Argus, decembrie 1931 (Anul 22, nr. 5593-5613)
1931-12-02 / nr. 5593
ANUL XXI No. 5593 A apărut 1931 DEStâîlZâfiE Lft LIBRARII. Chioşcuri şi la ediţia ziarului LEI 120 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei în ţară, 3 lei în streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURIE , Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24, Et . INDUSTRIE! si FINANtEI Directors GREGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 si 3-2369 BĂNCILE de VIATOR Băncile trec printr-o perioadă extrem de grea, atât la noi cât şi in restul lumei. Vremurile ce trăim se caracterizează prin identitatea fenomenelor economice şi financiare ce se produc în toate ţările, deosebindu-se numai prin gradul lor de intensitate. Nesiguranţa zilei de mâine, imposibilitatea de a prevedea evenimentele ce pot surveni subit şi să răstoarne orice calcul, volumul din ce în ce mai redus al tranzacţiunilor şi în fine marele capitol al neîncrederei, nervositatea de care au fost cuprinşi strângătorii şi capitalişti, iată o serie de elemente între cari băncile au fost prinse ca într’un cleşte. Retragerile din banei s’au atenuat mult dela ultimul cutremur, dar tot mai există în proporţiuni reduse. Noi nu facem parte din asociaţia cioclilor capitalismului, însă dacă e cineva care îl destramă cu tot dinadinsul sunt tocmai capitaliştii. Reclamă banii fără să le pese ce vor deveni aceşti bani. Ei au dus până la prăpastie câteva state din centrul Europei, ei au dărâmat valuta aur în Anglia. Cuprins de spaimă capitalistul din zilele noastre a devenit un fel de anarhist care e mânat de cuvântul de ordine „Suuve qui veut" fără a se găndi la problema datoriilor bancare în tot complexul ei. Revolta aceasta a rentierilor — singura lor scuză o constituie pierderile isvorâte din inflaţie — sustrage economiei naţionale capitalul de exploatare, şi paralizează chiar întreprinderile industriale cari primesc comenzi şi au debuşeuri. Ea nu poate fi combătută prin mijloace tehnice. Neîncrederea nu se poate interzice. Situaţia e mai complicată prin faptul că acest capitalist f rentier care e stăpânul lumei şi de care depinde dacă lumea va muri sau va fi înfometată, nu ştie ce vrea, nu se sinchiseşte de economia naţională sau mondială şi n’are altă dorinţă decât să-şi taie în tihnă cupoanele. Cu un asemenea stăpân, căci capitalistul — rentier — deponent e stăpânul bancherului, îi vine acestuia foarte greu să-şi îndeplinească misiunea. In momentele de faţă profesiunea bancară cere un grad de înţelepciune şi de prevedere care întrece facultăţile omeneşti, iar conducătorii băncilor cari reuşesc astăzi să menţină echilibrul sunt privilegiaţi. Problema restrângerei volumului de tranzacţiuni se complică pentru conducătorii bancari în nevoia menţinerei unei organizaţiuni administrative prea mare şi care nu mai rentează. S-au făcut reduceri la personal, ce e drept, dar nu se pot face atâtea reduceri cât e nevoie, întreaga viaţă economică se restrânge, consumul continuă să scadă şi nici nu se ştie până la ce punct se mai poate micşora. Scrie un economist spaniol, d. Cambo, — în Information: „Scăderea consumlui care se traduce printr’o eclipsă a bunei noastre stări materiale, poate atinge un grad pe care nici nu-l bănuim. Viaţa mizerabilă ce o duc de patrusprezeci ani locuitorii Rusiei, ajunşi la un nivel neînchipuit de sărăcie, nu e nimic în raport cu nivelul ce poate atinge omenirea simplificând mereu trebuinţele ei şireducându-şi consumul”. Va admite fiecare că într’un asemenea stadiu, când cei mai mulţi neputând cumpăra o haină nouă o întorc pe cea veche, sau neputând să-şi procure încălţăminte nouă, pun mereu pingele la cele vechi, profesiunea bancherului nu e prea confortabilă. Dar mai suferă de un alt ponos. S’au produs în ultimele luni o serie de încetări de plăţi din partea unui număr, din nenorocire destul de respectabil, de instituţiuni bancare. Printre acestea unele sunt desigur victime ale împrejurărilor vitrege. Altora se pot reproşa operaţiuni ce frizează codul penal. Toate au cerut concordat, iar procedura e aşa de greoie şi termenele atât de lungi, încât chiar această durată a formalităţilor dăunează interesele şi prestigiul băncilor rămase în arenă şi cari luptă din răsputeri pentru a învinge greutăţile momentului. Ar fi foarte de dorit o grăbire a funcţiunei aparatului judiciar, o punere la punct a concordatelor bancare, o scoatere a neghinei din grâu şi luarea sancţiunilor necesare. Dintr’o mulţime de puncte de vedere trăgănirea nu e bună în această materie. Exportul lemnului de foc Restricţiunile la devize impede la intrarea lemnului românesc" în Ungaria Principalul nostru debuşeu pentru exportul lemnului de foc, este închis. Deşi prin convenţia comercială cu Ungaria, am obţinut o cotă destul de importantă, pentru exportul lemnului de foc în această ţară învecinată, totuşi măsurile restrictive luate de guvernul ungar, împotriva eşirii devizelor, constituie de fapt o prohibire complectă a importului de lemne. , Exportatorii noştri, în împrejurările de acum, nu mai primesc contravaloarea lemnelor, nici pentru cele exportate înainte de aplicarea măsurilor restrictive, nici pentru mărfurile ce ar exporta acum sau in viitor. Din cercurile oficiale competente, ni se dau în această gravă chestiune următoarele lămuriri: ROSTUL SINDICATULUI DE EXPORT Pentru a se face o echitabilă distribuţie a cotei exportabile de lemne de foc în Ungaria, în raport cu cantităţile de cari dispun exploatările forestiere din România, s‘a constituit sub auspiciile guvernului nostru, un sindicat oficial de export de lemne de foc, cu sediul la Oradea Mare, în acest sindicat s‘au înscris aproape toate firmele principale de export din ţară, cărora sindicatul le eliberează permise de export pentru cota ce li se cuvine din cantitatea totală de lemne ce avem dreptul să exportăm în Ungaria, pe baza convenţiei comerciale. Din nenorocire, măsurile restrictive luate de guvernul ungar, împiedică trecerea de devize în ţara noastră, ceia ce este echivalent cu prohibirea importului de lemne de foc. Situaţia financiară a Ungariei este foarte grea. Pentru a-şi asigura plata cuponului în străinătate şi a-şi menţine pe cât posibil cursul manetei. Ungaria nu permite nici un fel de plăţi în devize, atât pentru datorii vechi, cât şi pentru angajamente noui. Banca Naţională Ungară exercită in această direcţie un control foarte riguros. Reprezentanţii sindicatului, dela Oradea, sprijiniţi de un număr de exportatori din ţară, cu vechi relaţii‘ la Budapesta, au plecat zilele trecute în acest oraş, unde s’au adresat atât guvernului ungar, cât şi Băncii Naţionale Ungare, in scopul de a se găsi o deslegare a acestei situaţii, care impedică lichidarea angajamentelor vechi şi exportul lemnului nostru de foc, de care Ungaria are totuşi nevoie. Dată fiind situaţia critică a finanţelor ungare, tratativele n'au ajuns la un rezultat practic. Ungaria se găseşte în acest moment, într-o stare de moratoriu-tacit Chestiunea. Interesând şi din alte puncte de vedere Statul Român şi Banca noastră Naţională, d-nii Oţoiu şi Dumitrescu, directori la Banca Naţională a României, au plecat la Budapesta, pentru a trata mijlocele prin car© s’ar putea face plăţile ungare, pentru trecut şi pentru viitor. Deocamdată, sindicatul constituit la Oradea, nu a putut angaja nici o tranzacţie de export, plata nefiind garantată nici de statul ungar, nici de sindicatul de import constituit la Budapesta. Cu Cehoslovacia, Ungaria a ajuns la un sistem de plăţi în compensaţie. Noi, nu putem adopta sistemul, din cauză că nu avem obiect de compensaţie. Toată nădejdea exportului de lemne, stă în puterea evenimentelor. Lemnul fiind un obiect de primă necesitate, intrarea în plină iarnă va impune probabil guvernului ungar, găsirea unei soluţii pentru înlesnirea importului I. RADU Când vigoreşte... Am arătat, cu cifre şi date, culese din bugetul pe 1932, cât de greu bolnavă e gospodăria Statului. Ne-am oprit la bugetul, acum în desbatere, şi nu la cele din trecut, fiindcă n’am voit să învinovăţim, în parte, pe nimeni, de felul cum au fost alcătuite bugetele publice. Că bugetul nu se îndreaptă, dacă ne ocărimunii pe alţii. Se îndreaptă dacă tăiem tot ce sporeşte, de prisos, cheltuelile capitalului naţional, tot ce e dăunător. Universul“, reproducind unele din cifrele şi datele noastre, nu se întreabă ce e de făcut, ci caută pe vinovaţi şi îi găseşte. Vinovaţi sunt d-nii Grigore Gafencu, Andrei Corteanu şi partidul naţional ţărănesc„. Da, mai e vorbă! D. Grigore Gafencu şi d. Corteanu sunt vinovaţi, fiindcă, unul a fost, vreo doi ani, subsecretar de Stat, iar celalt, e, acuma, raportor al bugetului-Vinovat e şi partidul naţionalţărănesc, care, cum bine ştim cu toţii, cârmuind ţara, de la 1913 şi până în 1928, şi de atunci încoace până astă primăvară, a făcut ce a vilit şi ce i- a plăcut. Partidul naţional ţărănesc e vinovat că noi plătim biruri grele ca să acoperim o anuitate de aproape 7 miliarde lei, încât Statul român e cel mai mare cumpărător al devizelor intrate în ţară, prin comerţul exterior. El e vinovat că, ani de zile, s’a făcut politica de revalorizare a leului. El a pus, în 1925, pe d. Mihail Oromoiu, atunci guvernator al Băncii Naţionale, să declare că stabilizarea e un ,,furt". El a încheiat convenţia între Stat şi Banca Naţională, pentru ,,reintre, marea leului", cu nădejdea că „până în 15 ani leul va ajunge la paritatea aurului", şi cu încrederea că astfel li se redă ţării o monedă ce va răspunde, cu adevărat, stărei ei economice". El e vinovat că numărul funcţionarilor civili a fost sporit de la 90 mii, câţi erau în 1914, la 250 mii, câţi sunt acuma şi numai la Stat, fără regiile autonome şi fără căile ferate. El e vinovat că sa sporit, peste măsură, numărul şcoalelor, al învăţătorilor, al profesorilor, al catedrelor şi el e vinovat că s’au creat atâtea locuri de conferenţiari, de asistenţi, încât la unele facultăţi numărul profesorilor e mai mare ca numărul studenţilor. El e vinovat că avem un general la 600 soldaţi, pe când Italia ars unul la 1700. El a vinovat că soldaţii noştri nu vor avea, anul acesta, cămaşe de schimb, ci vor purta pe aceea pe care o au, până s’o face soirenţe. El e vinovat că s’au făcut reduceri la armament şi s’a menţinut, totuşi, numărul funcţionarilor, numărul automobilelor Statului, marele număr al funcţionarilor superiori şi au fost lăsaţi a fi mai departe profesori universitari, dascălii de gimnastică suedeză şi frizerii, care predau la conservator ţimbajul sau clarinetul. Dar partidul naţional-ţărănesc nu mai e la guvern. La guvern e Uniunea Naţională, venită cu învoirea şi sprijinul partidului liberal, partid atât de simpatic „Universului*4 şi partid, care, de la război încoace, a stat, nevinovat, pitit sub albie, ca cenuşereasa din poveste: nu s’a văzut, nu s’a auzit, e-a spus nimic, n’a făcut nimic, nu s’a amestecat în nimic. Ei, a venit timpul să facă şi el ceva pentru ţară. Avem prefecţi liberali, avem primari liberali. In Cameră, unde se cercetează şi se votează bugetul, sunt aproape o sută de liberali. De ce nu iese de sub copac şi nu ridică glasul lor nevinovat, dar cu atât mai cu autoritate, să îndrepte toate păcatele ce au săvârşit în gospodăria Statului d-nii Grigore Gafencu, Andrei Corteanu şi partidul naţional ţărănesc ? Nu, nu. Să îndepărtăm din sufletul nostru pornirea şi patima. Să ne încredinţăm, măcar acuma, când viforeşte din toate părţile, că avem o datorie de îndeplinit către ţară. Şi datoria asta s’o împlinim cu sinceritate și curagitul prea mult ... ! 6 PAGINI C Miercuri 2 Decembrie 1931 A apărut 1931 DEVâNZARE U LISE ARII, Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate PIAŢA FINANCIARA O declaraţie a d-lui Angelescu, guvernatorul Băncii Naţionale Lucrările de transformare a proectului de lege pentru conversiunea datoriilor agricole continuă. Ele au fost multe influenţate de criticii© şi observaţiile făcute de cercurile financiare. Guvernul a fost informat că anunţarea proectului de conversiune, în forma Cunoscută, a făcut o rea impresie. Debitorii agricoli cari până acum îşi plăteau regulat datoriile, au încetat orice plată. Niciodată încasările băncilor din provincie n’au fost mai reduse ca acum Cumpărările de devize au crescut. Obligaţiile Creditului Rural au Suferit mult Cursul a căzut dela 45 lei cât cota la începutul săptămânii trecute la 38* Eri s’au făcut unele vânzări, chiar la cursul de 37 jumătate. Transformarea proectului de conversiune e atât de temeinică încât, proectul ce va fi pus în discuția Parlamentului nu va semăna nici pe departe, cu proectul anunțat de guvernul'' * Lira sterlină a scăzut s ieri cu mai mult de 1 și jumătate la suta. Cursul de aseară a fost la Paris 87,81, iar la Londra 87,87 franci. Paritatea e 580. E cursul cel mai scăzut al lirei, din Câte au fost vreodată. Scăderea continuă a lirei a produs o enervare pe pieţele străine. Parisul a încetat să mai coteze marka germană. Leul a venit din Zurich seara ferm 3.07, după ce înainte de amiază cotase 35. Celelalte devize sunt în afară neschimbate. Doar dolarul a fost ca o nuanţă mai slab la Paris. La noi piaţa devizelor a fost destul de activă. Cumpărăturile de la Tişele lunii au făcut că devizele au fost susţinute. Schimbul efectiv staţionar. Dolarul se cumpără cu 170. Napoleonul aur 702—703. La celelalte valute schimbările sunt neînsemnate. Bursa a fost foarte slabă. Renta de stabilizare a scăzut la cursul de 60 şi jumătate din cauza ordinelor de vânzare venite din afară. # D. C. Angelescu, noul guvernator a făcut o foarte importantă şi categorică declaraţie în privinţa reiao©rei pieţei D-sa a spus: Nu văd alt lucru mai important, decât să recâştigăm încrederea publicului şi a pieţei. Sper că voi reuşi să restabilesc încrederea în aşa măsură, ca deponentul să se simtă asigurat dacă are bani depuşi la o bancă. Dacă voi obţine aceasta, cred că celelalte greutăţi vor putea fi eliminate foarte uşor. (d. , Siuaţia sumară a Băncii Angliei LA 23 NOEMBRIE . Ultima situaţie sumară a Băncii Angliei arată o reducere de 214.000 lire sterlin© numai a circulaţiei fiduciare, faţă de o scădere de 2 milioane 600.000 lire sterline, în săptămâna corespunzătoare a anului trecut. Circulaţia totală este azi de 354.400.000 lire sterline, faţă de 151.100.000 lire sterline, acum un an. Procentul acoperire a scăzut de la 35,5 la sută la 33,8 la sută. Situaţia sumară a Băncii Reichului LA 23 NOEMBRIE Bilanţul Băncii Reichului, la data de 23 Noembrie, arată că rezervele în aur şi devize ale băncii au scăzut cu 13,7 milioane, la 1.476 milioane 100.000 mărci. Totuşi, procentul acoperirii monedei germane s-a îmbunătăţit, urcându-se la 27,5 de la 26,7 la sută cât fusese săptămâna precedentă. Circulaţia fiduciară, în scădere cu 181,2 milioane, cifrează 4 miliarde 685.800.000 mărci, a iată însă a ţine seama de circulaţia în monedă metalică divizionară. .Faptul că Banca Reichului nu a perdut decât 13 milioane 20.00 mărci e socotit ca favorabil în cercurile financiare germane. Întrucât Institutul de emisiune a fost nevoit să procedeze la importante rambursări de devize, în urma acordului dela Baie. . . . In ultimele zile, s’a înregistrat o sporir© simţitoare a intrărilor de devize. ” Situaţia pieţelor de cereale Producţia de porumb—Cum se prezintă însămânţările de toamnă Rusia a anulat contractele de naviu — De la corespondentul nostru particular — ANVERS. Noembrie. — Piaţa americană a grâului, după ce a sufe-' rit variaţii simţitoare, înregistrează acum scăderi. Angajamentele de speculă par să fie foarte importante şi pot să provoace o reacţiune a pieţii pe termen care ar avea drept urmare o asanare a poziţii technice a târgurilor reglementate de Chicago şi Winnipeg. Transacţiunile din ultima săptămână au fost foarte calme. Australia a eşit pe piaţă cu oferte importante, concurând Statele Unite şi Rusia. RUSIA A ANULAT CONTRACTELE DE NAVLURI Situaţia pentru Rusia se înrăutăţeşte în fiecare săptămână. Rusia nu a putut face faţă angajamentelor şi a anulat o parte din contractele de navlosire de vase, vase care urmau să transporte produsei© agricole ruseşti spre continentul european. Rusia a dispus din nou anularea unui alt număr însemnat de contracte de navlosire. După cum s-a şi afirmat în cercurile comerciale de aci, e mai mult ca probabil, că Rusia va dispare de pe piaţă cu produsele ei, cel puţin până în primăvara anului viitor. Rămân concurenţi pe piaţa internaţională a grâului cele 2 mari producătoare. America de Nord şi America de Sud şi preţul, in viitor, va fi fixat d© disponibilităţile recoltei din Nord şi de desvoltarea nouei recolte din Sud. Condiţiunile climaterice din Statele Unite nu s-au îmbunătăţit încă. Ploaia căzută în cantitate redusă în regiunea de Vest de Kansas, nu a fost suficientă pentru a umezi bine pământul ; pe de altă parte, rapoartele anunţă că în multe regiuni vântul puternic a împrăştiat sămânţa. In regiunea Centrului şi la Est de zona de grâu de iarnă, însămânţările lasă mult de dorit. Primile ştiri care anunţau o scădere a însămânţărilor în diferite regiuni din America, capătă o desminţire. In statele Ohio, Illinois şi Indiana, fermierii americani, încurajaţi de ultimile urcări ale grâului, au renunţat de a mai micşora suprafeţele însămânţate cu grâu. In regiunea de apus a Canadei, lipsa de ploaie se face din ce în ce mai simţită iar munca câmpului devine din această pricină foarte anevoioasă. Cultura grâului, dacă nu va interveni o schimbare a climatului, va fi redusă, mai ales în regiunea Saskacevan şi Alberta. CUM E PRODUCŢIA Producţia în Statele Unite a fost de 1.360 mii bushels grâu, faţă de 9.164 mii bushels săptămâna trecută. In Canada producţia din această săptămână a fost de 12.425 mii bushels şi faţă de 13.480 mii din săptămâna precedentă. Ultimile ştiri primite din Argentina, anunţă mari pierderi suferite la recolta grâului, datorite timpului nefavorabil în regiunea de Vest. Conditiunile generale ale recoltei sunt insă excelente. Stocurile de grâu din Buenos-Ayres sunt de 139 mii de tone, faţă de 120 mii din săptămâna trecută. Exportul a fost de 193 mii grs, faţă de 230 mii grs, din săptămâna trecută. In Australia recolta se anunţă foarte bună, favorizată fiind de un timp care se menţine admirabil în toate regiunile agricole. Randamentul grâului întrece, în acest an, așteptările cele mai favorabile. Dupe un raport expediat din Sydney departamentului agriculturei din Statele Unite, randamentul probabil al recoltei de grâu din Australia e estimat la 165—182 milioane buhels. In India, însămânțările sunt deasemenea foarte satisfcătoare. Ultimul raport oficial rusesc, anunţă că suprafaţa rezervată cerealelor de iarnă acoperă 90 milioane acre, ceea ce reprezintă 84 la sută din planul guvernamental. Concentraţiunea seminţelor a atins în cursul lunii octombrie 54 la sută din prevederile oficiale. Deşi recolta de primăvară se anunţă deficitară, totuşi autorităţile sovietice te grăbesc să afirme că, recolta totală de grâu adunată e în cantitate egală cu cea din 1930- Exportul din această săptămână a fost de 310 mii lbs, faţă de 145 mii lbs din săptămâna trecută. In Africa de Nord, perioada de secetă a fost întreruptă de o ploaie binefăcătoare. In Anglia, dupe aprecieri oficiale, recolta se prezintă deasemenea bună. In Franța, rezultatele recoltei de grâu în 1931 sunt următoarele: 73.382 mH chintale pentru 5.057 mii ha., in loc de 62.900.980 quintale la 5.342.620 ha- rezultate în 1930. In Italia, condiţiunile meteorologice nefavorabile au ■ întârziat înRomänia 2004. In Germania, recolta e preţuită oficial al 4-100 mii tone, adică un spor de 400 miI tone faţă de anotimpul trecut. Au fost expediate pentru pieţele europene, in această săptămână, 1.665 mii grs grâu şi făină faţă de 1.690 mii în săptămâna precedentă. Pentru celelalte continente, au fost expediată 535 mii grs., faţă de 470 mii în săptămâna trecută Piaţa secarei Piaţa secarei înregistrează şi ea o slăbire, ca o urmare a slăbirii pieţei la celelalte articole. Profitând de faptul că Rusia a retras ofertele sale de pe piaţă, Statele Unite a vândut importante cantităţi în Europa, în special în Cehoslovacia, Olanda şi ţările scandinavice. «In câteva săptămâni e aşteptată intrarea Argentinei în rândurile vânzătorilor şi acest puternic concurent nu e de neglijat, mai ales că se ştie, că însămânţările din acest anotimp au fost de 1.300 mii acre, faţă de 650 mii în 1930. Târgul în Germania s-a calmat nu numai datorită faptului că şi celelalte produse agricole au suferit slăbiri, dar şi pentru faptul că e teama că, guvernul va scădea taxele de import la secara străină. Comisiunea agriculturii, preţueşte recolta la aproape 30 milioane qrs., pe când evaluarea oficială anunţă 32 mii. qrs. faţa de 35.300 mii qrs. în 1930. Exportul din Statele Unite e de 9.664 mii bushels faţă de 9.598 mii bushels din săptămâna precedentă. Porumbul Ofertele numeroase de porumb din partea ţărilor dunărene, a avut drept rezultat o scădere mare a porumbului din La Plata. In cursul acestei săptămâni, cursurile au pierdut jumătate din avansul înregistrat, de la cel, mai scăzut nivel înregistrat la începutul lunii trecute. In ultimile zile scăderile s’au oprit, datorită faptului că, domneşte credinţa generală, în rândurile consumatorilor şi ale speculanţilor, că o reacţiune , la hause, se va produce. îGiiiii conti&nazaa In valur 3-aj. 1, 1 Sărbătoarea Iugoslavă Iugoslavia sărbătoreşte astăzi a treisprezecea aniversare a unirei sârbilor, croaţilor şi slovenilor intr’ut singur stat. Ideea unităţii iugoslave a fost mult discutată. Realizarea ei însăşi a străbătut mai multe faze, de la victoria in război, prin care a fost înfăptuită, până la consolidarea ei, într'o realitate vie, înainte de războiu, visul unirii slavilor dela sud părea irealizabil. Deşi sârbii şi croaţii vorbesc aceeaş limbă, au un trecut comun şi aspiraţii naţionale comune şi nu se deosebesc decât prin biserică, unii fiind ortodocşi, ceilalţi catolici, totuşi politica perfidă a asupritorilor habsburgici, încercase a pricinui desbinare intre ramurile aceleaşi naţiuni. După împlinirea unirii, o politică greşită a untor oamenii politici din Belgrad, tendinţele agitonomiste ale unor şefi politici croaţi, puseseră la un moment dat în primejdie această unire. Atunci a intervenit Regele Alexandru şi s’a făcut chezaşul unei noui guvernări, al cărei principal scop era întărirea şi desăvârşirea unirii. Opera Regelui a reuşit pe deplin. Astăzi, după o administraţie concentrată timp de patru ani asupra unei ţinte precise regatul sârbo croato-sloven a făcut loc regatului iugoslav. Unirea a căpătat un suflet nou şi cele trei ramuri ale naţiunii sunt înfrăţite,sincer, în viaţa lor comună. Restabilirea regimului politic ■ parlamentar a fost cea mai convingătoare dovadă că primejdia de, care se temuse Regele ţării a trecut, că ţara îşi poate îndrepta acum sforţările creatoare din alte domenii decât, în acela, al consolidării unirii.Recentele alegeri au confirmat această afirmare. Chiar dacă vechile partide nu s’au putut reface pentru a lua parte la alegeri, totuşi numărul de voturi acordat listei guvernului, număr care a depăşit proporţia votanţilor din alegerile precedente, a arătat că ţara este însănătoşită de vechile racile şi că nimic nu mai poate ameninţa, dinlăuntru, unirea iugoslavă. La sărbătoarea de azi, care capătă o deosebită strălucire prin rezulta- tele acţiunii Regelui Alexandru, ţarei noastră se alătură cu cele mai bună urări pentru poporul aliat. Tranşa franceză pentru Împrumutul Comisiei Dunărene PARIS, 30. (Rador). __ Senatul a adoptat proiectul de leg© votat de Cameră, prin care se autoriză ministrul Finanţelor să acord© garanţia Statului şi scutirea de taxe fiscale, tranşei franceze din împrumutul de 8.500.000 franci elveţieni pe care Comisiunea Dunăreană intenţionează să-l contracteze. Senatul , mai adoptat în şedinţa de azi şi proiectul de lege, de asemenea votat de Cameră, prin car® ministrul instrucţiunei este autorizat să ia parte la cheltuelile operaţiunilor ştiinţifice internaţionale ce se vor face în anul 1932—1933, cu ocaziunea eclipsei totale solare din 1932, pentru determinarea longitudinilor mondiale. 1 Complotat din Ungaria a fost înăbuşit DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE INTERNE UNGAR BUDAPESTA, 30. (Rador). — D* Keresztes Fischer, ministrul internelor a făcut azi importante declaraţii, în culoarele Camerei Deputaţilor, în legătură cu mişcarea descoperită de poliţie în ulttimul timp* Ministrul internelor a declarat că promotorii mişcărei aveau misiunea de a tulbura ordinea publică urmărind după câte se pare, scopuri materiale. Poliţia a reuşit totuşi să înăbuşească această mişcare criminală, încă în germene, faptul că cei arestaţi sunt deţinuţi în închisoarea militară nu poate avea nici o însemnătate specială întrucât aceasta se datoreşte faptului că în altă parte 30 de deţinuţi nu puteau să fie ţinuţi separaţi unii de alţii. Printre cei arestaţi este numai un militar, anume locotenentul Vannay, care făcea serviciul la depozitul de echipamente- Toţi cei arestaţi sunt persoane fără nici o însemnătate-Li ce priveşte ancheta, pare că ea este terminată şi afacerea va îi iântarnă chiar in cursul acesteizile.