Argus, octombrie 1931 (Anul 22, nr. 5540-5566)

1931-10-01 / nr. 5540

Anul XXII No. 5540 A apărut 1931 l£lâHZSRE I LIESORII. Cu­­oştiiri şi la Afl­ţia ziarului EXimplarul iei tao ABONA­MEN­T­E: IN ŢARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300­0 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 » 3 iei In ţară, 6 lei In sfireSnătate ORGAN ZILNIC AL CflSffliR Fondatori: S. PAUKER ti H. F. V^tgSr­Ă­­ BIROURILE: Bucureşti. ST. Constantin Mills Ho. 24. Et l INDUSTRIEI şi FIMNIEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 308/93 si 323/69 Joi 1 Octombrie 1931 A apărut 1931 KtilZMI­U LIBSARd­. CMoşcnii şi la Adiţia ziarului Exsmjilarul tao PUBLICITATEA Se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate VALUTELE de Viator Era de prevăzut că devaluarea lirei, engleze va fi urmată de o de­­sorientare și o desordine în do­meniul valutar din lumea întreagă. Prevederea s’a îndeplinit exact și asistăm la un fel de babilonie în valute, exprimându-se altfel în fie­care ţară. Au slăbit toate valutele scandinave, a suferit puţin lira italiană, florinul olandez, marca germană e nervoasă. Tendinţa deţinătorilor de valute este să scape de ele, schimbându-le con­tra.» aur, mai ales după eclipsa ţărilor scandinave contra acelui aur hulit care e considerat de u­­nele şcoli economice ca marele răufăcător. In afară de Elveţia, valuta franceză este în clipa ac­tuală cea mai urcată din lume. Toate celelalte sunt în scădere pe piaţa Parisului Tabloul următor, foarte instructiv, arată cota prin­cipalelor valute la Paris, acum patru zile. Fata de francul francez, toate valutele sunt in perdere, afară de francul elveţian, superior cu jumă­tate la sută celui francez. Dar mai isbitor decât acest dans al monedelor universale —• miracolul e leul nostru neclintit ca o stâncă — este controversa de­­«armonică, căci prea impetuoasă, ce s’a deschis în jurul etalonului de aur. Aici încurcătura e mare de tot căci nimeni nu se mai în­ţelege cu vecinul, iar în aceiaşi ţară constatăm contradicţiuni uimi­toare, fie­care competinţă renumi­tă având o altă concepţie decât distinsul coleg. Iar oamenii prac­tici de finanţe cari până acum ur­măreau cu un ochiu distrat expu­nerile teoreticianilor asupra meta­­lului-argint, au descins în arenă și luptă strașnic pentru triumful ve­derilor lor. f1 In absenta d-lui Norman Mon­tagu, guvernatorul Băncii Angliei, Sir Josiah Stamp care îi a tinut locul, a declarat că Anglia trebue să revină la standardul de aur, căci altfel, pe lângă că perde su­premaţia monetară exercitată,până azi, va mai păgubi prin faptul re­ducerea plasamentelor şi în alte ţări plasamente ce se urcă la pa­tru miliarde lire sterline. Cu privire la remonetizarea ar­gintului, Financial News scrie că o asemenea măsură ar fi „o desvoltare înapoi, o întoarcere spre forme primitive valutare în locul progresului. Se pretinde că dacă argintul ar valora, exprimat în aur, numai doi șilingi mai mult, puterea de cumpărare a unui mi­liard de oameni s’ar dubla. Nu­ e serios. Dacă este adevărat că pu­terea de cumpărare a acestui mi­liard de suflete s’a înjumătăţit de pe urma demonetizărei argintului, cea mai mare parte din această populaţie ar fi murit de mult de foame. Iată însă pe Sir Robert Horne, fost ministru, care subliniază pier­derile enorme suferite de India in urma părăsirei etalonului ar­gint D­ sa afirmă că preşedintele Hoover este dispus să provoace întrunirea unei conferinţe a argin­tului, întru­cât o valorizare a ar­gintului ar putea contribui la a­­tenuarea scăderei preţului mărfu­rilor faţă de aur. Mai explicit e Sir Henri Deter­­dind care, în Fine­­dal Times a­­rată că omenirea se află în sta­diul paradoxal când toate produ­sele necesare traiului nu se pot vinde şi când singura substanţă căutată este aurul. Inversul ar fi mai logic. Articolele de prima ne­cesitate ar trebui să aibă preț, pe când aurul care nu ese din lăzile de fer să nu aibă vre-o valoare. Lumea e într’un impas: a adop­tat ca măsură unică un metal ce nu se produce în cantitate îndes­tulătoare pentru satisfacerea tutu­ror nevoilor. Fie care se întreabă cum să scăpăm de criză. In mo­dul cel mai simplu: să fie libera­tă lumea de­ aur. Este evident că cea de­­ aur, ţările cari dispun de mult aur sunt ostile creărei unui nou eta­lon care să concureze metalul galben. Dar e învederat că dacă starea actuală perzistă,­­ preţul tu­turor produselor va mai scade, consumatorii ,vor sărăci, nu-şi vor putea procura acele produse în cantitate, suficientă, şi ceea ce va rămânea înmei va fi aurul ascuns în câteva pivniţe. Acei cari pro­pun să se ardă , grâu şi bumbac, acei cari aruncă cafea în mare, ar face mai bine să se descotoro­sească de aur care­ e un articol nefolositor pentru consumator. Progresul lumei cere să se sfâr­şească cât mai curând cu dicta­tura aurului“.­­ Cum vă place acest cuplet? Marele bancher, diriguitorul Băncei Angliei, recomandă etalo­nul aur în interesul prosperităţei britanice. Marele industriaş şeful unui trust gigantic, afirmă că au­rul a aruncat seminţa anarhiei în producţie. Daily Herald, oficiosul laburist socoteşte că multe state, în pri­mul rând Germania, ar trebui să urmeze pilda Angliei renunţând la valuta aur. Organele cele mai au­torizate ale ReichUÎUÎ, răspund că părăsirea aurului ar fi cea mai ne­­ertată greşală pentru că Germa­nia­ s’ar întoarce la ororile infla­ţiei. Avut-am dreptul să vorbesc de babilonie ? Bursele se închid, se redeschid, se închid din nou, cur­surile sunt convulsive, enervarea e nota zilei, toţi aşteaptă o solu­ţie. Poate o va aduce d. M-usl de la Berlin şi Washington­ Până atunci să ne mângâiăm cu gândul că stabilizarea leului e trainică, şi că, gratie structurei e­­conomice particulare a României, valuta noastră este una din puti­nele ce n’a fost atinsă de vifor. Paritatea Ultimul legală cura Germania 608.01 595.00 Anglia 124.21 95.00 Statele Unite 25.52 25.42 Belgia­­ 354.90 353.00 Italia 134.34 130.00 Elveția 492.49 495.00 Danem­arka 684.01­­611.00 Suedia 684.01 670.00 Norvegia 684.01 611.00 Olanda 1025.95 1024.00 Economiile bugetare In Statele­ Unite NEW-YORK, 20. (Rador). — Cores­pondentul din Washington al ziaru­lui „New-York Times" arată că pen­tru realizarea programului de com­primare a cheltuelilor, până la limita extremă, guvernul american este ho­tărât sa suspende executarea progra­mului de construcţii navala pentru exerciţiul financiar 193SH-1933, pre­cum şi să reducă la jumătate pro­gramul pentru construirea distrugă­toarelor. Reducerea la jumătate a su­melor destinate construcţiei distrugă­toarelor, se va hotărâ, cu toate că creditele necesare au fost acordate in ultima sesiune a congresului. Economiile realizate prin aplicarea acestor măsuri, se ridică la 150 mi­lioane dolari. momi­sma Devalorizare ! S’a răspândit, prin cârciumile dela ţară şi prin cafenele din oraş, vestea că s’a găsit un leac , pen­tru toate suferinţele noăstre. lin leac care înmulţeşte gologanii şi şterge datoriile, loveşte in cei bo­gaţi şi îmbogăţeşte pe cei săraci. Un leac nebănuit, necunoscut, ce poartă nume străine: inflaţie, de­valorizare ! Să ne aducem anunţe; cuvintele acestea nu ne­­su­­t atât de necu­noscute. Am trăit în inflaţie, cu­ o monedă nestabilizată, zece ani dearândul, după război. Am cunos­cut toate binefacerile acestui re­gim. Am aflat, că inflare şi deva­ian­tare înseamnă scumpirea vieţii, deprecierea muncii, nimicirea cre­ditului, desorganizarea producţii, înflorirea specilei, prăbuşirea fi­nanţelor publice, sărăcirea ţarei. Şi am aflat toate aceste nu din teorii şi din cărţi, din discursuri şi din programe politice, ci din­­tr­o lungă Şi dureroasă experienţă, pe socoteala şi pe pielea noastră. Şi dacă am fi avut ochi să ve­dem şi urechi să auzim, am mai fi aflat că ori­unde şi oricând, fără nici o excepţie, inflaţia Şi jocul li­ber al monedei nestatornice au pricinuit aceleaşi nenorociri; spe­cula, dezordinea, scumpetea, sără­cia. Din­ nefericire, viaţa trece re­pede şi înţelepciunea să câştigă greu. Din câte am aflat şi am pu­tut afla ori, nu nu ne-a rămas pen­tru ziua de azi, decât vinovata îngăduinţă de a asculta vorbele fără şir şi fără temei a tuturor fă­cătorilor de minuni. Aceştia sunt de trei­­duri, linii din profesie şi din voca­­ţiune, vorbesc, totdeauna, m­ai mult decât gândesc. Alţii au­ interese de apărat. Sunt apăsaţi de griji şi de datorii. Rar­ţionamentul lor e simplu c• să piară producţia, să piară creditul, să piară bugetul şi tura dacă pier, cu acest prilej, şi datoriile mele ! Alţii, în sfârşit, nu-şi apără inte­resele Şi nu-şi risipesc cuvintele. Ei aşteatpă lumea nouă. Sunt grăbiţi să se întâmple ,,dezas­­tru­l* şi „cat­astrofa”. Indrumează ţara prin şoapte şi staturi pe „că­rări neumblate,, unde fără aliaţi, fără partide, fără fruntaşi, fără credit şi fără monedă să ne putem vindeca în tihnă de­ toate relele. /. Inflaţie, demoralizare, e deviza ce o strigă unii, o şoptesc alţii Şi­­care in zilele grele prin care tre­cem înseamnă : prăbuşire. . . Ţara noastră rabdă multe. Ea rabdă cele mai ciudate teorii și experiențe: 1 . Asta nu o va răbda. GRIGORE GAFENCU (Citiţi continuarea în pag. 3*a) Regimul chiriilor Se suprimă măsurile excepţionale din ac­tualul regim.—Revenim la dreptul comun Ziarele au anunţat o serie în­treagă de măsuri cami de cari mai îndrăzneţe. S’a anunţat, bu­năoară, că se va veni cu o lege prin care chiriaşii vor putea să plătească chiria lunar, că se va scădea chiriile, la magazine şî a­­partamente printr’o lege şi în sfârşit, că se vor rezilia toate contractele de închiriere în curs. Nici una din ştirile acestea nu corespunde realităţii Din isvor oficial suntem autorizaţi să des­­minţim toate ştirile date până azi. Consiliul de miniştri nici n’a luat încă în discuţie viitorul re­gim al­ chiriilor. Chestiunea va fi pusă la ordi­nea de zi a consiliului de miniş­tri, de abia în şedinţa de săptă­mâna viitoare, când d. Const. Hamangiu ministrul justiţiei va face o expunere a raporturilor dintre chiriaşi şi proprietari. CHIRIILE IN SCĂDERE Ministerul de justiţie a adunat un bogat material in această privinţă. Din el reese că chiriile sunt în mare scădere. Locuinţele mari s’au ei ti nit intri o proporţie care, in unele cazuri, atinge cincizeci la sută. Locuinţele mici au răn­as, insă, tot scumpe. In timp ce la apartamentele mari domi­nă­ oferta, la cele mici cererea e mai insistentă. S-au facut mai puţine încheeri ca de obicei. Chiriaşii aşteaptă ca chi­riile să mai scadă, proprietarii, să le vadă mai urcate.­­Denunţările de contracte, sunt foarte numeroase. In multe cazuri, denunțarea e urmată de o nouă inchei­ere de contract,* la o­ chirie mai con­venabilă. '■■■ Chiria prăvăliilor e și ea­ în scădere. Chiar în străzile co­merciale, contractele expirate, sunt refăcute la chirii scăzute uneori, cu peste treizeci la suti. In schimb negustorii cu con­tracte în curs o duc foarte greu. Au intervenit la Camera de Co­merţ şi la­ organizaţiile profesio­nale ca acestea să găsească un mijloc pentru rezilierea contrac­telor. Din această dorinţă, a ieşit svonul înregistrat de unele ziare, că se pregăteşte un proect de lege pentru rezilierea gene­rală a contractelor. CAMPANIA DE CONSTRUCŢII Tot din datele adun­ate fie Mi­nisterul­­Justiţiei reese o pre­lungire n­eobişnuită a campaniei de construcţii La începutul campaniei cererile de autorizaţii au fost destul de restrânse iar lucrările începute mai puţin nu­meroase decât cele din anul tre­cut Retragerile de depozite de Comerţul de cereale Să părăsim cultura grâului pentru export? Ce ne scrie un vechi cerealist Ancheta noastră în porturile de export» ne-a adus multe scrisori. Ni s’au­ scris cuvinte de laudă. Nep­sii măgulit însă nu le-am căutat. Noi am vrut să dăm o imagine a activităţii din porturile noastre. Le-am cgreetat mai cu deamănun­­tul. Ne-am­ lovit de o serie întreagă de pierderi care stânjenesc valori­ficarea producţiei şi, prin aceasta, desvoltarea economiei naţionale. Li-am arătat în ziarul nostru, ca astfel să determinăm măsuri de în­dreptare. In parte am reuşit. Văta­­fii au fost desfiinţaţi, ministerul a­­griculturii a dispus numărătoarea stocurilor de grâu din ţară, specula făcută cu şlepurile de unii încărcă­tori — nu de societăţile de naviga­­ţie —, a­speriat. Ministerul agricul­turii şi ministerul comerţului au luat masuri împotriva taxelor ne­­legale percepute de unele autorităţi. Numai att început. Suntem, to­tuşi, mulţumiţi. Luptă noastră va continua. Ne vom Iac© datoria până la capăt. ■ f « T Ini, corespondenţi ocazionali nu sunt de acord cu­ concluziile noastre. Două scrisori sunt destul de serioase. Ne­ obligă la un răspuns. Prima e a Camerei de comerţ din Bazargic. .f­ăcând socoteala cu cât se încarcă un», vagon jde orz dela locul de producţie Şi până la portul de ex­port, am arătat că dela Bazargic în c obor, pană:-ia, Constanţa pe vapor, taxele, dările şi timbrele se ridică la şapte • mii.. ştise sute lei. Camera de comerţ din Bazargic spune că suma e exagerată ReJEpeg. socoteala şi a-Io... y ;■**. .. . ca aT, —iod­epto; ţit-0 cu... o sută patru zedi lei. Ba nu încasează două sute opt zedi lei, ci o .sută­ patru zeci. Facem îndrepta­rea cerută de Cameră, deşi toate ci­frele publicate de noi au fost scoase dintr’un raport oficial înaintat guver­­nului ,şi cu toate că­­le-am verificat la două mari­ case de export. Concluziile noastre rămân, în picioare- Producţia trăeşte­ sub un regim ucigător. Nu este îngăduit ca un vagon de orz, in valoare de 17 mii lei să poarte o sar­­cină fiscală, judeţeană,­­comunală statistică, profesională şi şcolară de şapte mii patru sute şaizeci le.­ A doua scrisoare e a d-lui Petrus Costerus, consulul Olandei la Brăi­la. D.. Costerus protestează împotri­va afirmaţiei că noi plătim timbru pe patrie ca olandezii, belgienii, germa­­nii­ şi scandinavii să mănânce pâine eftin­ă. Grâul românesc din cauza c­a­lităţii lui­ inferioare — scrie d. Cos­terus..­—, nu e întrebuinţat pentru pa­­nificaţie ci ca hrană pentru vite. Deci olandezii, etc., etc., nu profită de pe urma dărniciei consumatorului ro­mân. Iată-ne ajunşi din umanitarişti, membrii ai societăţii pentru protecţia animalelor. Plătim­­ noi scump ca vi­tele din ţările importatoare să aibe un furaj eftin. Situaţia asta poate conveni altora, nu însă consumatoru­­lui de pâine din România. „ Nu suntem de acord nici cu în­­cheerea d-lui Costerus. Consta­tând greutăţile producătorilor ro­mâni de grâu, chiar sub regimul primei, el cere, nici mai mult, nici mai puţin, decât să părăsim pro­ducţia grâului pentru export şi să cultivăm alte furajere. Unde am ajunge dacă oride câ­­te ori am avea de luptat la un pro­dus, cu o concurenţă serioasă pe piaţa internaţională am da bir cu fugiţii !­N’am mai cultiva porum­bul de teama Argentinei. Vom­ mai exploata pădurile din cauza concurenţei lemnului sovietic­ Nu ne-am mai adânci sondele din cau­za petrolului american. Să cultivăm alte produse agri­cole? Sporul de producţie ar scade preturile şi la ele. Ne-am găsi in fata aceleaş probleme pe care o pune azi grâul " . Comeni înseamnă luptă. In lup­tă câştigă dine resistă mai mult, nu cine fuge. Agricultura românească e de­zorganizată şi rudimentară. Mana­pa se face cu braţele nu cu maşi­nile- La poule,­ioiuş , răpiii ci­­­a­­gricuoltma industrializată de­­du­rea, căci ea nu trebue să dea ve­nit unei suprainvestiţii de capital ca aceea cerută de „raţionalizare“ şi „mecanizare". Vom suferi un an, doi, trei până vor da bir cu fugiţii cei cu raţio­nalizarea şi mecanizarea. Lupta trebue continuată. Alminteri nu vom avea nici victoria. . . Am mai primit o scrisoare. E deja un vecia cerealist. Scoatem din ea ti­nde fragmente. Căci sunt pline de Interes : „Se face mare zarvă la jurul preţului grâului pe care guvernul se stradueşte să-l urce. Muncă zadarnică! Şî ca să se vadă zădărnicia acestei munci e bine să vedem la ce rezultat s’a ajuns în alte ţări care au încercat cu mijloace artificiale să menţină preţul. La noi, se face proecte irealiza­bile, se pune înaintea ochilor agri­cultorilor iluzia unui preţ de 40.000 lei pe vagonul de grâu fără ca acei ce întocmesc asemeni proecte să se gândească la putinţa de reali­zare. Morarii n’au bani să facă sto­curi. Chiar de ar avea n’ar pune nici o grabă să se aprovizioneze cu cantităţi mari de grâu la un preţ care întrece cu 40 la sută preţul mondial. El ar cumpăra numai în măsura necesităţilor. Statul nu are nici mijloace bă­neşti şî nici organizaţia necesară, ca să absoarbă toate cantităţile de grâu ce i s’ar oferi la preţul fixat. Atunci ce se vor face agricultorii datori de a se desface de marfă şî a intra în bani şi care nu pot aş­tepta până va veni morarul să cum­pere? Desigur că vor fi nevoiţi să vândă pentru export şi atunci tot proectul rămâne iară de urmări Singurul efect al acestei bâlbâieli prin întuneric este nesiguranţa în comerţul de grâne, nesiguranţă, care are un efect dezastruos asu­pra preţurilor. O altă cauză a scăderei mai este nesiguranţa şi greutatea încasării pri­mei de export. Guvernul a ridicat Camerelor de agricultură din provin­­cie dreptul de a mai libera cecurile pentru plata primelor de export, con­centrând totul la ministerul domenii­lor. Acolo este un pelerinaj al tuturor exportatorilor din toate porturile şî graniţele ţării- Oamenii sunt amânaţi cu săptămânile. La 26 Septembrie nu erau plătite încă primele cerute la 4 Septembrie. Sunt sigur că zvonul răspândit in străinătate că România a înce­tat plăjîle se datoreşte neplăţii pri­melor de export. Sunt la noi case, care vertes, regn’-t o-„+-ojejr,r ior din străinătate că nu li se plătesc prii.«'" ' luat ni c svo­ind de încetarea pîătiror. Pe lângă conjunctura mondială, scăderea preturilor îşi mai are obâr­şia la noi în conditiunite speciale tării noastre. (Citiți continuarea în pagina 3-a). niiiimrffii • ■■ ..... PIAŢA FINANCIARA Mari scăderi la acţiunile americane.—Fluctuaţiile monedelor străine.—Cotarta leului la Londra c.. lik&:saerim& a­ avut eil o, zi calmă. N’au toSLifluctu­aţixmi. Lira a fost cotată la Paris in jurul 98. Seara in­­chiderea a fost 97.87 la Paris. E in­­­teresant^de . observat că bursa din .J&rii are început, să aprecieze cursul lirei at&txde ameninţat .lacăt, merge până. la optimi,­­so.. . tee: dimineaţă exportatorii au v&n­­dtuln­ta Sterlină ca. 650 tel ,şi s’m în­cheiat: transacţiurd. Paritatea a fost in juriul ..a 625 lei. Seara la cursul 98% paritatea era 62630 lei.­­Se­­ observă, că exportatorii pun in vânzare, stocurile ce-au avut. Piaţa e alimentată de ei. Clientela a fost servită la 665,­670 lei lira sterlină.­­ ■ Seara cursul a­ fost puţin mai slab. Piaţa­:din Capitală a­ fost şi eri ac­tivă►' S'au făcut numeroase cumpărări de lire ~ sterline. Exportul a oferit la vânzare ,franci francezi şi dolari în cantităţi însemnate. Lira italiană , n’a revenit încă la normal deşi eri seară cursul ei a ve­nit cu o nouă urcare. Paritatea in lei ,a fost prin Zurich 8,17,50. Prin Paris e cu o­ nuanţă mai slabă. .. Lira­ italiană a pierdut până acum zece la sută din cursul pe care îl avea înainte de criza lirei sterline. Florinul olandez a venit, seara mai ferm. ... • . . . Dolarul mai slab la Zürich, la Paris neschimbat. a mai susţinut faţă de lira sterlină. Şilingul austriac trece prin greu­tăţi. Deşi la Zurich cursul şilingului e normal (71) in transacţiuni libere el este oferit mai eftin. Pengoeul la fel. • E­ de remarcat că băncile din Paris­­părăsind uzanţele de până acum, so® cotesc la transacţiunile de lire ster­line o margine de minimum trei puncte.* Londra continuă să coteze greşit leul, deşi s’a cerut în mod oficial să se şteargă cotata leului­ Erî a venit cu 730 lei lira sterlină, când la Bucureşti paritatea a fost cu peste ICO lei mai puţin. Se afirmă că se va face o nouă intervenţie pe lângă Bank of En­gland ca să rectifice cursul mone­dei noastre la cotare. * Eri a fost o­ consfătuire la mini­sterul de industrie şi comerţ pen­tru ostenirea zahărului. Se crede că se va ajunge de acord atât cu cul­tivatorii de sfeclă cât şi cu fabri­canţii de zahăr. m . La sfârşitul săptamânei viitoare va sosi în Capitală de Montezzi, preşedintele celui mai mare trust de zahăr din Europa. Sosirea d-lui Montezzi în Ro­mânia e în legătură cu un plan de reorganizare a politicei zahărului, întocmit de d. C. Argetoianu, mi­nistrul finanţelor. ft Corespondentul nostru din New-York ne scrie: . Preţurile­ sunt toate în scă­dere. Grâul, porumbul şi bum­bacul au suferit de curând scă­deri şi măi mări. Acţiunile con-­ tinuă să scadă. Faţă de 1929 când preţul va­lorilor mobiliare a atins punctul cel mai înalt, preţurile de azi sunt,­în cele mai bune cazuri, a treia parte. Scăderea cea mai viu simţită e cea a acţiunilor de cale ferată, din pricină că aceste acţiuni erau deţinute de publicul care voia să-şi asigure un venit fără speculă de bursă. Acţiunile de cale ferată nu dau nici un dividend. Şi proprietarii de acţiuni cari trăiau din veni­turile acţiunilor lor, se găsesc într’o suferinţă cumplită. Dăm mai jos câteva cotaţiuni de acţiuni din anul 1929 în com­paraţie cu cele de azi: General Motors (pui) în 1929 cota 99 %, la 12 Septembrie anul acesta 31 Inter. Harves­ter în 1929 cota 142 azi 3211, Montgommery Ward 156% azi 16%, U. S. Steel (pui) 261% azi 80%, Chrysler Corp. 135 azi 17%. . Se crede, la Bursa din New- York că scăderile nu vor mai putea merge în jos şi că o urca­re de preţuri şi o reluare a afa­cerilor e de aşteptat. Mari transporturi de aur american in Europa NEW-YORK, 29. (Rapor). — In ultimele 4 zile, firma Guaranty Trust Company, a organizat mari expediţii de aur în Europa- Fa va trimite Franţei suma de 16.400.000 dolari aur, Elveţiei 5390000 dolari “auri Olandei 1­02. 000­ dolari aur şi în bine Bel­giei 30­000 dolari aur­­Din aceste sume, s-au încărcat azi pe vaporul „Aquitania“, care a plecat spre Europa, 7.000000 do­lari aur. ALEGERI IN ANGLIA Guvernul MacDonald, prezentat ca o formaţiune de uniune naţio­nală, şi-a îndeplinit misiunea pen­tru care fusese constituit. In mo­mentul când şefii celor trei partide politice se declarau gata să sacri­fice programele de partid, pentru a învinge o criză economică, o sin­gură chestiune le țnea: restabili­rea echilibrului budgetar prin eco­nomii și crearea de nouă venituri. De aceea, în mesajul de deschidere a sesiunii extraordinare a Parla­mentului, se limita precis sarcina pentru care fusese convocată Ca­mera Comunelor. Această misiune a fost dusă loi. Dun sfârşit. In mod firesc, urma, ca partidele să se prezinte tării ai programele lor proprii, ca să ceară încrederea cetăţenilor pentru vii­toarea cârmuire. A isbucn­it între timp criza mone­tar­ăi cu toate repercusiunile ei în domeniul economic. Şi astfel, nu numai că uniunea politică de până acum se arată necesară şi în viitor, dar ceva mai mult se încearcă şi atragerea laburiştilor cari nu-l ur­maseră pe d. MacDonald, in gu­u­vern . Camera Comunelor nu poate însă fiinţa mai departe, cu partide angajate în alegerile precedente realizeze anumite programe. Cop­­ul electoral trebue din nou con­sultat, ca să se pronunţe asupra so­luţiilor ce. se propun. Dizolvarea Camerei Comandor pare astfel în afară de orice îndoială. Dar nesi­guranța începe de la faptul aim se vor prezenta în alegeri partidele. D. MacDonald ar voi alegeri au un program strict mărginit In so­­luţii pentru chestiunile imediate Guvernul însuşitidlu-şi acest pro-­ gram, lupta electorală nu s’ar da decât între „lista naţională“ şi can­didaţii partidului laburist, rămâi in opoziţie. Conservatorii, parti­zani ai tarifului vamal, stăruesc însă pentru ca noua consultare cuprindă și eventuala autorizare pentru schimbarea politicii comer­ciale a Marei Britanii. Aci începi dezacordul din guvernul nation,i unde liberală şi laburistă comba protectionismul vamal. O hotărâre urmează să fie luată chiar astăzi. De această hotărârii depinde toată orientarea Marei Britanii, în anii viitori, în viaţa eco­­nom­ică şi, implicit, în domeniul politic. A. Hg. încasarea iniiozitlar CONFERINŢA DE LA MINISTERUL DE FINANŢE Eri după amiază a avut loc Ministerul de Finanţe o conferinţă a inspectorilor generali şi inspec­torilor financiari din întreaga ţară prezidată de d. Zamfir Brătescu, subsecretar de Stat la Ministeru de Finanţe. S’a examinat modul cum decurge încasarea impozitele în diferite regiuni ale­ ţării, constă­tăndu-se că în mai toate judeţele modul cum se face încasarea impo­zitelor lasă mult de dorit. S’au dat indicaţiuni inspectările financiari să ia măsuri pentru inte­dificarea încasării impozitelor, oarece intrăm în ultimul trimestru şi acei ce au avut recolte le-au va­lorificat până în, prezent, aşa­­ sunt in măsură să-şi achite inuni­zitele. S­tuaţia financiară a Poloniei VARŞOVIA 29, (Rador). — rectorul Băncii Comerţului, fost­­mir.Titru Gliwic, find interview, de ziarişti, cu privire la repere­siunile s’tuaţiei fitter rian­ee în Polonia, a declarat că scăder­­ire­ poate într’o oarecare măsu­ră afecteze exportul polon în A­glia; scăderea lirei însă nu p©­ în nici un caz Influenta situaţia­­ nancîară a Poloniei. Participaţii britanică la împr­­uturile polone Po­lung term este minimă: Anglia lucrează cu ionia maî ales prin eredi­e de i­zon în industriile zahărului, amid nurii, lemnăriei. Creditele britai­ce de bancă pe scurt termen pe la trei lunî, sunt puțin numeroa astfel încât. Ura sterlină și scăt rea el nu poate influența nici cum Briantele Poloniei

Next