Argus, noiembrie 1931 (Anul 22, nr. 5567-5592)

1931-11-25 / nr. 5587

Ms­UL XXII No. 5587 A apărut 1931 K WA­M LIBRARII, Chioşcuri şi la Afl­ţia ziarului Exemplarul kei 120 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 • 3 lei In ţară, 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, str. Constantin Miile No. 24, El L­A PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 C Mercur? 25 Noembrie 1931 A apărut 1931 de «Mizare ii livrarii. Ghioşcari şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei tap PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Unde mergem? Când s’a deslănţuit marele răz­­boiu european s’a crezut că el va fi de scurtă durată. Socotelile au dat,greş, ca"şi acele cari preves­teau, o grabnică prăbuşire a comu­nismului în Rusia. Tot aşa de în­şelătoare au fost speranţele puse într’o repede, normalizare a vieţei economice, imediat după încheerea păcei­,. . ■ Pe ce se întemei­au aceste cre­dinţi, cari s’au dovedit a fi­ gre­şite?: Pe­­structura capitalistă, pe care o avea­, economia genjerală mondială, al cărei mers odată a­­bătut turma, fatal o stare de anar­hie. Cum, însă, civilizaţia la care au ajuns, popoarele, nu îngăduia o stare îndelungată de anarhie, sis­temul capitalist era sortit să intre, cât­­ mai degrabă în funcţie. Dar omenirea a trăit timp de patru ani de războiu ,într’o situaţie excepţională,în aparenţă cu siste­mul, capitalist în funcţie, în fond într’o economie condusă de stat, asemănătoare unui socialism de­­Stat- Guvernele fabricau bani, ele prescriau ce şi cât trebuie să se­­fabrice în uzine, ele distribuiau­­produsele pe front şi în interiorul tarei. S’a infiltrat astfel credinţa Statului atot­puternic şi organiza­tor, a acelui Stat care trebuie să intervină şi să găsească soluţii juste la toate suferinţele popoarelor­ Dar, măsurile­­luate de guver­nanţi, de la război încoace, arbi­trare şi incoherente, au isbit în conţinu în însăşi structura pe care era clădită economia popoarelor, în organizaţia capitalistă. Şi fapt curios,­ cu cât această organizaţie era destrămată, cu atât îi se ce­rea să fie mai productivă şi să sus­ţină,­ prin impozite, cheltueiile me­reu sporite ale Statului organiza­tor- Ceva asemănător cu ce se petrece în Rusia, unde culacii — mici proprietari independenţi , schingiuiţi şi oropsiţi trebue sa plă­tească cele mai grele impozite, cu cari să se susţină experienţele sta­tului comunist Unde mergem ? In afară de Rusia toate popoa­rele au baza vieţei lor economise, organizaţia capitalistă. Această organizaţie este însă deformată, după cum am văzut, prin interven­ţia continuă a Statului, care fără o doctrină de conducere bine sta­bilită, ia măsurile pe care le crede oportune, la buna voe a întâmplă­­rii. Aceasta, însă, nu se mai nu­meşte nici socialism de Stat, nici bolşevism, ci e, pur şi simplu, un sistem anarhic de guvernare. Conducătorii actuali cred că dau soluţii, fiindcă omenirea săturată de­ ororile războiului suferă cu re­semnare o viaţă de mizerie, asis­tând impasibilă după falimentul particularilor, la falimentul Statului al statului organizator, care, cu ve­niturile în conţinu micşorate, nu mai poate să-şi întreţină nici sluj­başii şi se vede nevoit să închidă pe rând şcolile şi spitalele, năruind astfel siguranţa, cultura şi sănăta­tea publică. Ce este de făcut ? In Rusia situaţia este cel puţin clară. Organizaţia de stat se ba­zează pe doctrina marxistă. Vasta experienţă este în curs, cu toate planurile ei- Nu ştim­ unde va duce da­r cel, puţin conducătorii au un crez, o doctrină pe cari se stră­­duesc să o aplice. In restul omenirii, cu­ miei excep­ţii, bâjbâială cu distrugerea forţe­lor­ productive. ... __ Dacă nu dorim să întronăm anar­hia, să revenim l­a respectarea ca­pitalului și a muncei productive. ING. C. CASSASOVICI IQtiti continuarea în pag. 3-a) Un oficiu de Incasso Pontru''înlăturarea greutăţilor la încasarea efecteior ^Comercianţii, cari au dat spre incasare la Banca Bercovitz efec­te de ale clienţilor din Bucureşti şi 'provincie, înainte de introduce­rea cererei de concordat din par­tea băncii, s-au adresat d-lui jude concordatar, cerând eliberarea su­melor încasate. Bazau această ce­rere pe considerentul că instituţia ce a încetat plăţile, a avut un man­dat limitat­­şi anume acela de a încasa o sumă de bani şi a o ţine la dispoziţia lor. Ei n-au încredin­ţat băncei vreo sumă cu titlul de împrumut, nici pentru fructificare și­­ n-au înțeles să facă vre­un fel­­de afacere cu banca, de­ unde ar putea să rezulte pentru ea calita­tea lor de creditori. D, jude concordatar al băncei în chestiune, a respins cererea,­­hotărând, că atât acei ce au dat e­­fecte spre încasare cât şi acei ce au depus diverse sume de bani pentru cecuri.' — neachitate, să fie consideraţi ca făcând parte din categoria­ creditorilor chiro­­grafari. 'Nu cunoaştem considerentele Incheierei judecătoreşti. — fapt­­este că­ aceasta a provocat enervare şi nelinişte în lumea comercială. Ne-am obişnuit a considera ban­ca un factor de progres în circu­laţia numerarului, în sensul că simplifică raporturile de plată şi lichidări de conturi, între credi­tori şi debitori, mai ales când se află la distanţe depărtate, funcţie economică de mare importanţă. Nimănui nu i-ar fi trecut prin min­te că banca ar fi altceva decât un simplu mijlocitor în această ope­raţiune de incasso şi lichidare de conturi şi că s’ar putea face la un moment dat o confuzie între ave­rea băncei şi a numerarului ce cir­culă şi se încasează prin mijloci­rea ei. Mai mult, că însăşi instan­ţele judecătoreşti, interpretând le­gea, vor recunoaşte ca valabilă şi legală­ această confuzie. Cu toate că la prima analiză, încheierea d-lui jude concordator pare curioasă, totuşi examinând cu atenţiune chestiunea sub raportul­­art. 14 din legea concordatului și 812 cod. com­. ajungem la conclu­zia că este întemeiată și dupe toa­te probabilitățile, cu șansa de a rămânea în picioare, atâta vreme cât nu va interveni legiuitorul. Prin interpretarea art. 14 din legea concordatului și mai ales a art. 812 cod comercial, reese , a­­tunci când, — în orice împrejura­re, —■ ai încredinţat cuiva im e­­fect spre încasare, cu condiţa ex­presă să-ţi ţină suma încasată la dispoziţie, din moment ce suma a fost încasată de mandatar, acesta devine creditor, pur şi simplu faţă de mandantele său pentru a­­cea sumă şi pe cale de consecin­ţă, în caz de faliment nu există nici un drept de preferinţă pentru suma încasată. Revendicarea des­pre care vorbeşte art 812 se re­feră la cambii sau alte titluri de credit date spre incasare, neplă­­tite,, şi pe care falitul le posedă încă în natură. Nu voi insista asupra laturei ju­ridice a problemei, întrucât în rân­durile de faţă, urmăresc sugera­rea unor anumite soluţiuni de na­tură practică, în stare să facilite­ze raporturile între bancă şi cli­enţii ei şi să pună totodată în si­guranţă sumele ce se încasează prin intermediul băncei. Asistăm azi la fenomenul re­­tragerei de către clienţi a poliţe­lor trimise spre incasso, spre a nu se vedea expuşi în caz de in­solvabilitate a băncei, ca sumele încasate să intre în activul ei. Rezultatul: clientela comercială nu mai are mijlocul de aşi pre­zenta poliţele spre încasare, pierd termenele legale pentru valorifica­rea în justiţie a acestor cambii, ori trimet voiajori pentru incasso, ceea ce scumpeşte enorm opera­ţia. .......... . Anumite bănci, — spre a fi puse la adăpostul unei eventuale insol­vabilităţi a corespondenţilor lor din provincie, — au organizat un serviciu de incasso, prin voiajori, ce remit sumele încasate prin cec sau viriment B. N. R­ Pentru a­­semenea operațiuni de irncasso,se pretinde la creanțe mici 8—9 la sută (80—90 la mie). Nu este vorba de o neîncredere a publicului în bănci ci ,în sistemul legilor aplicabile în materie. Până la o modificare a legii, băncile au interesul și nici­ nu pot sta impasibile, ele sunt datoare să găsească : mijloace de incasso ..ac* Hinni­mm Ofensiva liberalilor Partidul naţional-liberal a luat o­­fensiva în parlament, cu prilejul dis­­cuţii generale asupra Adresei. A vorbit, în numele lui­, d. Guţă -Tă­tărescu.­­ ■ ~ 2). Tătărescu are talent. Vorbeşte mult şi uşor. Găseşte cuvântul, care­­place, intonaţia, care seduce» Ce bine ar fi fost dacă, în situaţia de azi,­ gă­sea şi argumentele,­care o conving. Partidul liberal are, ca toate par­­tidele, multe de spus. Dar, sunt şi­ uu­nele chestii, de cari ar face bine să nu se atingă. Fataltatea împinge, insă, todeu­na, pe vinovat spre locul vinei. D. Tătărescu a făcut teoria necesi­­taţei partidelor şi a arătat primejdia guvernelor în afară de partide. Oratorul liberal are, desigur,, drep­­tate. Dar, critica făcută de d. Tătă­rescu nu a fost o enunţare abstractă de principii constituţionale.­ A fost un atac, în numele partidului naţio­­nal-liberal, in­potriva guvernului d.lui prof. Iorga, care e un guvern în afară de partide. Ei, acum deabia a aflat d. Tătăres­cu că guvernul d-lui Iorga e în afară de partide ? Existenţa guvernului nu se dato­­reşte concursului politic la formarea lui şi concursului electoral în alegeri, dat de partidul naţional­­liberal ? D. Guţă Tătărescu a avut cinstea să figureze cap de listă a­ ,,Uni­un­ii naţionale’’ din care au ieşit actualele majorităţi. Lupta electorală, la care a luat parte d. Guţă Tătărescu, ca şi întreg partidul său, s-a dat pentru sprijinirea guvernului d-lui prof. Ior­­ga, format în­ afară de partide și îm­potriva partidelor. : Măi sunt și, alte chestii, de care, d. Tătărescu făcea li mai bine să nu vor­­bească, fiindcă, de astădată, ar tre­bui să rămână închise, pentru tot­­deuna. ■■■­ D. Tătărescu are, însă, o scuză. Partidul său nu e încă hotărâţi ori nu îi dă mâna, să ducă, pe faţă lupta pentru răsturnarea guvernului. Ce îl interesează mai mult e să-şi asigure, dacă se poate, succesiunea la guvern. De aceea preferă, până una alta,­­să facă opoziţie de formă. In locul, unei opoziţii de fond. .. Impozitul excepţional nu se aplică salariilor până la 10000 lei O DECLARAŢIE A D-LUI SUBSE­CRETAR DE STAT ZAMFIR BRATESCU O delegaţie a partidului social­­democrat s’a prezentat ori du­pă amiază la d. Z. Brătescu, sub­secretar de stat al Ministerului de Finanţe şi i-a predat un memoriu cu rezoluţia partidului în privinţa impozitului excepţional pe salariile funcţionarilor particulari. D. Z. Brătescu a răs­puns că e lucru hotărât că salariile până la 10.000 lei vor fi scutite de impo­zitul excepţional. Tratativele comerciale franco-române PARIS 23 (Rador) — Azi după amiază a avut loc la Ministerul de Agricultură prima întrevedere , între membrii comisiunii fran­co-române, întrunită în vederea încheierii unei convenţiunî comerciale in­tre Franţa şi România. Delegaţia română este prezidată de d. Cesianu, ministrul României la Pa­ris.­­ Menţinerea preţului bumbacului WASHINGTON 23 (Rador).­­ „Federal Farm Board“ anunţă că s-a încheiat acordul, în baza căruia 6.600.000 de baruri de bumbac vor fi ţinute în rezervă, pe timp de un an, spre a micşora oferta pe piaţă. Bancherii din statele de sud au făcut aranjamente pentru a acorda sau a reino­i împrumuturi producă­torilor de bumbac, care deţin 3.100.000 baluri. Deasemenea Aso­ciaţia cooperativă a bumbacului va reţine şi ea un număr de 3.500.000 baluri până la data de 31 Iulie 1932. Toate aceste stocuri vor fi reţi­nute şi nu vor putea fi oferite spre vânzare decât în cazul când preţul bumbacului ar ajunge la 12 şi jumă­tate centi livra. P­roect­u­l de con­versi­u­n­e ruinează şi pe creditor şi pe debitor Anarchia... legislativă , consfinţită prin articolul al, treilea al proectu­­lui de ‘lege, pentru, conversiunea da­toriilor agricole, nu e întrecută de­cât de 'articolul’al cincilea dîn proiect. Asc­ultaţi-l: „ART. 5. 11* Creditorii de orice­ fel ai categoriei­ de debitori prevă­zuți la art. 3 vor,-face în termen­­de 2 luni de zile dela, promulgarea pre­zentei­­legi daclaratiuni de sumele ce au de primit, capital și dobânzi, la primăria­ de reşedința a­­debito­rului indicând, și- natura titlului­ și garanțiile ce au. Notarul comunei va­­ trece decla­rațiile creditorului intr’un registru special și va da dovadă de pri-­­trire.­­ După trecerea­ termenului de 2 luni dosarul declarațiilor și regig-’ trul de înscriere vor fi depuse la judecătorul­ de ocol respectiv in­ch­ein­du-s­e proces-verbal. Declaraţiile proprietarilor pot fi făcute şi­ direct înaintea judecăto­rului de­ ocol­ al domiciliului debito­rului. Creanţele nedeclarate în acest termen chiar­ dacă, ar­­ compatexe, prin acte autentice şi ar conţine inscripţ­uni de ipoteci, şi privilegii se vor­­considera ca inexistente... Aşa­dar, in termen de două lunî, creditorii sunt obligaţi să-şi declare creanţele, la primăria de reşedinţă a debitorului. In două luni. Nu se face nici o deosebire dacă credito­rul nu e în ţară, dacă e bolnav sau dacă e în neputinţă să vie in co­muna de reşedinţă a debitorului. Nu se ţine seama de valoarea creanţei, nici de felul el Toate chel­­tueile de procedură privesc pe creditor. Şi, dacă, dintr-un motiv sau altul, nu poate face declaraţia în acest termen mult prea scurt, atunci, creanţele „se vor considera INEXISTENTE“. Chiar dacă sunt constatate prin acte autentice. Chiar dacă ar conţine inscripţii ipotecare şi privilegii. Toată organizaţia noastră juri­dică şi de credit e călcată în pi­cioare. Nu se pot desfiinţa, prin lege, acte autentice, garantate de justiţie. Nu se pot anula inscripţiile ipotecare şi privilegiile, garanţiile legal© cele mai sigure. Intervenţia legiuitorului In acea­stă chestiune, pentru oricare alt scop, decât respectarea neştirbită a dreptului comun, nu face decât să sporească haosul. In proectul de conver­siune, dreptul de proprietate nu e respectat chiar când e obţi­nut sub controlul Statului încrede­rea in organizaţia judiciară se nă­ruie. Actele autentice, nu pot fi de­clarate neexistente, nici ca sanc­ţiune, nici în orice alt fel. Din acest articol cinci, se vede spiritul în care a fost întocmit proectul. .. ' ' In foc să se găsească un mij­loc de împăciuire între părţi şi să se asigure o lichidare paşnică a creanţelor, proectul de conversiu­ne a datoriilor agricole,­urmăreşte distrugerea creditorilor, fără să nu­lesnească pe debitor. Pe noi­, ne preocupă,­­ problema creditului pentru agricultori. Şi, tocmai acest credit e mai greu primejduit prin proectul de con­­versiune­. Sub pretextul unei înlesniri for­male, se răpeşte plugarului putin­ţa de a-şi mai muncii ogorul, se dă o lovitură grea producţiei agri­cole şi se macina ultimele capita­luri rurale existente. Mărturia d-lui Grigore Filipescu e preţioasă. Cercetând ştiinţ­a fi­nanciară a unei cooperative să­teşti, d. Filipescu­ a găsit: 191 societari cu un capital­­ de 1.533.415 lei, 261 deponenţi cu un capital de 1.556.101 lei, iar ca debitori 294 reprezentând­ 3.267£70. Rezultă că numărul creditorilor băncii este cel puţin egal cu cel al debitorilor. Ce se va alege din aceşti cre­ditori? Conversiunea datoriilor agricole, fiind decretată în con­diţiile actualului proect de lege, nu va­ mai exista bancă populară sau Institut de credit cu portofoliu agricol, care să poată face faţă plăţilor. Cu creanţe imobilizate pe trei­zeci de ani, ele, nu-şi pot respecta angajamentele. T­oată agoniseala ţăranului muncitor şi econom încredinţată băncilor populare, e ca şi pierdută. Până acum, am avut o singură categorie de nemulţumiţi la sate, pe debitori. Acum ne mai creiem una, formată dîn elita satelor noas­tre, pe care speram sio ve­dem transformată, odată şi odată, intr’o sănătoasă burghezie rurală. In felul acesta, în loc să însănă­toşim structura economică a sate­lor noastre, vom avea, deoparte, debitori convertiţi în neputinţă să mai muncească şi plini de datorii iar, pe de alta, foştii creditori rui­naţi. A­şa cui» a fost­­tocmit proectul de lege pentru conversiunea dato­riilor agricole, se poate spune că leacul e mai primejdios decât răul. GEORGE STROE Convenţia comercială romăno-germană nu se pune ia aplicare ......................... . - Se vor începe no­­i tratative . Conven­ţia comerciala dintre Germania, şi Ro­mânia, nu se pune în apli­care. Ministerul de externe a fost Înştiinţat că de­­mersurile pe lângă guver­nele Statelor cu cari Ger­mania are încheiate con­venţii de comerţ pe baza clauzei naţiune­i celei mai favorizate, nat­ dus la un rezultat mulţumitor. Două­zeci şi unu de ţări şi-au dat adeziunea la aplicarea convenţiei Şapte Statei s­au­­ împotrivit. Măi bine zis, au cerut să li se a­­corde compensaţii Unele au pre­tins acela.U’ regim de preferinţă a­­cordat orzului şi porumbului româ­­nesc. Din cele şapte state,­­ Argentina, şi Turcia au cerut re­gimul de preferinţă. Africa de Sud să înceapă noui tratative cari să-i asigur© avantăgii. Cehoslovacia şi-a dat consimţă­mântul la aplicarea convenţiei, dar a anunţat că nu renunţă la cererea de preferinţă vamală pentru orzul şi malţul el Danemarca. Rusia Şi Statele U­­nite, au cerut să li se admită in principiu, dreptul la preferinţă. Toate celelalte ţări şi-au dat con­simţământul, de vreme ce n au fă­cut vreo obiecţiune. CUM A FOST ÎMPIEDECATĂ APLICAREA CONVENŢIEI Cererile celor şapte state mai sus pomenite, împiedecă punerea în aplicare a convenţiei. Iată de ce: Comitetul european al Societă­ţii Naţiunilor discutând­­ conven­ţia comercială româno-germană, a acceptat principiul preferin­ţei­­vamale înscris în ea- Ca sa nu ’ nedreptăţească,­­ statele cari au­ convenţii de comerţ în­­cheite pe baza clauzei naţiunei celei mai favorizate, dar, în­ ace­­laşi timp, ca să încurajeze statele agricole din sud-vestul Europei, a hotărât ca preferinţa să nu poa­tă­­ii acordată decât celor şapte state cari compun blocul agrar, numai pe durata crizei şi numai pentru cereale. , -Tot Comitetul european a con­diţionat aplicarea convenţiei de consimţământul tuturor statelor cari au încheiate cu ţările con­tractante, tratate bizuite pe clauza de favoare-Atât România cât şi Germania, au făcut toate demersurile ca acest consimţământ să fie obţinut Fără succes, insă. Căci, s’au găsit state cari să ceară în schimbul consimţământului regimul de pre­ferinţă. CONDIŢIILE DE APLICARE In felul acesta, s’a ajuns la si­tuaţia ca pe deoparte Societatea NafiUnitor să recomande­­ aplica­rea regimului de preferinţă, însă numai pentru­ statele­­ din Bazinul Dunărean, iar, pe de altă parte, acest reg­m să nu poată fi aplicat din cauză că tot ea, a cerut să se obţie adeziunea unui număr prea mare de ţări, din cari unele,­­vor preferinţa, deşi nu intră in rândul acelora îndreptăţite, prin hotărârea Comitetului european, s’o ceară. Neputinţa de a se aplica trata­tul româno-german nu se dato­­reşte deci nici uneia din ţările contractante. Ele au făcut tot ce te-a stat în putinţă să se aju­ngă la un rezultat favorabil.. NOUI TRATATIVE Deocamdată, regiunea schimbului de mărfuri dintre România şi Germa­nia este următorul: Cele două ţări îşi aplică taxe­le prevăzute prin acordul provizoriu încheiat în iu­nie 1930. Se vor începe însă tratative noui. Cu­rând. Tratativele vor ur­mări încheerea unei con­venţii comerciale mai restrânsă, o convenţie care să nu mai aibă ne­­voe de consimţimântul atâtor state. G. ST. suni mim ........................................................ Conflictul din Mandoim­ia Consiliul Societăţii Naţiunilor , pe cale să găsească soluţia conflict­u­­­lui din Mandolmia. Negocierile duse la Paris, cu priceperea şi autoritatea dlui Eriand, par să fie încununate de succes. Chiar astăzi sau manej, China şi Japonia vor sfârşi prin ai vota, împreună, o formulă propuşi de Societatea Naţiunilor. Această formulă nu este nicidecum soluţia «re* Unitiva a conflictului. Ea are insă­ meritul de a deschide drum unei pro* ceduri pacifice şi _ de a întruni ade­ziunea celor două ţări în conflict* O comisiune, de anchetă sau dă studiu va cerceta \n Mandduria eve­­ni­mentele petrecute in ultimul «mp., precum şi cauzele cari au deslănţuit conflictul. Se va putea astfel -Încerc*, după ce această comisiune internaţi»*­­nală Îşi va fi depus raportul, o desă legare definitivă a raporturilor com­plicate între China şi Japonia, şi mai mult,­intre ţările cari din interese deo­sebite, stau astăzi de partea sau celuilalt dintre cei doi protago­,­nişti. Mandolmia nu este problemă­­ de Însemnătate locală„ Acest teritoriu­­­de întinderea Angliei şi Irlandei, «şi* o piaţă de desfacere importantă pen* tru comerţul internaţional şi este, totodată, prin aşezarea ei geografică, o bază preţioasă în ■ relaţiile Uniunii] Sovietice cu Extremul Orient* !». Soluţia impusă de Societatea Naţiu­nilor preîntâmpină primejdia unui războiu. Ancheta internaţională va *» duce un câştig de timp, de elt­ev* luni. Se va putea încerca,, în vreme ce ancheta şi studiul va, continua, să. se ajungă la negocieri intre China şi­ Japonia, poate sub auspiciile Societal­ţii Naţiunilor, pentru­­ stabilirea unei înţelegeri. Prezenţa trupelor japoneze­ze în Mandolmia nu va mai însem­na, în fiecare moment,­ o ameninţatei de războiu. Iar, Japonia, adoptând, recomandările Societăţii Naţiunilor,, se angajează ca in clipa când inte-­ resele supuşilor japonezi vor fi ga­­rantate, să­ părăsească Mandolmia* Rezultatul tratativelor de la Paris înseamnă un succes de mare valoare pentru Societatea Naţiunilor, care a avut de trecut printr’una din cele mai grele situaţii cunoscute de această instituţie. Prestigiul Societăţii Naţi­unilor, ameninţat de zădărnica u­­nei intervenţii In ■ Extremul Orient, iese sporit şi împrejurările Îngăduie ca această intervenţie să dobândeas­că şi mai mare preţ prin colaborarea Statelor Unite la opera de pace a Genevei. A. Hg. Piaţa financiară O noua baza pentru impunerea societăţilor anonime Piaţa financiară e calmă. Tran­­zacţiunile lipsesc. Piaţa devizelor mai fermă. Cum­părările de devize sunt mai accen­tuate. Sunt foarte puţine oferte. Cursurile sunt neschimbate. Schimbul efectiv de asemenea mai ferm. Napoleonul s’a cumpărat a­seară­ cu­ 692, dolarul cu 168.75. Na­poleonul este şi azi sub paritatea cursurilor din afară. Bursa de efecte mai slabă. Cursu­rile sunt cu o nuanţă mai scăzute. E insă o lipsă totală In tranzac­­ţiuni. Ara anunţat că se va fixa o nouă bază pentru declaraţiunile de ve­nituri şi se va modifica clasificarea de impunere. Comisia instituită de ministerul de finanţe în acest scop n’a termi­nat încă lucrările. Se alcătueşte un nou pro­iect pentru impunerea so­cietăţilor anonime. S’a hotărât că societăţile ano­nime vor plăti un impozit minimal chiar dacă ele vor lucra în pierdere. Şi anume: patru la sută dîn capitalul iniţial va fi baza de impunere. Proectul de lege este gata. Asociaţia băncilor a terminat lu­crările referitoare la proectul de lege pentru conversiunea datoriilor agricole. S’a făcut un memoriu In care s’au precizat toate observaţiile şi do­leanţele băncilor în această ches­tiune. Memoriul a fost predat ori Băncii Naţionale de o delegaţie in frunte cu d. N. P. Ştefănescu ,dir. gen. al Băncei Româneşti şi Oskar Kauf­mann director general al Băncei de Credit.* In chestiuniea finanțării indus­trii a avut loc ori o importantă consfătuire la Creditul industrial. B. Rd. O scădere bruscă a lirei sterline LONDRA, 23 (RadorV — In cursul zilei de azi, lira sterlină a suferit o bruscă scădere. In cercurile din City» scăderea aceasta este pu­să în legătură cu ^ teama care există ca ţările ale căror exportaţiuni sunt lovite prin nouile taxe va­male din Angliai să nu a-,­graveze politica lor de re­presalii. Provoacă o deosebită îngrijorări în cercurile financiare atitudinea Statelor Unite ca şi controverseln care există între partide asupra politicei vamale a Marei Britani. Liberalii şi laburiştii naţionali ob­servă, că precipitarea cu care mi­nistrul comerţului a introdus taxe vamale, nu corespund© cu intenţii!* guvernului, de a studia in amănunt situaţia fiecărui articol înainte de introducerea unei taxe vamale. Partidul conservator scoate, la schimb, în relief protestările fermie­rilor, care cer să li se acorde o protecțiune vamală egală cu aceia acordată industriilor. Comerţul Statelor Unite cu Rusia A SCĂZUT CU 52 LA SUTA NEW-YORK. — Comerţul State­lor­ Unite cu Sovietele, făcut prin mij­locirea lui Armstorg Trading, a scă­­zu­t ana' acest cu 52 la sută. Acea­stă scădere a comerţului cu Rusia e atribuită, pe deoparte, măsurilor luate împotriva dumpingului, pe de altă parte, faptului că Statele Unite nu au mai acordat Sovietelor credite pa termen lung.­­In urma acestei scăderi, Sovietele acordând mai puţină însemnătate bi­rourilor comerciale din New­ York, au hotarat să reducă mai mult de ju­mătate din personalii lui Armstag Trading Corporation.

Next