Argus, august 1931 (Anul 22, nr. 5488-5514)

1931-08-01 / nr. 5488

Anul XXII No. 5488 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI­ , FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afa­­cere, până când nu vă Interesaţi despre situata prezentă şi pers­­pectivele de glitori ale clientelă D-voastră. A Luaţi informaţiini comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, tele­. 306/93 si 333/69. ■ ... "" ' 1 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 * IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 lei In tari: 6 lai In straiaitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) EL L — TELEFON: 306/93 și 323/69 ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER «­ H» F. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANtEI Directors GRIGORE GAFSNCU C Sâmbăta l August 1931 COMERCIAN J1, miJUMKiAiji, FINANCIARI! Nu faceţi nici-o afa­­cere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi pers­pectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. „ Luaţi informaţiuni comerciale de­taliate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS“ secţia de Informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA M primeşte la Administraţia r­erului şi la toate agenţiile de publicitate Acordul cu Austria Un acord comercial provizor, pe tr­ei luni, a fost încheiat între România şi Austria până se vor putea isprăvi tratativele unei convenţii comerciale definitive, pe termen mai lung, între cele de s­uă ţări. Presa a înregistrat ştirea a­­d­ăugând preciziunile corespun­­­zătoare scăderilor de taxă va­mală de import în Austria, pen­tru vitele cornute şi porci, pre­cum şi pentru carnea tăiată, pro­venind din România. Este vor­ba de un acord comercial înche­iat pe bază de contingentare, cu reduceri de taxe convenţio­nale şi reciproce la anumite­ măr­furi de export ale celor două ţări. Desigur, în schimbul simii­­­larelor reduceri la im­port, pen­tru contingentul convenit, de produse româneşti, variind de la jumătate până la a cincea­ par­te din taxele obişnuite, a tre­buit să acordăm şi noi reduceri de vamă la contingente cores­­­punzătoare de produse austria­­­ce. Nu cunoaştem cotele aces­­­tor contingente admise prin re­ciprocitate, la import, dar ele co­respund cu siguranţă avanta­­­giilor acordate exportului nost­­ru de vite vii şi tăiate. ■ In ultimii trei ani, importul vi­telor bovine, în Austria, a scă­zut, simţitor din toate ţările care furnizează piaţa austriacă (Rom­âmânia, Ungaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia), dar dintre aces­tea, cu toată scăderea generală constatată, România a rămas în frunte cantitativ faţa­ de cele­lalte ţări concur­ente. Tot aşa, la importul porcilor, scădere ge­nerala a­ importului din toate ţările furnizoare, România figu­rând în acest capitol la urmă, după Polonia, Iugoslavia şi Un­garia. In treacăt, menţionăm că im­portul de porci din Ungaria a crescut foarte repede in ultimii doi ani (1920-30) sub influenţa primelor de export pe care gu­vernul de la Budapesta, le-a acor­dat exportatorilor de porci pen­tru piaţa Vienei Contingentarea importului de vite comune româneşti, în Aus­­­tria, aplicată prima oară în a­­nul trecut, a provocat o­ simţi­­­toare scădere, care-i de prevă­zut că se va accentua, anul ace­sta, dacă ţinem seama de con­tingentul săptămânal redus ce s’a admis prin acordul provizor. Diferenţa taxei de kgr. de vită vie este dela 3 la 1­2 lei pentru importul ce ar depăşi contingen­tul admis săptămânal. In schimb concurenţa ungară pe piaţa au­striacă ne urmează de aproape cu cantităţi de import in creş­tere continuă, pentru anii 1929 şi 1930. Cum piaţa austriacă în ge­nere ■ şi cea vieneză in special, a fost totdeauna, consumatoa­re pilna­re, preferinţe pentru carnea vie ori tăiata a bovine­lor din România, acordul defi­­tiv va trebui­­ să ne pună în si­tuația de a ne menține poziția de principal furnizor, cu toată crimea de consumație care bân­tui în Austria, ca­ pretutindeni. Să sperăm că răgazul celor tmn juni al acordului provizor va fi folosit spre bu­tere ""economiei noastre­ de vite. Schimbări in situaţia sumară a Băncii Naţionale Situaţia la 11 Iulie a. c. Situaţia sumară a Băncii Naţion ■iáié, pe ziua de 4 Iulie, a apărat cu întârziere din cauză că nu fuse­se, încă aprobat bilanţul pe prime­le şase luni al© anului, încheiat la 30 Iunie 1931. Comentariile făcute in unele cer­curi, despre rostul republicării in timp a situaţiilor, e, deci, lipsită de orice temei. Ultimele două situaţii a­le Băn­cii Naţionale, conţin un post nou: „angajamente pe termen". Acest cont se creiază pentru mai multă claritate şi exactitate, întrucât capitolul ,,Conturi Diver­se" din pasiv grupa până în pre­zent numeroase și variate posturi, al căror total destul de important suferea deseori fluctuation­ însem­nate. Situation!!®, în noua lor formă, au de scop de a descărca „Contu­­rite Diverse“, concentrând sub o rubrică aparte toate posturile cari corespund angajamentelor pe ter­men faţă de terţi şi în special de­pozitele blocate constituite de Ca­sa Autonomă a Monopolurilor. * Din situaţia sumară a Băncii Naţionale încheiată la 11 Iulie re­zulta o mică urcare a circulaţiei fiduciare. A ajuns de la 19 miliarde 145 mii. 554.195 tei cât a fost la 4 Iulie la 19 miliarde 164 milioane­­246.675 lei. Stocul de acoperire e și el în urcare, la zece miliarde 561 mil. 29.742 lei, dela zece mi­liarde 495 mil. 518.602 lei la 765 mil. 618.016 tei dela 11 miliarde 35 milioane 857.472 tel. Stocul de acoperire se compu­ne astfel : Aur în România, 5 miliarde 738 milioane 408.743 leî. Aur liber in străinătate trei mil­­iarde 114 milio­ane 469.492 Iei. Devize un miliard 648 mH 151-507 lei (cu patruzeci de milioa­ne mai mult ca în săptămâna pre­cedentă). Raportul stocului aur la angaja­­mente a scăzut din aceiași cauză dela 33,18 la sută la 32,93 la sută iar al fondului total de acoperire dela 39,21 la sută la 39,04 la sută­ Celelalte angajamente la vede­re s-au urcat de la șapte miliarde 532 mii. 671.004 la fapte miliarde 717 mii. 556.808 lei. Angajamentele la termen sunt trecute, la 11 iulie, cu 778.770.167 lei. Portofoliul scontului in conti­nuă urcare trec© de la 8 miliarde 510 milioane 518.602 iei la opt mi­liarde 950 mii. 560­ 697 lei. Avansurile pe titluri, etc.: 627 mH, 616.047 lei. Datoriile Statului staţionare la trei miliarde 484 mii. 560 893 Iei ca şî avansul temporar făcut trezore­riei de două miliarde. Disponibilul Casei Autonome a Drumurilor la Societatea Swede din Luxemburg trecut cu 1 mi­liard 417 milioane 603,096 lei. Scontul: opt la sută, dobânda nouă la sută. * Celelalte conturi neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. Se vor reduce salariile funcţionarilor englezi LONDRA, 30 (Rador),­ _ D. Snowden, ministrul finanţelor, a declarat că Vineri vă fi depus la Camera Comunelor raportul com­i­siunei, instituită pentru a propune economiile posibile de realizat în finanţele publice. Reportul ar preconiza în primul rând o reducere a salariilor func­ţionarilor publici şi suprimarea u­nor subvenţiuni date de Stat. ARGUS face abonamente pentru BAI O LUNA tei 100 cu­! suim uimi înţelepciune Greşelile in politică — şi in toate faptele vieţii, de altfel — se plodesc. Nu ne-am fi închipuit, insă, că unele greşeli ce s’au făcut in ul­tima vreme, vor avea urmări atât de repezi şi atât de neplăcute.­O primă greşeală a fost cam­pania nesocotită ce sa dus împo­triva ultimului împrumut, incheiat la Paris, campanie dusă cu o pa­timă de neînţeles, atât în timpul când se negocia­ împrumutul, cât şi după încheierea lui. In­­greutăţile financiare in care se sbat toate petele, guvernul francez, voind să vie in ajutorul unui Stat amic şi aliat, a folosit toată autoritatea lui ca să se dea României împrumutul de care a­­ceasta avea nevoie.Intervenţia guvernului francez a pus în mişcare Banca Brautet. Sub oblăduirea Băncei Franţei şi prin hotărâtorul ei prestigiu, am căpătat noi ultimul împrumut. Ei bine, tot ce se putea face şi tot ce­ se putea zice, ca să se jic­nească marii, noştri sprijinitori, — sprijinitori însufleţiţi de cea mai bună voinţă pentru noi — s’a făcut şi­ s’a­ zis. S’a făcut campanie împotriva Franţei şi s'a zis că ea socoteşte România drept o colonie. S’a făcut Franţei imputarea că ne sile­ite să negociam, si să iscălim un îm­prumut de care nu avem nevoie. S'a încercat să se dovedească, tu toate mijloacele pe care­­.logica” le pună la îndemâna unui bun cu­noscător al di, că facem franței o favoare deosebita, himvoind să stăm. de vorbă ca să o ușurăm de ceva parale. S’a zis că bancherii, cari ne-au înlesnit împrumutul sunt nişte că­mătarii' Iar ai noştri, cei cari au negociat împrumutul, nişte ,­sper­­ţari’’. Jicnirea Băncii Franţei, cu aju­torul căreia s’a făcut împrumutul, a fost un an atentat împotriva ere­­fitului ţării numai, ci şi o greş­ala, — o faptă rea. A doua greşală stă in împreju­rările ştiute, în care s’a negociat convenţia comercială cu Gemai­nia. ... Nu vom reveni asupra acestor împrejurări. Incidentul cu dele­gaţii germani — şi nu din vina lor — trebuia să dea de gândit. Nu a dat. S a stăruit în greşală. Fiecare din noi am avut impresia că ceva neplăcut se petrece, ia­­r noi, intre România şi Franta. Astea toate dovedesc că nu e da ajuns să fii in ritmul tinereţii ori in ritmul nou ca­ să cârnueşti o ţară. Nu e deajuns să fii inteligent ca să ceri dreptul de a cârmui o ţară. Nu e deajuns să fii tehnician ca să zici: sunt menit de Dumne­zeu, să cârmuesc ţara. " Pentru a cârmui o ţară­ şi un po­por se cer­ alte însuşiri. Se cerne, mai­ întâi, înţelepciune. Şi nici rit­mul tinereţii, nici revoluţa ritmu­lui nou nici inteligenţa, nici d­oar invătar­a, nu implică înţelepciu­nea. Petre Carp era inteligent şi învăţat şi tehnician. Cunoştea fi­nanţele ca nimeni altul. In politică s’a, lăsat, învins, a fi cârmuit de Lascar Catargi., care nu avea, ta­lent, mei inteligentă sclipitoare, nici ştiinţă de carte. Era, insă, in-* felept. •13 Spre un monopol al zahărului nwiSMfc • lgg»l Exportul porumbului în Itala. — Aprovizionarea armatei. — Tratativele cu Ungaria.— Combustibilul căilor ferate Şedinţa delegaţiei economice Eri la orele şase... seara, a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ şedinţa delegaţiei econo­mice a guvernului. Au luat parte d-nii: C. Ar­get­­­­ianu, miniştrii de finanţe, Vasiles­­cu Kar­pen, ministrul industriei, ge­neral Ştefănescu Amza ministrul armatei, V. Vălcovici ministrul lucrărilor publice şi comunicaţii­lor. Al. Radian şi V. Stanciu sub­secretari de Stat la ministerul de agricultură şi ing- Const. Budeanu secretar general al ministerului de industrie şi comerţ şi secreta­rul Delegaţiei economice­ a gu­vernului. APROVIZIONAREA ARMATEI Delegaţia economică a guver­nului a examinat problema a­­provizionării armatei prin in­dustria naționala-­Se vor repart­aza comenzile la principalele industrii, pentru a se înlătura astfel cât mai mult şomajul. EXPORTUL DE PORUMB IN ITALIA S’a lecturt , începerea tratativelor­­ co go­vernal italian, în vederea m­ele­­erei umii aranjament pri­vitor la" costidifit­iile de import al porumbului ro­mânesc în Italia­. In acest scop d. ing. Ce­­zar Popescu, secretar ge­neral al ministerului de industrie şi comerţ, va pleca imediat la Roma pentru a începe discuţiu­­nile. COMBUSTIBILUL PENTRU CAILE FERATE Delegaţia, economică a mai hotărît, in principiu, încheerea unei conven­­ţiuni intre calea ferată şi societăţile de cărbuni, pentru combustibilul ne­cesar căilor ferate, pe ba­za principiilor stabilite de comisiunea care a studiat problema cărbunelui. TRATATIVELE CU UNGARIA S’a examinat apoi stadiul tra­­tativelor economice cu Ungaria, ce se duc la Sinaia, şi cari de­curg într’o atmosferă prielnică. Acum conferinţa discută punc­tul de vedere românesc, care se referă în special, la problema tranzitului a exportului nostru de vite şi a exportului lem­­nelor în Ungaria. EXPORTUL ŢIŢEIULUI Delegaţia economică a cercetat problema expor­tului ţiţeiului, urmând să se hotărască dacă de a­­ceasta favoare va benefi­cia numai Statul sau şi societăţile petrolifere şi în ce măsură. MONOPOLUL ZAHĂRULUI S’a mai examinat ches­tiunea înfiinţării mono­polului zahărului, atât in vederea raţionalizării a­­cestei industrii, precum şi din punct de vedere fis­cal, pentru creearea de noui venituri Statului. Nu s’a luat deocamdată nicio hotărâre, această chestiune urmând să fie cercetată intr’o viitoare şedinţă. SERVICIUL DE DOCUMEN­­TARE PENTRU GRAU Delegaţia economică a hotărât participarea României la înfiinţa­­rea unui serviciu internaţional de documentare pentru grâu.­­Şedinţa s-a terminat la orele opt şi jumătate seara. M. BUCUR Rid­carea scontului în Ar­g­ia LONDRA, Se (Rador). — Banca Angliei a ridicat taxa scontului ele­va 3, și jumătate la 4 fi jumătate la sută. Această hotărâre nu.' a surprins cercurile din Ci­­ty, unde ridicarea scon­tului era considerată ne­cesară, pentru a înfrâna retragerile de capitaluri de pe piața engleză. Chili a suspendat plata cupoi­­n a­ur în aur SANTIAGO DE CHILI. 30 (Ra­dor). —­­Camera a aprobat proec­­tul guvernului, prin care se pre­vede o suspendare pe­­ timp de­­doi ani a plăţilor în aur pentru cupoa­nele­­Împrumuturilor­­ externe. Organizarea agriculturii Rostul asociaţiilor agricole ţărăneşti Prin­ reforma agrară, ţăranul, deşi împroprietărit, deţinând, co­lectiv, majoritatea suprafeţelor cultivate ale ţării, a rămas, totuşi, izolat şi foarte slab, în faţa nevoi­lor sale materiale şi technice. Aproape nimic nul s’a făcut în decurs de zece ani, pentru îndrep­tarea acestei situăţiuni. Izolat pe micul său lot de îm­proprietărire, ţăranul nu şi a putut procura la timp şi in condiţii con­venabile o sămânţă buni, nu şi-a putut ara lanul după cerinţele mo­derne,­ nu şi-a putut cumpăra vi­tele şi utilajul necesar pentru a-şi culege la­­timp şi a-şi întreţine re­colta in condiţuni satisfăcătoare. Urmarea a fost că producţia agri­colă a ţării, a fost mai mulţi, ani deficitara şi, in general de o cali­tate inferioară aceleia pe care o producea, înainte de război, ma­rea propietate. Pentru îndreptarea răului­, sta­tul a crezut că poate îndrepta sta­rea ţărănime!, înfiinţând după ■ raz­­boi, cooperativele ţărăneşti,­ ob­­ştiile de arendare- tot mai multe, bând populare, etc. S’a dovedit insă, că­ în majori­tatea cazurilor, nu ţăranul, a fost cel folosit, pe urma acestor insti­tuţii, ci dinpotrivă, cele din urmă, aşa cum au fost organizate şi funcţionează, au trăit pe spinarea acelor pe cari trebuiau să-i ajute. Mulţi ţărani şi-au pierdut eco­nomiile si rodul muncii lor, in con­tactul cu aceste instituţii birouera- Fee, acaparate, adeseori de agenţii diverselor grupări politice. Iniţiativa particulară, care joacă rolul principal în gruparea bres­lelor sacale, pentru promovarea intereselor lor economice, a fost cu desăvârşire neglijată,­in orga­nizarea instituţiilor, ce erau che­mate să întărească, prin unire,, forţa micilor plugari­şi totuşi numai libertatea iniţia­tivei, este soluţia cea adevărată. * Noua lege a asociaţiilor agricole votată de actualul guvern, face un pas mai îndrăsneţ către­ unirea mi­cilor agricultori, pentru apărarea intereselor­ lor economice, dar su­feră de acelaş viciu fundamentări Lasă prea puţin loc iniţiativei particulare, care rămâne aservită controlului statului şi oficiului cooperaţiei. Dovadă ca asociaţiile de plu­gari, nu trebuiesc încătuşate­­ de amestecul prea brutal al statului şi­­de organizaţiile sale biroacra­­tice, este exemplul caracteristic, din plasa Olteniţa, jud." Ilfov. " Acolo s’a constituit, cu multă vreme, înainte de votarea legei noui, a asociaţiilor agricole, din iniţiativă pur particulară, o aso­ciaţie a plugarilor mici din nouă sate ale plăşii Olteniţa. Această asociaţie de plugari in­titulată „Tineretul plugar’’ este opera d-lui I. Postelnicu, inspector în ministerul de agricultură. Ea nu a avut, nici în clin, nici în mâ­necă,­cu organizaţ­ie şi controlul statului, cu cooperativele, cu ofi­ciul cooperaţiei, cu băncile popu­lare. Este o asociaţie particulară de ţărani, cari îşi discută ei sin­­guri nevoile şi se ajută reciproc în satisfacerea lor. Au însă un conducător priceput, iubitor al ţărănimei, pe d. Postel­nicu, care este şi administrator al fermei model a statului din co­muna Span­­o­v, ajunsă în decurs de 3 ani graţie activităţii acestui specialist, una din cele mai fru­moase din ţară. El i-a unit pe plugarii din cele nouă sate, constituindu-i în aso­ciaţie agricolă, pe baza unui sta­tut tip. ■. Scopul asociaţiei etse îmbunătă­ţirea producţiei agricole de ridica­rea culturala şi economica a­ ţăra­nilor plugari.­­ Asociaţia pune la dispoziţia membrilor ei, seminţe alese uni­forme. Ea se­ îngrijeşte de munca raţio­nală a pământului, punând la dis­poziţia membrilor vitele şi maşi­nile agricole necesare. Ea se ocupă de specializarea, în sânul asociaţiei a grupurilor de producători. Ea face vânzarea in comun a produselor. Pune la dispoziţia ţăranului plu­gar, mijloacele necesare pentru creşterea vitelor şi industrializa­rea produselor. Organizează cursuri agricole de iarnă... spectacole de cinematograf cu caracter agricol etc. Experienţele făcute­ în plasa Ol­teniţa, cu această asociaţie de plugari, a dat rezultate concrete. Pe lanul micului plugar din cele nouă sate asociate, pământul nu va mai fi arat cu plugul obicinuit. Asociaţia, ca organizaţie parti­culară colectivă ţărănească, a pu­tut obţine­­de la Oficiul economic românesc, in condiţii de plată ,avan­tagioase, mai multe tractoare „Fordsen” şi alte maşini agricole, căr­i vor revoluţiona cultura pămân­tu­lui ţărănesc în această regiune.­­ Plugarii ,asociaţi,­­s’au organizat pentru vânzarea în comun a grâu­lui, în scopul de a profita colectiv de prima de export şi au început să-şi procure sămânţă aleasă de grâu, în scopul de a uniformiza tot grâul regiunei. Fără îndoială că acest progres ţărănesc, se datoreşte în cea mai mare parte omului de ispravă care e d. inspector Postelnicu. Nu e mai puţin adevărat însă că o ase­menea asociaţie nu s’ar fi putut înfăptui şi în tot cazul poate că n’ar fi dat aceleaşi rezultate, dacă ar fi fost pusă prea mult sub lu­cr­a şi controlul statului sau a or­­ganzaţiilor sale.* Credem că noua lege a asocia­ţiilor agricole ţărăneşti, s-a votat ca o consecinţă a experienţelor fericite făcute în plasa Olteniţa. Legea a depăşit însă cadrul ne­cesar. Era de ajuns ca asociaţiile ţărăneşti să fie autorizate a lua fiinţă, din iniţiativă particulară a­­cordându-li-se după înfiinţare şi in anumite condiţii, calitatea de persoană morală şi juridică. Statul să nu se amestece direct în acest© asociaţii. Asociaţiile ţărăneşti trebuie să păstreze un caracter exclusiv eco­nomic. Amestecul şi controlul sta­tului, in atmosfera vieţei politic© de la noi, sunt menite a da aces­tor organizaţiunî agricole, îndru­mări şi tendinţe străin© de scopul economic şi cultural urmărit de aceste organizaţiuni plugăreşti. T. RADU ■ ....... cooperativele agricole în Franţa PARIS 30 (Rador). — Consi­liul de miniştri a aprobat ca Mi­nisterul de Agricultură şi Ban­ca Franţei să organizeze stabi­­limente de credit permiţând or­ganizarea cooperativelor agri­cole. Cooperativele şi sindicate­le agricole vor putea face apel la acest credit în aceleaşi con­diţii ca industria şi comerţul. Comerţul de grâu şi fiind în Franţa PARIS, 30. (Rador). — Azi s’a publicat decretul prin care deţină­torii de grâu şi făină străină sunt obligaţi ca înainte de 15 August să declare cantităţile ce nasedă- SCONT §1 POLITICA Banca Angliei a mărit taxa scontului. E o hotărâre care oglin­deşte o situaţie financiară. Dar in largă măsură şi o situaţie politică, şi mai ales o indicaţie pentru des­făşurarea viitoare a politicii. Retragerea de capitaluri din Anglia a silit să se ia această ho­tărâre. Numai cu o săptămână i­ urmă, conducătorii Băncii Angliei, întruniţi să cerceteze situaţia, de­clarau cu mândrie că nu s’a întâm­plat nimic care să îndreptăţească o scumpire a scontului. După şeapte zile, s’a constatat insă că s’au produs fapte cari fac trebuin­cioasă nu o sporire de o jumătate punct, cum ne deprinsese Banca Angliei, ci un salt dela 3 şi jumă­tate la 4 şi jumătate la sută. Se ştie ce a motivat această hotărâre. Capitaluri străine pără­sesc piaţa britanică, intr’o propor­ţie neobişnuită. E o chestiune de convenienţă şi de prevedere. Ban­ca Angliei tratează la Paris un credit de douăzeci de milioane de lire sterline, pentru a înlocui aces­te capitaluri. Dar între timp, fiind­că nu s’a ajuns încă la un acord asupra condiţiunlor acestei ope­raţiuni, o urcare a scontului, cu toate pagubele ce înseamnă aceas­tă măsură pentru industrie şi pen­tru comerţ, a trebuit să fie decisă, pentru a oferi plasamentelor străi­ne o mai­ bună remunerare. Sunt financiari englezi cari soco­tesc că la retragerea de capit­aluri, acestea iau în cea mai mare parte drumul Parisului, este o manevră politică. Franţa ar voi să deter­­ mine astfel o politică britanică fa­vorabilă propriilor ei ţeluri. Pari­sul se apără hotărât împotriva aces­tor bănueli. Dar, dacă bănuelile sunt nedrepte, nu e mai puţin ade­vărat că afluxul de aur în Franţa dă guvernului Laval o armă pre­ţioasă în domeniul politic. Acest avantaj, în ajunul unor­ disacțiuni pentru un acord direct­ cu Germania, fără mijlocirea ma­mei puteri străine, va cântări greu in negocierile ce se anunță. A- Hg. Situaţia băncilor germane INTERVENŢIA GUVERNULUI* REICHULUI REHLIX, 30 (Rador).­­ Guvernul continuă a exa­mina situaţia în vederea restabilirii unei activităţi normale a băncilor, îm­preună cu principalele bănci, se cercetează posi­bilităţile de a face faţă scadenţei de mâine, la fi­nele lunii, pentru efec­tuarea plăţilor lucrătorii­lor şi salariilor funcţiona­­rilor. Este probabil să se in­­cheie un acord între bănci­­le germane şi marile băn­ci creditoare din străină­tate, în virtutea căruia să se prelungească creditele pe termen scurt. Situaţia continuă totuşi a fi îngri­jorătoare,­­ deoarece dăi­­nueşte posibilitatea de­­nunţării unor credite pe termen scurt ■ destul de, importante, din partea băncilor străine, secunda­re, ca însemnătate, dar cari laolaltă reprezintă creanţe foarte mari. Mari fraude vamale în Statele­ Unite NEW-YORK, 30 (Rador).­­ 6 seri© de mari importatori d© lână­­cu birourile la Philadelphia, Bos­­ton şi New-York au primit ordi­nul să lichideze imediat taxele de import pe ultimii cinci ani, întru­­cât autorităţii© vamale au stabilit că declaraţiile făcute în acest în­­terval fuseseră neadevărate. Suma cu care a fost fraudat fis­cul prin acest procedeu s’ar ridică la 40 milioane de dolari- Suma ur­mează să fi© depusă fără întârzie­­re de firmeia importatoare.

Next