Argus, noiembrie 1931 (Anul 22, nr. 5567-5592)
1931-11-25 / nr. 5587
MsUL XXII No. 5587 A apărut 1931 K WAM LIBRARII, Chioşcuri şi la Aflţia ziarului Exemplarul kei 120 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 * 3 luni 800 • 3 lei In ţară, 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, str. Constantin Miile No. 24, El LA PAGINI INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 şi 3-2369 C Mercur? 25 Noembrie 1931 A apărut 1931 de «Mizare ii livrarii. Ghioşcari şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei tap PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Unde mergem? Când s’a deslănţuit marele războiu european s’a crezut că el va fi de scurtă durată. Socotelile au dat,greş, ca"şi acele cari prevesteau, o grabnică prăbuşire a comunismului în Rusia. Tot aşa de înşelătoare au fost speranţele puse într’o repede, normalizare a vieţei economice, imediat după încheerea păcei,. . ■ Pe ce se întemeiau aceste credinţi, cari s’au dovedit a fi greşite?: Pestructura capitalistă, pe care o avea, economia genjerală mondială, al cărei mers odată abătut turma, fatal o stare de anarhie. Cum, însă, civilizaţia la care au ajuns, popoarele, nu îngăduia o stare îndelungată de anarhie, sistemul capitalist era sortit să intre, cât mai degrabă în funcţie. Dar omenirea a trăit timp de patru ani de războiu ,într’o situaţie excepţională,în aparenţă cu sistemul, capitalist în funcţie, în fond într’o economie condusă de stat, asemănătoare unui socialism deStat- Guvernele fabricau bani, ele prescriau ce şi cât trebuie să sefabrice în uzine, ele distribuiauprodusele pe front şi în interiorul tarei. S’a infiltrat astfel credinţa Statului atotputernic şi organizator, a acelui Stat care trebuie să intervină şi să găsească soluţii juste la toate suferinţele popoarelor Dar, măsurileluate de guvernanţi, de la război încoace, arbitrare şi incoherente, au isbit în conţinu în însăşi structura pe care era clădită economia popoarelor, în organizaţia capitalistă. Şi fapt curios, cu cât această organizaţie era destrămată, cu atât îi se cerea să fie mai productivă şi să susţină, prin impozite, cheltueiile mereu sporite ale Statului organizator- Ceva asemănător cu ce se petrece în Rusia, unde culacii — mici proprietari independenţi , schingiuiţi şi oropsiţi trebue sa plătească cele mai grele impozite, cu cari să se susţină experienţele statului comunist Unde mergem ? In afară de Rusia toate popoarele au baza vieţei lor economise, organizaţia capitalistă. Această organizaţie este însă deformată, după cum am văzut, prin intervenţia continuă a Statului, care fără o doctrină de conducere bine stabilită, ia măsurile pe care le crede oportune, la buna voe a întâmplării. Aceasta, însă, nu se mai numeşte nici socialism de Stat, nici bolşevism, ci e, pur şi simplu, un sistem anarhic de guvernare. Conducătorii actuali cred că dau soluţii, fiindcă omenirea săturată de ororile războiului suferă cu resemnare o viaţă de mizerie, asistând impasibilă după falimentul particularilor, la falimentul Statului al statului organizator, care, cu veniturile în conţinu micşorate, nu mai poate să-şi întreţină nici slujbaşii şi se vede nevoit să închidă pe rând şcolile şi spitalele, năruind astfel siguranţa, cultura şi sănătatea publică. Ce este de făcut ? In Rusia situaţia este cel puţin clară. Organizaţia de stat se bazează pe doctrina marxistă. Vasta experienţă este în curs, cu toate planurile ei- Nu ştim unde va duce dar cel, puţin conducătorii au un crez, o doctrină pe cari se străduesc să o aplice. In restul omenirii, cu miei excepţii, bâjbâială cu distrugerea forţelor productive. ... __ Dacă nu dorim să întronăm anarhia, să revenim la respectarea capitalului și a muncei productive. ING. C. CASSASOVICI IQtiti continuarea în pag. 3-a) Un oficiu de Incasso Pontru''înlăturarea greutăţilor la încasarea efecteior ^Comercianţii, cari au dat spre incasare la Banca Bercovitz efecte de ale clienţilor din Bucureşti şi 'provincie, înainte de introducerea cererei de concordat din partea băncii, s-au adresat d-lui jude concordatar, cerând eliberarea sumelor încasate. Bazau această cerere pe considerentul că instituţia ce a încetat plăţile, a avut un mandat limitatşi anume acela de a încasa o sumă de bani şi a o ţine la dispoziţia lor. Ei n-au încredinţat băncei vreo sumă cu titlul de împrumut, nici pentru fructificare și n-au înțeles să facă vreun felde afacere cu banca, de unde ar putea să rezulte pentru ea calitatea lor de creditori. D, jude concordatar al băncei în chestiune, a respins cererea,hotărând, că atât acei ce au dat efecte spre încasare cât şi acei ce au depus diverse sume de bani pentru cecuri.' — neachitate, să fie consideraţi ca făcând parte din categoria creditorilor chirografari. 'Nu cunoaştem considerentele Incheierei judecătoreşti. — fapteste că aceasta a provocat enervare şi nelinişte în lumea comercială. Ne-am obişnuit a considera banca un factor de progres în circulaţia numerarului, în sensul că simplifică raporturile de plată şi lichidări de conturi, între creditori şi debitori, mai ales când se află la distanţe depărtate, funcţie economică de mare importanţă. Nimănui nu i-ar fi trecut prin minte că banca ar fi altceva decât un simplu mijlocitor în această operaţiune de incasso şi lichidare de conturi şi că s’ar putea face la un moment dat o confuzie între averea băncei şi a numerarului ce circulă şi se încasează prin mijlocirea ei. Mai mult, că însăşi instanţele judecătoreşti, interpretând legea, vor recunoaşte ca valabilă şi legală această confuzie. Cu toate că la prima analiză, încheierea d-lui jude concordator pare curioasă, totuşi examinând cu atenţiune chestiunea sub raportulart. 14 din legea concordatului și 812 cod. com. ajungem la concluzia că este întemeiată și dupe toate probabilitățile, cu șansa de a rămânea în picioare, atâta vreme cât nu va interveni legiuitorul. Prin interpretarea art. 14 din legea concordatului și mai ales a art. 812 cod comercial, reese , atunci când, — în orice împrejurare, —■ ai încredinţat cuiva im efect spre încasare, cu condiţa expresă să-ţi ţină suma încasată la dispoziţie, din moment ce suma a fost încasată de mandatar, acesta devine creditor, pur şi simplu faţă de mandantele său pentru acea sumă şi pe cale de consecinţă, în caz de faliment nu există nici un drept de preferinţă pentru suma încasată. Revendicarea despre care vorbeşte art 812 se referă la cambii sau alte titluri de credit date spre incasare, neplătite,, şi pe care falitul le posedă încă în natură. Nu voi insista asupra laturei juridice a problemei, întrucât în rândurile de faţă, urmăresc sugerarea unor anumite soluţiuni de natură practică, în stare să faciliteze raporturile între bancă şi clienţii ei şi să pună totodată în siguranţă sumele ce se încasează prin intermediul băncei. Asistăm azi la fenomenul retragerei de către clienţi a poliţelor trimise spre incasso, spre a nu se vedea expuşi în caz de insolvabilitate a băncei, ca sumele încasate să intre în activul ei. Rezultatul: clientela comercială nu mai are mijlocul de aşi prezenta poliţele spre încasare, pierd termenele legale pentru valorificarea în justiţie a acestor cambii, ori trimet voiajori pentru incasso, ceea ce scumpeşte enorm operaţia. .......... . Anumite bănci, — spre a fi puse la adăpostul unei eventuale insolvabilităţi a corespondenţilor lor din provincie, — au organizat un serviciu de incasso, prin voiajori, ce remit sumele încasate prin cec sau viriment B. N. R Pentru asemenea operațiuni de irncasso,se pretinde la creanțe mici 8—9 la sută (80—90 la mie). Nu este vorba de o neîncredere a publicului în bănci ci ,în sistemul legilor aplicabile în materie. Până la o modificare a legii, băncile au interesul și nici nu pot sta impasibile, ele sunt datoare să găsească : mijloace de incasso ..ac* Hinnimm Ofensiva liberalilor Partidul naţional-liberal a luat ofensiva în parlament, cu prilejul discuţii generale asupra Adresei. A vorbit, în numele lui, d. Guţă -Tătărescu. ■ ~ 2). Tătărescu are talent. Vorbeşte mult şi uşor. Găseşte cuvântul, careplace, intonaţia, care seduce» Ce bine ar fi fost dacă, în situaţia de azi, găsea şi argumentele,care o conving. Partidul liberal are, ca toate partidele, multe de spus. Dar, sunt şi uunele chestii, de cari ar face bine să nu se atingă. Fataltatea împinge, insă, todeuna, pe vinovat spre locul vinei. D. Tătărescu a făcut teoria necesitaţei partidelor şi a arătat primejdia guvernelor în afară de partide. Oratorul liberal are, desigur,, dreptate. Dar, critica făcută de d. Tătărescu nu a fost o enunţare abstractă de principii constituţionale. A fost un atac, în numele partidului naţional-liberal, inpotriva guvernului d.lui prof. Iorga, care e un guvern în afară de partide. Ei, acum deabia a aflat d. Tătărescu că guvernul d-lui Iorga e în afară de partide ? Existenţa guvernului nu se datoreşte concursului politic la formarea lui şi concursului electoral în alegeri, dat de partidul naţionalliberal ? D. Guţă Tătărescu a avut cinstea să figureze cap de listă a ,,Uniunii naţionale’’ din care au ieşit actualele majorităţi. Lupta electorală, la care a luat parte d. Guţă Tătărescu, ca şi întreg partidul său, s-a dat pentru sprijinirea guvernului d-lui prof. Iorga, format în afară de partide și împotriva partidelor. : Măi sunt și, alte chestii, de care, d. Tătărescu făcea li mai bine să nu vorbească, fiindcă, de astădată, ar trebui să rămână închise, pentru totdeuna. ■■■ D. Tătărescu are, însă, o scuză. Partidul său nu e încă hotărâţi ori nu îi dă mâna, să ducă, pe faţă lupta pentru răsturnarea guvernului. Ce îl interesează mai mult e să-şi asigure, dacă se poate, succesiunea la guvern. De aceea preferă, până una alta,să facă opoziţie de formă. In locul, unei opoziţii de fond. .. Impozitul excepţional nu se aplică salariilor până la 10000 lei O DECLARAŢIE A D-LUI SUBSECRETAR DE STAT ZAMFIR BRATESCU O delegaţie a partidului socialdemocrat s’a prezentat ori după amiază la d. Z. Brătescu, subsecretar de stat al Ministerului de Finanţe şi i-a predat un memoriu cu rezoluţia partidului în privinţa impozitului excepţional pe salariile funcţionarilor particulari. D. Z. Brătescu a răspuns că e lucru hotărât că salariile până la 10.000 lei vor fi scutite de impozitul excepţional. Tratativele comerciale franco-române PARIS 23 (Rador) — Azi după amiază a avut loc la Ministerul de Agricultură prima întrevedere , între membrii comisiunii franco-române, întrunită în vederea încheierii unei convenţiunî comerciale intre Franţa şi România. Delegaţia română este prezidată de d. Cesianu, ministrul României la Paris. Menţinerea preţului bumbacului WASHINGTON 23 (Rador). „Federal Farm Board“ anunţă că s-a încheiat acordul, în baza căruia 6.600.000 de baruri de bumbac vor fi ţinute în rezervă, pe timp de un an, spre a micşora oferta pe piaţă. Bancherii din statele de sud au făcut aranjamente pentru a acorda sau a reinoi împrumuturi producătorilor de bumbac, care deţin 3.100.000 baluri. Deasemenea Asociaţia cooperativă a bumbacului va reţine şi ea un număr de 3.500.000 baluri până la data de 31 Iulie 1932. Toate aceste stocuri vor fi reţinute şi nu vor putea fi oferite spre vânzare decât în cazul când preţul bumbacului ar ajunge la 12 şi jumătate centi livra. Proectul de conversiune ruinează şi pe creditor şi pe debitor Anarchia... legislativă , consfinţită prin articolul al, treilea al proectului de ‘lege, pentru, conversiunea datoriilor agricole, nu e întrecută decât de 'articolul’al cincilea dîn proiect. Ascultaţi-l: „ART. 5. 11* Creditorii de orice fel ai categoriei de debitori prevăzuți la art. 3 vor,-face în termende 2 luni de zile dela, promulgarea prezenteilegi daclaratiuni de sumele ce au de primit, capital și dobânzi, la primăria de reşedința adebitorului indicând, și- natura titlului și garanțiile ce au. Notarul comunei va trece declarațiile creditorului intr’un registru special și va da dovadă de pri-trire. După trecerea termenului de 2 luni dosarul declarațiilor și regig-’ trul de înscriere vor fi depuse la judecătorul de ocol respectiv incheindu-se proces-verbal. Declaraţiile proprietarilor pot fi făcute şi direct înaintea judecătorului de ocol al domiciliului debitorului. Creanţele nedeclarate în acest termen chiar dacă, ar compatexe, prin acte autentice şi ar conţine inscripţuni de ipoteci, şi privilegii se vorconsidera ca inexistente... Aşadar, in termen de două lunî, creditorii sunt obligaţi să-şi declare creanţele, la primăria de reşedinţă a debitorului. In două luni. Nu se face nici o deosebire dacă creditorul nu e în ţară, dacă e bolnav sau dacă e în neputinţă să vie in comuna de reşedinţă a debitorului. Nu se ţine seama de valoarea creanţei, nici de felul el Toate cheltueile de procedură privesc pe creditor. Şi, dacă, dintr-un motiv sau altul, nu poate face declaraţia în acest termen mult prea scurt, atunci, creanţele „se vor considera INEXISTENTE“. Chiar dacă sunt constatate prin acte autentice. Chiar dacă ar conţine inscripţii ipotecare şi privilegii. Toată organizaţia noastră juridică şi de credit e călcată în picioare. Nu se pot desfiinţa, prin lege, acte autentice, garantate de justiţie. Nu se pot anula inscripţiile ipotecare şi privilegiile, garanţiile legal© cele mai sigure. Intervenţia legiuitorului In această chestiune, pentru oricare alt scop, decât respectarea neştirbită a dreptului comun, nu face decât să sporească haosul. In proectul de conversiune, dreptul de proprietate nu e respectat chiar când e obţinut sub controlul Statului încrederea in organizaţia judiciară se năruie. Actele autentice, nu pot fi declarate neexistente, nici ca sancţiune, nici în orice alt fel. Din acest articol cinci, se vede spiritul în care a fost întocmit proectul. .. ' ' In foc să se găsească un mijloc de împăciuire între părţi şi să se asigure o lichidare paşnică a creanţelor, proectul de conversiune a datoriilor agricole,urmăreşte distrugerea creditorilor, fără să nulesnească pe debitor. Pe noi, ne preocupă, problema creditului pentru agricultori. Şi, tocmai acest credit e mai greu primejduit prin proectul de conversiune. Sub pretextul unei înlesniri formale, se răpeşte plugarului putinţa de a-şi mai muncii ogorul, se dă o lovitură grea producţiei agricole şi se macina ultimele capitaluri rurale existente. Mărturia d-lui Grigore Filipescu e preţioasă. Cercetând ştiinţa financiară a unei cooperative săteşti, d. Filipescu a găsit: 191 societari cu un capital de 1.533.415 lei, 261 deponenţi cu un capital de 1.556.101 lei, iar ca debitori 294 reprezentând 3.267£70. Rezultă că numărul creditorilor băncii este cel puţin egal cu cel al debitorilor. Ce se va alege din aceşti creditori? Conversiunea datoriilor agricole, fiind decretată în condiţiile actualului proect de lege, nu va mai exista bancă populară sau Institut de credit cu portofoliu agricol, care să poată face faţă plăţilor. Cu creanţe imobilizate pe treizeci de ani, ele, nu-şi pot respecta angajamentele. Toată agoniseala ţăranului muncitor şi econom încredinţată băncilor populare, e ca şi pierdută. Până acum, am avut o singură categorie de nemulţumiţi la sate, pe debitori. Acum ne mai creiem una, formată dîn elita satelor noastre, pe care speram sio vedem transformată, odată şi odată, intr’o sănătoasă burghezie rurală. In felul acesta, în loc să însănătoşim structura economică a satelor noastre, vom avea, deoparte, debitori convertiţi în neputinţă să mai muncească şi plini de datorii iar, pe de alta, foştii creditori ruinaţi. Aşa cui» a fosttocmit proectul de lege pentru conversiunea datoriilor agricole, se poate spune că leacul e mai primejdios decât răul. GEORGE STROE Convenţia comercială romăno-germană nu se pune ia aplicare ......................... . - Se vor începe noi tratative . Convenţia comerciala dintre Germania, şi România, nu se pune în aplicare. Ministerul de externe a fost Înştiinţat că demersurile pe lângă guvernele Statelor cu cari Germania are încheiate convenţii de comerţ pe baza clauzei naţiunei celei mai favorizate, nat dus la un rezultat mulţumitor. Douăzeci şi unu de ţări şi-au dat adeziunea la aplicarea convenţiei Şapte Statei sau împotrivit. Măi bine zis, au cerut să li se acorde compensaţii Unele au pretins acela.U’ regim de preferinţă acordat orzului şi porumbului românesc. Din cele şapte state, Argentina, şi Turcia au cerut regimul de preferinţă. Africa de Sud să înceapă noui tratative cari să-i asigur© avantăgii. Cehoslovacia şi-a dat consimţământul la aplicarea convenţiei, dar a anunţat că nu renunţă la cererea de preferinţă vamală pentru orzul şi malţul el Danemarca. Rusia Şi Statele Unite, au cerut să li se admită in principiu, dreptul la preferinţă. Toate celelalte ţări şi-au dat consimţământul, de vreme ce n au făcut vreo obiecţiune. CUM A FOST ÎMPIEDECATĂ APLICAREA CONVENŢIEI Cererile celor şapte state mai sus pomenite, împiedecă punerea în aplicare a convenţiei. Iată de ce: Comitetul european al Societăţii Naţiunilor discutând convenţia comercială româno-germană, a acceptat principiul preferinţeivamale înscris în ea- Ca sa nu ’ nedreptăţească, statele cari au convenţii de comerţ încheite pe baza clauzei naţiunei celei mai favorizate, dar, în acelaşi timp, ca să încurajeze statele agricole din sud-vestul Europei, a hotărât ca preferinţa să nu poatăii acordată decât celor şapte state cari compun blocul agrar, numai pe durata crizei şi numai pentru cereale. , -Tot Comitetul european a condiţionat aplicarea convenţiei de consimţământul tuturor statelor cari au încheiate cu ţările contractante, tratate bizuite pe clauza de favoare-Atât România cât şi Germania, au făcut toate demersurile ca acest consimţământ să fie obţinut Fără succes, insă. Căci, s’au găsit state cari să ceară în schimbul consimţământului regimul de preferinţă. CONDIŢIILE DE APLICARE In felul acesta, s’a ajuns la situaţia ca pe deoparte Societatea NafiUnitor să recomande aplicarea regimului de preferinţă, însă numai pentru statele din Bazinul Dunărean, iar, pe de altă parte, acest regm să nu poată fi aplicat din cauză că tot ea, a cerut să se obţie adeziunea unui număr prea mare de ţări, din cari unele,vor preferinţa, deşi nu intră in rândul acelora îndreptăţite, prin hotărârea Comitetului european, s’o ceară. Neputinţa de a se aplica tratatul româno-german nu se datoreşte deci nici uneia din ţările contractante. Ele au făcut tot ce te-a stat în putinţă să se ajungă la un rezultat favorabil.. NOUI TRATATIVE Deocamdată, regiunea schimbului de mărfuri dintre România şi Germania este următorul: Cele două ţări îşi aplică taxele prevăzute prin acordul provizoriu încheiat în iunie 1930. Se vor începe însă tratative noui. Curând. Tratativele vor urmări încheerea unei convenţii comerciale mai restrânsă, o convenţie care să nu mai aibă nevoe de consimţimântul atâtor state. G. ST. suni mim ........................................................ Conflictul din Mandoimia Consiliul Societăţii Naţiunilor , pe cale să găsească soluţia conflictului din Mandolmia. Negocierile duse la Paris, cu priceperea şi autoritatea dlui Eriand, par să fie încununate de succes. Chiar astăzi sau manej, China şi Japonia vor sfârşi prin ai vota, împreună, o formulă propuşi de Societatea Naţiunilor. Această formulă nu este nicidecum soluţia «re* Unitiva a conflictului. Ea are insă meritul de a deschide drum unei pro* ceduri pacifice şi _ de a întruni adeziunea celor două ţări în conflict* O comisiune, de anchetă sau dă studiu va cerceta \n Mandduria evenimentele petrecute in ultimul «mp., precum şi cauzele cari au deslănţuit conflictul. Se va putea astfel -Încerc*, după ce această comisiune internaţi»*nală Îşi va fi depus raportul, o desă legare definitivă a raporturilor complicate între China şi Japonia, şi mai mult,intre ţările cari din interese deosebite, stau astăzi de partea sau celuilalt dintre cei doi protago,nişti. Mandolmia nu este problemă de Însemnătate locală„ Acest teritoriude întinderea Angliei şi Irlandei, «şi* o piaţă de desfacere importantă pen* tru comerţul internaţional şi este, totodată, prin aşezarea ei geografică, o bază preţioasă în ■ relaţiile Uniunii] Sovietice cu Extremul Orient* !». Soluţia impusă de Societatea Naţiunilor preîntâmpină primejdia unui războiu. Ancheta internaţională va *» duce un câştig de timp, de eltev* luni. Se va putea încerca,, în vreme ce ancheta şi studiul va, continua, să. se ajungă la negocieri intre China şi Japonia, poate sub auspiciile Societalţii Naţiunilor, pentru stabilirea unei înţelegeri. Prezenţa trupelor japonezeze în Mandolmia nu va mai însemna, în fiecare moment, o ameninţatei de războiu. Iar, Japonia, adoptând, recomandările Societăţii Naţiunilor,, se angajează ca in clipa când inte- resele supuşilor japonezi vor fi garantate, să părăsească Mandolmia* Rezultatul tratativelor de la Paris înseamnă un succes de mare valoare pentru Societatea Naţiunilor, care a avut de trecut printr’una din cele mai grele situaţii cunoscute de această instituţie. Prestigiul Societăţii Naţiunilor, ameninţat de zădărnica unei intervenţii In ■ Extremul Orient, iese sporit şi împrejurările Îngăduie ca această intervenţie să dobândească şi mai mare preţ prin colaborarea Statelor Unite la opera de pace a Genevei. A. Hg. Piaţa financiară O noua baza pentru impunerea societăţilor anonime Piaţa financiară e calmă. Tranzacţiunile lipsesc. Piaţa devizelor mai fermă. Cumpărările de devize sunt mai accentuate. Sunt foarte puţine oferte. Cursurile sunt neschimbate. Schimbul efectiv de asemenea mai ferm. Napoleonul s’a cumpărat aseară cu 692, dolarul cu 168.75. Napoleonul este şi azi sub paritatea cursurilor din afară. Bursa de efecte mai slabă. Cursurile sunt cu o nuanţă mai scăzute. E insă o lipsă totală In tranzacţiuni. Ara anunţat că se va fixa o nouă bază pentru declaraţiunile de venituri şi se va modifica clasificarea de impunere. Comisia instituită de ministerul de finanţe în acest scop n’a terminat încă lucrările. Se alcătueşte un nou proiect pentru impunerea societăţilor anonime. S’a hotărât că societăţile anonime vor plăti un impozit minimal chiar dacă ele vor lucra în pierdere. Şi anume: patru la sută dîn capitalul iniţial va fi baza de impunere. Proectul de lege este gata. Asociaţia băncilor a terminat lucrările referitoare la proectul de lege pentru conversiunea datoriilor agricole. S’a făcut un memoriu In care s’au precizat toate observaţiile şi doleanţele băncilor în această chestiune. Memoriul a fost predat ori Băncii Naţionale de o delegaţie in frunte cu d. N. P. Ştefănescu ,dir. gen. al Băncei Româneşti şi Oskar Kaufmann director general al Băncei de Credit.* In chestiuniea finanțării industrii a avut loc ori o importantă consfătuire la Creditul industrial. B. Rd. O scădere bruscă a lirei sterline LONDRA, 23 (RadorV — In cursul zilei de azi, lira sterlină a suferit o bruscă scădere. In cercurile din City» scăderea aceasta este pusă în legătură cu ^ teama care există ca ţările ale căror exportaţiuni sunt lovite prin nouile taxe vamale din Angliai să nu a-,graveze politica lor de represalii. Provoacă o deosebită îngrijorări în cercurile financiare atitudinea Statelor Unite ca şi controverseln care există între partide asupra politicei vamale a Marei Britani. Liberalii şi laburiştii naţionali observă, că precipitarea cu care ministrul comerţului a introdus taxe vamale, nu corespund© cu intenţii!* guvernului, de a studia in amănunt situaţia fiecărui articol înainte de introducerea unei taxe vamale. Partidul conservator scoate, la schimb, în relief protestările fermierilor, care cer să li se acorde o protecțiune vamală egală cu aceia acordată industriilor. Comerţul Statelor Unite cu Rusia A SCĂZUT CU 52 LA SUTA NEW-YORK. — Comerţul Statelor Unite cu Sovietele, făcut prin mijlocirea lui Armstorg Trading, a scăzut ana' acest cu 52 la sută. Această scădere a comerţului cu Rusia e atribuită, pe deoparte, măsurilor luate împotriva dumpingului, pe de altă parte, faptului că Statele Unite nu au mai acordat Sovietelor credite pa termen lung.In urma acestei scăderi, Sovietele acordând mai puţină însemnătate birourilor comerciale din New York, au hotarat să reducă mai mult de jumătate din personalii lui Armstag Trading Corporation.