Argus, noiembrie 1931 (Anul 22, nr. 5567-5592)

1931-11-26 / nr. 5588

MMUL XXII No. 5588 A apărut 1931­­. DE MUME A LIBRARII. Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplapui iei tao AB­ONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • 3 lei In tari, IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 6 lei In streinitate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatorii S. PAUKER şi EL F. VALENTIN BIHOUSIlE: BuGursştl str. constantin Mills Ho, 24, Et L INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU TELEFON: 34693 şi 3­2369 Joi 26 Noembrie 1931 A apărut mmm­­ir 1931 DEVOHZHRE LA LIBRARII, CMoşcari şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Bancrută Colectivă de Viator Este titlul unui studiu apărut într-o revistă germană şi semnată de un economist de frunte, profe­sorul universitar I. Bonn. Tema este intervenţionismul de Stat in favoarea „unei singure clase so­ciale“. Ne interesează acest stu­diu în multe privinţi deşi struc­tura Germaniei­ diferă de a noa­stră- In Germania abia 35 la sută din populaţie se ocupă cu agri­cultura pe când la noi patru cincimi din popor se ocupă cu inimnea pământului. Cu toate ace­stea, observațiunile d-lui profesor Bonn merită toată luarea aminte, deşi economistul german, cu o vână filosofică foarte pronunţată o ia cam de departe înainte de a ajunge la miezul chestiei. Tendinţa de a veni în ajutorul ţărănimei care suferă de scăderea preţurilor o găsim în mai toate ţările continentului. In Reich, în special în Prusia Orientală, ne­voia e foarte mare cu toate că în urma protecţiei­ vamale massive, preţul grâului în toată Germania e de două, trei ori mai mare de­cât cel din tângul internaţional. Guvernanţii din Berlin au făcut sacrificii în favoarea agrculturei, iar în ce priveşte Prusia Orien­tală ajutorul esenţial e represen­­tat printr-o reducere simţitoare a tarif­ulu de transport pe căile fe­rate cât şi a impozitelor. Cu toate că diriguitorii din Ber­lin au fost destul de măsuraţi în chestia lui Osthilfe, a ajutorului pentru provincia orientală, econo­mistul şi filosoful profesor Bonn socoteşte, că­ greşit se procedează atunci când Statul legiferează cu toptanul pentru ajutorarea unei classe întregi fără a stabili o deo­sebire între acei cari pot plăti şi ceilalţi complect insolventi. D. Bonn începe demonstraţia sa cu industria pentru a ajunge apoi la ceea ce ne atinge mai mult în mo­mentul de faţă, la plugari. Pentru a ocroti munca naţio­nală scrie profesorul Bonn. Sta­tul a întocmit tarife vamale che­mate să pună la adăpostul concu­renţei industria germană. Unele produse industriale sunt mai mult protejate, altele mai puţin, dar toate se resimt de mâna largă a Statului. Politica aceasta nu e sănătoasă pentru că printre industriile ger­mane sunt destule care n’au nevoe de nici o ocrotire fiind puternic armate, iar, în cazul lor, protec­ţia vamală constitue pur şi simplu un cadou pe care industriaşul îl pune surâzând şi mulţumit în pungă. Tot aşa cu agricultura- Va sus­ţine cineva serios că în massa cultivatorilor germani nu se va găsi un mare număr, cel puţin ju­mătate, care poate plăti şi nu este demagogie să bagi pe toţi plu­garii în aceiaşi oală, decretând astfel Ein Kolectiv-Bankerott, o bancrută colectivă, extrem de pri­mejdioasă din punctul de vedere al creditului naţional ? Cam aşa grăeşte profesorul Bonn în privinţa unui intervenţio­nism de Stat mult mai rezervat decât al nostru în favoarea culti­vatorilor. La noi s’a sărit peste gard fără ca autorii proectului de conver­siune să-şi fi dat pefect seama de consecinţele fatale şi distrugăt­­oare într’o mulţime de direcţiuni pe care le va avea o legislaţie de felul acesta, întâi pentru Stat. Ori­cât ni sar spune că angajăm şi generaţia viitoare pentru a salva prezentul, faptul că Statul ia asu­pra sa o sarcină­ de miliarde — ni­meni nu poate spune astăzi câte mi­larde — că Statul dă un gir fără a cunoaşte exact întinderea anga­jamentelor sale este o politică de hazard. Mergem orbeşte înainte, fără vreo consideraţie pentru nevoile de credit ale Statului ce se pot ivi mâine şi pe care va fi în nepu­tinţă de a le satisface. Un moratoriu de o astfel de întindere cuprinzând trei pătrimi din ţară, va fi de altă parte o lo­vitură mortală dată creditului privat, condamnarea fără apel a băncilor din provincie, cari ţinân­­du-se chiar cont de unele defecte în administraţia lor, joacă un rol important în economia tarei şi i nu se pot improviza. Intrarea în vigoare a conversiu­nei datoriilor agricole, va fi sem­nalul dispariiei creditului la ţară, un credit fără de care plugarul nu se poate mişca. Consecinţa inevi­tabilă va fi o reînflorire a carpe­tei clandestine pe care o lege ne­putincioasă a încercat s’o su­prime. In Ardeal, întreaga econo­mie agricolă se bazează pe exis­tenţa micilor bănci cu zeci de mi­lioane depozite. Proectul conversiunei va dis­truge această organizaţie ca şi acea din restul ţarei, pentru că­ va provoca un nou asalt al deponen­ţilor pentru retragerea banilor, lor, plus că banii împrumutaţi ţă­ranilor se irosesc. Niciodată n'am avut nevoie de mai multă cumpăneala în­ luarea unei hotărâri decât astăzi. Asis­tăm la o criză grea universală, problemele ce ne agită sunt la or­dinea zilei şi aiurea, dar pretutin­deni grija principală e menţinerea creditului, respectarea contracte­lor şi angajamentelor. Noi unii voim să distrugem cre­ditul cu tot dinadinsul iar în ceia­­ce priveşte respectul angajamen­telor se desvoltă în unele cercuri prietene guvernului, teorii noi asupra „eșirei din cadrul normal’’ asupra, „etatizărei instrumentelor de credit privat’, teorii cari nu simt inedite pentru că prezintă o asemănare curioasă cu cele puse în practică de Moscova. Să , ne aducem mai bine aminte de Kol­­lectiv Bankeroft al profesorului Bonn. Piața financiară Plat* * * devizelor a «ar# «G «W activă. Cumpărările au fost maî ac­centuate, fată de oferte. Totuși por­turile au oferit spre vânzare can­tităţi destul de însemnate de de­vize. Schimbul efectiv a fost și el mai activ. La amiază Napoleonul a ajuns la 700, seara însă a scăzut la 695* Dolarul a fost căutat la 168 trei sferturi. In afară, lira sterlină a fluctuat sensibil. La amiază cursul ei a scă­zut la 92.35 la Paris, iar seara a revenit la 93 şi 30. Paritatea e 617 lei. E de remarcat că l­ira sterlină e puţin căutate la noi. Tranzacţiu­­nle în lire sunt aproape inexis­tente. Bursa de efecte se menţin© în slăbiciune. Asociaţia băncilor a înaintat Băncii Naţioale memoriul în ches­tiunea conversiunei datoriilor agri­cole. Cu această ocaziune a avut loc un schimb de vederi intre con­ducătorii Băncei Naţionale şi mem­brii comisiei care a predat memo­riul. S-a putut constata că există unitate de vederi între Banca Na­ţională şi Asociaţia Băncilor. Noui economii bugetare in Cehoslovacia EXPUNEREA MINISTRULUI DE FINANŢE TRAPL PRAG­A, 24 (Rador). — D. Trapl, ministrul de finanţe al Ce­hoslovaciei, a făcut in faţa com­i­siei budgetului, un expozeu în care a arătat, că nouile economii vor fi dureroase, dar este necesar să se găsească noui resurse. T­otuşi administaţia finanţelor nu­ va contracta împrumuturi for­­ţate şi nu se va atinge de econo­miile depuse la instituţiile de cre­dit. Dimpotrivă aceste depozite vor fi apărate, căci ele îndepli­nesc o mare misiune economică. Deasemenea nu vor­­ atinge fondurile plasate in titluri de Stat, deoarece şi acestea reprezintă e­­cononii. Împrumuturile de Stat nu vor fi convertite, deoarece nu se poate proceda la o asemenea mă­sură decât în timpuri normale. Titlurile de Stat trebue să conti­nuă a se bucura de încrederea pu­blicului. Cursurile lor, atât pe piaţa internă cât şi în străinătate, au dovedit soliditatea lor. Minis­trul de m­anţe este convins, că încrederea publicului, in special al celor cari au economii sau sunt posesori de titluri de Stat, nu va fi înşelată. Ministrul a expus apoi necesi­tatea de a introduce un impozit suplimentar progresiv asupra veni­turilor celor mai mari siTUfiim mm Deculachizare Vecinii noştri, bolşevici, numesc ,culaci" pe ţăranii fruntaşi, înstăriţi şi buni gospodari. Şi numesc „decu­­lachizare măsurile de prigoană şi de desfiinţare, îndreptate împotriva cu­lacilor. „Culacii" — ţăranii înstăriţi __ ţin la pământul lor, la economiile lor, la mijloacele lor individuale de mun­că, de producţie, de câştig şi de credit. Ei sunt cei mai înaintaţi şi cei mai conştienţi dintre muncitorii pământului. Obişnuiţi să muncească, să câştige şi să strângă, sunt pârghia de înălţare politică şi socială a cla­­sei ţărăneşti. Locul lor e în fruntea revendicărilor rurale, pentru o cât mai deplină libertate politică şi o cât mai largă şi mai liberă desvol­­tare a gospodăriei ţărăneşti. Culacii sunt, totodată, cel mai ho­tărât şi mai trainic element conser­­vator dintrun stat, de câte ori regi­mul de libertate e în primejdie. Când idei revoluţionare tulbură minţile şi ameninţă ordinea, proprietatea, pro­­ducţia, creditul individual, când in vârtejul unor teorii înşelătoare se cu­fundă rând pe rând profesiile libere, burghezia oraşelor, partidele politi­ce, ultima rezistenţă e la ţară: gospo­darii satelor pun viaţa lor în joc ca să apere, împotriva nălucirei, reali­tatea vieţii de toate zilele. De aceea bolşevicii duc împotriva culacilor o luptă necruţătoare: bur­­ghezii sunt înfrânţi şi robiţi ţă­ranii înstăriţi sunt desfiinţaţi. Aşa a procedat Stalin stăpânul Ru­­siei. Sovietele au fost decalachi­­zate‘‘ cu mitraliera şi cu tunul. Su­pravieţuitorii au fost mânaţi, în lan­­ţuri, ,,na SibirA% Trei milioane de familii — spune statistica bolşevi­­stă'h. att' fost 'nimicite. Cinci sate de MU de Culaci sunt osândiţi la munci silnică pe­­ viaţă,d­in pădurile Uralului., Alia sute de mii muncesc în Turke­stan la îndiguiri, la irigări şi la căi ferate. E materialul omenesc din care să plămădeşte cu forţa „succe­­sul* planului cincinal. Guvernnul nostru ara şi el din ne­fericire,­­ planuri mari. Nu a recurs, până acum, la mitraliere, nici la tun. Nu era nevoe. In faţa lui se deschis, de largă, poarta îngăduitoare a su­­pralicitaţiilor demagogice şi a slă­biciunilor omeneşti. Nicăeri nu e mai slab, ca la noi, spiritul de rezi­­stenţă faţă de leacurile băbeşti po­litico,sociale, ■— rezistenţă care nu trebue să aibă numai­decât un carac­ter politic, să fie de dreapta sau de stânga, reacţionară sau radicală, ci are nevoe, mai­ degrabă, de minţi cumpătate, de suflete neatârnate,­­ de voinţi bărbăteşti. Guvernul nu a dat încă de rezisten­ţă. A lovit,­­ insă, prin măsurile, sale de asanare amăgitoare, în acea clasă, menită să simtă, mai dureros ca ori­care alta, ciocnirea între teoriile re­­voluţionare şi realităţile vieţii: clasa ţăranilor , proprietari, producători,­ deponenţi şi creditori la băncile populare. In ziuă când se va risipi vorbăria din jurul conversiunei datoriilor a­­gri­cole, când toată lumea va afla că marea reformă nu se infăptuieşte in sarcina şi pe socoteala statului, că va făgădueşte, dar nu plăteşte, ci în dau­na tuturor creditorilor şi deponenţi­lor mari şi mai ales mici, in dauna micilor economii,d­in dauna creditului individual, de­­care are nevoe micul ca şi marele producător, atunci ne vom trezi cu rezistenţa energică, disperată a­­,culacilor" noştri. Se poate ca guvernul, să ducă, tot­­uşi, până la capăt, opera sa de ,,de, culachizare“. Vom şti, astfel, că politica de des­fiinţare a tuturor elementelor de re­­zistenţă într’un stat civilizat: clasa burgheză producătoare, creditul în afară şi înăuntru, partidele politice şi ţărănimea înstărită,­­ a reuşit pe deplin Ţara va sta, atunci, un vânt, a­cum stă, azi, guvernul. GRIGORE GAFENCU Franţa şi no­ile tarife vamale engleze PARIS 24 (Rador). — I­n urma in­troducerii tarifului vamal britanic, cercurile industriale din Franţa sunt foarte îngrijorate, întrucât e­­fectele au şi început să se resimtă prin scăderea însemnată a expor­tului francez în Anglia. Astăzi a avut loc la Ministerul de comerţ şi industrie o întrevede­re între d-l Rollin şi o comisiune specială, numită dintre reprezen­tanţii diferitelor industrii, spre a lua de comun acord, măsurile cari se impun din cauza situaţiei create producătorilor francezi­ Conversiunea datoriilor agricole Debitorii cu mai mult de cinci hectare '— Proectul de conversiune a da­toriilor agricole proclamă conver­siunea de drept mmm pentru agri­cultorii cu proprietăţi până la cinci hectare. Debitorii n’au de făcut nici o formalitate. Creditorii sunt cu alergătura. Ei vor înde­plini toate formele cerute de lege. Ei vor face publicaţiile la locul de reşedinţă al debitorului. Şi, dacă întârzie termenul iertat de două luni, prevăzut de lege pentru îndeplinirea, formalita,lor, atunci toate drepturile lui am dispărut, chiar dacă erau, garantate prin acte autentice, bizuite, pe inscripţii ipotecare sau privilegii. Conversiunea datoriilor debito­rilor cu proprietăţi luai mari de cinci­ hectare, se face in condiţiile stabilite de articolele opt şi nouă ale proectuld. Iată aceste articole•' ART. 8. — Datoriile proprietari­lor rurali a căror avere,este mai mare de 5 ha, precum și­ a proprie­­tarilor de vii și livezi de pomi pot fi convertite pe termen de 30 ani în condițiunile de mai jos. ART. 9­. Sunt admisi l­a con­versiune : : 1) Proprietarii dela 5 până la 25 ha., cu danurii agricole contrac­tate în vederea dobândirii de pă­mânt, înfiinţării şi sporirii inventa­rului viu şi mort, construcţii agri­cole, plantaţiunt şi îmbunătăţiri fun­ciare, cu condiţia ca: datoria, capî­­tal şi procente până în momentul depunerii legii de faţă sa nu depă­şească u­­ maximum de 7.000 lei la ha., după ce sa facut scăderea pre­văzută la art. II al legii de faţă. 2) Proprietarii dela 25 ha. în sus cu datorii agricole contractate în vederea dobândirii de pământ, în­fiinţării şi sporirii inventarului viu şi mort, construcţii agricole, planta­ţii­ şi îmbunătăţiri funciare, cu con­diţia ca datoria, capital şi procente până în momentul depunerii legii, redusă cu 25 la sută să nu treacă de 60 la sută din valoarea pămân­tul­ui, a clădirilor şi a inventarului viu şi mort, iar venitul net să asi­gure plata anuităţilor. 3) Proprietarii de vii cu viţa al­toite şi livezi de pomi, pe rod, vor fi admişi la conversiune pentru da­toriile cari poartă asupra viilor şi livezilor contractate in vederea do­bândîrii de vii, livezi sau pământ destinat a se planta cu vii şi pomi, inventar viu şi mort, construcţii a­­ferente, plantaţii şi îmbunătăţiri funciare cu condiţia ca datoria, ca­pital şi procente până în momentul depunerii legii, redusă cu 25 la sută sa nu depăşească 60 la sută din­ va­loarea terenului, a clădirilor, a in­ventarului viu şi mort şi a planta­ţiilor iar venitul net să asigure pla­ta anuităţilor. Vor fi excluse din evaluare clă­dirile de lux, inventarul şî planta­­ţiunile cari­ nu au o legătură direc­tă cu exploatarea propriu zisă a proprietăţii debitorului. Aşa, dar, nu mai e vorba de o conversiune de drept. Se cere şi consimţământul creditorului. Insă, numai formal. Căci, în fapt, credi­torul nu se poate opune, de teamă că debitorul va cer© concordat agricol Un concordat pe treizeci de ani și fără de nici o dobândă. Articolul nouă din proect împarte pe debitori în două categorii: . „ 1. — debitori cu proprietăţi dela 5 la 25 hectare. 2___debitori cu proprietăţi peste 25 hectare. Prima categorie e admisă la con­versiune dacă totalul datoriei, ca­pital şi dobânzi, nu depăşeşte un maximum de şapte mii lei la hec­tar, după ce sa făcut scăzământul creanţei cu 25 la sută, cum prevede articolul 11 din proiect. La a doua categorie se cere ca datoria, capital şi dobânzi, redusă cu 25 la sută, să nu treacă de 80 la sută din valoarea pământului. Nu examinăm nici echitatea şi nici legalitatea reducerii creanţei cu 25 la sută, deşi, dacă dobânzile pot fi scăzute, de capital nici nu poate îi vorba. Dar, trebue să arătăm că stabilirea maximului de datorie la şapte mii lei, după ce s-a scăzut, 25 la sută din ea, înseamnă, în foarte multe cazuri, încercarea de a reda viaţă unor bunuri moarte. Cum va putea plăti un asemenea debitor? Experienţa ultimilor ani e plină de învăţăminte. Producţia agricolă a devenit păgubitoare pentru cei ce socotesc vreo rentă pământului. Numai acei ce nu socotesc costul pământului şi braţelor de mutică, mai pot avea folos din pîngărît. Stabilirea plafonului datoriilor la şapte mii lei de hectar,­­ nechib­zuită. Nenoroceşte pe creditor şi încurcă pe dobîtor. GEORGE SÎROE Piaţa monetară mondială De la corespondentul nostru special AN­VERS, Noembrie. — D- Mon­tagu Norman, guvernatorul Băn­cii Angliei, a publicat un raport, pri­nd politica generală a Băncii de stat engleze. In acest raport, d. Montagu Norman, preconizează ca singurul remediu de asanare financiară a Angiie, raţionaliza­rea printr o uniune a finanţei şi a industriei. Guvernatorul găseşte mai departe, că o urcare a taxei scontului nu ar avea drept urmare o agravare a situaţiei din ţară. Vorbind despre activitatea ce­ a depus­a cu­­ privire la o încercare de înţelegere a băncilor de emi­siune europene, d. Norman expune rezultatele la care s’a ajuns până in prezent. In politica sa de scont, Banca Angliei trebue să ţină seama de diferite împrejurări in­ter­nationals. După d. Montagu Norman taxa scontului nu este decât un mijloc destinat a menţ­ie rezervele de aur, căci organiza­­ţiunea creditului nu se poate baza decât pe standardul aur. Greută­ţile prin care trec azi industriile engleze — spune mai departe d. Norman — nu pot fi în nici un caz imputate sistemului financiar al Angliei, căci polit­ia financiară nu a intervenit sub nici o formă în de­gringolada preţurilor. * Membrii,­ guvernului suedez, au avut în ultimul timp numeroase conferinţe la cari au participat­­di­verşi experţi financiari, în vede­rea găsirii unor soluţiuni . carii să oprească scăderea continuă a co­roanei suedeze-Ziarele suedeze, cred a ști, că gu­vernul nu va recurge la nici un fel de măsură restrictivă pentru asa­narea monedei. Chestiunea aceasta urmează să facă obiectul unor am­ple discuțiuni în Reichstagul sue­dez.* Cercurile financiare din Statele­ Unite comentează nefavorabil ideia lansată de unii, în vederea convo­cării unei conferinţe internaţionale a argintului* Revenirea la etalonul argint este taxată de financiarii americani, ca o propunere fante­zistă aplicabilă cel mult în teorie, însă care ar avea rezultate funeste în practică. E deajuns să-şi amin­tească preconizatorii acestor idei, scandalul din secolul trecut, când s'a încercat acelaş lucru. De aceiaşi părere cu cercurile bancare si limn­axa este şi gu­vernul, care nu întrevede vreun rezultat practic in cazul une astfel de conferinţe. * Nederlandsche Bank (Banca Na­ţională a Olandei) a luat deriziu­nea de a menţine cu orice preţ etalonul aur. * - Vi­v- ■* Guvernul german având în ve­dere scăderea constantă a stocului'1 de devize străine a hotărît ca ex­portul german să fie supus, de azi încolo, la un foarte sever control- Exportatorii germani vor trebui­ să declare Băncii Reichului valoarea exactă, în monedă străină, a măr­furilor pe cari le exportă. Mai de­parte, ei vor trebui­ să­­indice lui Reichsbank de 3 ori pe lună, băn­cile cărora ei vor livra devizele străine primite ca plată a mărfuri­lor exportate. Importatorii, la rân­dul lor, trebue să facă uz de cre­ditele acordate Germaniei şi imo­bilizate fără termen, aceasta în vir­tutea acordului de imobilizare. Con­travenienţii la această ordonanţă sunt supuşi la amenzi grele care a­­jung până la cifra de 300.000 Ren­tenmarks. (Aproape 12.000.000 lei). Creditele imobilizate de care dis­pune Germania în străinătate sunt evaluate la­ jum. miliard de R. M. Ordonanţa guvernamentală se re­feră la aceste credite, până în pre­zent neîntrebuinţate şi invită pe importatorii germani să uzeze de ele într’o măsură cât mai largă, menajând astfel cât mai mult posi­bil rezervele în devize străine ale Reichsbankului. Până în prezent, subscripţiile la împrumutul de 4 jum. la sută al căilor ferate au atins suma­ de R. M- R. 230 milioane. * Neînţelegerile monetare dintre­ Austria şi Iugoslavia vor fi repede deslegate pe cale de negociaţiuni­­In acest scop este aşteptat la Vie­­na un delegat iugoslav. Ambele ţări sunt de acord, în­ principiu, asu­pra unui „Clearing House’’ al devi­zelor. Consiliul de miniştri din Viena­ a autorizat banca Wianerlander­­hypothekenanstalt” să emită obli­gaţiuni până la concurenţa sumei de 40 milioane sîilingi în vederea conversiune! datoriilor ţărilor (din federaţia austriaca) Burgenland şi Kaernten şi a diverselor comune faţă de Casa Centrală a Economii­lor. =•- ’ - ■ '•­­Guvernul danez va depune in faţa Camerei deputaţilor un pro­iect de lege tipzând la prelungirea cu încă 3 luni a suspendării etalo­nului aur. O altă lege va autoriza pe ministrul de comerț să ia­ măsu­rile necesare ce va crede de cu­viinţă contra exodului de capita­luri. ■ . Aceste proecte de­ legi au căpă­tat aprobarea tuturor partidelor po­litice. De asemenea se prevăd mă­suri care vor tinde la interzicerea exportului de devize daneze. Adunarea generală ordinara a Băncii Agricole belgiene ținută la 18 a lunii curente a aprobat contu­rile încheiate pe 30 iunie, de unde rezultă o­­ pierdere de 47.596,41 franci. G. R. I . Bariere vamale Dela războiu încoace, se vorbeşte, mereu, despre nevoia suprimării ba­rierelor vamale. In conferinţe inter­naţionale, s’au adoptat nenumărate rezoluţii în care s’a arătat că princi­­palul mijloc de a restabili prosperi­tatea in lume este libertatea schim­burilor,­­ reconstituirea unor de­buşeuri întinse, unde mărfurile să circule libere. O literatură bogată, purtând numele celor mai autorizaţi oameni politici şi experţi economici pledează pentru uniunea europeană economică. Pe continentul nostru, criza de după războiu ar fi datorită, în bună parte, atâtor noui frontiere stabilite prin tratatele de pace şi cari sunt tot atâtea bariere­­ vamale» După ce lumea întreagă a fost con­­vinsă de aceste adevăruri, ne pome­­nim acum, pentru combaterea crizei, cu înăsprirea tarifelor vamale în di­feritele ţări. Mişcarea fusese înce­­pută de unele state industriale, cari se străduesc să câştige debuşeuri tot mai întinse pentru produsele lor în ţările agricole, dar in acelaş timp, au adoptat un regim vamal de protecţii pentru propria lor agriculturi, prea slabă ca să se apere singură. Rezulta­tele au fost cele cunoscute: ţările a­­grare, împiedicate să îşi desfacă proio­ducţia, au micşorat cumpărăturile lor industriale.­­ Acum, semnalul unei noui mişcări protecţioniste este dat de Marea Britanie. Tariful vamal din Anglia a provocat pretutindeni o reacţiona, ale­ cărei urmări nu pot fi încă eva­luate. , Statele Unite anunţă că vor, impun­e produsele britanice cu ace­­leaşi taxe cari vor lovi produsele americane la intrarea in Anglia, Ca­landa, primvţi sporirea tarifelor va­male. Celelalte ţări pregătesc măsuri asemănătoare. Ajungem, astfel, la înălţarea zidu­rilor vamale, socotite şi până acum ca o primejdie în calea normalizării economice internaţionale. Ajungem la o situaţie pe care toată lumea o ştie nefastă fiindcă, având cunoştinţă de cele mai bune mijloace de în­dreptare, oamenii politici le aleg şi cele mai primejdioase, întrucât sunt mai simple. In aceste împrejurări nădejdile unei îndreptări prin colaborarea int­­ernaţională economică vor fi din nou spulberate. Criza actuală, depar­te de a-şi găsi leacul, nu face decât să se agraveze. A. Hg.. Stocurile de grâu şi bum­­bac la Statele­ Unite WASHINGTON 24 (Rador). — In cel de al doilea raport anual al său Federal Farm Board-ul declară, că deţinea la 11 Noembrie 189.656.187 de bushel­ de grâu şi 1­ 310.789 ba­ruri de bumbac. (Citiţi continuarea in pag. 3-a) Situaţia tezaurului public la 31 Octombrie a. c. Încasările şi cheltuelile Statalu­­ps lani la Ianuarie — Octombrie a. c. fată de perioada corespunzătoare a anului trecut Greutăţile întâmpinate la întoc­mirea bugetului general al Statului pe anul 1932, sunt un reflex al fe­lului în care­ a evoluat executarea bugetului general al Statului pe anul în­ curs. Iar mersul încasări­lor Statului, arată situaţia precară economică în care ne aflăm­ Dacă adăugăm la sumele de mai sus încasările provizorii pe luna octombrie anul 6, nepublicate încă, cum şi cheltuelile probabile ale Statului din aceeaşi lună, ob­ţinem următoarea­­situaţie: Încasările Statului făcute in luna Octombrie 1930 au fost de 2 mi­liarde 903552­776- încasările Statului făcute în luna Oct. a. c. au fost de circa 2 mi­liarde 100 milioane lei- . Cheltuelile probabile ale Statului Din statisticile publicate rezultă următoarea desfăşurare a încasă­rilor şi cheltuelilor Statului pe Iu­unie Ianuarie—Septembrie a- c- în comparaţie cu situaţia încasărilor, din perioada corespunzătoare a anului trecut, pe luna Octombrie c. au fost de circa 2 miliarde 200 milioane lei. In total s’a încasat în pri­mele 10 luni ale anului 1930 suma de 26 miliarde 862.341.226 lei. In primele 10 luni ale anului 1931, s’a încasat în total suma de circa 22 miliarde 043.761 148 lei și tot în această perioadă cheltuelile Sta­tului s’au cifrat la suma de circa 23 miliarde 501 715-292 lei. încasări 1930 încasări 1931 Cheltueli 1931 Ianuarie 2.082-767.392 1.666.975.123 1.334.878.579 Februarie 2.727-385.316 1.589-514.099 1-863.391.143 Martie 2.465-202.121 2.225-523.580 2.470-778.904 Aprilie 2.575-491.304 2.342-887-003 3.846.382.733 Mai 2-576.538.546 2.395.600.590 2.532.143-790 Iunie 2.974-803.593 2.390.248.907 2-569.568.584 Iulie 2-752.936-800 2.836-046.669 2.394-306.459 August 2.730-511.123 2-256.900.052 2.227.097-516 Septembrie­ 3.073.152-215 2.240.021.125 2.063-167.584 Total 23.950.788.490 19-943-761.148 21-301.715.292

Next