Argus, noiembrie 1931 (Anul 22, nr. 5567-5592)
1931-11-01 / nr. 5567
ANUL XXII No. 5567 A apărut 1931 DECZI8E M LIBRARII. GMsfsuri şi la M tia ziarului ihsiiipMtu tap ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 » 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN 3 lei in ţară, 6 lei In sftreinătate BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24, Et L . PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director : GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2389 . Duminică 1 Noembrie 1931 A apărut 1931 strimmu librarii. Goleşeuri şi la Aflţia ziarului Exssnpiapini tai 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Comerţul de bancă Cele întâmplate pe piaţa financiara, în ultimele luni, arată că ne aflăm la un punct critic al comerţului nostru bancar-Economiile mari şi mici s-au adunat în bănci şi au format capitalurile disponibile care au dat un avânt înfrigurat, producţiei şi comerţului. Atâta timp cât comerţul a putut face faţă unei producţii din ce în ce mai mari, banca era biserica la care se închina toată lumea care putea pune un ban deoparte. Şi prosperitatea comercială dădea fiecăruia prilejul să câştige mai mult decât avea nevoie şi să economisească bani. Când comerţul n’a mai putut plasa, la preţuri avantajoase, producţia prea mult sporită, publicul a pierdut evlavia pentru bănci. Deponenţii a început a se năpusti la ghişee nu ca nişte credincioşi, ci ca nişte duşmani unii altora, fiecare căutând să ridice, mai repede, sumele încredinţate băncii, fără a se mai gândi la soarta instituţiei- Neîncrederea în bănci se răspândeşte ca o epidemie, în perioada de deflaţie şi fiecare bancă este supusă unei foarte grele probe de rezistenţă- Din această încercare nu scapă decât băncile care nu s-au abătut dela regulile clasice ale comerţului bancar şi nu sau lăsat ademenite de câştiguri din afaceri, in perioada de înflorire prin inflaţie- Banca fiind un organism viu e supusă, şi ea, unor reguli de viaţă faigienică. Şi întocmai ca orice fiinţă, ea suferă şi moare, dacă se lasă abătută alături de drumul ei natural-In timpuri nor-male, respectul regulilor de higiena bancară e foarte uşor. Abaterile se văd numaidecât Şi se pedepsesc, fie cu neîncrederea publicului, fie cu dispoziţiunile codului comercial şi ale codului penal-In vremuri anormale, însă, când Inflaţia creiază ocazii de câştiguri nebănuite şi nevisate, trebue un adevărat eroism celor care mănuesc banii publicului, ca să se ferească de ispita afacerilor producătoare de beneficii fantastice, de la o zi la alta. Cu cât conducătorii băncilor sunt mai îndrăzneţi, mai îndemânate cî şi mai norocoşi, în perioada afacerilor înfloritoare prin inflaţie, cu atât primejdia e mai mare, pentru ei. Ruina reputaţiilor răsunătoare dar factice, a luat în Germania, în Austria şi în Ungaria, proporţiile unei drame antice- Mulţi din zeii, de până ori, ai finanţelor Europei centrale sunt, astăzi, la pământ şi unii din ei sunt bucuroşi că li sa lăsat măcar numele nepătat ! , n . nu... . Sunt, într’adevăr, vinovaţi aceşti oameni de abuzurile ce li se impută şi pe care acum, justiţia ie găseşte pasibile de codul penal ? Nici de cum- Ce face ce li se impută azi, ca un abuz sau o greşală, era considerat în vremea marilor succese, ca un semn de superioritate profesională şi ca un drept natural al celui mai tare. întreaga economie a lamei şi-a schimbat axa- Şi caii learea, celor buni şi celor tari, de ieri, a devenit, astăzi, calificarea celor învinşi şi a celor vinovaţi de dezastru. E o fatalitate. E una din acele nedreptăţi fireşti de care omul, cu propria lui judecată, nu se poate feri, ci trebuie să fie încadrat întro disciplină de fier, într’o tradiţie neînduplecată, pentru ca să poată trece pe lângă primejdie şi ispită, fără a cădea în ele. Plata noastră, aşa de tânără şi lipsită de disciplină şi tradiţie, n’a putut găsi, în ea însăşi, mijlocul de a rezista tentaţiunilor inflaţiei. Aşa se explică unele căderi- Ajutorul statului n’a putut servi la nimic- Statul nu poate reface încrederea de care banca are nevoe pentru a trăi și prospera prin banul publicului Acolo unde statul s’a amestecat, in Austria sau în Germania, el n'a putut reface băncile, ci a luat asupra lui plata creditorilor, într’un termen mai îndelungat. Afaceri noul cu publicul care să aducă beneficii şi să dea viaţă bancei, nu se mai poate face acolo unde neîncrederea publicului a mers până la închiderea ghişeelor- Banca Naţională nu poate, nici rca, interveni, decât în măsura în care o bancă privată se sprijină pe portofoliul comercial de primul ordin. Experienţa ultimilor ani adat multor bănci, de la noi, ocazia să-şi revizuiască politica lor de afaceri şi să-şi însănătoşeze portofoliul- Pe aceste bănci, Banca Naţională le poate salva şi le va salva, fără îndoială- Atacul deponenţilor poate fi întâmpinat, cu succes, printr’un reescent la Banca Naţională a unui portofoliu sănătos. Salvarea băuţilor nu este, deci, o chestie de bunăvoinţă a Băncei Naţionale. Ea este un drept al băncilor care şi-au pus, din vreme , portofoliul în regulă şi pot prezenta la Institutul de Emisiune, creanţe sigure şi lichide, drept garanţie a unui avans de scont, necesar pentru a face faţă cererilor deponenţilor-Aşa fiind, să nu ne alarmăm- Avem destule instituţii de credit cu portofoliul în regulă, pentru a nu ne teme. Banca Naţională are destulă libertate de a avansa fonduri pe portofoliu sănătos, ca să putem privi, în linişte şi cu încredere, viitorul. Deponenţii se liniştesc Fondurile care, astăzi, stau ascunse, vor reveni la bănci, dar într-o atmosferă nouă şi într’o viaţă financiară normalizată* ? A. CORTEANU Conferinţa Băncilor de emisiune din Europa Centrală HAUE, 30. (Rador). *— Conducătorii diferitelor bănci centrale de emisiune ■ din Europa centralii,au fost invitaţi la curnferinţa ce se va ţine letipretga, în ziua de 3 Noermbrie. O mare bancă americană a fost Închisă XEW-JORR, doi).— Federation Bank and Trust Company a fost închisă anii din ordinul comisarului bancar al statului New-York. Din ultima situaţie reiese că activul băncei s’ar ridica la 18.143.033 dolari. Printre administratorii băncei este şi vice-președintele Federației americane a Mancei.ai Banca a fost deschisă în anul 1027 și era patronată de numita Federație. Rennoirea tratatului de amiciţie turco-sovietic STAMBUL. 30 (Rador), ~ Rusia şi Turcia, au reînot pentru un nou period de 5 ani, tratatul de amiciţie dintre cele două ţări. Tratatul de amiciţie expra anul acesta Reducerea salariilor în Statele Unite NEW-YORK, 30 (Rador). Direcţia societăţii de căi ferate „Central Railway“ negociază cu delegaţii personalului, pentru ca acesta să accepte de bună voie o reducere a salariilor, cu 10 la sută pe timp de un an. Ţăranul analfabet D Grigore Filipescu e de acord ca noi că victoria guvernului, naţional englez înseamnă izbânda ordinei, a disciplinei naţionale şi a masselor populare . Directorul „Epocei“ se închină, fireşte, în faţa strălucitului, succes al ideii conservatoare ■ El se crede, însă, îndreptăţit, să facă rezervele cuvenite, cu privire la moravurile şi la slăbiciunile poporului nostru înapoiat:„O constituţie, nu poate să fie aplicată decât atunci când regimul politic prevăzut de dânsa corespunde cu ' nivelul moral şi cultural al masselor"* In Rusia ţaristă, poliţia publicase, la sate şi pe şosele înştiinţarea următoare: „Până nu se vor obişnui, caii cu automobilele, circularea automobilelor e interzisă“. Ce ar fi, dacă am încerca să aplicăm, cinstit şi sincer Constituţia ? S-ar obişnui, poate, cu ea, la urma urmei „nivelul nostru moral şi cultural“. Suntem convinşi că d. Vaida are dreptate când spune: „Guvernele insultă prea cu uşurinţă acest popor, că nu-i matur, că-i prost. Nu e prost. De aceea noi nu ne temem de alegeri libere !’* .. Şi convingerea noastră nu izvoreşte dintr’o ideologie“ prea avansată. Se bizue pe fapte şi întâmplări,pe cari le-am trăit, în bună parte, alături de d. Grigore Filipescu: ‘ In două rânduri, de la război încoace, masele noastre populare şi-au spus, cu hotărâre şi cu uimitoare majorităţi, cuvântul. Ele s’au rostit, mai întâi cu un entuziasm viguros, pentru d. general Averescu. Şi su rostit apoi, cu stăruinţă şi îndârjire pentru partidul naţional-ţărănesc. Nici întâia, nici a doua oară,nu au fost porniri nesocotite şi subversive, explozii de instincte josnice şi vulgare, acte de brutalitate sau de lăcomie. A fost un avânt însufleţit, strălucită manifestare de credinţă şi de încredere în putinţă de propăşire a neamului, pe temelie de ordine şi de dreptate, o dovadă nu numai de maturitate politică, dar şi de desăvârşită nobleţă a judecăţii politice a acestui popor. Chiar dacă partidele ridicate de favoarea populară au şovăit şi au greşit, nu e mai puţin adevărat că puţinul bine ce s’a înfăptuit în politica ţării se datoreşte acestor zvâcniri de energie şi de entuziasm, pornite din fundul cunoştiinţei populare. Şi ce s’a opus voinţei şi năzuinţelor „ţăranului analfabet“? S-au opus „regimurile mai retrograde“ cum ar zice d. Filipescu — care au cârmuit cu stare de asediu şi cu cenzură, cu siluiri şi abuzuri, cu favoruri şi favoriţi, împotriva cărora d. Filipescu dus, pe vremuri, campanii necruţătoare. Şi nu au cârmuit mai bine, dar au tulburat mai mult şi ţara şi aşezămintele ei. Nu. D. Filipescu nu ne-a convins despre nevoia regimurilor răsuflatei... Ne-a lămurit, însă, de ce nu mai avem partid conservator. Fiindcă moştenitorii vechiului partid nu-şi mai dau seama că ideia conservatoare nu admite in politică, nici capricii, nici fantezii va cere, pe lângă o disciplină severă şi străduinţa de a pătrunde la masele populare, şi de a se sprijini pe însuşirile lor cetăţeneşti de ordine şi de statornicie. GRIGORE GAFENCU amâna Cerealelor , de S. A. Focşăneanu Tendinţa în târgul internaţional e mai buna.—Preţurile.—Speculaţii speciale în cereale Tendinţa mai plăcută din târgul internaţional de cereate s’a menţinut şi urcarea preţurilor a făcut, chiar progrese, datorită burselor din Chicago şi Liverpool, după care se conduc pieţile mondiale. Acuma abia consumul îşi dă seama că sub nivelul ridicol de jos, la care ajunsese producţia agricolă, sacrificata din cauza crizei economice generale, nu ar mai fi posibil să se aprovizioneze, şi a ieşit din rezerva prea îndelungată. „ş. Cererea spontană din toate părţile a determinat însă rezerva deţinătorilor, cari au devenit la rândul lor mai exigenţi, susţinuţi fiind de producătorii din Statele Unite şi Canada, ale căror oferte sunt mai rare şi mai scumpe. La fel ,e cazul cu Rusia, despre ale cărei excedente disponibile pentru export, este imposibil să-şi formeze cineva o idee precisă. Aparenţele înşălă, şi n’ar fi surprinzător ca tocmai când nimeni nu se aşteaptă, provenienţele ruseşti, să reapară şi să distrugă iluziile alter fermităţi, mai cu seamă pentru grâu, care a şi început să fie oferit din viitoarea recoltă a Argentinei, cu termen de livrare în 1 Ianuarie—Februarie 1932. O stabilitate a preţurilor mai -r. 4? dorit deşi stocul mondial de grâ este încă destul de însemnat pentru a putea îndestula toate nevoile consumului mondial, care din cauza lipsei de bani şi de credite, se restrânge numai la acoperirile strict trebuincioase. Dacă criza financiară generală s’ar îmbunătăţi şi perspectivele recoltelor viitoare de grâu s’ar înfăţişa cantitativ mai reduse, negreşit că s’ar putea întrezări o valorificare mai convenabilă, nu numai pentru grâu dar pentru toate produsele agricole. La noi preţurile sunt în urcare, Irtsă tranzacţiile de grâu sunt foarte slabe, pe de o parte din lipsa de oferte şi de sosiri, iar pe de altă parte din cauza obţinerii cumpărătorilor de a se angaja în avansuri de prime de export, GU a căror plată oficiul autorizat tot tărâgănește. .. .; Cantitatea de grâu exportat s’a apropiat, dacă n’a depășit chiar 700.000 tone, pentru care e nevoie de 700 milioane lei ca fond de prime, în loc de 500 milioane lei cât s'a plătit până în prezent. Guvernul persistă în a continua cu sistemul primelor de export, însă comerţul nostru de cereale cu mijloacele lui slabe şi cu lipsa de credite bancare, nu este in stare să finanţeze exportul, imobilizând aproape jumătate din valoara grâului în prime pe care le avansează, în speranţa de a le recăpăta fără multă zăbavă. LIPSA DE CREDITE Criza financiară a paralizat orice posibilitate de întreprindere în comerţul de cereale, pentru care aproape nici o instituţie de bancă nu poate dispune de bani numerar, fără care, acest comerţ nici că se poate practica. In afară de câteva case străine capitaliste cu acreditive deschise de Banca Naţională, nici o altă bancă nu se arată dispusă sau nu putinţa de a finanţa duplicate, warante, recipise de şlepuri intrepozitate cu încărcate în vase fluviale şi maritime, vândute în străinătate contra cărora intră valute streine. Aceste, operaţiuni obicinuite, aproape fără risc pentru institutele bancă, permiteaţi văiificareaCreatelor prin comerţul nostru de export, condamnat acum din lipsa concursului financiar la inactivitate. GRAUL Ofertele de grâu fără prime sunt foarte rare, fiindcă deţinătorii preferă să vânză inclusiv prima de export şi să lase încasarea ei în sarcina cumpărătorilor, cari n’ar ezita să se învoiască la această condiţiune şi chiar la preţuri mai avantajoase pentru vânzători, dacă resursele băneşti le-ar permite imobilizarea lor până la plata fără termen precis. Oarzele de furagiu, din care sunt disponibilităţi foarte reduse, se bucură de o fermitate şi cerere crescândă, pe când oarzele grele sunt mai delăsate. Din lipsa de material operaţiile în acest articol sunt restrânse. PORUMBUL In porumburi s’ar putea face afaceri însemnate însă condiţiunea lăsând de dorit, sosirile şi ofertele fiind încă rare trebuie să se aştepte, cu mişcarea exportului in acest articol, care promite o campanie lucrativă. Preţul porumbului este astăzi de florini 3.70 c. i. f. însă riscul transportului îndelungat pe mare este prea mare pentru a anima la angajamente a tivrei pentru lunile Noembrie şi Decembrie când şi condiţiile atmosferice nu sunt prielnice pentru expediţiile porumbului, care astăzi conţine peste 17 gr. umiditate. Uscătoria mecanică din docurile din Constanţa abia poate condiţiona 30 vagoane de porumb pe zi, prea puţin pentru nevoile exportului nostru. Dealtfel porumb artificial uscat nu prea este agreat în Italia unde serveşte ca aliment uman, pentru furagiu cheltuelile de uscătorie plus manca îl scumpeşte cu câteva mii de lei la vagon. In afară de porumb, mai avem încă destule leguminoase şi oleaginoase pentru export până la închiderea navigaţiei pe Dunăre, dar pentru alimentarea suficientă cu devize, numai porumbul şi grâul ar putea să aducă un ..aport .insenatat. ^ . SPECULATII SPECIALE IN Un fenomen" ciudat se observă de câtva timp la bursele străine, unde din cauza fluctuaţiilor extraordinare în efecte şi schimb, speculaţia s’a apucat de operaţii în tot felul de cereale, cu preferinţă în articolele furajere. .. 4 Speculaţia se angajează mai puţin în cumpărături de grâu, de teamă să nu fie surprinsă prin stocurile însemnate care mai există şi prin survenirea nouilor recolte promiţătoare din Anglia şi Australia, la oferte mai presante şi mai ieftine, poate chiar d® provenienţă rusească. Din cauza nevoilor mari de devize Rusia va trebui să exporte cu orice preț. OARZELE CEREALE Ziua economiei înflorirea economică în toate timpurile şi la toate popoarele, muncii și economiei. Fără de muncă nu se pot crea bunuri, țara de economie, bunurile create se irosesc. Iată un adevăr veşnic, care la noi, adeseori, e trecut cu vederea. Muncim cât putem. Cheltuim, însă, mai mult decât putem. Trăim fără de socoteală, atât în gospodăria particulară cât şi în cea publică. Din această cauză, nu dispunem de capital naţional iar bunurile existente, publice şi private, sunt grevate de datorii însemnate. Să luăm pilda altora. Nu e ţară în lume care să aibă situaţia înfloritoare a Franţei într o vreme când fuga capitalurilor a luat iuţeală neobişnuită, Banca Franţei îşi umple tezaurul cu aurul venit din toate părţile lumii. De ce ? Fiindcă, nicăieri nu domneşte mai multă încredere în organizaţia cost a datorit electivă a statului, fiindcă nu că am fiecare părticică din stat, fiecare gospodărie particulară, nu e mai consolidată. Un francez, dacă are un venit de o mie de franci pe nară, cheltueşte cel mult nouă sute. Prisosul merge să sporească averea sa, mobiliară sau imobiliară. Tot aşa în Olanda, în Elveţia. Iată de ce loviturile crizei nu le ating, de ce prosperitatea ie e asigurată. Se poate spune acelaş lucru despre gospodarul nostru? ?. Desigur că nu. La noi, e poate mai necesară ca oriunde o propagandă serioasă pentru stimularea spiritului de economie. Tocmai fiindcă muncim, tocmai fiindcă avem bunuri naturale. E păcat ca sforţările şi bogăţiile noastre să se irosească. Strângeţi bani albi, pentru zile negre I . G. ST. Dezvoltarea exportului de lemne In Ungaria S-a înfiinţat un sindicat al exportatorilor Exportul Terminelor,de foc în Ungaria întâmpină mari greutăţi.. De mai multe motive, întâi, din cauza greutăţilor ce se fac la operaţiile de devize. Al dolea, din cauza că reducerea la tariful vamal al lemnelor de foc intrate în Ungaria e stabilită în aşa fel, încât e necesar un control. ÎNFIINŢAREA SINDICATULUI DE EXPORT Astfel stând lucrurile, ministerul de industrie şi comerţ a creat uri sindicat care să satisfacă exportul pe toată durata tratatului comercial între România şi Ungaria. Iată textul jurnalului Consiliului de miniştri prin care se încuviinţează înfiinţarea sindicatului. ART. I — Aprobă avizul delegaţiei economice a guvernului. ART. II — încuviinţează constituirea unui sindicat al Cărui scop este exportul contigentului lemne!« de foc in Ungaria, pe durata tratatului comercial intre România şi acea ţară. Acest sindicat va funcţiona în baza statutelor ce vor fi în prealabil, aprobate de Ministerul Industriei şi Comerţului şi acel al Agriculturei şi Domeniilor şi care vor cuprinde în orce caz, următoarele principii esenţiale: — Se va prevedea normele după care va putea intra în sindicat orice exportator, punându-se, bineînţeles, condiţiuni de seriozităţi. . . — Se va prevedea normele de?!~tm o dstribuţie raţională a cotei de ex port intre membrii sindicatului ; — Se va prevedea normele generale de control al executarei obligaţior membrilor sindicatului-ART- III — Autoriză pe domnii miniştri ai Industriei şi Comerţului şi acei al Agriculturei şi Domeniilor, cu aducerea la îndeplinire a dispoziţiunior prezentului Jurnal-INTOCMIREA STATUTELOR Eri s’a făcut şi statutul noului sindicat. Statutul a fost semnat atât de d. Vasilescu-Karpen cât şi de d. Ionescu Siseşti, ministru al agriculturei şi domeniilor. Azi se vă constitui sindicatul la Oradea unde exportatorii de lemne de foc au fost convocaţi la o consfătuire. L (Citiți continuarea în pag. 3-a) HUIŢII ilHIH Remanierea guvernului englez Rezultatul alegerilor din Anglie, cu victoria covârşitoare a partidului conservator, a făcut să se aştepte, ca un lucru normal, o remaniere în guvern. Hotărârea d-lui Snowden de a pârăsi Departamentul finanţelor, dă primului ministru şi d-lui Baldwin, astăzi şeful real al guvernului, prilejul unei schimbări. Se pare că remanierea va merge mai departe decât la înlocuirea mi- nistrului de finanţe. Alegerile au dovedit că majoritatea cetăţenilor britanici nu este atât de mult favorabilă uniunei naţionale, cât îşi pune mai a. Ies încrederea în partidul conservaor. Alcătuirea guvernului va trebui să corespundă acestei tendinţe. Se vorbeşte de trecerea unui comservator la finanţe. Se vorbeşte de asemenea despre rolul hotărâtor pe care va fi chemat să îl joace şeful conservatorilor. Dar în afară de aceste chestiuni de persoane, opinia publică este preocupată acum de însăşi formula viitoarei guvernări. „Times” ziarul care reprefezintă interesele financiare şi economice, adică tocmai acelea care predomină în momentul de faţă politicainternă a Angliei, cere înlăturarea■ formulei de guvernare prin indivi- dualităţi lipsite de un program unitar, şi alcătuirea unui guvern care sa reprezinte o echipă omogenă. Sub aceasta formulare se ascunde dorinţa de a vedea la conducere un guvern inspirat din programul conservator şi mai ales hotărât să aplice fără intârziere politica de tarife vamale. Scăderea cursului lirei sterline şi nunţarea unui regim de protecţie vaeszi* re înviorare industriei engleze. Şomajul este în descreştere fenomen care n’a mai fost cunoscut, în ultimii ani. Industriile se reorganizează pentru a-şi spori producţia, iarbricanţi streini au intenţia să deschidă fabrici în Anglia. Este un prim succes al guvernului şi mai ales al planurilor conservatorilor. Compunerea guvernului actual ar putea proponi ca unele şovăiri şi întârzieri în hotă-j rărea măsurilor de luat. lată de ce opinia publică britanic doreşte lămurirea situaţiei din guvern şi afirmarea unei atitudini precise. ) A. Hg. Comenzile Statului Perspectivele bugetului comprimat La conferinţa de la Ministerul deomunicaţii cu industriaşii, d. Argetoianu, ministrii de finanţe a făcut declaraţia solemnă că în viitor nici o comanda de materiale, ce se pot fabrica în ţară nu se va mai da în străinătate. Industriaşii au fost foarte bine impresionaţi de această declaraţie, până în momentul când d. ministru de finanţe a dat lămuriri mai precise asupra bugetului ordinar comprimat la 25 miliarde lei pe 1932. Din aceste preciziuni, reiese că dacă nu se vor ini da comenzi în străinătate, apoi nici în ţară nu se vor mai da industriei comenzi noui. Bugetul pe 1932, nu prevede nici un capitol pentru asemenea cheltueli.In acest caz, industriaşii îşi pun o întrebare foarte legitimă . In 1931, veniturile statului din contribuţiunile directe şi indirect, au acoperit suma de circa 11 miliarde lei din bugetul general. Dacă industria nu va avea de lucru, dacă precum se prevede salariile funcţionarilor şi lucrătorilor particulari vor fi reduse la un minim, ca şi acele ale funcţionarilor statului, dacă atât statul cât şi întreprinderile particulare, vor concedia, forţaţi de bugetul comprimat, mii de funcţionari şi zeci de mii de lucrători, care va fi situaţia veniturilor Statului pe 1932 ? Veniturile întreprinderilor industriale, comerciale şi financiare scăzând până la ultima expresie, criza de consumaţie, crescând în proporţii tot mai mari, de unde va recupera Statul venitul de 11 miliarde*dei ce a putut încasa pe 1931? Constatăm, că şi cu actualul buget ordinar de sacrificiu,vom continua să ne învârtim , într’un cerc tot atât de vicios ca şî până acum dacă nu şi mai rău. L RADU Comitetul economic de la Geneva şi-a Încheiat lucrările GENEVA, 30 (Rador). — Comitetul economic întrunit la Geneva, în a 36-a sa sesiune, sub Preşidenţia d-lui di Nolla (Italia) şi-a încheiat lucrările. Comitetul a luat act de demisiunea d-lui Casaros (Argentina) şi a hotărît să ceară consiliului să dez,semneze o altă personalitate , de naţionalitate agentiniană. Comitetul a procedat la examenul raportului elaborat de d-nii Eli,bol, Ito şi Stucki asupra chestiunii creerii unui organism de conciliu-, [iune şi arbitraj pentru regularea litigiilor de ordin economic sau comercial- Industriaşii germani cer menţinerea stabilităţii mărcii REZOLUŢIILE ADOPTATE LA ADUNAREA ASOCIAŢIEI BERLIN, 30 (Rador). Azi s-a întrunit Asociaţia generală a marilor industriaşi din Germania şi a examinat problemele econo-, mice actuale. Rezoluţiile adoptate se referă la problema costului producţiei şi se cere luarea de măsuri pentru a cobori acest cost la nivelul creiat prin scăderea cursului libere sterline în Anglia. O altă rezoluţie afirmă n©cesi*itatea de a se menţine cu orice preţ stabilizarea monetară ca o condiţie esenţială a normalizării vieţei economice. Rezoluţia declară că orice experienţă în domeniul monetar, care ar fi de natură să aducă vre-o atingere stabilităţii mărcii, ar fi o crimă nationlă® 1