Argus, septembrie 1931 (Anul 22, nr. 5515-5539)
1931-09-02 / nr. 5515
Citiţi almanachul Ary! XX!! No. 5515 Maschinenfabrik Imperial CSa IVI« l&w H>; USCATORÍK de PORUMB. FRUCTE. LEGUME. CĂRBUNI. CHEMICALE Reprezentant General pentru VARIA București Vig Sir. Almonide, 2 ABONAMENT EIS IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 ® 1 lei in tari, lei In streinătate * IN TARA & aa 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 3Q0 ® Q Miercuri 2 Septembrie 1031 Industriaşi Vine Toamnă ffcEPAEÁTI acoperişurile de carton cu RAHA fitt Acoperişul devine nou şi ţine enormulj V Ă R I A Bucuréstl Vig Sfr. Slrnonlde, 2 Telelőn 334/75- PUBLICITATEA s® Bunuiesie la Adimnistraţia Sarcini §1 la toate agenţii!* de publicitate B I R O U R L Ei Bucureşti, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Ei V «V» T E LJLF O N t 306/93 şi 323/69 ■MM BĂNCILE de Visier , O vijelie s’a deslănţuit asupra băncilor din ambele hemisfere. jCompetenţele recunoscute declară că faptul provine din lipsă de încredere. E o explicaţie care nu lămureşte mult. Căci te întrebi: oare e cauza lipsei de încredere? JPe când înaintea războiului se întâmpla foarte rar ca o bancă isa fie asaltată de deponenţi, toţicerând restituirea banilor la minut, astăzi publicul tresare la cel mai mic zvon, pleacăUrechea la orice şoaptă cât de absurdă şi cuprins de o isterie colectivă, de un neastâmpăr refractar, oricărei logice, reclamă imperios depozitele, deşi fiecare din parte ştie perfect că banca nuţine banii grămadă în cassă, ci ii are plasaţi ca să producă. ,. O analiză a originei acestui fenomen tulburător, care ameninţă la baza lui structura creditului, temelia tuturor transacţiunilor financiare şi comerciale, va arăta că unele cauze sunt particulare fiecărui Stat în parte, iar altele sunt comune, celor mai pruite ţari. Nimeni nu va susţine, de pildă, că criza de încredere care a pricinuit prăbuşirea atâtor bănci americane cu un capital de sute de milioane de dolari are vre-o asemănare cu ceea ce se petrece în România. Statele Unite, posedă jumătate din Istorul de aur al lumei întregi— peste cinci miliarde de dolari — îşi cu toate acestea şomajul a luat proporţiuni de necrezut. Aproape fiecare zi ne aduce vestea încetărei plăţilor de băncivechi şi cu renume din Statele Unite. Pe lângă cauzele generale ale lipsei de încredere, cari determină zdruncinarea atâtor instituţiuni de credit, prăbuşirea preţului tuturor materiilor prime, supraproducţia în toate ramurile sub consumaţia, sunt şi o serie de cauze speciale, greşeli comise de Stat, greşeli comise de bănci, ai căror conducători n’au prevăzut îndeajuns evoluţia evenimentelor, o prevedere — trebue s’o recunoaştem — ce depăşeşte cadrul înţelepciunei omeneşti, mai ales în învălmăşeala provocată de inflaţie. ■ Spicuim dintr’un articol de curând apărut în ,,Frankfurter Zeitung”, consideraţiunile următoare despre băncile germane : „Este de necontestat că cele mai multe bănci mari au comis greşeli în ultimii ani. Bineînţeles, post festum se văd greşelile înai clar decât înainte. Băncile mari cari au acum de luptat cu greutăţi, au acordat unor întreprinderi credite într’o măsură şi cu o uşurinţă ce nu pot fi justificate. Cu toate acestea, nu aici ietă miezul greutăţilor. Se răspună faptul ca băncile, sprijinindu-se pe banul străin pe care nu te poate pue. temei, au acordat credite prea mari ce nu pot fi acum repede mobilizate. Iar expansiunea creditelor a fostcontinuată, chiar atunci cândconjunctura a dat înapoi și devenise lămurit că posibilitatea junei consolidări a datoriilor externe , pe termen scurt nu mai putea fi înfăptuită repede. Nu toate băncile au comis aceeaşi greşala. Unele institute au fâmat creditele, deşi putinţa finanţărei era la dispoziţia lor. Insă, in general, majoritatea băncilor conducătoare, au căzut în aceiaşi vină”. Cine nu va admite că constatarea ziarului din Frankfurt, se aplică, in multe privinţi, şi bănicilor noastre? Este exact că angajamentele lor în străinătate pe termen scurt n’au atins un pivol cu adevărat primejdios,dar nu e mai puţin adevărat că denunţări de credite externe s’au produs şi că aceste retrageri au provocat un gol destul de simţitor. Nu trebue apoi trecută cu vederea politica prăpăstioasă de naţionalizări care a fost întronată, acum câţiva ani, cu o impetuositate foarte neoportună de guvernul liberal. In dorinţa sa de a naţionaliza cu o oră înainte întreprinderi industriale puternice, exploatate de capitalul străin, s’a impus băncilor cumpărarea de acţiuni în valoare de miliarde. S’a dovedit de atunci că speculaţiunea a fost proastă. E de mirat ca se ridică acum voci pentru a desaproba măsura de răscumpărare de către Stat a acţiunilor ,, Steaua Română”, susţinându-se că băncile urmează să suporte singure toată paguba ce rezultă din deprecierea acestor titluri. Cu alte cuvinte, acţionarii băncilor să poarte singuri gloaba calculului prost al Statului cu prilejul naţionalizării. Noi socotim că o greşală comisă de Stat trebue reparată tot de el şi că e nedrept, e imoral, să se arunce toată perderea pe spinarea acţionarilor băncilor. Băncile au plătit până acum un miliard de pe urma unei operaţiuni în care au fost vârâte de Stat fără voia lor. E destul. Iată un mănunchi de consideraţiuni cari au contribuit la psihologia generală a deponenţilor în ultimul timp. Măsurile recente luate de guvernul Iorga atât prin formarea Sindicatului bancar, prin hotărîrea unei emisiuni de obligaţiuni pentru achitarea datoriilor industriale către bănci şi prin răscumpărarea acţiunilor Steaua României nu pot fi combătute cu argumente temeinice. Oare sunt ele îndestulătoare pentru a înlătura complect orice urmă de criză bancară? Vremurile prin cari trecem sunt atât de anormale, învățămintele din trecut au astăzi o valoare atât de minimă, încât un răspuns satisfăcător nu poate fi dat o restabilire a echilibrului financiar şi economic depinde numai de o conlucrare a tuturor statelor pentru a pune capăt anarhiei în producţie. împotriva unei solidarităţi universale care singură ar putea determina o revenire a preţurilor, se ridică încă ori cari au supravieţuit războiului, antagonisme ce n’au desarmat. Avem o mângâiere în faptul că, relativ România suferă mai puţin decât atâtea state puternice şi că, cu toată vitregia vremurilor, marile noastre instituţiuni de credit au înfruntat şi continuă să înfrunte cu succes greutăţile zilei. R. ALEGERILE DIN NEAMŢ au de Alegătorii judeţului Neamţ ales pe candidatul ■ ,sGărzii Fer”. Aceasta înseamnă că în judeţul Neamţ, ca şi in restul ţarei, bantuc o grea criză economică şi că ţăranii moldoveni striviţi sub sarcina unor datorii care întrec puterea lor de muncă şi de câştig au fost momiţi că adevăraţii vinovaţi de stările de azi, sunt ,,speculatorii şi cămătarii”. E zadarnic să arătăm cât de ciudată şi de vinovată e o asemenea interpretare a evenimentelor. Nu suferă oare deopotrivă, toate straturile sociale, fără deosebire de origină şi de credinţă, de pe urma crizei care turbură atât de adânc, gospodăria naţională? Şi nu să întinde oare, crunta boală economică, dincolo de hotarele ţarei, răspândind sărăcia şi desnădejdea până şi în ţările cele mai mândre şi mai bogate din lume? Nu e mai puţin adevărat că porniri de ură şi de răzbunare prinde uşor şi să împrăştie repede în masele populare, frământate de nevoi. Trăim vremi în care învinuirile şi blestemele să răspândesc mai lesne decât lămuririle înţelepte. E datoria celor cari îşi dau seama de gravitatea stărilor de azi, să lupte împotriva demagogiei de stânga ca şi de dreapta. Succesele „Gărzii de Feri“ nu pot aduce nici o îndreptare crizei în care ne zbatem. Dimpotrivă. In vremi când săli daritatea internaţională e mai necesară ca oricând şi când pare tot mai vădit că numai printro sforţare comună a tuturor popoarelor europene se va putea înlătura primejdia care le ameninţă pe toate, mişcări care urmăresc izbânda unui naţionalism îngust şi orb, pricinuesc cele mai grele dezamăgiri, prăbuşirile cele mai primejdioase. Ce e de făcut? Când curentele extremiste sunt ameninţătoare, partidele mijlocii, — partide de rezistenţă şi de conservare socială — nu au dreptul să se duşmănească de moarte. La Piatra Neamţ au luptat între ele patru partide de „înfrăţire socială'’. Şi au fost înfrânte toate patru. E o ,,experienţă? care trebue ţinută în seamă pentru viitor. BILANŢURILE síneng instituțiimnior m sraflii, göcseji, Iilor industriale, comerciale şine asigurare am întreaga ț?ri sum puuneaig m ALIilflHACHUI ARGUS“ 1931 EXEMPLARUL LEI 120 Piaţa financiară „Dacă am avea multe zii© ca acea de ani, am trece foarte repede toate greutăţile“ a spus el conducătorul secţiei de devize al Băncei Naţionale. A fost o zi foarte animată pe piaţa devizelor. El© au fost oferite din toate părţile aşa că Banca Naţională a putut cumpăra, într-o singură zi, o sută de mii de lire sterline. E de remarcat că, cu toate ofertele de devize, cursul de cumpărare al Băncei Naţionale, a rămas 815 şi jumătate. Ni s-a explicat că deşi în mod normal cursul ar fi trebuit să scadă, Banca Naţională menţine acest curs, ca să animeze exportul. Pe piaţa internaţională, lira sterilină a fost mai fermă, mai ales faţă de dolar. Un eveniment important Erbursa din Zurich a reluat cotarea mărcii germane. E un semn că neîncrederea în marca germană a încetat. Marca nu a mai fost cotată de la Iulie. Parisul n’a cotat-o încă. Se crede însă, că azi cel mult mâine, ea va fi cotată şi pe la bursele franceze. Bursa a fost ela ceva mai bine dispusă. A fost o zi de mişcare, cum n'am văzut în ultimele săptămâni. S'a observat o dispoziţie bună faţă de hârtiile petrolifere. Băncile oferite, Banca Naţională se menţine. * Din Germania vin ştiri mai optimiste. După dispoziţia pieţei s’ar părea că reducerea scontului se va face zilele acestea, şi că ea va fi de trei la sută. In schimb Viena are încă de luptat cu greutăţi în privinţa creditelor pe termen scurt. Atâta timp cât acest© greutăţi vor exista nu se va face o reducere a scontului Bauch Austriace. PSs* Emiterea obligaţiunilor societăţilor industriale Se va face o emisiune de două miliarde lei* •— Societăţile pentru cari garantează Statul Textul procetului de lege Am arătat în numerele precedente tratativelece s’au dus pentru ca Statul să garanteze obligaţiunile ce se vor emite de societăţile industriale. Ministrul finanţelor, a întocmit în acest scop un proect de lege şi un jurnal, care să autorize aducerea legii în desbaterea Corpurilor Legiuitoare. In raportul către consiliul de miniştri, ministrul finanţelor, arată dificultăţile de credit ale instituţiilor industriale, care au nevoie de sume de investiţiuni şi cari trebuesc procurate numai pe termene lungi de 5—20 ani. In aceste condiţiuni, spune ministrul finanţelor, dată fiind situaţia de azi, interesul general ca şi cel al băncilor interesate în industria noastră, cer deopotrivă o politică care să înlesnească emisiunea de obligaţiuni, procedură normală de acoperire a investiţiunilor industriale. Plasarea unor asemenea obligaţiuni industriale pe piaţa internă sau externă, in împrejurările de azi, se izbeşte oarecare dificultăţi, dacă n’au şi garanţia Statului pentru plata regulată a cuponului şi a cotei anuale de amortisment. Prin raport se mai arată că emisiunea de obligaţiuni garantate de Stat, trebue limitată. Garanţia s© dă numai pentru societăţile mari care ocupă un loc de frunte în viaţa noastră economică, având un capital de cel puţin 400 milioane Iei, cum sunt „Reşiţa’’, ,,Petroşani“, „Astra”, fabrică de vagoane, „Buhuşi’’, fabrică de postav, cu excepţia celor ce lucrează exclusiv pentru apărarea naţională, Copşa Mică şi Cugir şi I. A. R., pentru care limita de capital a fost redusă la 200 milioane. Au fost excluse societăţile petrolifere, pentru că prin legea din Iulie li s’au dat alte avantagii simţitoare. Cifra obligaţiunilor a fost limitată la 2 miliarde, spre a nu reduce creditul Statului şi posibilitatea lui de acţiune în viitor. In proectul de lege nu au fost trecute condiţiunile emisiunii, nici textul clauzelor ce vor figura pe titlurile ce se vor emite. Aceste chestiuni depindde situaţia generală a pieţei în momentul emisiunii şi de preferinţele capitaliştilor ce vor subscrie obligaţiunile. Ele vor fi rezolvate de societăţile industriale interesate, de acord cu ministerul de finanţe şi Banca Naţională. I. J . Iată textul procetului de lege. Statului, car® au o existenţă de cel puţin 5 ani şi un capital social depain vărsat şi existent de cel puţin lei 400.000 000. Minimul de capital se reduce la lei 200.000.000 pentru societăţile industriale române, care lucrează exclusiv pentru apărarea naţională. Nu va putea beneficia de dispoziţiiile prezentei legi societăţile având de obiect exploatarea sau prelucrarea petrolului sau a derivatelor sale. GARANŢIA STATULUI ART. 2. — Prin garanţia ce asumă Statul se înţelege obligaţiunea Regatului României, reprezentat prin Ministerul de Finanţe, de a răspunde ca debitor solidar principal, în mod absolut şi fără condiţii, faţă de purtătorii obligaţiunilor emise, de plata regulată a anuităţii, cupon şi amortizare. ART. 3. — Ipoteca care garantează obligaţiunile ce fiecare societate industrială va emite potrivit legii de faţă, va fi în primul rang asupra imobilelor şi asupra instalaţiunilor industriale, ce după lege se privesc ca imobile, aparţinând societăţii emitente. ART. 4. — Pentru acordarea garanţiei prevăzute la art. 2, Ministerul de Finanţe va putea cere socie lăSTâ^csăt«;- -a Băncii de care e finanţată. In lpsa unei garanţii bancare, societatea interesată va putea oferi $o altă garanţie, admisă de stat. TOTALUL OBLIGAȚIUNILOR ART. 5* — Totalul obligațiunilor (Citiți continuare In pag. 3-a). Ce conţine proectul de lege ART. 1 — Ministerul de Finanţe este autorizat să acorde garanţia Statului autorizat până la concurenţa sumei de 2.000.000.000 (două miliarde) lei pentru obligaţiunile ipotecare ce se vor remite prin subscrpţie publică sau Închisări pe piaţa internă sau pe pieţele străine, de către societăţile industriale române, furnizoare şi creditoare ale Cititi continuarea In pag. 2-a. Exportul nostru de în Franţa animale Vizita specialiştilor francezi De Broqua şi Legendre în România Exportul nostru de animale şi de carne în Franţa oferă perspective din ce în ce mai bune. Suntem pe cale de a ne deschide un drum larg pe piaţa franceză. Convenţiile cu Ungaria şi Germania menite să asigure transitul prin aceste ţări, încurajează toate speranţele. Marfă avem. Piaţa franceză ne-o cere. Transitul capătă siguranţă. Ceea ce ne lipseşte însă este organizarea transporturilor. Avem nevoe în deosebi de vagoane frigorifere pentru carne, căci e mult mai convenabil să exportăm carne, decât vite pe picioare, care suportă greu transportul şi scad mult din greutate pe o distanţă aşa de lungă. Apoi căile ferate trebue neapărat să-şi organizeze un serviciu serios de desinfecţie a vagoanelor de animale, spre a împiedica infecţiile în timpul transportului. Adesea am avut neplăceri mari cu Austria şi Cehoslovacia din această cauză. Mai sunt şi alte măsuri de luat din partea ministerului de agricultură pe care desigur că le va pune în aplicare cât de curând. In vederea tuturor acestor măsuri ţara noastră a fost vizitată în cursul lunei trecute, de doi mari specialişti francezi în comerţul de animale şi de carne, invitaţi de guvern. D-nii De Broqua şi Legendre au venit să petreacă o săptămână la noi, spre a se informa de calitatea vitelor şi a cărnii din România, de tehnica comerţului nostru de vite şi de carne, de posibilităţile noastre de export, pentru ca, pe baza acestor studii prealabile, să contracteze apoi legături comerciale temeinice cu piaţa noastră. Contele de Steaua este consilier al comerţului exterior al Franţei, iar d. Legendre preşedintele sindicatului pentru comerţul de carne de la Paris. Au avut în ţară întrevederi cu d. ministru al agriculturii, cu d. ministru al finanţelor şi cu alte personalităţi. Au plecat, în general, mulţumiţi de ţara noastră, poate mai mulţumiţi decât s’ar fi aşteptat. Și după ce au examinat de aproape diferitele aspecte care-i interesau mai mult, contele de Broqua, in căutarea unei expresii prin care să caracterizeze tara noastră, declara satisfăcut •* „Bel et riche pay si II gabien des chases a corriger. Mais cest un pays plein de promesses pour l'avenir. VOUA la caractéristique de votre pays”. Am inteles imediat. Avem de toate, dar avem încă multe lipsuri ; trebue să isprăvim cu greşelile trecutului şi sâ începem o nouă viaţă economică. D-nii de Broqua şi Legendre au fost primiţi la Bucureşti de repreprezentanţii Ministerului de Agricultură (Direcţia Zootehnică) ai Institutului Naţional de Export, ai Institutului Naţional Zootehnic şi de Uniunea exportatorilor de animale. Ei erau însoţiţi de ataşatul comercial român la Paris, d. Aurel Ion Popescu , Conduşi de tehnicienii de la Bucureşti, au vizitat Abatorul Capitalei, halele, au vizitat apoi Dobrogea, pentru a-şi da seama, de calitatea oilor noastre, au vizitat Bucovina, Transilvania şi Banatul, pentru a studia materialul bovin exportamt In toate părţile au fost bine primiţi şi li s’au arătat numai realitatea .—. şi bună şi rea. — pentru ca apoi, din critica acestei realităţi, să rezultate şi pentru noi învăţămintele necesare-Şi ara avut de tras multe învăţăminte- ABATORUL CAPITALEI Abatorul, ca instalaţie, le-a plăcut. Aici se poate tăia Şi aranja multă carne pentru export. Se pot aduce aici, de pildă, oi vii din Dobrogea, spre a fi tăiate la Bucureşti şi expediate apoi sub formă de carne la Paris. N’au fost însă mulţumiţi de felul cum era prezentată carnea la abator. Măcelarii noştri nu sunt pătrunşi de nevoia unei curăţenii desăvârşite. Oaspeţii francezi au mers intr’o zi de tăiere la abator. Au găsit şi marfă mai bună şi meci proastă dar mai ales de cea din urmă. Lucru explicabil de altfel, din cauza sezonului de vară. Au vizitat aici, printre altele, birourile administraţiei, două încăperi destul de modeste, decorate cu statistici, grafice, etc., care au lăsat o bună impresie. — Noi la Viliette (abatorul Parisului) n’avem așa ceva". CALITATEA VITELOR ROMANESTI Am stat de vorbă cu d. de Broqua- Fra foarte impresionat de tara noastră și-mi comunica totul cu multă sinceritate- A admirat calitatea vitelor îngrăşate din Bucovina şi Transilvania, a apreciat rezultatele creşterii porcilor de York, dar n’a fost mulţumit de rasa Mangafită, car© este o rasă tardivă şi producătoare de grăsime. Grăsimea d® porc este aproa POLITICA ŞI FINANŢE Cine a urmărit evenimentele atrttce externe întâmplate în ultimele luni, a fost isbit de rolul covârşitor, jucat de Franţa, începând cu activitatea diplomatică stârnită de propunerea preşedintelui Hoover, continuând apoi cu vizitele, miniştrilor americani, englezi, germani, italieni, la Paris, s’a desfăşurat la Quai d’Orsay o acţiune, înfăţişând aspecte diferite, dar mişcându-se într’un cadru unitar,. Franţa a avut să îşi dea consimţă- mântul în săvârşirea unor acte, ce nu se puteau înfăptui fără acestj consimţământ. Astfel, guvernul, francez şi-a putut impune punctul său de vedere şi a pus pecetea in- tereselor sale în toată evoluţia politicii europene din ultimele lanii Germania, ameninţată de o catastrofă financiară, îşi trimete can,celarul la Paris, iar d-nii Laval Briand sunt invitaţi la Berlini, Banca Angliei, socotind că cursul lirei sterline este în primejdie, ne-,gociază şi obţine ajutoarele salva-, toare la Paris. Sovietele, cont strânse de lipsuri financiare, uită, aversiunea lor pentru capitalismi şi propun la Paris pacte de neajgresiune, care să le deschidă puttinţa de a colabora cu finanţa framceză. Ungaria, Austria, atinse de criza generală, negociază sprijinul francez. Grecia anunţă că viitorul împrumut de investiţiuni vor în-* cerca să îl facă pe piaţa franceză Toate aceste nevoi financiare nu rămân fără repercusiuni în domeniul politic. Înţelegerea acestei legături este elementară. Aşa cunm Sovietele se grăbesc să dea garanţii de neagresiune, Germania va consimţi, pentru a obţine moratoriul financiar, la un moratoriu politic de pace. Politica revizio- nistă a acoliţilor revanşei visata de naţionaliştii germani, este dea,camdată osândită. Hegemonia Franţei, graţie mijloacelor tezaurului său, are prilejul să aducă Europei noui servicii. Servicii cu atât mai preţioase, cu cât sprijinul francez la îndreptarea economică a continentului, garantează şi liniştea politică internaţioală, consolidând tratatele şi convenţiile pe care se sprijină pacea generală, Franţa a fost adesea criticată pentru că întreţine armata cea mai puternică din Europa. S’a răspuns întotdeauna acestor critici că în lipsa unor garanţii de securitate, şi de respectare a tratatelor, armata franceză este chezăşia eficace a păcii. • Astăzi, acestei armate îi se alătură o garanţie şi mai eficace: aurul francez. Astfel, bogăţia Franţei, în această Europă iănuintata de griji economice, aduce un element binefăcător, cu atât mai mult cu cât rolul său, în evoluţia politicii de pace şi de cooperare este, activ, spre deosebire de celelalte, garanţii pasive. A. Hz. Aplicarea convenţiei comerciale greco- române ATENA 31 (Radar). — Autorităţile vamale, au primit instrucţiuni pentru a pune în aplicare, cu începere de mâine 1 Septembrie, noua convenţie comercială greco-română. Austria renunţă la (Inia, nea vamală en Germany CAUZELE ACESTEI RENUNŢĂRI BERLIN 31 (Rador). — In cer®, cnril© politice se afirmă că renun» tarea Austriei la proiectul de unitig n© vamală austro-german, — re« munţare care urmează să se efectueze înainte de darea deciziei Curtei de Justiţie internaţională de la Haga, — ar avea de scop în primul rând, facilitarea împrumutului austriac în Franţa. Urgenţa împrumutului acesta, este determinată de faptul că Banca Angliei, ar fi notificat Austriei, că ea trebuie să retragă în cel mai scurt termen, creditul pe care l-a pus la dispoziția Austriei, pentru restaurarea băncei ..Creditanstalt“.