministerului, proectul va fi studiat de A* Proiectul pentru modificarea legii asupra concordatului preventiv întocmit de Ministerul Justiţiei a fost examinat de Uniunea Camerelor de comerţ şi de industrie, în ultima şedinţă a Comitetului de direcţie. În urma discuţiunilor cari au avut loc, Uniunea s’a pronunţat împotriva dispoziţiunilor cuprinse în art. 6, 36 şi 39 din proectul modificator, prin care tribunalul este obligat să declare în stare de faliment din oficiu pe comercianţi, în cazul când li se respinge cererea de concordat. UN DEMERS LA MINISTERUL JUSTIŢIEI In această chestiune, Uniunea a trimis Ministerului de Justiţie o adresă, în care se arată că: Modificările pe care proiectul le aduce legii în vigoare, vor contribui la întărirea creditului şi la triarea comercianţilor, în drept a obţine beneficiile acestei instituţiuni juridice. Controversele cari s'au ridicat în cursul aplicării, timp de doi ani, a acestei legi, au fost curmate prin proect, iar inconvenientele cari rezultau pentru creditori din unele dispoziţiuni puţin spresocieţia Băncilor, de Uniunea Industriaşilor, Asociaţia Comercianţilor angrosişti şi de Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie. Numai după aceasta proectul va fi depus la Cameră. E probabil că până la sfârşitul săptămânii viitoare, proectul să fie luat în discuţia parlamentului care, faţă de comerciant, au fost înlăturate de asemeni. In liniile sale generale proiectul va aduce deci roadele pe care economia naţională le aşteaptă. Totuşi, comitetul Uniunei a constatat că proiectul conţine unele dispoziţiuni, care creiază comerţului o situţiune primejdioasă ţinând mai ales seamă de împrejurările grele prin care trece. Instituţia concordatului preventiv are ca scop esenţial prevenirea unui eventual dezastru în care ar putea cădea un comerciant de bună credinţă, lovit de evenimente extraordinare şi imposibil de prevăzut. Este vorba de comerciantul care până în momentul cererei de concordat, şi-a respectat toate obligaţiunile luate, însă văzând pericolul care le ameninţă înţelege să facă o ofertă creditorilor săiofertă care va fi apreciată de tribunal şi care va putea fi primită numai după îndeplinirea condiţiunilor legale şi cercetarea pe care tribunalul o face atât în interesul majorităţii, cât şi în interesul minorităţii creditorilor. In consecinţă în caz de respingerea cererei de concordat, fie la admiterea în principiu, fie la omologare, ori în apel, falimentul comerciantului n’ar trebui să fie o consecinţă a respingerii cererei, ci numai un rezultat al încetărei de plăţi în care eventual sar putea găsi. INSOLVABILITATEA UNUI COMERCIANT Scopul instituţiunii este să prevină falimentul. Din moment însă ce comerciantul nu se găseşte în stere de încetare de plăţi, nu trebue să se argumenteze că starea grea în care se găseşte trebue echivalată acestei situaţiuni. Legea noastră comercială nu cunoaşte sistemul insolvabilităţii cere este o situaţiune de fapt în care se poate găsi un comerciant, care face faţă plăţilor sale comerciale, dar a cărui putere patrimonială e distrusă. Legea noastră cunoaşte celălalt sistem, al încetării de plăţi, care presupune pentru declararea în stare de faliment o încetare de plăţi efectivă. Din această cauză Uniunea Camerelor de comerţ, crede că dispoziţiunile art. 6 al legii în vigoare, trebuiesc menţinute. Intr’adevăr conform acestui articol în caz de respingerea cererei, tribunalul este obligat să cerceteze dacă comerciantul se găseşte în stare de încetare de plăţi ori nu, declarând falimentul lui în cel dintâi caz. Este un control obligator pe care-l face tribunalul, control care nu va trebui însă transformat într’o decădere de plin drept, neraţională, nejuridică, anti-constituţională şi periculoasă. (Citiţi continuarea în pag. 6-a) Discuţiile de la Uniunea Camerelor de Comerţ VIZITELE D-LUI BRUENING Paralel cu acţiunea preşedintelui Hoover, şi în bună parte determinată de ea, se desfăşoară în momentul de faţă o încercare interesantă de apropiere între Germania şi celelalte mari puteri. Vizita cancelarului şi a ministrului său de Externe la Chequers a fost începutul acestei încercări. Puţin după aceea, cancelarul Bruening a exprimat dorinţa unei vizite la Paris, iar aseară ga anunţat riiptat că se pregăteşte o întâlnire a oamenilor de Stat ai Reichului ca d. Mussolini la Roma. Activitatea d-lor Bruening şi Curtius este departe de a fi un schimb de vizite protocolare. Hotărârea cancelarului şi a ministrului de Externe de a merge la Paris şi la Roma urmăreşte o acţiune politică, depăşind în scopuri tot ce s’a întreprins la Genya în ultimii ani. Germania doreşte o înţelegere directă cu marile puteri europene, înţelegere care să precizeze bazele convieţuirii economice şi să jaloneze posibilităţile unei cooperări• Situaţia de astăzi a Germaniei va fi arătat conducătorilor Reichului că nu o uniune vamală cu Austria, manevră de impresionare politică dăunătoare, tocmai statelor care au pregătit-o poate fi salvatoare. Germania caută astăzi sprijin intri o cooperare, tocmai tocmai cu ţările faţă de care a nutrit sentimente d credere.Conducătorii Reichului Ijfl în Franţa şi în Italia, cum şi la Landra, o primire trecut, dorinţa de colaborare■ pornit din Paris şi numai şovăM germane şi nesiguranţa politti^^^ Reichului cu zădărnicit-o. De îaM dată ce aceste elemente de MjBnuială legitimă vor dispărea, Germania va găsi sprijinul pe care-l doreşte şi se va înjgheba acţiunea de cooperare, folositoare întregii Europe. A. Hg.' Situaţia sumară a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 20 IUNIE, a. p. Din situaţia sumară a Băncii Naţionale încheiată la 20 Iunie, rezultă o mică urcare a circulaţiei fiduciare. A ajuns de la 18 miliarde 244 mii. 935.045 lei cât a fost la 13 Iunie la 18 miliarde 281 mii. 505.730 lei. Stocul de acoperire e in scădere, la 765 mii. 688.016 Iei dela 11 miliarde 35 milioane 857.472 lei. j Stocul de acoperire se compune astfel: .ji Aur în România, 5 miliarde 721 mii. 78.771 lei. ii Aur liber în străinătate 3 miliarde 114 mii. 469.492 lei. Devize un miliard 930 milioana 139.753 Iei. 1 Raportul stocului aur Ia angajamente a trecut dela 34,19 la sută la 34,15 la sută iar al fondului total de acoperire dela 42,74 la sută la 41,61 la sută. || Celelalte angajamente la vedere s’au urcat la șapte miliarde 593 mii. 502.394 lei dela șapte miliarde 1 574.689.298 lei. Portofoliul scontului în urcare, trece de la 7 miliarde 294 milioane 774.729.597 lei la 7 miliarde 391 mil. 461.745 lei. Avansurile pe titluri, etc.; 622 mil. 762.269 lei. Datoriile Statului staţionare la 3.616.745.841 Iei ca şi avansul temporar făcut trezoreriei de două mi-', liarde. || Disponibilul Casei Autonome a Drumurilor la Societatea Svede din Luxemburg e trecut cu 1 miliard 417 milioane 603.096 lei. Scontul: opt la sută dobânda nouă la sută. Celelalte conturi neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. | ■irrrra • «̋ shain... " »»• ‡. Acoperirea deficitului bugetar francez PARIS, 29 (Rador). — Camera a votat o serie de credite extraordinare, în sumă de 953 milioane franci, pentru a acoperi deficitul bugetului pe exerciţiul 1930—3L