Argus, octombrie 1931 (Anul 22, nr. 5540-5566)
1931-10-01 / nr. 5540
Anul XXII No. 5540 A apărut 1931 l£lâHZSRE I LIESORII. Cuoştiiri şi la Aflţia ziarului EXimplarul iei tao ABONAMENTE: IN ŢARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 3000 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 » 3 iei In ţară, 6 lei In sfireSnătate ORGAN ZILNIC AL CflSffliR Fondatori: S. PAUKER ti H. F. V^tgSrĂ BIROURILE: Bucureşti. ST. Constantin Mills Ho. 24. Et l INDUSTRIEI şi FIMNIEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 308/93 si 323/69 Joi 1 Octombrie 1931 A apărut 1931 KtilZMIU LIBSARd. CMoşcnii şi la Adiţia ziarului Exsmjilarul tao PUBLICITATEA Se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate VALUTELE de Viator Era de prevăzut că devaluarea lirei, engleze va fi urmată de o desorientare și o desordine în domeniul valutar din lumea întreagă. Prevederea s’a îndeplinit exact și asistăm la un fel de babilonie în valute, exprimându-se altfel în fiecare ţară. Au slăbit toate valutele scandinave, a suferit puţin lira italiană, florinul olandez, marca germană e nervoasă. Tendinţa deţinătorilor de valute este să scape de ele, schimbându-le contra.» aur, mai ales după eclipsa ţărilor scandinave contra acelui aur hulit care e considerat de unele şcoli economice ca marele răufăcător. In afară de Elveţia, valuta franceză este în clipa actuală cea mai urcată din lume. Toate celelalte sunt în scădere pe piaţa Parisului Tabloul următor, foarte instructiv, arată cota principalelor valute la Paris, acum patru zile. Fata de francul francez, toate valutele sunt in perdere, afară de francul elveţian, superior cu jumătate la sută celui francez. Dar mai isbitor decât acest dans al monedelor universale —• miracolul e leul nostru neclintit ca o stâncă — este controversa de«armonică, căci prea impetuoasă, ce s’a deschis în jurul etalonului de aur. Aici încurcătura e mare de tot căci nimeni nu se mai înţelege cu vecinul, iar în aceiaşi ţară constatăm contradicţiuni uimitoare, fiecare competinţă renumită având o altă concepţie decât distinsul coleg. Iar oamenii practici de finanţe cari până acum urmăreau cu un ochiu distrat expunerile teoreticianilor asupra metalului-argint, au descins în arenă și luptă strașnic pentru triumful vederilor lor. f1 In absenta d-lui Norman Montagu, guvernatorul Băncii Angliei, Sir Josiah Stamp care îi a tinut locul, a declarat că Anglia trebue să revină la standardul de aur, căci altfel, pe lângă că perde supremaţia monetară exercitată,până azi, va mai păgubi prin faptul reducerea plasamentelor şi în alte ţări plasamente ce se urcă la patru miliarde lire sterline. Cu privire la remonetizarea argintului, Financial News scrie că o asemenea măsură ar fi „o desvoltare înapoi, o întoarcere spre forme primitive valutare în locul progresului. Se pretinde că dacă argintul ar valora, exprimat în aur, numai doi șilingi mai mult, puterea de cumpărare a unui miliard de oameni s’ar dubla. Nu e serios. Dacă este adevărat că puterea de cumpărare a acestui miliard de suflete s’a înjumătăţit de pe urma demonetizărei argintului, cea mai mare parte din această populaţie ar fi murit de mult de foame. Iată însă pe Sir Robert Horne, fost ministru, care subliniază pierderile enorme suferite de India in urma părăsirei etalonului argint D sa afirmă că preşedintele Hoover este dispus să provoace întrunirea unei conferinţe a argintului, întrucât o valorizare a argintului ar putea contribui la atenuarea scăderei preţului mărfurilor faţă de aur. Mai explicit e Sir Henri Deterdind care, în Finedal Times arată că omenirea se află în stadiul paradoxal când toate produsele necesare traiului nu se pot vinde şi când singura substanţă căutată este aurul. Inversul ar fi mai logic. Articolele de prima necesitate ar trebui să aibă preț, pe când aurul care nu ese din lăzile de fer să nu aibă vre-o valoare. Lumea e într’un impas: a adoptat ca măsură unică un metal ce nu se produce în cantitate îndestulătoare pentru satisfacerea tuturor nevoilor. Fie care se întreabă cum să scăpăm de criză. In modul cel mai simplu: să fie liberată lumea de aur. Este evident că cea de aur, ţările cari dispun de mult aur sunt ostile creărei unui nou etalon care să concureze metalul galben. Dar e învederat că dacă starea actuală perzistă, preţul tuturor produselor va mai scade, consumatorii ,vor sărăci, nu-şi vor putea procura acele produse în cantitate, suficientă, şi ceea ce va rămânea înmei va fi aurul ascuns în câteva pivniţe. Acei cari propun să se ardă , grâu şi bumbac, acei cari aruncă cafea în mare, ar face mai bine să se descotorosească de aur care e un articol nefolositor pentru consumator. Progresul lumei cere să se sfârşească cât mai curând cu dictatura aurului“. Cum vă place acest cuplet? Marele bancher, diriguitorul Băncei Angliei, recomandă etalonul aur în interesul prosperităţei britanice. Marele industriaş şeful unui trust gigantic, afirmă că aurul a aruncat seminţa anarhiei în producţie. Daily Herald, oficiosul laburist socoteşte că multe state, în primul rând Germania, ar trebui să urmeze pilda Angliei renunţând la valuta aur. Organele cele mai autorizate ale ReichUÎUÎ, răspund că părăsirea aurului ar fi cea mai neertată greşală pentru că Germania s’ar întoarce la ororile inflaţiei. Avut-am dreptul să vorbesc de babilonie ? Bursele se închid, se redeschid, se închid din nou, cursurile sunt convulsive, enervarea e nota zilei, toţi aşteaptă o soluţie. Poate o va aduce d. M-usl de la Berlin şi Washington Până atunci să ne mângâiăm cu gândul că stabilizarea leului e trainică, şi că, gratie structurei economice particulare a României, valuta noastră este una din putinele ce n’a fost atinsă de vifor. Paritatea Ultimul legală cura Germania 608.01 595.00 Anglia 124.21 95.00 Statele Unite 25.52 25.42 Belgia 354.90 353.00 Italia 134.34 130.00 Elveția 492.49 495.00 Danemarka 684.01611.00 Suedia 684.01 670.00 Norvegia 684.01 611.00 Olanda 1025.95 1024.00 Economiile bugetare In Statele Unite NEW-YORK, 20. (Rador). — Corespondentul din Washington al ziarului „New-York Times" arată că pentru realizarea programului de comprimare a cheltuelilor, până la limita extremă, guvernul american este hotărât sa suspende executarea programului de construcţii navala pentru exerciţiul financiar 193SH-1933, precum şi să reducă la jumătate programul pentru construirea distrugătoarelor. Reducerea la jumătate a sumelor destinate construcţiei distrugătoarelor, se va hotărâ, cu toate că creditele necesare au fost acordate in ultima sesiune a congresului. Economiile realizate prin aplicarea acestor măsuri, se ridică la 150 milioane dolari. momisma Devalorizare ! S’a răspândit, prin cârciumile dela ţară şi prin cafenele din oraş, vestea că s’a găsit un leac , pentru toate suferinţele noăstre. lin leac care înmulţeşte gologanii şi şterge datoriile, loveşte in cei bogaţi şi îmbogăţeşte pe cei săraci. Un leac nebănuit, necunoscut, ce poartă nume străine: inflaţie, devalorizare ! Să ne aducem anunţe; cuvintele acestea nu nesut atât de necunoscute. Am trăit în inflaţie, cu o monedă nestabilizată, zece ani dearândul, după război. Am cunoscut toate binefacerile acestui regim. Am aflat, că inflare şi devaiantare înseamnă scumpirea vieţii, deprecierea muncii, nimicirea creditului, desorganizarea producţii, înflorirea specilei, prăbuşirea finanţelor publice, sărăcirea ţarei. Şi am aflat toate aceste nu din teorii şi din cărţi, din discursuri şi din programe politice, ci dintro lungă Şi dureroasă experienţă, pe socoteala şi pe pielea noastră. Şi dacă am fi avut ochi să vedem şi urechi să auzim, am mai fi aflat că oriunde şi oricând, fără nici o excepţie, inflaţia Şi jocul liber al monedei nestatornice au pricinuit aceleaşi nenorociri; specula, dezordinea, scumpetea, sărăcia. Din nefericire, viaţa trece repede şi înţelepciunea să câştigă greu. Din câte am aflat şi am putut afla ori, nu nu ne-a rămas pentru ziua de azi, decât vinovata îngăduinţă de a asculta vorbele fără şir şi fără temei a tuturor făcătorilor de minuni. Aceştia sunt de treiduri, linii din profesie şi din vocaţiune, vorbesc, totdeauna, mai mult decât gândesc. Alţii au interese de apărat. Sunt apăsaţi de griji şi de datorii. Rarţionamentul lor e simplu c• să piară producţia, să piară creditul, să piară bugetul şi tura dacă pier, cu acest prilej, şi datoriile mele ! Alţii, în sfârşit, nu-şi apără interesele Şi nu-şi risipesc cuvintele. Ei aşteatpă lumea nouă. Sunt grăbiţi să se întâmple ,,dezastrul* şi „catastrofa”. Indrumează ţara prin şoapte şi staturi pe „cărări neumblate,, unde fără aliaţi, fără partide, fără fruntaşi, fără credit şi fără monedă să ne putem vindeca în tihnă de toate relele. /. Inflaţie, demoralizare, e deviza ce o strigă unii, o şoptesc alţii Şicare in zilele grele prin care trecem înseamnă : prăbuşire. . . Ţara noastră rabdă multe. Ea rabdă cele mai ciudate teorii și experiențe: 1 . Asta nu o va răbda. GRIGORE GAFENCU (Citiţi continuarea în pag. 3*a) Regimul chiriilor Se suprimă măsurile excepţionale din actualul regim.—Revenim la dreptul comun Ziarele au anunţat o serie întreagă de măsuri cami de cari mai îndrăzneţe. S’a anunţat, bunăoară, că se va veni cu o lege prin care chiriaşii vor putea să plătească chiria lunar, că se va scădea chiriile, la magazine şî apartamente printr’o lege şi în sfârşit, că se vor rezilia toate contractele de închiriere în curs. Nici una din ştirile acestea nu corespunde realităţii Din isvor oficial suntem autorizaţi să desminţim toate ştirile date până azi. Consiliul de miniştri nici n’a luat încă în discuţie viitorul regim al chiriilor. Chestiunea va fi pusă la ordinea de zi a consiliului de miniştri, de abia în şedinţa de săptămâna viitoare, când d. Const. Hamangiu ministrul justiţiei va face o expunere a raporturilor dintre chiriaşi şi proprietari. CHIRIILE IN SCĂDERE Ministerul de justiţie a adunat un bogat material in această privinţă. Din el reese că chiriile sunt în mare scădere. Locuinţele mari s’au ei ti nit intri o proporţie care, in unele cazuri, atinge cincizeci la sută. Locuinţele mici au rănas, insă, tot scumpe. In timp ce la apartamentele mari domină oferta, la cele mici cererea e mai insistentă. S-au facut mai puţine încheeri ca de obicei. Chiriaşii aşteaptă ca chiriile să mai scadă, proprietarii, să le vadă mai urcate.Denunţările de contracte, sunt foarte numeroase. In multe cazuri, denunțarea e urmată de o nouă incheiere de contract,* la o chirie mai convenabilă. '■■■ Chiria prăvăliilor e și ea în scădere. Chiar în străzile comerciale, contractele expirate, sunt refăcute la chirii scăzute uneori, cu peste treizeci la suti. In schimb negustorii cu contracte în curs o duc foarte greu. Au intervenit la Camera de Comerţ şi la organizaţiile profesionale ca acestea să găsească un mijloc pentru rezilierea contractelor. Din această dorinţă, a ieşit svonul înregistrat de unele ziare, că se pregăteşte un proect de lege pentru rezilierea generală a contractelor. CAMPANIA DE CONSTRUCŢII Tot din datele adunate fie MinisterulJustiţiei reese o prelungire neobişnuită a campaniei de construcţii La începutul campaniei cererile de autorizaţii au fost destul de restrânse iar lucrările începute mai puţin numeroase decât cele din anul trecut Retragerile de depozite de Comerţul de cereale Să părăsim cultura grâului pentru export? Ce ne scrie un vechi cerealist Ancheta noastră în porturile de export» ne-a adus multe scrisori. Ni s’au scris cuvinte de laudă. Nepsii măgulit însă nu le-am căutat. Noi am vrut să dăm o imagine a activităţii din porturile noastre. Le-am cgreetat mai cu deamănuntul. Ne-am lovit de o serie întreagă de pierderi care stânjenesc valorificarea producţiei şi, prin aceasta, desvoltarea economiei naţionale. Li-am arătat în ziarul nostru, ca astfel să determinăm măsuri de îndreptare. In parte am reuşit. Vătafii au fost desfiinţaţi, ministerul agriculturii a dispus numărătoarea stocurilor de grâu din ţară, specula făcută cu şlepurile de unii încărcători — nu de societăţile de navigaţie —, asperiat. Ministerul agriculturii şi ministerul comerţului au luat masuri împotriva taxelor nelegale percepute de unele autorităţi. Numai att început. Suntem, totuşi, mulţumiţi. Luptă noastră va continua. Ne vom Iac© datoria până la capăt. ■ f « T Ini, corespondenţi ocazionali nu sunt de acord cu concluziile noastre. Două scrisori sunt destul de serioase. Ne obligă la un răspuns. Prima e a Camerei de comerţ din Bazargic. .făcând socoteala cu cât se încarcă un», vagon jde orz dela locul de producţie Şi până la portul de export, am arătat că dela Bazargic în c obor, pană:-ia, Constanţa pe vapor, taxele, dările şi timbrele se ridică la şapte • mii.. ştise sute lei. Camera de comerţ din Bazargic spune că suma e exagerată ReJEpeg. socoteala şi a-Io... y ;■**. .. . ca aT, —iodepto; ţit-0 cu... o sută patru zedi lei. Ba nu încasează două sute opt zedi lei, ci o .sută patru zeci. Facem îndreptarea cerută de Cameră, deşi toate cifrele publicate de noi au fost scoase dintr’un raport oficial înaintat guvernului ,şi cu toate căle-am verificat la două mari case de export. Concluziile noastre rămân, în picioare- Producţia trăeşte sub un regim ucigător. Nu este îngăduit ca un vagon de orz, in valoare de 17 mii lei să poarte o sarcină fiscală, judeţeană,comunală statistică, profesională şi şcolară de şapte mii patru sute şaizeci le. A doua scrisoare e a d-lui Petrus Costerus, consulul Olandei la Brăila. D.. Costerus protestează împotriva afirmaţiei că noi plătim timbru pe patrie ca olandezii, belgienii, germanii şi scandinavii să mănânce pâine eftină. Grâul românesc din cauza calităţii lui inferioare — scrie d. Costerus..—, nu e întrebuinţat pentru panificaţie ci ca hrană pentru vite. Deci olandezii, etc., etc., nu profită de pe urma dărniciei consumatorului român. Iată-ne ajunşi din umanitarişti, membrii ai societăţii pentru protecţia animalelor. Plătim noi scump ca vitele din ţările importatoare să aibe un furaj eftin. Situaţia asta poate conveni altora, nu însă consumatorului de pâine din România. „ Nu suntem de acord nici cu încheerea d-lui Costerus. Constatând greutăţile producătorilor români de grâu, chiar sub regimul primei, el cere, nici mai mult, nici mai puţin, decât să părăsim producţia grâului pentru export şi să cultivăm alte furajere. Unde am ajunge dacă oride câte ori am avea de luptat la un produs, cu o concurenţă serioasă pe piaţa internaţională am da bir cu fugiţii !N’am mai cultiva porumbul de teama Argentinei. Vom mai exploata pădurile din cauza concurenţei lemnului sovietic Nu ne-am mai adânci sondele din cauza petrolului american. Să cultivăm alte produse agricole? Sporul de producţie ar scade preturile şi la ele. Ne-am găsi in fata aceleaş probleme pe care o pune azi grâul " . Comeni înseamnă luptă. In luptă câştigă dine resistă mai mult, nu cine fuge. Agricultura românească e dezorganizată şi rudimentară. Manapa se face cu braţele nu cu maşinile- La poule,ioiuş , răpiii ciagricuoltma industrializată dedurea, căci ea nu trebue să dea venit unei suprainvestiţii de capital ca aceea cerută de „raţionalizare“ şi „mecanizare". Vom suferi un an, doi, trei până vor da bir cu fugiţii cei cu raţionalizarea şi mecanizarea. Lupta trebue continuată. Alminteri nu vom avea nici victoria. . . Am mai primit o scrisoare. E deja un vecia cerealist. Scoatem din ea tinde fragmente. Căci sunt pline de Interes : „Se face mare zarvă la jurul preţului grâului pe care guvernul se stradueşte să-l urce. Muncă zadarnică! Şî ca să se vadă zădărnicia acestei munci e bine să vedem la ce rezultat s’a ajuns în alte ţări care au încercat cu mijloace artificiale să menţină preţul. La noi, se face proecte irealizabile, se pune înaintea ochilor agricultorilor iluzia unui preţ de 40.000 lei pe vagonul de grâu fără ca acei ce întocmesc asemeni proecte să se gândească la putinţa de realizare. Morarii n’au bani să facă stocuri. Chiar de ar avea n’ar pune nici o grabă să se aprovizioneze cu cantităţi mari de grâu la un preţ care întrece cu 40 la sută preţul mondial. El ar cumpăra numai în măsura necesităţilor. Statul nu are nici mijloace băneşti şî nici organizaţia necesară, ca să absoarbă toate cantităţile de grâu ce i s’ar oferi la preţul fixat. Atunci ce se vor face agricultorii datori de a se desface de marfă şî a intra în bani şi care nu pot aştepta până va veni morarul să cumpere? Desigur că vor fi nevoiţi să vândă pentru export şi atunci tot proectul rămâne iară de urmări Singurul efect al acestei bâlbâieli prin întuneric este nesiguranţa în comerţul de grâne, nesiguranţă, care are un efect dezastruos asupra preţurilor. O altă cauză a scăderei mai este nesiguranţa şi greutatea încasării primei de export. Guvernul a ridicat Camerelor de agricultură din provincie dreptul de a mai libera cecurile pentru plata primelor de export, concentrând totul la ministerul domeniilor. Acolo este un pelerinaj al tuturor exportatorilor din toate porturile şî graniţele ţării- Oamenii sunt amânaţi cu săptămânile. La 26 Septembrie nu erau plătite încă primele cerute la 4 Septembrie. Sunt sigur că zvonul răspândit in străinătate că România a încetat plăjîle se datoreşte neplăţii primelor de export. Sunt la noi case, care vertes, regn’-t o-„+-ojejr,r ior din străinătate că nu li se plătesc prii.«'" ' luat ni c svoind de încetarea pîătiror. Pe lângă conjunctura mondială, scăderea preturilor îşi mai are obârşia la noi în conditiunite speciale tării noastre. (Citiți continuarea în pagina 3-a). niiiimrffii • ■■ ..... PIAŢA FINANCIARA Mari scăderi la acţiunile americane.—Fluctuaţiile monedelor străine.—Cotarta leului la Londra c.. lik&:saerim& a avut eil o, zi calmă. N’au toSLifluctuaţixmi. Lira a fost cotată la Paris in jurul 98. Seara inchiderea a fost 97.87 la Paris. E interesant^de . observat că bursa din .J&rii are început, să aprecieze cursul lirei at&txde ameninţat .lacăt, merge până. la optimi,so.. . tee: dimineaţă exportatorii au v&ndtulnta Sterlină ca. 650 tel ,şi s’m încheiat: transacţiurd. Paritatea a fost in juriul ..a 625 lei. Seara la cursul 98% paritatea era 62630 lei.Se observă, că exportatorii pun in vânzare, stocurile ce-au avut. Piaţa e alimentată de ei. Clientela a fost servită la 665,670 lei lira sterlină. ■ Seara cursul a fost puţin mai slab. Piaţa:din Capitală a fost şi eri activă►' S'au făcut numeroase cumpărări de lire ~ sterline. Exportul a oferit la vânzare ,franci francezi şi dolari în cantităţi însemnate. Lira italiană , n’a revenit încă la normal deşi eri seară cursul ei a venit cu o nouă urcare. Paritatea in lei ,a fost prin Zurich 8,17,50. Prin Paris e cu o nuanţă mai slabă. .. Lira italiană a pierdut până acum zece la sută din cursul pe care îl avea înainte de criza lirei sterline. Florinul olandez a venit, seara mai ferm. ... • . . . Dolarul mai slab la Zürich, la Paris neschimbat. a mai susţinut faţă de lira sterlină. Şilingul austriac trece prin greutăţi. Deşi la Zurich cursul şilingului e normal (71) in transacţiuni libere el este oferit mai eftin. Pengoeul la fel. • E de remarcat că băncile din Parispărăsind uzanţele de până acum, so® cotesc la transacţiunile de lire sterline o margine de minimum trei puncte.* Londra continuă să coteze greşit leul, deşi s’a cerut în mod oficial să se şteargă cotata leului Erî a venit cu 730 lei lira sterlină, când la Bucureşti paritatea a fost cu peste ICO lei mai puţin. Se afirmă că se va face o nouă intervenţie pe lângă Bank of England ca să rectifice cursul monedei noastre la cotare. * Eri a fost o consfătuire la ministerul de industrie şi comerţ pentru ostenirea zahărului. Se crede că se va ajunge de acord atât cu cultivatorii de sfeclă cât şi cu fabricanţii de zahăr. m . La sfârşitul săptamânei viitoare va sosi în Capitală de Montezzi, preşedintele celui mai mare trust de zahăr din Europa. Sosirea d-lui Montezzi în România e în legătură cu un plan de reorganizare a politicei zahărului, întocmit de d. C. Argetoianu, ministrul finanţelor. ft Corespondentul nostru din New-York ne scrie: . Preţurile sunt toate în scădere. Grâul, porumbul şi bumbacul au suferit de curând scăderi şi măi mări. Acţiunile con- tinuă să scadă. Faţă de 1929 când preţul valorilor mobiliare a atins punctul cel mai înalt, preţurile de azi sunt,în cele mai bune cazuri, a treia parte. Scăderea cea mai viu simţită e cea a acţiunilor de cale ferată, din pricină că aceste acţiuni erau deţinute de publicul care voia să-şi asigure un venit fără speculă de bursă. Acţiunile de cale ferată nu dau nici un dividend. Şi proprietarii de acţiuni cari trăiau din veniturile acţiunilor lor, se găsesc într’o suferinţă cumplită. Dăm mai jos câteva cotaţiuni de acţiuni din anul 1929 în comparaţie cu cele de azi: General Motors (pui) în 1929 cota 99 %, la 12 Septembrie anul acesta 31 Inter. Harvester în 1929 cota 142 azi 3211, Montgommery Ward 156% azi 16%, U. S. Steel (pui) 261% azi 80%, Chrysler Corp. 135 azi 17%. . Se crede, la Bursa din New- York că scăderile nu vor mai putea merge în jos şi că o urcare de preţuri şi o reluare a afacerilor e de aşteptat. Mari transporturi de aur american in Europa NEW-YORK, 29. (Rapor). — In ultimele 4 zile, firma Guaranty Trust Company, a organizat mari expediţii de aur în Europa- Fa va trimite Franţei suma de 16.400.000 dolari aur, Elveţiei 5390000 dolari “auri Olandei 102. 000 dolari aur şi în bine Belgiei 30000 dolari aurDin aceste sume, s-au încărcat azi pe vaporul „Aquitania“, care a plecat spre Europa, 7.000000 dolari aur. ALEGERI IN ANGLIA Guvernul MacDonald, prezentat ca o formaţiune de uniune naţională, şi-a îndeplinit misiunea pentru care fusese constituit. In momentul când şefii celor trei partide politice se declarau gata să sacrifice programele de partid, pentru a învinge o criză economică, o singură chestiune le țnea: restabilirea echilibrului budgetar prin economii și crearea de nouă venituri. De aceea, în mesajul de deschidere a sesiunii extraordinare a Parlamentului, se limita precis sarcina pentru care fusese convocată Camera Comunelor. Această misiune a fost dusă loi. Dun sfârşit. In mod firesc, urma, ca partidele să se prezinte tării ai programele lor proprii, ca să ceară încrederea cetăţenilor pentru viitoarea cârmuire. A isbucnit între timp criza monetarăi cu toate repercusiunile ei în domeniul economic. Şi astfel, nu numai că uniunea politică de până acum se arată necesară şi în viitor, dar ceva mai mult se încearcă şi atragerea laburiştilor cari nu-l urmaseră pe d. MacDonald, in guuvern . Camera Comunelor nu poate însă fiinţa mai departe, cu partide angajate în alegerile precedente realizeze anumite programe. Copul electoral trebue din nou consultat, ca să se pronunţe asupra soluţiilor ce. se propun. Dizolvarea Camerei Comandor pare astfel în afară de orice îndoială. Dar nesiguranța începe de la faptul aim se vor prezenta în alegeri partidele. D. MacDonald ar voi alegeri au un program strict mărginit In soluţii pentru chestiunile imediate Guvernul însuşitidlu-şi acest pro- gram, lupta electorală nu s’ar da decât între „lista naţională“ şi candidaţii partidului laburist, rămâi in opoziţie. Conservatorii, partizani ai tarifului vamal, stăruesc însă pentru ca noua consultare cuprindă și eventuala autorizare pentru schimbarea politicii comerciale a Marei Britanii. Aci începi dezacordul din guvernul nation,i unde liberală şi laburistă comba protectionismul vamal. O hotărâre urmează să fie luată chiar astăzi. De această hotărârii depinde toată orientarea Marei Britanii, în anii viitori, în viaţa economică şi, implicit, în domeniul politic. A. Hg. încasarea iniiozitlar CONFERINŢA DE LA MINISTERUL DE FINANŢE Eri după amiază a avut loc Ministerul de Finanţe o conferinţă a inspectorilor generali şi inspectorilor financiari din întreaga ţară prezidată de d. Zamfir Brătescu, subsecretar de Stat la Ministeru de Finanţe. S’a examinat modul cum decurge încasarea impozitele în diferite regiuni ale ţării, constătăndu-se că în mai toate judeţele modul cum se face încasarea impozitelor lasă mult de dorit. S’au dat indicaţiuni inspectările financiari să ia măsuri pentru intedificarea încasării impozitelor, oarece intrăm în ultimul trimestru şi acei ce au avut recolte le-au valorificat până în, prezent, aşa sunt in măsură să-şi achite inunizitele. Stuaţia financiară a Poloniei VARŞOVIA 29, (Rador). — rectorul Băncii Comerţului, fostmir.Titru Gliwic, find interview, de ziarişti, cu privire la reperesiunile s’tuaţiei fitter rianee în Polonia, a declarat că scăderire poate într’o oarecare măsură afecteze exportul polon în Aglia; scăderea lirei însă nu p© în nici un caz Influenta situaţia nancîară a Poloniei. Participaţii britanică la împruturile polone Polung term este minimă: Anglia lucrează cu ionia maî ales prin eredie de izon în industriile zahărului, amid nurii, lemnăriei. Creditele britaice de bancă pe scurt termen pe la trei lunî, sunt puțin numeroa astfel încât. Ura sterlină și scăt rea el nu poate influența nici cum Briantele Poloniei