Argus, decembrie 1931 (Anul 22, nr. 5593-5613)

1931-12-02 / nr. 5593

ANUL XXI­ No. 5593 A apărut 1931 DEStâîlZâfiE Lft LIBRARII. Chioşcuri şi la ediţia ziarului LEI 120 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 » IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 lei în ţară, 3 lei în streinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURI­E , Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 24, Et . INDUSTRIE! si FINANtEI Directors GREGORE GAFENCU TELEFON: 3-0693 si 3-2369 BĂNCILE de VIATOR Băncile trec printr-o perioadă extrem de grea, atât la noi cât şi in restul lumei. Vremurile ce trăim se caracterizează prin identitatea fenomenelor economice şi financiare ce se produc în toate ţările, deose­­bindu-se numai prin gradul lor de intensitate. Nesiguranţa zilei de mâine, imposibilitatea de a preve­dea evenimentele ce pot surveni subit şi să răstoarne orice calcul, volumul din ce în ce mai redus al tranzacţiunilor şi în fine marele ca­pitol al neîncrederei, nervositatea de care au fost cuprinşi strângă­­torii şi capitalişti, iată o serie de elemente între cari băncile au fost prinse ca într’un cleşte. Retragerile din banei s’au atenuat mult dela ultimul cutremur, dar tot mai exi­stă în proporţiuni reduse. Noi nu facem parte din asociaţia cioclilor capitalismului, însă dacă e cineva care îl destramă cu tot dinadinsul sunt tocmai capitaliştii. Reclamă banii fără să le pese ce vor deveni aceşti bani. Ei au dus până la pră­pastie câte­va state din centrul Eu­ropei, ei au­ dărâmat valuta aur în Anglia. Cuprins de spaimă capita­listul din zilele noastre a devenit un fel de anarhist care e mânat de cuvântul de­­ ordine „Suuve qui veut" fără a se găndi la problema datoriilor bancare în tot complexul ei. Revolta aceasta a rentierilor — singura lor scuză o constituie pier­derile isvorâte din inflaţie — sus­trage economiei naţionale capitalul de exploatare, şi paralizează chiar întreprinderile industriale cari pri­mesc comenzi şi au debuşeuri. Ea nu poate fi combătută prin mijloace tehnice. Neîncrederea nu se poate interzice. Situaţia e mai complicată prin faptul că acest capitalist f rentier care e stăpânul lumei şi de care depinde dacă lumea va muri sau va fi înfometată, nu ştie ce vrea, nu se sinchiseşte de econo­mia naţională sau mondială şi n’are altă dorinţă decât să-şi taie în tih­nă cupoanele. Cu un asemenea stăpân, căci ca­pitalistul — rentier — deponent e stăpânul bancherului, îi vine ace­stuia foarte greu să-şi îndeplinea­scă misiunea. In momentele de faţă profesiunea bancară cere un grad de înţelepciune şi de prevedere care întrece facultăţile omeneşti, iar conducătorii băncilor cari reu­şesc astăzi să menţină echilibrul sunt privilegiaţi. Problema restrângerei volumului de tranzacţiuni se complică pentru conducătorii bancari în nevoia menţinerei unei organizaţiuni admi­nistrative prea mare şi care nu mai rentează. S-au făcut reduceri la personal, ce e drept, dar nu se pot face atâtea reduceri cât e nevoie, întreaga viaţă economică se res­trânge, consumul continuă să sca­dă şi nici nu se ştie până la ce punct se mai poate micşora. Scrie un economist spaniol, d. Cambo, — în Information: „Scăderea consumlui care se tra­duce printr’o eclipsă a bunei noa­stre stări materiale, poate atinge un grad pe care nici nu-l bănuim. Viaţa mizerabilă ce o duc de patru­­sprezeci ani locuitorii Rusiei, ajun­şi la un nivel neînchipuit de sără­cie, nu e nimic în raport cu nivelul ce poate atinge omenirea simplifi­când mereu trebuinţele ei şi­­redu­­cându-şi consumul”. Va admite fiecare că într’un a­­semenea stadiu, când cei mai mulţi neputând cumpăra o haină nouă o întorc pe cea veche, sau neputând să-şi procure încălţăminte nouă, pun mereu pingele la cele vechi, profesiunea bancherului nu e prea confortabilă. Dar mai suferă de un alt ponos. S’au produs în ultimele luni o serie de încetări de plăţi din par­tea unui număr, din nenorocire destul de respectabil, de instituţiuni bancare. Printre acestea unele sunt de­sigur victime ale împrejurărilor vitrege. Altora se pot reproşa ope­raţiuni ce frizează codul penal. Toate au cerut concordat, iar pro­cedura e aşa de greoie şi terme­nele atât de lungi, încât chiar a­­ceastă durată a formalităţilor dău­nează interesele şi prestigiul băn­cilor rămase în arenă şi cari luptă din răsputeri pentru a învin­ge greutăţile momentului. Ar fi foarte de dorit o grăbire a funcţiu­­nei aparatului judiciar, o punere la punct a concordatelor bancare, o scoatere a neghinei din grâu şi lua­rea sancţiunilor necesare. Dintr’o mulţime de puncte de vedere tră­­gănirea nu e bună în această mate­rie. Exportul lemnului de foc Restricţiunile la devize impede la intrarea lemnului românesc" în Ungaria Principalul nostru debuşeu pentru exportul lemnului de foc, este în­chis. De­şi prin convenţia comercială cu Ungaria, am obţinut o cotă des­tul de importantă, pentru exportul lemnului de foc în această ţară în­vecinată, totuşi măsurile restrictive luate de guvernul ungar, împotriva eşirii devizelor, constituie de fapt o prohibire complectă a importului de lemne. , Exportatorii noştri, în împrejură­rile de acum, nu mai primesc con­travaloarea lemnelor, nici pentru cele exportate înainte de aplicarea măsurilor restrictive, nici pentru mărfurile ce ar exporta acum sau in viitor. Din cercurile oficiale competen­te, ni se dau în această gravă ches­tiune următoarele lămuriri: ROSTUL SINDICATULUI­­ DE EXPORT Pentru a se face o echitabilă dis­tribuţie a cotei exportabile de lem­ne de foc în Ungaria, în raport cu cantităţile de cari dispun exploată­rile forestiere din România, s‘a constituit sub auspiciile guvernului nostru, un sindicat oficial de export de lemne de foc, cu sediul la Ora­dea Mare, în acest sindicat s‘au înscris a­­proape toate firmele principale de export din ţară, cărora sindicatul le eliberează permise de export pen­tru cota ce li se cuvine din canti­tatea totală de lemne ce avem dreptul să exportăm în Ungaria, pe baza convenţiei comerciale. Din nenorocire, măsurile restric­tive luate de guvernul ungar, îm­piedică trecerea de devize în ţara noastră, ceia ce este echivalent cu prohibirea importului de lemne de foc. Situaţia financiară a Ungariei este foarte grea. Pentru a-şi asi­gura plata cuponului în străinătate şi a-şi menţine pe cât posibil cursul manetei. Ungaria nu per­mite nici un fel de plăţi în devize, atât pentru datorii vechi, cât şi pentru angajamente noui. Banca Naţională Ungară exercită in a­­ceastă direcţie un control foarte riguros. Reprezentanţii sindicatului, de­la Oradea, sprijiniţi de un număr de exportatori din ţară, cu vechi relaţii‘ la Budapesta, au plecat zi­lele trecute în acest oraş, unde s’au adresat atât guvernului un­gar, cât şi Băncii Naţionale Un­gare, in scopul de a se găsi o des­­legare a acestei situaţii, care im­­pedică lichidarea angajamentelor vechi şi exportul lemnului nostru de foc, de care Ungaria are totuşi nevoie. Dată fiind situaţia critică a finan­ţelor ungare, tratativele n'au ajuns la un rezultat practic. Ungaria se găseşte în acest moment, într-o stare de moratoriu-tacit Chestiunea. Interesând şi din alte puncte de vedere Statul Român şi Banca noastră Naţională, d-nii O­­ţoiu şi Dumitrescu, directori la Banca Naţională a României, au plecat la Budapesta, pentru a trata mijlocele prin car© s’ar putea face plăţile ungare, pentru trecut şi pen­tru viitor. Deocamdată, sindicatul constituit la Oradea, nu a putut angaja nici o tranzacţie de export, plata ne­­fiind garantată nici de statul ungar, nici de sindicatul de import consti­tuit la Budapesta. Cu Cehoslovacia, Ungaria a ajuns la un sistem de plăţi în compensa­ţie. Noi, nu putem adopta sistemul, din cauză că nu avem obiect de compensaţie. Toată nădejdea exportului de lemne, stă în puterea evenimente­lor. Lemnul fiind un obiect de pri­mă necesitate, intrarea în plină iar­nă va impune probabil guvernului ungar, găsirea unei soluţii pentru înlesnirea importului I. RADU Când vigoreşte... Am arătat, cu cifre şi date, culese din bugetul pe 1932, cât de greu bol­­navă e gospodăria Statului. Ne-am oprit la bugetul, acum în desbatere, şi nu la cele din trecut, fiindcă n’am voit să învinovăţim, în parte, pe nimeni, de felul cum au fost alcătuite bugetele publice. Că bugetul nu se îndreaptă, dacă ne ocărim­­unii pe alţii. Se îndreaptă dacă tăiem tot ce sporeşte, de prisos, cheltuelile capitalului naţional, tot ce e dăunător. Universul“, reproducind unele din cifrele şi datele noastre, nu se întreabă ce e de făcut, ci caută pe vinovaţi şi îi găseşte. Vinovaţi sunt d-nii Grigore Gafencu, Andrei Cor­­teanu şi partidul naţio­nal­ ţărănesc­­„. Da, mai e vorbă! D. Grigore Ga­­fen­cu şi d. Corteanu sunt vinovaţi, fiindcă, unul a fost, vreo doi ani, subsecretar de Stat, iar celalt, e, acuma, raportor al bugetului-Vinovat e şi partidul naţional­­ţărănesc,­ care, cum bine ştim cu toţii, cârmuind ţara, de la 1913 şi până în 1928, şi de atunci încoace până astă primăvară, a făcut ce a vilit şi ce i- a plăcut. Partidul naţional­ ţărănesc e vino­vat că noi plătim biruri grele ca să acoperim o anuitate de aproape 7 mi­liarde lei, încât Statul român e cel mai mare cumpărător al devizelor intrate în ţară, prin comerţul exte­rior. El e vinovat că, ani de zile, s’a făcut politica de revalorizare a leului. El a pus, în 1925, pe d. Mihail Oro­­moiu, atunci guvernator al Băncii Naţionale, să declare că stabilizarea e un ,,furt". El a încheiat convenţia între Stat şi Banca Naţională, pentru ,,reintre, marea leului", cu nădejdea că „până în 15 ani leul va ajunge la paritatea aurului", şi cu încrederea că astfel li se redă ţării o monedă ce va răs­punde, cu adevărat, stărei ei econo­mice". El e vinovat că numărul funcţio­narilor civili a fost sporit de la 90 mii, câţi erau în 1914, la 250 mii, câţi sunt acuma şi numai la Stat, fără regiile autonome şi fără căile ferate. El e vinovat că sa sporit, peste măsură, numărul şcoalelor, al învă­­ţătorilor, al profesorilor, al catedre­lor şi el e vinovat că s’au creat atâtea locuri de conferenţiari, de asistenţi, încât la unele facultăţi numărul pro­fesorilor e mai mare ca numărul studenţilor.­­ El e vinovat că avem un general la 600 soldaţi, pe când Italia ars unul la 1700. El a vinovat că soldaţii noştri nu vor avea, anul acesta, cămaşe de schimb, ci vor purta pe aceea pe care o au, până s’o face soirenţe. El e vinovat că s’au făcut redu­­ceri la armament şi s’a menţinut, totuşi, numărul funcţionarilor, numă­­rul automobilelor Statului, marele număr al funcţionarilor superiori şi au fost lăsaţi a fi mai departe pro­fesori universitari, dascălii de gim­nastică suedeză şi frizerii, care pre­­dau la conservator ţimbajul sau cla­­rinetul. Dar partidul naţional-ţărănesc nu mai e la guvern. La guvern e Uniunea­ Naţională, venită cu învoirea şi sprijinul parti­­dului liberal, partid atât de simpa­­tic „Universului*4 şi partid, care, de la război încoace, a stat, nevinovat, pitit sub albie, ca cenuşereasa din poveste: nu s’a văzut, nu s’a auzit, e-a spus nimic, n’a făcut nimic, nu s’a amestecat în nimic. Ei, a venit timpul să facă şi el ceva pentru ţară. Avem prefecţi liberali, avem pri­mari liberali. In Cameră, unde se cercetează şi se votează bugetul, sunt aproape o sută de liberali. De ce nu iese de sub copac şi nu ridică glasul lor nevinovat, dar cu atât mai cu autoritate, să îndrepte toate păcatele ce au săvârşit în gos­­podăria Statului d-nii Grigore Gafen­­cu, Andrei Corteanu şi partidul na­­ţional­ ţărănesc ? Nu, nu. Să îndepărtăm din sufletul nostru pornirea şi patima. Să ne în­credinţăm, măcar acuma, când vifo­­reşte din toate părţile, că avem o­ da­torie de îndeplinit către ţară. Şi datoria asta s’o împlinim cu sin­­ceritate și curagitu­l prea mult .­­.. ! 6 PAGINI C Miercuri 2 Decembrie 1931 A apărut 1931 DEVâNZARE U LISE ARII, Chioşcuri şi la Adiţia ziarului Exemplarul lei 120 PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate PIAŢA FINANCIARA O declaraţie a d-lui Angelescu, guvernatorul Băncii Naţionale Lucrările de transformare a pro­­ectului de lege pentru conversiunea datoriilor agricole continuă. Ele au fost multe influenţate de criticii© şi observaţiile făcute de cercurile financiare. Guvernul a fost informat că a­­nunţarea proectului de conver­siune, în forma Cunoscută, a făcut o rea impresie. Debitorii agricoli cari până a­­cum îşi plăteau regulat datoriile, au încetat orice plată. Nici­odată încasările băncilor din provincie n’au fost mai reduse ca acum­ Cumpărările de devize au cres­­cut. Obligaţiile Creditului Rural au Suferit mult Cursul a căzut dela 45 lei cât cota la începutul săptămânii trecute la 38* Eri s’au făcut unele vânzări, chiar la cursul de 37 ju­mătate. Transformarea proectului de con­versiune e atât de temeinică în­cât, proectul ce va fi pus în dis­cuția Parlamentului nu va semă­na nici pe departe, cu proectul a­­nunțat de guvern­ul'' * Lira sterlină a scăzut s i­­eri cu mai mult de 1 și jumătate la suta. Cursul de aseară a fost la Paris 87,81, iar la Londra 87,87 franci. Paritatea e 580. E cursul cel mai scă­zut al lirei, din Câte au fost vre­odată. Scăderea continuă a lirei a pro­dus o enervare pe pieţele străine. Parisul a încetat să mai coteze marka germană. Leul a venit din Zurich seara ferm 3.07, după ce înainte de amiază cotase 3­5. Celelalte devize sunt în afară ne­schimbate. Doar dolarul a fost ca o nuanţă mai slab la Paris. La noi piaţa devizelor a fost des­tul de activă. Cumpărăturile de la Tişele lunii au făcut că devizele au fost susţinute. Schimbul efectiv staţionar. Dola­rul se cumpără cu 170. Napoleonul aur 702—703. La celelalte valute schimbările sunt neînsemnate. Bursa a fost foarte slabă. Renta de stabilizare a scăzut la cursul de 60 şi jumătate din cauza ordine­lor de vânzare venite din afară. # D. C. Angelescu, noul guvernator a făcut o foarte importantă şi cate­gorică declaraţie în privinţa reia­­o©rei pieţei D-sa a spus: Nu văd alt lucru mai important, decât să recâştigăm încrederea pu­blicului şi a pieţei. Sper că voi reuşi să restabilesc încrederea în aşa măsură, ca deponentul să se simtă asigurat dacă are bani depuşi la­ o bancă. Dacă voi obţine acea­­­sta, cred că celelalte greutăţi vor putea fi eliminate foarte uşor. (­­d. , Siuaţia sumară a Băncii Angliei LA 23 NOEMBRIE . Ultima situaţie sumară a Băncii Angliei arată o reducere de 214.000 lire sterlin© numai a circulaţiei fi­duciare, faţă de o scădere de 2 mi­­lioane 600.000 lire sterline, în săp­tămâna corespunzătoare a anului trecut. Circulaţia totală este azi de 354.400.000 lire sterline, faţă de 151.100.000 lire sterline, acum un an. Procentul acoperire­ a scăzut de la 35,5 la sută la 33,8 la sută. Situaţia sumară a Băncii Reichului LA 23 NOEMBRIE Bilanţul Băncii Reichului, la data de 23 Noembrie, arată că rezervele în aur şi devize ale băncii au scă­zut cu 13,7 milioane,­­ la 1.476 mi­lioane 100.000 mărci. Totuşi, procentul acoperirii mo­nedei germane s-a îmbunătăţit, ur­­cându-se la 27,5 de la 26,7 la sută cât fusese săptămâna precedentă. Circulaţia fiduciară, în scădere cu 181,2 milioane, cifrează 4 mi­liarde 685.800.000 mărci, a iată însă a ţine seama de circulaţia în monedă metalică divizionară. .Faptul că Banca Reichului nu a perdut decât 13 milioane 20.0­0 mărci e socotit ca favorabil în cer­curile financiare germane. Întrucât Institutul de emisiune a fost­ ne­voit să procedeze la importante ram­bursări de devize, în urma acor­dului dela Baie. . . . In ultimele zile, s’a înregistrat o sporir© simţitoare a intrărilor de devize. ” Situaţia pieţelor­ de cereale Producţia de porumb—Cum se prezintă însămânţările de toamnă Rusia a anulat contractele de naviu — De la corespondentul nostru particular — ANVERS. Noembrie. — Piaţa a­­mericană a grâului, după ce a sufe­-' rit variaţii simţitoare, înregistrează acum scăderi. Angajamentele de speculă par să fie foarte importante şi pot să pro­voace o reacţiune a pieţii pe termen care ar avea drept urmare o asa­nare a poziţii technice a târgurilor reglementate de Chicago şi Winni­peg. Transacţiunile din ultima săptă­mână au fost foarte calme. Austra­lia a eşit pe piaţă cu oferte impor­tante, concurând Statele Unite şi Rusia. RUSIA A ANULAT CONTRAC­TELE DE NAVLURI Situaţia pentru Rusia se înrău­tăţeşte în fiecare săptămână. Rusia nu a putut face faţă angajamentelor şi a anulat o parte din contractele de navlosire de vase, vase care ur­mau să transporte produsei© agri­cole ruseşti spre continentul euro­pean. Rusia a dispus din nou anu­larea unui alt număr însemnat de contracte de navlosire. După cum s-a şi afirmat în cercurile comer­ciale de aci, e mai mult ca proba­bil, că Rusia va dispare de pe piaţă cu produsele ei, cel puţin până în primăvara anului viitor. Rămân concurenţi pe piaţa internaţională a grâului cele 2 mari producătoare. America de Nord şi America de Sud şi preţul, in viitor, va fi fixat d© disponibilităţile recoltei din Nord şi de desvoltarea nouei re­colte din Sud. Condiţiunile climaterice din Sta­tele­­ Unite nu s-au îmbunătăţit încă. Ploaia căzută în cantitate redusă în regiunea de Vest de Kansas, nu a fost suficientă pen­tru a umezi bine pământul ; pe de altă parte, rapoartele a­­nunţă că în multe regiuni vântul pu­ternic a împrăştiat sămânţa. In re­­giunea Centrului şi la Est­ de zona de grâu de iarnă, însămânţările la­să mult de dorit. Primile ştiri care anunţau o scă­dere a însămânţărilor în diferite regiuni din America, capătă o des­­minţire. In statele Ohio, Illinois şi Indiana, fermierii americani, încu­rajaţi de ultimile urcări ale grâului, au renunţat de a mai micşora su­prafeţele însămânţate cu grâu. In regiunea de apus a Canadei, lipsa de ploaie se face din ce în ce mai simţită iar munca câmpului de­vine din această pricină foarte ane­voioasă. Cultura grâului, dacă nu va interveni o schimbare a climatu­lui, va fi redusă, mai ales în regiu­nea Saskacevan şi Alberta. CUM E PRODUCŢIA Producţia în Statele Unite a fost de 1.360 mii bushels grâu, faţă de 9.164 mii bushels săptămâna trecu­tă. In Canada producţia din aceas­tă săptămână a fost de 12.425 mii bushels şi faţă de 13.480 mii din săp­tămâna precedentă. Ultimile ştiri primite din Argen­tina, anunţă mari pierderi suferite la recolta grâului, datorite timpului nefavorabil în regiunea de Vest. Conditiunile generale ale recoltei sunt insă excelente. Stocurile de grâu din Buenos-Ayr­es sunt de 139 mii de tone, faţă de 120 mii din săptămâna trecută. Exportul a fost de 193 mii grs, faţă de 230 mii grs, din săptămâna trecută.­­ In Australia recolta se anunţă foarte bună, favorizată fiind de un timp care se menţine admirabil în toate regiunile agricole. Randamen­tul grâului întrece, în acest an, aș­teptările cele mai favorabile.­ Dupe un raport expediat din Sydney de­partamentului agriculturei din Sta­tele Unite, randamentul probabil al recoltei de grâu din Australia e es­timat la 165—182 milioane buhels. In India, însămânțările sunt dea­­semenea foarte satisfcătoare. Ultimul raport oficial rusesc, a­­nunţă că suprafaţa rezervată ce­realelor de iarnă acoperă 90 mi­lioane acre, ceea ce reprezintă 84 la sută din planul guvernamental. Concentraţiunea seminţelor a atins în cursul lunii octombrie 54 la sută din prevederile oficiale. Deşi recolta de primăvară se anunţă deficitară, totuşi autorităţile so­vietice t­e grăbesc să afirme că, recolta totală de grâu adunată e în cantitate egală cu cea din 1930- Exportul din această săptămână a fost de 310 mii lbs, faţă de 145 mii lbs din săptămâna trecută. In Africa de Nord, perioada de secetă a fost întreruptă de o ploaie binefăcătoare. In Anglia, dupe aprecieri ofi­­ciale, recolta se prezintă dease­menea bună. In Franța, rezultatele recoltei de grâu în 1931 sunt următoarele: 73.382 mH chintale pentru 5.057 mii ha., in loc de 62.900.980 quin­­tale la 5.342.620 ha- rezultate în 1930. In Italia, condiţiunile meteorolo­gice nefavorabile au ■ întârziat în­­Romänia 2004. In Germania, recolta e preţuită oficial al 4-100 mii tone, adică un spor de 400 miI tone faţă de ano­timpul trecut. Au fost expediate pentru pieţele europene, in această săptămână, 1.665 mii grs grâu şi făină faţă de 1.690 mii în săptămâna prece­dentă.­­ Pentru celelalte continente, au fost expediată 535 mii grs., faţă de 470 mii în săptămâna trecută­ Piaţa secarei Piaţa secarei înregistrează şi ea o slăbire, ca o urmare a slăbirii pieţei la celelalte articole. Profi­tând de­ faptul că Rusia a retras o­­fertele sale de pe piaţă, Statele Unite a vândut importante canti­tăţi în Europa, în special în Ceho­slovacia, Olanda şi ţările scandi­navice. «­­In câteva săptămâni e aşteptată intrarea Argentinei în rândurile vânzătorilor şi acest puternic con­curent nu e de neglijat, mai ales că se ştie, că însămânţările din acest anotimp au fost de 1.300 mii acre, faţă de 650 mii în 1930. Târgul în Germania s-a calmat nu numai datorită faptului că şi ce­lelalte produse agricole au suferit­ slăbiri, dar şi pentru faptul că e teama că, guvernul va scădea ta­xele de import la secara străină. Comisiunea agriculturii, preţueşte recolta la aproape 30 milioane qrs., pe când evaluarea oficială anunţă 32 mii. qrs. faţa de 35.300 mii qrs. în 1930. Exportul din Statele­ Unite e de 9.664 mii bushels faţă de 9.598 mii bushels din săptămâna precedentă. Porumbul Ofertele numeroase de porumb din partea ţărilor dunărene, a avut drept rezultat o scădere mare a porum­bului din La Plata. In cursul acestei săptămâni, cursurile au pierdut jumătate din avansul înre­gistrat, de la cel, mai scăzut nivel înregistrat la începutul lunii tre­cute. In ultimile zile scăderile s’au oprit, datorită faptului că, domne­şte credinţa generală, în rândurile consumatorilor şi ale speculanţilor, că o reacţiune , la hause, se va produce. îGiiiii conti&nazaa In valur 3-aj. 1, 1 Sărbătoarea Iugoslavă Iugoslavia sărbătoreşte astăzi a treisprezecea aniversare a unirei sâr­­bilor, croaţilor şi slovenilor intr’ut singur stat. Ideea unităţii iugoslave a fost mult discutată. Realizarea ei însăşi­ a străbătut mai multe faze, de la vic­­toria in război, prin care a fost în­­făptuită, până la consolidarea ei, în­­tr'o realitate vie, înainte de războiu, visul unirii slavilor dela sud părea irealizabil. Deşi sârbii şi croaţii vor­­besc aceeaş limbă, au un trecut co­­mun şi aspiraţii naţionale comune şi nu se deosebesc decât prin bise­rică, unii fiind ortodocşi, ceilalţi ca­­toli­ci, totuşi politica perfidă a asu­pritorilor habsburgici, încercase a pricinui desbinare intre ramurile a­­celeaşi naţiuni. După împlinirea unirii, o politică greşită a untor oamenii politici din Belgrad, tendin­ţele agitonomiste ale unor şefi poli­tici croaţi, puseseră la un moment dat în­­ primejdie această unire. A­­tunci a intervenit Regele Alexandru şi s’a făcut chezaşul unei noui gu­vernări, al cărei principal scop­ era întărirea şi desăvârşirea unirii. Ope­ra Regelui a reuşit pe deplin. Astăzi, după o administraţie concentrată timp de patru ani asupra unei ţinte precise­ regatul sârbo­ croato-sloven a făcut loc regatului iugoslav. Uni­­rea a­ căpătat un suflet nou şi cele trei ramuri ale naţiunii sunt înfrăţite,­­sincer, în viaţa lor comună. Restabi­lirea regimului politic ■ parlamentar a fost cea mai convingătoare dovadă că primejdia de, care se temuse Re­gele ţării a trecut, că ţara îşi poate îndrepta acum sforţările creatoare din alte domenii decât, în acela, al consolidării unirii.Recentele alegeri au confirmat a­­ceastă afirmare. Chiar dacă vechile partide nu s’au putut reface pentru a lua parte la alegeri, totuşi numă­­rul de voturi acordat listei guvernu­lui, număr care a depăşit proporţia votanţilor din alegerile precedente, a arătat că ţara este însănătoşită de vechile racile şi că nimic nu mai poa­­te ameninţa, dinlăuntru, unirea iugo­slavă.­­ La sărbătoarea de azi, care capătă o deosebită strălucire prin rezulta-­ tele acţiunii Regelui Alexandru, ţarei noastră se alătură cu cele mai bună urări pentru poporul aliat. Tranşa franceză pentru Împrumutul Comisiei Dunărene PARIS, 30. (Rador). __ Senatul a adoptat proiectul de leg© votat de Cameră, prin care se autoriză ministrul Finanţelor să acord© ga­ranţia Statului şi scutirea de taxe fiscale, tranşei franceze din împru­mutul de 8.500.000 franci elveţieni pe care Comisiunea Dunăreană in­tenţionează să-l contracteze. Senatul , mai adoptat în şedinţa de azi şi proiectul de lege, de ase­­menea votat de Cameră, prin car® ministrul instrucţiunei este autori­zat să ia parte la cheltuelile ope­raţiunilor ştiinţifice internaţionale ce se vor face în anul 1932—1933, cu ocaziunea eclipsei totale solare din 1932, pentru determinarea lon­gitudinilor mondiale. 1 Complotat din Ungaria a fost înăbuşit DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE INTERNE UNGAR BUDAPESTA, 30. (Rador). — D* Keresztes Fischer, ministrul inter­nelor a făcut azi importante decla­raţii, în culoarele Camerei Depu­taţilor, în legătură cu mişcarea des­coperită de poliţie în ulttimul timp* Ministrul internelor a declarat că promotorii mişcărei aveau misiu­nea de a tulbura ordinea publică urmărind după câte se pare, sco­puri materiale. Poliţia a reuşit totuşi să înăbu­­şească această mişcare criminală, încă în germene, faptul că cei a­­restaţi sunt deţinuţi în închisoarea militară nu poate avea nici o în­semnătate specială întrucât acea­sta se datoreşte faptului că în altă parte 30 de deţinuţi nu puteau să fie ţinuţi separaţi unii de alţii. Printre cei arestaţi este numai un militar, anume locotenentul Van­nay, care făcea serviciul la depo­zitul de echipamente- Toţi cei ares­taţi sunt persoane fără nici o în­semnătate-Li ce priveşte ancheta, pare că ea este terminată şi afacerea va îi iântarn­ă chiar in cursul acestei­­zile.

Next