Argus, august 1931 (Anul 22, nr. 5488-5514)
1931-08-01 / nr. 5488
Anul XXII No. 5488 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI , FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă Interesaţi despre situata prezentă şi perspectivele de glitori ale clientelă D-voastră. A Luaţi informaţiini comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, tele. 306/93 si 333/69. ■ ... "" ' 1 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 * IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In tari: 6 lai In straiaitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EL L — TELEFON: 306/93 și 323/69 ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER « H» F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANtEI Directors GRIGORE GAFSNCU C Sâmbăta l August 1931 COMERCIAN J1, miJUMKiAiji, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. „ Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA M primeşte la Administraţia rerului şi la toate agenţiile de publicitate Acordul cu Austria Un acord comercial provizor, pe trei luni, a fost încheiat între România şi Austria până se vor putea isprăvi tratativele unei convenţii comerciale definitive, pe termen mai lung, între cele de suă ţări. Presa a înregistrat ştirea adăugând preciziunile corespunzătoare scăderilor de taxă vamală de import în Austria, pentru vitele cornute şi porci, precum şi pentru carnea tăiată, provenind din România. Este vorba de un acord comercial încheiat pe bază de contingentare, cu reduceri de taxe convenţionale şi reciproce la anumite mărfuri de export ale celor două ţări. Desigur, în schimbul simiilarelor reduceri la import, pentru contingentul convenit, de produse româneşti, variind de la jumătate până la a cincea parte din taxele obişnuite, a trebuit să acordăm şi noi reduceri de vamă la contingente corespunzătoare de produse austriace. Nu cunoaştem cotele acestor contingente admise prin reciprocitate, la import, dar ele corespund cu siguranţă avantagiilor acordate exportului nostru de vite vii şi tăiate. ■ In ultimii trei ani, importul vitelor bovine, în Austria, a scăzut, simţitor din toate ţările care furnizează piaţa austriacă (Româmânia, Ungaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia), dar dintre acestea, cu toată scăderea generală constatată, România a rămas în frunte cantitativ faţa de celelalte ţări concurente. Tot aşa, la importul porcilor, scădere generala a importului din toate ţările furnizoare, România figurând în acest capitol la urmă, după Polonia, Iugoslavia şi Ungaria. In treacăt, menţionăm că importul de porci din Ungaria a crescut foarte repede in ultimii doi ani (1920-30) sub influenţa primelor de export pe care guvernul de la Budapesta, le-a acordat exportatorilor de porci pentru piaţa Vienei Contingentarea importului de vite comune româneşti, în Austria, aplicată prima oară în anul trecut, a provocat o simţitoare scădere, care-i de prevăzut că se va accentua, anul acesta, dacă ţinem seama de contingentul săptămânal redus ce s’a admis prin acordul provizor. Diferenţa taxei de kgr. de vită vie este dela 3 la 12 lei pentru importul ce ar depăşi contingentul admis săptămânal. In schimb concurenţa ungară pe piaţa austriacă ne urmează de aproape cu cantităţi de import in creştere continuă, pentru anii 1929 şi 1930. Cum piaţa austriacă în genere ■ şi cea vieneză in special, a fost totdeauna, consumatoare pilnare, preferinţe pentru carnea vie ori tăiata a bovinelor din România, acordul defitiv va trebui să ne pună în situația de a ne menține poziția de principal furnizor, cu toată crimea de consumație care bântui în Austria, ca pretutindeni. Să sperăm că răgazul celor tmn juni al acordului provizor va fi folosit spre butere ""economiei noastre de vite. Schimbări in situaţia sumară a Băncii Naţionale Situaţia la 11 Iulie a. c. Situaţia sumară a Băncii Naţion ■iáié, pe ziua de 4 Iulie, a apărat cu întârziere din cauză că nu fusese, încă aprobat bilanţul pe primele şase luni al© anului, încheiat la 30 Iunie 1931. Comentariile făcute in unele cercuri, despre rostul republicării in timp a situaţiilor, e, deci, lipsită de orice temei. Ultimele două situaţii ale Băncii Naţionale, conţin un post nou: „angajamente pe termen". Acest cont se creiază pentru mai multă claritate şi exactitate, întrucât capitolul ,,Conturi Diverse" din pasiv grupa până în prezent numeroase și variate posturi, al căror total destul de important suferea deseori fluctuation însemnate. Situation!!®, în noua lor formă, au de scop de a descărca „Conturite Diverse“, concentrând sub o rubrică aparte toate posturile cari corespund angajamentelor pe termen faţă de terţi şi în special depozitele blocate constituite de Casa Autonomă a Monopolurilor. * Din situaţia sumară a Băncii Naţionale încheiată la 11 Iulie rezulta o mică urcare a circulaţiei fiduciare. A ajuns de la 19 miliarde 145 mii. 554.195 tei cât a fost la 4 Iulie la 19 miliarde 164 milioane246.675 lei. Stocul de acoperire e și el în urcare, la zece miliarde 561 mil. 29.742 lei, dela zece miliarde 495 mil. 518.602 lei la 765 mil. 618.016 tei dela 11 miliarde 35 milioane 857.472 tel. Stocul de acoperire se compune astfel : Aur în România, 5 miliarde 738 milioane 408.743 leî. Aur liber in străinătate trei miliarde 114 milioane 469.492 Iei. Devize un miliard 648 mH 151-507 lei (cu patruzeci de milioane mai mult ca în săptămâna precedentă). Raportul stocului aur la angajamente a scăzut din aceiași cauză dela 33,18 la sută la 32,93 la sută iar al fondului total de acoperire dela 39,21 la sută la 39,04 la sută Celelalte angajamente la vedere s-au urcat de la șapte miliarde 532 mii. 671.004 la fapte miliarde 717 mii. 556.808 lei. Angajamentele la termen sunt trecute, la 11 iulie, cu 778.770.167 lei. Portofoliul scontului in continuă urcare trec© de la 8 miliarde 510 milioane 518.602 iei la opt miliarde 950 mii. 560 697 lei. Avansurile pe titluri, etc.: 627 mH, 616.047 lei. Datoriile Statului staţionare la trei miliarde 484 mii. 560 893 Iei ca şî avansul temporar făcut trezoreriei de două miliarde. Disponibilul Casei Autonome a Drumurilor la Societatea Swede din Luxemburg trecut cu 1 miliard 417 milioane 603,096 lei. Scontul: opt la sută, dobânda nouă la sută. * Celelalte conturi neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. Se vor reduce salariile funcţionarilor englezi LONDRA, 30 (Rador), _ D. Snowden, ministrul finanţelor, a declarat că Vineri vă fi depus la Camera Comunelor raportul comisiunei, instituită pentru a propune economiile posibile de realizat în finanţele publice. Reportul ar preconiza în primul rând o reducere a salariilor funcţionarilor publici şi suprimarea unor subvenţiuni date de Stat. ARGUS face abonamente pentru BAI O LUNA tei 100 cu! suim uimi înţelepciune Greşelile in politică — şi in toate faptele vieţii, de altfel — se plodesc. Nu ne-am fi închipuit, insă, că unele greşeli ce s’au făcut in ultima vreme, vor avea urmări atât de repezi şi atât de neplăcute.O primă greşeală a fost campania nesocotită ce sa dus împotriva ultimului împrumut, incheiat la Paris, campanie dusă cu o patimă de neînţeles, atât în timpul când se negocia împrumutul, cât şi după încheierea lui. Ingreutăţile financiare in care se sbat toate petele, guvernul francez, voind să vie in ajutorul unui Stat amic şi aliat, a folosit toată autoritatea lui ca să se dea României împrumutul de care aceasta avea nevoie.Intervenţia guvernului francez a pus în mişcare Banca Brautet. Sub oblăduirea Băncei Franţei şi prin hotărâtorul ei prestigiu, am căpătat noi ultimul împrumut. Ei bine, tot ce se putea face şi tot ce se putea zice, ca să se jicnească marii, noştri sprijinitori, — sprijinitori însufleţiţi de cea mai bună voinţă pentru noi — s’a făcut şi s’a zis. S’a făcut campanie împotriva Franţei şi s'a zis că ea socoteşte România drept o colonie. S’a făcut Franţei imputarea că ne sileite să negociam, si să iscălim un împrumut de care nu avem nevoie. S'a încercat să se dovedească, tu toate mijloacele pe care.logica” le pună la îndemâna unui bun cunoscător al di, că facem franței o favoare deosebita, himvoind să stăm. de vorbă ca să o ușurăm de ceva parale. S’a zis că bancherii, cari ne-au înlesnit împrumutul sunt nişte cămătarii' Iar ai noştri, cei cari au negociat împrumutul, nişte ,sperţari’’. Jicnirea Băncii Franţei, cu ajutorul căreia s’a făcut împrumutul, a fost un an atentat împotriva erefitului ţării numai, ci şi o greşala, — o faptă rea. A doua greşală stă in împrejurările ştiute, în care s’a negociat convenţia comercială cu Gemainia. ... Nu vom reveni asupra acestor împrejurări. Incidentul cu delegaţii germani — şi nu din vina lor — trebuia să dea de gândit. Nu a dat. S a stăruit în greşală. Fiecare din noi am avut impresia că ceva neplăcut se petrece, iar noi, intre România şi Franta. Astea toate dovedesc că nu e da ajuns să fii in ritmul tinereţii ori in ritmul nou ca să cârnueşti o ţară. Nu e deajuns să fii inteligent ca să ceri dreptul de a cârmui o ţară. Nu e deajuns să fii tehnician ca să zici: sunt menit de Dumnezeu, să cârmuesc ţara. " Pentru a cârmui o ţară şi un popor se cer alte însuşiri. Se cerne, mai întâi, înţelepciune. Şi nici ritmul tinereţii, nici revoluţa ritmului nou nici inteligenţa, nici doar invătara, nu implică înţelepciunea. Petre Carp era inteligent şi învăţat şi tehnician. Cunoştea finanţele ca nimeni altul. In politică s’a, lăsat, învins, a fi cârmuit de Lascar Catargi., care nu avea, talent, mei inteligentă sclipitoare, nici ştiinţă de carte. Era, insă, in-* felept. •13 Spre un monopol al zahărului nwiSMfc • lgg»l Exportul porumbului în Itala. — Aprovizionarea armatei. — Tratativele cu Ungaria.— Combustibilul căilor ferate Şedinţa delegaţiei economice Eri la orele şase... seara, a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ şedinţa delegaţiei economice a guvernului. Au luat parte d-nii: C. Argetianu, miniştrii de finanţe, Vasilescu Karpen, ministrul industriei, general Ştefănescu Amza ministrul armatei, V. Vălcovici ministrul lucrărilor publice şi comunicaţiilor. Al. Radian şi V. Stanciu subsecretari de Stat la ministerul de agricultură şi ing- Const. Budeanu secretar general al ministerului de industrie şi comerţ şi secretarul Delegaţiei economice a guvernului. APROVIZIONAREA ARMATEI Delegaţia economică a guvernului a examinat problema aprovizionării armatei prin industria naționala-Se vor repartaza comenzile la principalele industrii, pentru a se înlătura astfel cât mai mult şomajul. EXPORTUL DE PORUMB IN ITALIA S’a lecturt , începerea tratativelor co governal italian, în vederea meleerei umii aranjament privitor la" costidifitiile de import al porumbului românesc în Italia. In acest scop d. ing. Cezar Popescu, secretar general al ministerului de industrie şi comerţ, va pleca imediat la Roma pentru a începe discuţiunile. COMBUSTIBILUL PENTRU CAILE FERATE Delegaţia, economică a mai hotărît, in principiu, încheerea unei convenţiuni intre calea ferată şi societăţile de cărbuni, pentru combustibilul necesar căilor ferate, pe baza principiilor stabilite de comisiunea care a studiat problema cărbunelui. TRATATIVELE CU UNGARIA S’a examinat apoi stadiul tratativelor economice cu Ungaria, ce se duc la Sinaia, şi cari decurg într’o atmosferă prielnică. Acum conferinţa discută punctul de vedere românesc, care se referă în special, la problema tranzitului a exportului nostru de vite şi a exportului lemnelor în Ungaria. EXPORTUL ŢIŢEIULUI Delegaţia economică a cercetat problema exportului ţiţeiului, urmând să se hotărască dacă de aceasta favoare va beneficia numai Statul sau şi societăţile petrolifere şi în ce măsură. MONOPOLUL ZAHĂRULUI S’a mai examinat chestiunea înfiinţării monopolului zahărului, atât in vederea raţionalizării acestei industrii, precum şi din punct de vedere fiscal, pentru creearea de noui venituri Statului. Nu s’a luat deocamdată nicio hotărâre, această chestiune urmând să fie cercetată intr’o viitoare şedinţă. SERVICIUL DE DOCUMENTARE PENTRU GRAU Delegaţia economică a hotărât participarea României la înfiinţarea unui serviciu internaţional de documentare pentru grâu.Şedinţa s-a terminat la orele opt şi jumătate seara. M. BUCUR Ridcarea scontului în Argia LONDRA, Se (Rador). — Banca Angliei a ridicat taxa scontului eleva 3, și jumătate la 4 fi jumătate la sută. Această hotărâre nu.' a surprins cercurile din City, unde ridicarea scontului era considerată necesară, pentru a înfrâna retragerile de capitaluri de pe piața engleză. Chili a suspendat plata cupoin aur în aur SANTIAGO DE CHILI. 30 (Rador). —Camera a aprobat proectul guvernului, prin care se prevede o suspendare pe timp dedoi ani a plăţilor în aur pentru cupoaneleÎmprumuturilor externe. Organizarea agriculturii Rostul asociaţiilor agricole ţărăneşti Prin reforma agrară, ţăranul, deşi împroprietărit, deţinând, colectiv, majoritatea suprafeţelor cultivate ale ţării, a rămas, totuşi, izolat şi foarte slab, în faţa nevoilor sale materiale şi technice. Aproape nimic nul s’a făcut în decurs de zece ani, pentru îndreptarea acestei situăţiuni. Izolat pe micul său lot de împroprietărire, ţăranul nu şi a putut procura la timp şi in condiţii convenabile o sămânţă buni, nu şi-a putut ara lanul după cerinţele moderne, nu şi-a putut cumpăra vitele şi utilajul necesar pentru a-şi culege latimp şi a-şi întreţine recolta in condiţuni satisfăcătoare. Urmarea a fost că producţia agricolă a ţării, a fost mai mulţi, ani deficitara şi, in general de o calitate inferioară aceleia pe care o producea, înainte de război, marea propietate. Pentru îndreptarea răului, statul a crezut că poate îndrepta starea ţărănime!, înfiinţând după ■ razboi, cooperativele ţărăneşti, obştiile de arendare- tot mai multe, bând populare, etc. S’a dovedit insă, că în majoritatea cazurilor, nu ţăranul, a fost cel folosit, pe urma acestor instituţii, ci dinpotrivă, cele din urmă, aşa cum au fost organizate şi funcţionează, au trăit pe spinarea acelor pe cari trebuiau să-i ajute. Mulţi ţărani şi-au pierdut economiile si rodul muncii lor, in contactul cu aceste instituţii birouera- Fee, acaparate, adeseori de agenţii diverselor grupări politice. Iniţiativa particulară, care joacă rolul principal în gruparea breslelor sacale, pentru promovarea intereselor lor economice, a fost cu desăvârşire neglijată,in organizarea instituţiilor, ce erau chemate să întărească, prin unire,, forţa micilor plugarişi totuşi numai libertatea iniţiativei, este soluţia cea adevărată. * Noua lege a asociaţiilor agricole votată de actualul guvern, face un pas mai îndrăsneţ către unirea micilor agricultori, pentru apărarea intereselor lor economice, dar suferă de acelaş viciu fundamentări Lasă prea puţin loc iniţiativei particulare, care rămâne aservită controlului statului şi oficiului cooperaţiei. Dovadă ca asociaţiile de plugari, nu trebuiesc încătuşate de amestecul prea brutal al statului şide organizaţiile sale biroacratice, este exemplul caracteristic, din plasa Olteniţa, jud." Ilfov. " Acolo s’a constituit, cu multă vreme, înainte de votarea legei noui, a asociaţiilor agricole, din iniţiativă pur particulară, o asociaţie a plugarilor mici din nouă sate ale plăşii Olteniţa. Această asociaţie de plugari intitulată „Tineretul plugar’’ este opera d-lui I. Postelnicu, inspector în ministerul de agricultură. Ea nu a avut, nici în clin, nici în mânecă,cu organizaţie şi controlul statului, cu cooperativele, cu oficiul cooperaţiei, cu băncile populare. Este o asociaţie particulară de ţărani, cari îşi discută ei singuri nevoile şi se ajută reciproc în satisfacerea lor. Au însă un conducător priceput, iubitor al ţărănimei, pe d. Postelnicu, care este şi administrator al fermei model a statului din comuna Spanov, ajunsă în decurs de 3 ani graţie activităţii acestui specialist, una din cele mai frumoase din ţară. El i-a unit pe plugarii din cele nouă sate, constituindu-i în asociaţie agricolă, pe baza unui statut tip. ■. Scopul asociaţiei etse îmbunătăţirea producţiei agricole de ridicarea culturala şi economica a ţăranilor plugari. Asociaţia pune la dispoziţia membrilor ei, seminţe alese uniforme. Ea se îngrijeşte de munca raţională a pământului, punând la dispoziţia membrilor vitele şi maşinile agricole necesare. Ea se ocupă de specializarea, în sânul asociaţiei a grupurilor de producători. Ea face vânzarea in comun a produselor. Pune la dispoziţia ţăranului plugar, mijloacele necesare pentru creşterea vitelor şi industrializarea produselor. Organizează cursuri agricole de iarnă... spectacole de cinematograf cu caracter agricol etc. Experienţele făcute în plasa Olteniţa, cu această asociaţie de plugari, a dat rezultate concrete. Pe lanul micului plugar din cele nouă sate asociate, pământul nu va mai fi arat cu plugul obicinuit. Asociaţia, ca organizaţie particulară colectivă ţărănească, a putut obţinede la Oficiul economic românesc, in condiţii de plată ,avantagioase, mai multe tractoare „Fordsen” şi alte maşini agricole, cări vor revoluţiona cultura pământului ţărănesc în această regiune. Plugarii ,asociaţi,s’au organizat pentru vânzarea în comun a grâului, în scopul de a profita colectiv de prima de export şi au început să-şi procure sămânţă aleasă de grâu, în scopul de a uniformiza tot grâul regiunei. Fără îndoială că acest progres ţărănesc, se datoreşte în cea mai mare parte omului de ispravă care e d. inspector Postelnicu. Nu e mai puţin adevărat însă că o asemenea asociaţie nu s’ar fi putut înfăptui şi în tot cazul poate că n’ar fi dat aceleaşi rezultate, dacă ar fi fost pusă prea mult sub lucra şi controlul statului sau a organzaţiilor sale.* Credem că noua lege a asociaţiilor agricole ţărăneşti, s-a votat ca o consecinţă a experienţelor fericite făcute în plasa Olteniţa. Legea a depăşit însă cadrul necesar. Era de ajuns ca asociaţiile ţărăneşti să fie autorizate a lua fiinţă, din iniţiativă particulară acordându-li-se după înfiinţare şi in anumite condiţii, calitatea de persoană morală şi juridică. Statul să nu se amestece direct în acest© asociaţii. Asociaţiile ţărăneşti trebuie să păstreze un caracter exclusiv economic. Amestecul şi controlul statului, in atmosfera vieţei politic© de la noi, sunt menite a da acestor organizaţiunî agricole, îndrumări şi tendinţe străin© de scopul economic şi cultural urmărit de aceste organizaţiuni plugăreşti. T. RADU ■ ....... cooperativele agricole în Franţa PARIS 30 (Rador). — Consiliul de miniştri a aprobat ca Ministerul de Agricultură şi Banca Franţei să organizeze stabilimente de credit permiţând organizarea cooperativelor agricole. Cooperativele şi sindicatele agricole vor putea face apel la acest credit în aceleaşi condiţii ca industria şi comerţul. Comerţul de grâu şi fiind în Franţa PARIS, 30. (Rador). — Azi s’a publicat decretul prin care deţinătorii de grâu şi făină străină sunt obligaţi ca înainte de 15 August să declare cantităţile ce nasedă- SCONT §1 POLITICA Banca Angliei a mărit taxa scontului. E o hotărâre care oglindeşte o situaţie financiară. Dar in largă măsură şi o situaţie politică, şi mai ales o indicaţie pentru desfăşurarea viitoare a politicii. Retragerea de capitaluri din Anglia a silit să se ia această hotărâre. Numai cu o săptămână i urmă, conducătorii Băncii Angliei, întruniţi să cerceteze situaţia, declarau cu mândrie că nu s’a întâmplat nimic care să îndreptăţească o scumpire a scontului. După şeapte zile, s’a constatat insă că s’au produs fapte cari fac trebuincioasă nu o sporire de o jumătate punct, cum ne deprinsese Banca Angliei, ci un salt dela 3 şi jumătate la 4 şi jumătate la sută. Se ştie ce a motivat această hotărâre. Capitaluri străine părăsesc piaţa britanică, intr’o proporţie neobişnuită. E o chestiune de convenienţă şi de prevedere. Banca Angliei tratează la Paris un credit de douăzeci de milioane de lire sterline, pentru a înlocui aceste capitaluri. Dar între timp, fiindcă nu s’a ajuns încă la un acord asupra condiţiunlor acestei operaţiuni, o urcare a scontului, cu toate pagubele ce înseamnă această măsură pentru industrie şi pentru comerţ, a trebuit să fie decisă, pentru a oferi plasamentelor străine o mai bună remunerare. Sunt financiari englezi cari socotesc că la retragerea de capitaluri, acestea iau în cea mai mare parte drumul Parisului, este o manevră politică. Franţa ar voi să deter mine astfel o politică britanică favorabilă propriilor ei ţeluri. Parisul se apără hotărât împotriva acestor bănueli. Dar, dacă bănuelile sunt nedrepte, nu e mai puţin adevărat că afluxul de aur în Franţa dă guvernului Laval o armă preţioasă în domeniul politic. Acest avantaj, în ajunul unor disacțiuni pentru un acord direct cu Germania, fără mijlocirea mamei puteri străine, va cântări greu in negocierile ce se anunță. A- Hg. Situaţia băncilor germane INTERVENŢIA GUVERNULUI* REICHULUI REHLIX, 30 (Rador). Guvernul continuă a examina situaţia în vederea restabilirii unei activităţi normale a băncilor, împreună cu principalele bănci, se cercetează posibilităţile de a face faţă scadenţei de mâine, la finele lunii, pentru efectuarea plăţilor lucrătoriilor şi salariilor funcţionarilor. Este probabil să se incheie un acord între băncile germane şi marile bănci creditoare din străinătate, în virtutea căruia să se prelungească creditele pe termen scurt. Situaţia continuă totuşi a fi îngrijorătoare, deoarece dăinueşte posibilitatea denunţării unor credite pe termen scurt ■ destul de, importante, din partea băncilor străine, secundare, ca însemnătate, dar cari laolaltă reprezintă creanţe foarte mari. Mari fraude vamale în Statele Unite NEW-YORK, 30 (Rador). 6 seri© de mari importatori d© lânăcu birourile la Philadelphia, Boston şi New-York au primit ordinul să lichideze imediat taxele de import pe ultimii cinci ani, întrucât autorităţii© vamale au stabilit că declaraţiile făcute în acest înterval fuseseră neadevărate. Suma cu care a fost fraudat fiscul prin acest procedeu s’ar ridică la 40 milioane de dolari- Suma urmează să fi© depusă fără întârziere de firmeia importatoare.