Argus, septembrie 1931 (Anul 22, nr. 5515-5539)

1931-09-02 / nr. 5515

Citiţi alm­anachul Ary! XX!! No. 5515 Maschinenfabrik Imperial CSa IVI« l&w H>; USCATORÍK de PORUMB. FRUCTE. LEGUME. CĂRBUNI. CHEMICALE Reprezentant General pentru VARIA București Vig Sir. Almonide, 2 ABONAMENT EIS IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 ® 1 lei in tari, lei In streinătate * IN TARA & aa 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 3Q0 ® Q Miercuri 2 Septembrie 1031 Industriaşi Vine Toamnă ffcEPAEÁTI acoperişurile de carton cu RAHA fitt Acoperişul devine nou şi ţine enorm­ulj V Ă R I A Bucuréstl Vig Sfr. Slrnonlde, 2 Telelőn 334/75- PUBLICITATEA s® Bunuiesie la Adimnistraţia Sarcini §1 la toate agenţii!* de publicitate B I R O U R­­ L Ei Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Ei V «V» T E LJLF O N t 306/93 şi 323/69 ■MM BĂNCILE de Visier ,­ O vijelie s’a deslănţuit asupra băncilor din­ ambele h­emisfere. jCompetenţele recunoscute decla­ră că faptul provine din lipsă de încredere. E o explicaţie care nu lămureşte mult. Căci te întrebi: oare e cauza lipsei de încredere? JPe când înaintea războiului se întâmpla foarte rar ca o bancă isa fie asaltată de deponenţi, toţi­­cerând restituirea banilor la mi­nut, astăzi publicul tresare la cel mai mic zvon, pleacă­­Urechea la orice şoaptă cât de absurdă şi cuprins de o isterie colectivă, de un neastâmpăr re­fractar, oricărei logice, reclamă imperios depozitele, deşi fiecare din parte ştie perfect că banca nu­­ţine banii grămadă în cassă, ci ii are plasaţi ca să producă. ,. O analiză a originei acestui fe­nomen tulburător, care amenin­ţă la baza lui structura creditu­lui, temelia tuturor transacţiuni­­lor financiare şi comerciale, va arăta că unele cauze sunt parti­­culare fiecărui Stat în parte, iar altele sunt comune, celor mai pruite ţari. Nimeni nu va susţi­­ne, de pildă, că criza de încre­­­dere care a pricinuit prăbuşirea atâtor bănci americane cu un ca­pital de sute de milioane de do­lari are vre-o asemănare cu ce­­­ea ce se petrece în România. Sta­­tele Unite, posedă jumătate din Istorul de aur al lumei întregi­— peste cinci miliarde de dolari — îşi cu toate acestea şomajul a luat proporţiuni de necrezut. A­­­proape fiecare zi ne aduce ves­­­tea încetărei plăţilor de bănci­­vechi şi cu renume din Statele Unite.­­ Pe lângă cauzele generale ale lipsei de încredere, cari determi­nă zdruncinarea atâtor institu­­­ţiuni de credit, prăbuşirea pre­ţului tuturor materiilor prime, supraproducţia în toate ramuri­le sub consumaţia, sunt şi o se­rie de cauze speciale, greşeli co­mise de Stat, greşeli comise de bănci, ai căror conducători n’au prevăzut îndeajuns evoluţia eve­nimentelor, o prevedere — trebue s’o recunoaştem — ce depăşeşte cadrul înţelepciunei omeneşti, mai ales în învălmăşeala provo­cată de inflaţie. ■ Spicuim dintr’un articol de cu­rând apărut în ,,Frankfurter Zei­tung”, consideraţiunile urmă­toare despre băncile germane :­­ „Este de necontestat că cele m­ai multe bănci mari au comis greşeli în ultimii ani. Bine­înţe­les, post festum se văd greşelile înai clar decât înainte. Băncile mari cari au acum de luptat cu greutăţi, au acordat unor între­prinderi credite într’o măsură şi cu o uşurinţă ce nu pot fi justi­ficate. Cu toate acestea, nu aici ietă miezul greutăţilor. Se răspu­­nă faptul ca băncile, sprijinin­­­du-se pe banul străin pe care nu t­e poate pue. temei, au acordat credite prea mari ce nu pot fi acum repede mobilizate. Iar expansiunea creditelor a fost­­continuată, chiar atunci când­­conjunctura a dat înapoi și de­venise lămurit că posibilitatea junei consolidări a datoriilor ex­terne , pe termen scurt nu mai putea fi înfăptuită repede. Nu toate băncile au comis aceeaşi greşala. Unele institute au fâ­mat creditele, deşi putinţa finan­­­ţărei era la dispoziţia lor. Insă, in general, majoritatea băncilor conducătoare, au căzut în ace­iaşi vină”. Cine nu va admite că consta­tarea ziarului din Frankfurt, se aplică, in multe privinţi, şi băn­icilor noastre? Este exact că an­gajamentele lor în străinătate pe termen scurt n’au atins un pivol cu adevărat primejdios,­­dar nu e mai puţin adevărat că denunţări de credite externe s’au produs şi că aceste retra­geri au provocat un gol destul de simţitor. Nu trebue apoi trecută cu ve­derea politica prăpăstioasă de naţionalizări care a fost întro­nată, acum câţiva ani, cu o im­petuositate foarte neoportună de guvernul liberal. In dorinţa sa de a naţionaliza cu o oră îna­inte întreprinderi industriale pu­ternice, exploatate de capitalul străin, s’a impus băncilor cum­părarea de acţiuni în valoare de miliarde. S’a dovedit de atunci că speculaţiunea a fost proastă. E de mirat ca se ridică acum voci pentru a desaproba măsura de răscumpărare de către Stat a acţiunilor ,, Steaua Română”, susţinându-se că băncile urmea­ză să suporte singure toată pa­guba ce rezultă din deprecierea acestor titluri. Cu alte cuvinte, acţionarii băncilor să poarte sin­guri gloaba calculului prost al Statului cu prilejul naţionaliză­­rii. Noi socotim că o greşală co­misă de Stat trebue reparată tot de el şi că e nedrept, e imoral, să se arunce toată perderea pe spinarea acţionarilor băncilor. Băncile au plătit până acum un miliard de pe urma unei operaţi­uni în care au fost vârâte de Stat fără voia lor. E destul. Iată un mănunchi de considera­ţiuni cari au contribuit la psiho­logia generală a deponenţilor în ultimul timp. Măsurile recente luate de guvernul Iorga atât prin formarea Sindicatului bancar, prin hotărîrea unei emisiuni de obligaţiuni pentru achitarea da­toriilor industriale către bănci şi prin răscumpărarea acţiunilor Steaua României nu pot fi com­bătute cu argumente temeinice. Oare sunt ele îndestulătoare pentru a înlătura complect orice urmă de criză bancară? Vremu­rile prin cari trecem sunt atât de anormale, învățămintele din tre­cut au astăzi o valoare atât de minimă, încât un răspuns satis­făcător nu poate fi dat o resta­bilire a echilibrului financiar şi economic depinde numai de o conlucrare a tuturor statelor pentru a pune capăt anarhiei în producţie. împotriva unei solida­rităţi universale care singură ar putea determina o revenire a preţurilor, se ridică încă ori cari au supravieţuit războiului, anta­gonisme ce n’au desarmat. A­­vem o mângâiere în faptul că, relativ România suferă mai pu­ţin decât atâtea state puternice şi că, cu toată vitregia vremuri­lor, marile noastre instituţiuni de credit au înfruntat şi conti­nuă să înfrunte cu succes gre­utăţile zilei. R. ALEGERILE DIN NEAMŢ au de Alegătorii judeţului Neamţ ales pe candidatul ■ ,sGărzii Fer”. Aceasta înseamnă că în judeţul Neamţ, ca şi in restul ţarei, ban­tuc o grea criză economică şi că ţăranii moldoveni striviţi sub sar­cina unor datorii care întrec pu­terea lor de muncă şi de câştig au fost momiţi că adevăraţii vinovaţi de stările de azi, sunt ,,speculatorii şi cămătarii”. E zadarnic să arătăm cât de ciu­dată şi de vinovată e o asemenea interpretare a evenimentelor. Nu suferă oare­ deopotrivă, toate stra­turile sociale, fără deosebire de origină şi de credinţă, de pe urma crizei care turbură atât de adânc, gospodăria naţională? Şi nu să în­tinde oare, crunta boală econo­mică, dincolo de hotarele ţarei, răspândind sărăcia şi desnădejdea până şi în ţările cele mai mândre şi mai bogate din lume? Nu e mai puţin adevărat că por­niri de ură şi de răzbunare prind­e­ uşor şi să împrăştie repede în masele populare, frământate de nevoi. Trăim vremi în care învi­nuirile şi blestemele să răspândesc mai lesne decât lămuririle înţe­lepte. E datoria celor cari îşi dau sea­ma de gravitatea stărilor de azi, să lupte împotriva demagogiei de stânga ca şi de dreapta. Succesele „Gărzii de Feri“ nu pot­ aduce nici o îndreptare crizei în care ne zbatem. Dimpotrivă. In vremi când săli dar­it­at­ea interna­ţională e mai necesară ca ori­când şi când pare tot mai vădit că nu­mai printro sforţare comună a tu­turor popoarelor europene se va putea înlătura primejdia care le ameninţă pe toate, mişcări care urmăresc izbânda unui naţiona­lism îngust şi orb, pricinuesc cele mai grele dezamăgiri, prăbuşirile cele mai primejdioase. Ce e de făcut? Când curentele extremiste sunt ameninţătoare, partidele mijlocii, — partide de rezistenţă şi de con­servare socială — nu au dreptul să se duşmănească de moarte. La Piatra Neamţ au luptat între ele patru partide de „înfrăţire so­cială'’. Şi au fost înfrânte toate pa­tru. E o ,,experienţă? care trebue ţi­nută în seamă pentru viitor. BILANŢURILE sínen­g instituțiimnior m sraflii, göcseji, Iilor industriale, comerciale şine asigurare am întreaga ț?­ri sum puun­eaig m ALIilflHACHUI ARGUS“ 1931 EXEMPLARUL LEI 120 Piaţa financiară „Dacă am avea multe zii© ca a­­cea de ani, am trece foarte repede toate greutăţile“ a spus e­l condu­cătorul secţiei de devize al Băncei Naţionale. A fost o zi foarte animată pe piaţa devizelor. El© au fost oferite din toate părţile aşa că Banca Na­ţională a putut cumpăra, într-o sin­gură zi, o sută de mii de lire ster­line. E de remarcat că, cu toate ofer­tele de devize, cursul de cumpăra­re al Băncei Naţionale, a rămas 815 şi jumătate. Ni s-a explicat că deşi în mod normal cursul ar fi trebuit să scadă, Banca Naţională menţine acest curs, ca să animeze exportul. Pe piaţa internaţională, lira steri­lină a fost mai fermă, mai ales faţă de dolar. Un eveniment important Er­­bur­sa din Zurich a reluat cotarea măr­cii germane. E un semn că neîncre­derea în marca germană a încetat. Marca nu a mai fost cotată de la Iulie. Parisul n’a cotat-o încă. Se crede însă, că azi cel mult mâine, ea va fi cotată şi pe la bursele franceze. Bursa a fost ela ceva mai bine dispusă. A fost o zi de mişcare, cum n'am văzut în ultimele săptămâni. S'a observat o dispoziţie bună faţă de hârtiile petrolifere. Băncile oferite, Banca Naţională se menţine. * Din Germania vin ştiri mai opti­miste. După dispoziţia pieţei s’ar părea că reducerea scontului se va face zilele acestea, şi că ea va fi de trei la sută. In schimb Viena are încă de lup­tat cu greutăţi în privinţa credite­lor pe termen scurt. Atâta timp cât acest© greutăţi vor exista nu se va face o reducere a scontului Bauch Austriace. PSs* Emiterea obligaţiunilor societăţilor industriale Se va face o emisiune de două miliarde lei* •— Societăţile pentru cari garantează Statul Textul procetului de lege Am arătat în numerele prece­dente tratativele­­ce s’au dus pen­tru ca Statul să garanteze obliga­ţiunile ce se vor emite de socie­tăţile industriale. Ministrul finanţelor, a întocmit în acest scop un proect de lege şi un jurnal, care să autorize aduce­rea legii în desbaterea Corpurilor Legiuitoare. In raportul către consiliul de miniştri, ministrul finanţelor, arată dificultăţile de credit ale institu­ţiilor industriale, care au nevoie de sume de investiţiuni şi cari tre­­buesc procurate numai pe termene lungi de 5—20 ani. In aceste condiţiuni, spune mini­strul finanţelor, dată fiind situaţia de azi, interesul general ca şi cel al băncilor interesate în industria noastră, cer deopotrivă o politică care să înlesnească emisiunea de obligaţiuni, procedură normală de acoperire a investiţiunilor indus­triale. Plasarea unor asemenea obliga­ţiuni industriale pe piaţa internă sau externă, in împrejurările de azi, se izbeşte oarecare­ dificul­tăţi, dacă n’au şi garanţia Statului pentru plata regulată a cuponului şi a cotei anuale de amortisment. Prin raport se mai arată că emi­siunea de obligaţiuni garantate de Stat, trebue limitată. Garanţia s© dă numai pentru so­cietăţile mari care ocupă un loc de frunte în viaţa noastră economică, având un capital de cel puţin 400 milioane Iei, cum sunt „Reşiţa’’, ,,Pe­troşani“, „Astra”, fabrică de va­­goane, „Buhuşi’’, fabrică de postav, cu excepţia celor ce lucrează ex­clusiv pentru apărarea naţională, Copşa Mică şi Cugir şi I. A. R., pentru care limita de capital a fost redusă la 200 milioane. Au fost excluse societăţile pe­trolifere, pentru că prin legea din Iulie li s’au dat alte avantagii simţitoare. Cifra obligaţiunilor a fost limi­tată la 2 miliarde, spre a nu re­duce creditul Statului şi posibili­tatea lui de acţiune în viitor. In proectul de lege nu au fost trecute condiţiunile emisiunii, nici textul clauzelor ce vor figura pe titlurile ce se vor emite. Aceste chestiuni depind­­de si­tuaţia generală a pieţei în momen­tul emisiunii şi de preferinţele ca­pitaliştilor ce vor subscrie obliga­ţiunile. Ele vor fi rezolvate de societă­ţile industriale interesate, de acord cu ministerul de finanţe şi Banca Naţională. I. J . Iată textul procetului de lege. Statului, car® au o existenţă de cel puţin 5 ani şi un capital social depain vărsat şi existent de cel puţin lei 400.000­ 000. Minimul de capital se reduce la lei 200.000.000 pentru societăţile industriale române, care lucrează exclusiv pentru apărarea naţională. Nu va putea beneficia de dispo­­ziţiiile prezentei legi societăţile a­­vând de obiect exploatarea sau pre­lucrarea petrolului sau a derivatelor sale. GARANŢIA STATULUI ART. 2. — Prin garanţia ce asu­mă Statul se înţelege obligaţiunea Regatului României, reprezentat prin Ministerul de Finanţe, de a răspunde ca debitor solidar princi­pal, în mod absolut şi fără condi­­ţii, faţă de purtătorii obligaţiunilor emise, de plata regulată a anuităţii, cupon şi amortizare. ART. 3. — Ipoteca care garan­­tează obligaţiunile ce fiecare socie­tate industrială va emite potrivit legii de faţă, va fi în primul rang asupra imobilelor şi asupra instala­­ţiunilor industriale, ce după lege se privesc ca imobile, aparţinând societăţii emitente. ART. 4. — Pentru acordarea ga­ranţiei prevăzute la art. 2, Ministe­rul de Finanţe va putea cere socie­ lăSTâ^csăt«;- -a Băncii de care e finanţată. In lpsa unei garanţii bancare, societatea interesată va putea oferi $o altă garanţie, admisă de stat. TOTALUL OBLIGAȚIUNILOR ART. 5* — Totalul obligațiunilor (Citiți continuare In pag. 3-a). Ce conţine proectul de lege ART. 1­ — Ministerul de Finanţe este autorizat să acorde garanţia Statului autorizat până la concu­renţa sumei de 2.000.000.000 (două miliarde) lei pentru obligaţiunile ipotecare ce se vor remite prin subscrpţie publică sau Închisări pe piaţa internă sau pe pieţele străine, de către societăţile industriale ro­mâne, furnizoare şi creditoare ale Cititi continuarea In pag. 2-a. Exportul nostru de în Franţa animale Vizita specialiştilor francezi De Broqua şi Legendre în România Exportul nostru de animale şi de carne în Franţa oferă perspective din ce în ce mai bune. Suntem pe cale de a ne deschide un drum larg pe piaţa franceză. Conven­ţiile cu Ungaria şi Germania me­nite să asigure transitul prin ace­ste ţări, încurajează toate speran­ţele. Marfă avem. Piaţa franceză ne-o cere. Transitul capătă sigu­ranţă. Ceea ce ne lipseşte însă este organizarea transporturilor. Avem nevoe în deosebi de vagoane fri­­gorifere pentru carne, căci e mult mai convenabil să exportăm carne, decât vite pe picioare, care su­portă greu transportul şi scad mult din greutate pe o distanţă aşa de lungă. Apoi căile ferate trebue neapărat să-şi organizeze un ser­viciu serios de desinfecţie a va­goanelor de animale, spre a îm­piedica infecţiile în timpul trans­portului. Adesea am avut neplă­ceri mari cu Austria şi Cehoslova­cia din această cauză. Mai sunt şi alte măsuri de luat din partea mi­nisterului de agricultură pe care de­sigur că le va pune în aplicare cât de curând. In vederea tuturor acestor mă­suri ţara noastră a fost vizitată în cursul lunei trecute, de doi mari specialişti francezi în comerţul de animale şi de carne, invitaţi de gu­vern. D-nii De Broqua şi Legendre au venit să petreacă o săptămână la noi, spre a se informa de cali­tatea vitelor şi a cărnii din Româ­nia, de tehnica comerţului nostru de vite şi de carne, de posibilită­ţile noastre de export, pentru ca, pe baza acestor studii prealabile, să contracteze apoi legături co­merciale temeinice cu piaţa noa­stră. Contele de Steaua este consilier al comerţului exterior al Franţei, iar d. Legendre preşedintele sindi­catului pentru comerţul de carne de la Paris. Au avut în ţară întrevederi cu d. ministru al agriculturii, cu d. mi­nistru al finanţelor şi cu alte per­sonalităţi. Au plecat, în general, mulţumiţi de ţara noastră, poate mai mulţumiţi decât s’ar fi aştep­tat. Și după ce au examinat de a­­proape diferitele aspecte care-i in­teresau mai mult, contele de Bro­­qua, in căutarea unei expresii prin care să caracterizeze tara noastră, declara satisfăcut •* „Bel et riche pay si II gabien des chases a cor­­riger. Mais cest un pays plein de promesses pour l'avenir. VOUA la caractéristique de votre pays”. Am inteles imediat. Avem de toate, dar avem încă multe lip­suri ; trebue să isprăvim cu greşe­lile trecutului şi sâ începem o nouă viaţă economică. D-nii de Broqua şi Legendre au fost primiţi la Bucureşti de repre­­prezentanţii Ministerului de Agri­cultură (Direcţia Zootehnică) ai In­stitutului Naţional de Export, ai Institutului Naţional Zootehnic şi de Uniunea exportatorilor de ani­male. Ei erau însoţiţi de ataşatul comercial român la Paris, d. Au­rel Ion Popescu­ , Conduşi de tehnicienii de la Bu­cureşti, au vizitat Abatorul Capi­talei, halele, au vizitat apoi Do­­brogea, pentru a-şi da seama, de calitatea oilor noastre, au vizitat Bucovina, Transilvania şi Banatul, pentru a studia materialul bovin exportamt­ In toate părţile au fost bine primiţi şi li s’au arătat numai realitatea .—. şi bună şi rea. — pentru ca apoi, din critica acestei realităţi, să rezultate şi pentru noi învăţămintele necesare-Şi ara avut de tras multe învăţă­minte- ABATORUL CAPITALEI Abatorul, ca instalaţie, le-a plă­cut. Aici se poate tăia Şi aranja multă carne pentru export. Se pot aduce aici, de pildă, oi vii din Do­­brogea, spre a fi tăiate la Bucu­reşti şi expediate apoi sub formă de carne la Paris. N’au fost însă mulţumiţi de felul cum era pre­zentată carnea la abator. Măcela­rii noştri nu sunt pătrunşi de ne­voia unei curăţenii desăvârşite. Oaspeţii francezi au mers intr’o zi de tăiere la abator. Au găsit şi marfă mai bună şi meci proastă dar mai ales de cea din urmă. Lu­cru explicabil de altfel, din­ cauza sezonului de vară. Au vizitat aici, printre altele, birourile administra­ţiei, două încăperi destul de mo­deste, decorate cu statistici, gra­fice, etc., care au lăsat o bună im­presie. — Noi la Viliette (abatorul Pa­risului) n’avem așa ceva". CALITATEA VITELOR ROMA­NESTI Am stat de vorbă cu d. de Broqua- Fra foarte impresionat de tara noastră și-mi comunica totul cu multă sinceritate- A admirat ca­litatea vitelor îngrăşate din Buco­vina şi Transilvania, a apreciat rezultatele creşterii porcilor de York, dar n’a fost mulţumit de rasa Mangafită, car© este o rasă tardivă şi producătoare de grăsi­me. Grăsimea d® porc este aproa­ POLITICA ŞI FINANŢE Cine a urmărit evenimentele atr­tt­ce externe întâmplate în ulti­mele luni, a fost isbit de rolul co­vârşitor, jucat de Franţa, începând cu activitatea diplomatică stârnită de propunerea preşedintelui Hoo­ver, continuând apoi cu vizitele, miniştrilor americani, englezi, ger­mani, italieni, la Paris, s’a desfăşur­­at la Quai d’Orsay o acţiune, în­făţişând aspecte diferite, dar miş­­cându-se într’un cadru unitar,. Franţa a avut să îşi dea consimţă-­ mântul în săvârşirea unor acte, ce­ nu se puteau înfăptui fără acestj consimţământ. Astfel, guvernul, francez şi-a putut impune punctul său de vedere şi a pus pecetea in-­ tereselor sale în toată evoluţia pol­­iticii europene din ultimele lanii Germania, ameninţată de o catast­­rofă financiară, îşi trimete can­,­celarul la Paris, iar d-nii Laval Briand sunt invitaţi la Berlini, Banca Angliei, socotind că cursul lirei sterline este în primejdie, ne-,­gociază şi obţine ajutoarele salva-, toare la Paris. Sovietele, cont strânse de lipsuri financiare, uită, aversiunea lor pentru capitalismi şi propun la Paris pacte de neaj­gresiune, care să le deschid­ă put­tinţa de a colabora cu finanţa fram­­ceză. Ungaria, Austria, atinse de­ criza generală, negociază sprijinul francez. Grecia anunţă că viitorul împrumut de investiţiuni vor în-* cerca să îl facă pe piaţa franceză­­ Toate aceste nevoi financiare nu rămân fără repercusiuni în dome­­niul politic. Înţelegerea acestei le­gături este elementară. Aşa cunm Sovietele se grăbesc să dea ga­­ranţii de neagresiune, Germania va consimţi, pentru a obţine mora­­toriul financiar, la un moratoriu politic de pace. Politica revizio-­ nistă a acoliţilor revanşei visata de naţionaliştii germani, este dea­,­camdată osândită. Hegemonia Franţei, graţie mijloacelor tezau­rului său, are prilejul să aducă Europei noui servicii. Servicii cu atât mai preţioase, cu cât sprijinul francez la îndreptarea economică­ a continentului, garantează şi li­niştea politică internaţioală, con­solidând tratatele şi convenţiile pe care se sprijină pacea generală, Franţa a fost adesea criticată pen­tru că întreţine armata cea mai pu­ternică din Europa. S’a răspuns întotdeauna acestor critici că în lipsa unor garanţii de securitate, şi de respectare a tratatelor, ar­mata franceză este chezăşia eficace a păcii. • Astăzi, acestei armate îi se ală­tură o garanţie şi mai eficace: au­­rul francez. Astfel, bogăţia Fran­ţei, în această Europă i­ănuintata de griji economice, aduce un ele­ment binefăcător, cu atât mai mult cu cât rolul său, în evoluţia poli­ticii de pace şi de cooperare este, activ, spre deosebire de celelalte, garanţii pasive. A. Hz. Aplicarea convenţiei comerciale greco- române ATENA 31 (Radar). — Autorită­ţile vamale, au primit instrucţiuni pentru a pune în aplicare, cu înce­­pere de mâine 1 Septembrie, noua convenţie comercială greco-română. Austria renunţă la (Inia­, nea vamală en Germany CAUZELE ACESTEI RENUNŢĂRI BERLIN 31 (Rador). — In cer®, cnril© politice se afirmă că renun»­ tarea Austriei la proiectul de unitig n© vamală austro-german, — re« munţare care urmează să se efec­tueze înainte de darea deciziei Curtei de Justiţie internaţională de la Haga, — ar avea de scop în pri­­­mul rând, facilitarea împrumutului austriac în Franţa. Urgenţa împrumutului acesta, este determinată de faptul că Banca An­­gliei, ar fi notificat Austriei, că ea trebuie să retragă în cel mai scurt­ termen, creditul pe care l-a pus la dispoziția Austriei, pentru res­­taurarea băncei ..Creditanstalt“.

Next